SISTEMUL ACHIZIŢIILOR PUBLICE ÎN ROMÂNIA

Achizițiile publice reprezintă suma tuturor proceselor de planificare,

stabilire a priorităților, organizare, publicitate și de proceduri, pentru realizarea de
cumpărări de către organizațiile care sunt finanțate total sau parțial de bugete
publice (europene, naționale centrale sau locale).
Conform legislaţiei, sistemul achiziţiilor publice desemnează totalitatea
regulilor şi acţiunilor referitoare la cheltuirea banilor publici în interesul
comunităţii şi în care cererea lansată de un organism de drept public se întâlneşte
cu oferta unui operator economic.
Procesul de achiziţie publică presupune parcurgerea mai multor etape în
urma cărora autoritatea contractantă obţine produsul, serviciul sau lucrarea, ca
urmare a atribuirii unui contract de achiziţie publică.

Principiile care guvernează achiziţiile publice

Legislația europeană stimulează concurența între firme prin folosirea de
proceduri de selecție transparente, aceasta conținând prevederi de acțiune
coercitivă împotriva autorităților contractante care nu-și îndeplinesc obligațiile.
Acestea încearcă să se asigure că prin procesul de achiziții publice se consumă
efectiv, eficient, în mod etic, echidistant și transparent fondurile publice alocate
autorității respective în decursul unei perioade.
În acest sens, cadrul legislativ european (implicit cel românesc) pentru
achizițiile publice enunță 6 principii:
 nediscriminarea;
 tratamentul egal;
 recunoașterea reciprocă;
 transparența;
 proporționalitatea;
 asumarea răspunderii.
Aceste principii reprezintă baza directivelor Uniunii Europene și cadrul în
care s-a dezvoltat legislaţia privind achizițiile publice din România (legea
98/2015), care nu acoperă toate aspectele ce pot apărea în activitatea de achiziții
publice, drept pentru care anumite aspecte ipotetice sunt greu de reglementat.
Atunci când o autoritate contractantă nu regăsește în lege aspectul cu care ea se
confruntă în viața reală, poate face recurs la principii. Dacă nici unul din aceste 7
principii nu este încălcat, atunci, acțiunile întreprinse de autoritatea contractantă
sunt corecte.
Principiul nediscriminării permite asigurarea bazei unei concurențe reale,
indiferent de naționalitatea tuturor firmelor care doresc să depună oferte și
obținerea contractului de achiziție publică. Regulile după care se desfășoară
procedura sunt stabilite de la început și nu pot fi schimbate.
În cazul principiului tratamentului egal se are în vedere tratamentul
nediscriminatoriu pentru toți operatorii economici aplicându-se aceleaşi reguli,
cerințe și criterii,.
Conform principiului recunoașterii reciproce sunt acceptate toate produsele,
serviciile și lucrările oferite în mod legal pe piața Uniunii cât şi certificatele și
calificările profesionale emise în orice stat membru al Uniunii.
Principiul transparenței presupune punerea la dispoziţie de către autoritatea
contractantă a tuturor informațiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru
atribuirea contractului de achiziție cu ajutorul Sistemul Electronic de Achiziții
Publice, SEAP.
Principiul proporționalităţii asigură corelarea între necesităţile autorităţii
contractante, obiectul contractului și cerințele solicitate.
Ţinând cont de faptul că fondurile publice aparţin întregii colectivităţi, este
necesară respectarea principiului asumării răspunderii care impune existenţa
unei delimitări clare a sