Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiectarea Fundaţiilor de Suprafaţă Şi Pe
Proiectarea Fundaţiilor de Suprafaţă Şi Pe
Chişinău 2008
1. Etapele principale de proiectare ale fundaţiilor.
Se cunosc următoarele etape de proiectare:
Determinarea adâncimii de fundare. Prin adâncimea de fundare se înţelege distanţa de la
suprafaţa nivelată a terenului până la talpa fundaţiei.
Adâncimea de fundare se notează prin „d” şi depinde de următorii factori:
- condiţiile geologice inginereşti ale şantierului;
- condiţiile climaterice
- particularităţile constructive ale construcţiei;
- mărimea şi modul de acţiune ale sarcinilor.
Sarcină de proiect:
De proiectat fundaţiile construcţiei în două variante
a)Fundaţii de suprafaţă
b)Fundaţii pe piloţi
2
( s d ) 26,9 15,304
e 0.758
d 15,304
3) Calculul gradului de umiditate
s 0,15 26,9
Sr 0,533
e 0,758 10
unde: w 10 kN / m - greutatea volumică a apei
3
s 26,9 10
sb 9,60
1 e 1 0,758
5) Calculul greutatii volumice a pamintului in stare submersta,(pamintul alat sub nvelul apei)
s 26,7 10
sb 9.681
1 e 1 0,725
p 0,15 0,12
IL 0.429
Ip 0,07
7) Calculul indicelui de plasticitate
I p L p 0,19 0,12 0,07
4
( s d ) (26,9 15.156)
e 0.775
d 15.156
3) Calculul gradului de umiditate
s 0,28 26,9
Sr 0.972
e 0.775 10
unde: w 10 kN / m - greutatea volumică a apei
3
p 0,28 0,20
IL 0.533
Ip 0,15
7) Calculul indicelui de plasticitate
I p L p 0,35 0,20 0,15
γ , kN/m3
γd , kN/m3
e
Sr
γsb, kN/m3
γsat ,kN/m3
Ip
C , kPa
E , kPa
WP
WL
IL
medie h, mGrosimea
Denumirea
completă a
pămînturilor
26,9
17,6
0,15
15.304
0.758
0.533
9.615
19.615
0,17
0,31
0.14
-0.143
21
26
22420
1. Pămînt
loessoed( nisip
7,5
argilos tare)
26,7
17.8
0.15
0.725
0.552
9.681
19.681
0,12
0,19
0.07
0.429
20
16500
2.nisip
15.478
argilos(Argila
2,1
nisipoasa plastic
consistent)
26,9
19,4
0,28
15.156
0.775
9.522
19.522
0.20
0.35
0.15
0.533
18
22
13500
3. Argila
nisipoasa
4,1
în stare plastica,
5
0.972
moale
26,5
20,0
0.24
16.129
0.643
0.989
10.043
20.043
_
34
22000
4.Nisip mijlociu
2,8
Z=2.0 m Z=13,0
A=5000cm2 . A=600 cm2
N , kN S mm N , kN S mm
50 5,0 10 2,0
100 9,9 20 4,0
150 14,3 30 6,0
180 17,2 40 8,0
200 21,0 45 9,0
220 31,5 6 55 12,0
Pentru celelalte tipuri de pămînturi se admite valoare lui E tabelele normelor în vigoare.
E1 =22420 kPa;
E2 =16500 kPa;
E3 =22000 kPa.
condiţiile climaterice
mărimea sarcinilor
d f kh d fn 0.8*0,741 0,5928m;
d = 3,3 kh = 0.8 m; d0 = 0.28 Mt = 7;
dfn = 0.28 0.7 = 0,741;
d > df - condiţia se respectă.
În numărător se arată valorile lui (R0) pentru pămînturile cu S r 0.5 şi în numitor S r 0.8 .
În proiectul de curs se consideră că la un oarecare moment pămîntul va trece în stare saturată
şi de aceea trebue de adoptat valorile din numitor.
Caracteristicile de rezistenţă la forfecare si C ale pămîntului loessoid sunt date în sarcina
de proiectare pentru starea saturată.
8
Deci avem: d 17,12 Sr 0.5
Pentru nisipuri argiloase R0=350
9
Schema de calcul:
N 0 II
e0 N 0 II
0.000
q
0,43
he
bp
N p II
hsub
db
L
N s II
d
e N f II
hcf
M II
0,5
hf
Pmin
Pa
P max
b
Calculul momentului:
0,847 3.632 400 0
M II 43,949 * 0.758 32,55
15 2
Calculăm presiunea pe talpa fundaţiei:
N II M II 481.848 -32.555
Pmax II 1 238.498;
b 1 W 1,5 1 0.355
Determinarea rezistenţei de calcul a terenului de fundare:
c1 c 2
R1 M k z b1 II M q d1 III M q 1 d b III M c CII
k
unde: c1 şi c 2 - coeficienţi ce ţin cont de tipul şi starea pămîntului de bază
c1 =1.1 şi c 2 =1; ultimul se ia în raport de L/H = 5,3;
k - coeficient care ţine cont de determinarea caracteristicilor şi C; dacă acestea sunt
determinate experimental se adoptă k=1, iar dacă se extrag din tabel în funcţie de e si I L se
adoptă k=1.1; la proiectul de curs adoptăm k=1.1;
M ; M q ; M c -coeficienţi în funcţie de II a pămîntului de sub talpa de fundaţie:
11
cf 20
d1 h f hcf 0.5 0.2 0.502;
III 17,6
cf III ; 20 17.6;
Acum putem calcula rezistenta:
1.1 1
R1 0.51 1 1,5 17.6 3,06 3, 2 17.6 3,06 1 3,2 17.6 5,66 26 2992 kPa
1.1
Verificam conditia:
PII 1 R1 ; PII 1
N IIi
481.848
330.259;
b1 1 1,5 1
330.259 2992 - condiţia se respectă
Verificam conditia din punct de vedere economic:
0,9 PII/R 1; PII/R=0,4
12
Determinarea dimensiunii tălpii fundaţiei pe axele 10a -11a:
14
zi – distanţa de la talpa fundaţiei pînă la hotarul stratului elementar pentru care se determină
zp .
i - din tabel , manualele “Sutenco pg.84 si Veselov pg.292”
Rezulatatele obţinute se prezintă grafic sub formă de epură la aceeaşi scara zg
Calculul zonei active Ha se execută la intersecţia curbelor acestor 2 presiuni zg si zp
Presiunile zg si zp se limiteazaă în adîncime cu condiţia zg 0.2 zp şi unde se
intersectează aceste curbe pînă la talpa de fundare va fi Ha.
Terenul în limitele lui Ha se constituie terenul de fundare. Celălalte tasări ce au loc mai jos
de Ha se neglijează zg > 0.2 zp
4. Calculul tasării absolute S a fundaţiei
n zpi hi 0
S m
i 1 Ei
β = 0.8 – coeficient de corecţie
zpi - presiunea la mijlocul stratului elementar i.
hi – grosimea stratului elementar
Ei – modulul de deformaţie a stratului elementar, în ce strat geologic se află acesta. Daca
stratul elementar i apare intre 2 straturi geologice 1 si 2 modulul de deformaţie Ei se
calculează astfel:
E1h1 E2 h2
Ei
h1 h2
Tasarea absolută nu trebuie saădepăşească tasarea admisibilă.
15
0.000
d = 3,2m
N0II2
h1 = 7,5m
3
?1 =17,6 kN/m 254,379kPa
E 1 =22420 kPa 75,68kPa
b 2 =1.5m
66,19kPa
132 kPa 50,916kPa
Ha = 5,23m
? zg 40,733kPa
h2 = 2,1m
?2 =17.8kN/m
3 33,09kPa
E 2 =16500 kPa
3
169,38kPa
28,00kPa ? zp
20,37kPa
WL
h3 = 4,1m
?3 =19,4 kN/m
3 191,28 kPa 17,82kPa
12,729 kPa
E 3 =13500 kPa
24.5kPa
247,28 kPa
?4 =20.0 kN/m
3 19.8 kPa
15.4kPa
h4 = 2,8m
E 4 =22000 kPa
2477,45kPa
17
Calculul tasării fundaţiei pe axa :
Date iniţiale:
b = 1.5 m < 10 m ; E = 22420 kPa >10000 kPa
β = 0.8 ; d = 3,2 m - adîncimea de fundare
PII 106.437kPa - presiunea totală pe talpa fundaţiei
18
0.000
d = 3,2 m
h1 = 7,5 m N0II2
3
?1 =17,6 kN/m 30,757kPa
E1 =22420 kPa 75,68kPa
b 2 =1.5m
7,997kPa
132 kPa 6,151kPa
? zg
H a = 5,23m
4,921kPa
h2 = 2,1 m
?2 =17.8kN/m
3 3,998kPa
E 2 =16500 kPa
3
169,38kPa
3,383kPa ? zp
2,461kPa
WL
h3 = 4,1 m
?3 =19,4 kN/m
3 191,28 kPa 2,153kPa
E 3 =13500 kPa
247,28 kPa
3
?4 =20.0 kN/m
h4 = 2,8 m
E 4 =22000 kPa
2477,45kPa
19
Calculul presiunii geologice zg :
Calculăm presiunea geologică la nivelul stratului gelogc :
zg ,1 1 h1 17,6 7,5 132 kPa
Calculăm presiunea geologică la nivelul fiecărui start de pămînt:
zg ,0 1 ( h1 d ) 17,6 * 7.5 3,2 75.68 kPa
zg ,2 zg ,1 2 h2 169.38 kPa
zg ,3 zg ,2 sb 3 * z 191.28 kPa
zg ,4 zg ,3 3 * h4 z 191,28 19,4 * 2,8 1.8 247.28 kPa
sb 3 10,043
zg ,5 zg ,4 4 * h4 247.28 20 * 2,8 247.28 kPa
unde:
1.8 – distanta dintre stratul 3 si nive lul apei freatice
z =1,8 m;
20
zp ,1 1 P0 0,26 *30.757 7.997 kPa
zp ,2 2 P0 0,2 *30.757 6.151 kPa
zp ,3 3 P0 0,16 30.757 4.921 kPa
zp ,4 4 P0 0,13 30.757 3.998 kPa
zp ,5 5 P0 0,11 30.757 3.383 kPa
zp ,6 6 P0 0,09 30.757 2.461 kPa
zp ,7 7 P0 0,08*30.757 2.153 kPa
zp ,8 8 P0 0,07 *30.757 1.538 kPa
zp ,9 9 P0 0,05 30.757 1.23 kPa
zp ,10 10 P0 0,04 *30.757 0.923 kPa
zp ,11 11 P0 0,03*30.757 0.615 kPa
zp ,12 12 P0 0,02 30.757 0.615 kPa
zp ,13 13 P0 0,02 30.757 0.615 kPa
zp ,14 14 P0 0,02 30.757 0.615 kPa
zp ,15 15 P0 0,02 30.757 0.615 kPa
Calculul tasării absolute a fundaţiei în limitele lui H a 9,95m
21
Particularităţile de proiectare a fundaţiilor pe pămînturi loessoide.
22
Z =2.5m
P, kPa sl
50 0,014
sl
100 0.025
150 0.032
200 0.037
0,041
250 0.039
? sl,1=0,0250
0,029
350 0.040
? sl,2=0,0240 0,023
0,016
0,008
0,003
0
200
300
150
100
50
10
p ,kPa
Pi1=172,63
Pi2=162,45
23
Schema de calcul a tasarilor suplimentare
0.000
d = 3,2 m
N 0II1
h1 = 7,5 m
1 Psl
267,491 kPa
h1 = 2,3 m
56,2 kPa
hsl = 4,3 m
b1=1.5m
? zg Pi1 =154,873 kPa
196.8kPa
Pi2 =151,931 kPa
143.4 kPa
h2 = 2,0 m
109.5 kPa
2 87.8 kPa ? zp
85.5 kPa 73.0 kPa
1 - Pamint loessoid
Pentru fiecare strat la mijlocul lui trebuie de calculat zgi şi zpi , pentru calcul folosim
sat pentru că tasarile vor avea loc la umeditatea critică sat = 19.615kN/m3
Presiunea la talpa fundaţiei: zg ,0 sat ,1 d 19.615 3,2 62.768 kPa
Presiunea geologică la limita stratului de pămînt loessoid (1):
zg ,1 zg ,0 sat ,1 (h1 d ) 62.768 19,615 (7,5 3,2) 147.112 kPa
24
Calculul pentru primul strat elementar h1i:
h1i = 2,3 m;
P0 P zg ,0 330.259 62.768 267.491kPa
unde: P 330,259 kPa - presiunea medie pe talpa fundaţiei
h 2,3
zg ,1i sat 1i zg ,0 19.615 62.768 85.325 kPa
2 2
zp ,1i 1 P0 69.548 kPa
Pi1 zg ,1i zp ,1i 85,325 69.548 154.873 kPa
După graficul tasabilităţii găsim: sl ,1 0,0250
h2i 2,0
zg ,2i sat * zg ,1i 19.615 * 62.768 82.383kPa
2 2
zp ,2i 2 * P0 69.548kPa
Pi 2 zg ,2i zp ,2i 82,383 69,548 151.931 kPa
După graficul tasabilităţii găsim: sl ,2 0,0240
Obţinînd rezultatele tasărilor specifice putem trece la calculul tasărilor Ssl
Aşa dar calculăm tasările Ssl a fiecărui strat în parte:
25
Dimensiunile tălpii fundaţiei b l 3 3m sunt suficiente, secţiunea stîlpului
bc lc 30 30cm , adîncimea de fundare d 3, 2m , tipul solului fundaţiei – argilă
nisipoasă.
Ţinând cont de adâncimea fundaţiei se adoptă fundaţie cu talpă de înălţime variabilă
şi joclu de tip pahar.
N0
20 0.00
h g =70
-0.15
h 2=30 h p =255
h f =315
45
h 0a =237
h 02 =52
t b=245
h 1=30
a 1 =8
-3.30
C 1 =55
45 45
P =135 kP a
b=270cm
b 1 =150
b u c=90
C 2 =30
b c =30
l=270 cm
27
Proiectarea fundaţiilor pe piloţi
li ≤ 2m
hi – adîncimea medie a stratului elementar l i
H – adîncimea de la suprafaţa pămîntului pînă la începutul vîrfului pilotului
fi – rezistenţa de calcul a pămîntului elementar care se extrage din tabele în funcţie de adîncimea
medie hi , de tipul şi de starea pămîntului
R – rezistenţa de calcul a pămîntului (a rocii) la vîrful pilotului
cR cf 1 - la baterea pilotului coeficient care ţine cont de modul de împingere a pilotului.
U – perimetrul exterior a secţiunii transversale a pilotului
Lungimea minimă a pilotului 3m este rational de amplasat pilotul într-un strat bun de pămînt
încastrîndu-l în acest strat cel puţin 1m.
29
1
h1 = 4,6m
L=7 ,5 m
d = 3,2 m
30
f3
f2
f1
f3
f2
f1
a3=0,36 m
bp=300 mm
0.000
a2=0,1 m
-3.000
h1i =3,75 m
h2i =5,5 m
H= 10,5 m
Rezistenţa pămîntului f pe feţele laterale ale pilotului se determină pentru fiecare strat elementar,
în formă de tabel, conform tab.9.2 (Veselov pag. 195):
Nr. Denumirea hi , li , fi , cf cf li fi
strat. stratului
m m kPa kN/m
1 Pămînt loessoid 4,05 1,5 10 1,0 15
(nisip argilos) 5,55 1,5 12,6 1,0 18,9
2 Argilă 7,075 1,55 52 1,0 80,6
nisipoasă 8,6 1,55 53,2 1,0 82,46
3 Nisip
10,35 2,0 44,0 1,0 88,0
mijlociu
285
31
în care: d p 0,3m - lungimea laturii secţiunii transversale a pilotului
Deci numărul piloţilor pentru fundaţia dată vor fi:
( N N rpI ) 968 103,2
n 0I 1,5 2 piloti
P 734,8
Nr. Denumirea hi , li , fi , cf cf li fi
strat. stratului
m m kPa kN/m
1 Pămînt loessoid 7,5 1,5 10 1,0 15
(nisip argilos) 1,5 12,6 1,0 18,9
2 Argilă 2.1 1,55 52 1,0 80,6
nisipoasă 1,55 53,2 1,0 82,46
3 Nisip
4.1 2,0 44,0 1,0 88,0
mijlociu
285
32
Calculul capacităţii portante a pilotului se efectuiază după următoarea schemă:
0.000
d = 3,2 m
a3=0,36 m
h1i =3,75 m
h1 = 4,6m
-3.000
h2i =5,5 m
a2=0,1 m
f1 f1
bp=300 mm
H= 10,5 m
f2 f2
L=7 ,5 m
1
f3 f3
33
n
Fd c ( CR Ap R U cf li fi ) 1 (1 0,09 980 3,3 285) 1028,7kN
i 1
Determinăm reziatenţa de calcul a pilotului:
P Fd / g 1028,7 /1,4 734,8kN
Determinăm distanţa dintre piloţi în lungul radierului (axa D, N oI 400kN / m ) cu
formula:
P
C1 nş ,m
NI
unde: nş - numărul de şiruri de piloţi determinat cu formula:
N0 400
nş 0,9 1
Fd 1028,7 şir de piloti
Np 17,6
k 1,4
în care: N 0 400kN / m sarcina de calcul de la perete pe 1 m lungime a radierului
k 1,4 - coeficient de siguranţă a sarcinii
N p L q 7,5 2,2 17,6kN - greutatea proprie a pilotului
unde: L 7,5m - lungimea pilotului;
q 2,2kN / m - greutatea proprie a 1 m de lungime a pilotului
N I N 0 I N rI 400 19,55 419,55kN / m
unde: N rI - greutatea proprie a radierului şi a pămîntului deasupra lui pe 1 m lungime
determinată cu formula:
N rI f m br hr 1 1,1 23,7 1,5 0,5 1 19,55kN / m
în care: f 1,1 - coeficient de siguranţă al sarcinii;
m 23,7kN / m3 - greutatea specifică a radierului şi pămîntului deasupra lui;
hr 0,3m - înălţimea radierului;
br 3d 2 3 0,3 2 0,3 1,5m - lăţimea radierului
d 0,3m - distanţa de la axa pilotului pînă la marginea radierului
P 734,8
Deci : C1 nş 1 1,0m
NI 639,55
34
600
300
300
300
1500
P
C1 nş ,m
NI
unde: nş - numărul de şiruri de piloţi determinat cu formula:
N0 400
nş 0,9 1
Fd 1028,7 şir de piloti
Np 17,6
k 1,4
în care: N 0 400kN / m sarcina de calcul de la perete pe 1 m lungime a radierului
k 1,4 - coeficient de siguranţă a sarcinii
N p L q 7,5 2,2 17,6kN - greutatea proprie a pilotului
unde: L 7,5m - lungimea pilotului;
q 2,2kN / m - greutatea proprie a 1 m de lungime a pilotului
N I N 0 I N rI 400 19,55 639,55kN / m
unde: N rI - greutatea proprie a radierului şi a pămîntului deasupra lui pe 1 m lungime
determinată cu formula:
N rI f m br hr 1 1,1 23,7 1,5 0,5 1 19,55kN / m
în care: f 1,1 - coeficient de siguranţă al sarcinii;
m 23,7kN / m3 - greutatea specifică a radierului şi pămîntului deasupra lui;
hr 0,3m - înălţimea radierului;
35
br 3d 2 3 0,3 2 0,3 1,5m - lăţimea radierului
d 0,3m - distanţa de la axa pilotului pînă la marginea radierului
P 734,8
Deci : C1 nş 1 1,0m
NI 639,55
600
300
300
300
1500
36
Calculul tasării fundaţiei izolate pe piloţi (axa E)
Acest calcul se execută după aceeaţi metodă de însumare pe straturi elementare ca şi la
fundaţiile de suprafaţă
a d
1
d = 3,3m
2
h 1=2,45m
H a = 14 ,57
95,31 kPa d= 11 ,25 m
h 2=3,1m
3 m/4 m/4
Z=0,3m
276,31 kPa
WL=282,31 kPa
h 3=2,0m
? zg 3d
134,31 kPa b c 307,19kPa
4
800
267kPa
188kPa zp
129kPa
h 4=7,1m
90,3kPa zp = 0,2 zg
65,74kPa
49,46kPa
34,0kPa
234,9 kPa
E
37
Determinăm dimensiunile în plan a tălpii fundaţiei convenţionale abcd:
b 4d 2 L tgm / 4 4 0,3 2 7,5 tg 24,32 / 4 2,0m
l 2d 2 L tgm / 4 2 0,3 2 7,5 tg 24,32 / 4 1,8m
unde: d 0,3m - lungimea laturii secţiunii transversale a pilotului;
L 8,0m - distanţa de la talpa radierului pînă la vîrful pilotului
Verificăm condiţia: PII R
N 0 II N abcdII 600 709,4
unde: PII 441,5kPa
b l 2,0 1,8
Valoarea medie a greutăţii proprii a fundaţiei se determină cu formula:
N abcdII f b l d ' m 1,1 2,0 1,8 10,5 17,05 709,4kN
1 (d r h1 ) 2 h2 3 h3 16,2 (3,3 2,45) 17,1 3,1 19,5 2
m 17,06kN / m3
(d r h1 ) h2 h 3 3,3 2,45 3,1 2
Rezistenţa de calcul a stratului (3) de pămînt pe care se reazemă vîrful pilotului se
determină cu formula:
c1 c 2
R1 M k z b1 II M q d ' III M q 1 d b III M c CII
k
unde: c1 şi c 2 - coeficienţi ce ţin cont de tipul şi starea pămîntului de bază ( Şutenco pagina
147 );
c1 =1.1 – pentru nisip mijlociu şi c 2 =1; ultimul se ia în raport de L/H = 5,3;
k - coeficient care ţine cont de determinarea caracteristicilor şi C; dacă acestea sunt
determinate experimental se adoptă k=1, iar dacă se extrag din tabel în funcţie de e si I L se
adoptă k=1.1; la proiectul de curs adoptăm k=1.1;
M ; M q ; M c -coeficienţi în funcţie de II a pămîntului de sub talpa de fundaţie:
38
zg ,3 4 (h4 hînc. pilot ) zg ,0 20 (9,1 2) 134,31 276,31 kPa
- la nivelul apei subterane:
zg ,WL zg ,3 4 z 276,31 20 0,3 282,31 kPa
- la nivelul tălpii stratului (4) de pămînt:
zg ,4 sb (h4 z ) zg ,WL 10,2 (9,1 0,3) 282,31 373,09 kPa
zg ,5 zg ,4 sb ,4 *8,9 144,16 10,2 *8,9 234,9 kPa
unde: sb ,4 10,2 kN / m - greutatea volumică submersată a stratului 4 de pămînt;
3
z 0,3m - distanţa de la cota tălpii inferioare a stratului 3 de pămînt pînă la cota apei subterane.
Calculul presiunilor suplimentare provocate de fundaţie:
39
Radierul se construieşte ca o grindă continuă care se reazemă pe un mediu elastic ( pe pereţi
fiind solicitat de forţe concentrate – piloţi )
Date iniţiale:
piloţi cu secţiunea 30 30cm amplasaţi intr-un şir, pasul piloţilor în
şir - C1 = 1,0 m; sarcina de
calcul pe 1 m lungime a radierului ( inclusiv greutatea proprie a radieru-
lui ) - N I 639,55kN / m
Lăţimea radierului: br 3d 2 3 0,3 2 0,3 1,5m . Înălţimea radierului se adoptă
să fie hr 0,5m ; încastrarea pilotului în radier a1 0,1m .
Lungimea de calcul Lc 1,05 C1 bp 1,05 1,0 0,3 0,735m
Calculăm momentele de încovoiere:
- în reazeme: M r N I L2c /12 639,55 0,7352 /12 28,8kN m
- în deschideri: M d N I L2c / 24 639,55 0,7352 / 24 14,4kN m
Înălţimea de lucru a secţiunii deasupra reazemului h0 r 0,4 0,05 0,35m , în
deschidere h0 d 0,4 0,1 0,3m
Aria secţiunii armăturii (clasa A – II, Rs 280MPa ) deasupra reazemului:
Asr 28,8/(0,9 0,35 280 103 ) 0,00033m 2 3,3cm 2
în deschidere:
Asd 14,4 /(0,9 0,3 280 103 ) 0,00019m 2 1,9cm 2
Armarea se execută cu carcase plane. Adoptăm 4 carcase cu diametrul barelor:
- în partea superioară 12 mm
- în partea inferioară 10 mm
40
BIBLIOGRAFIE
41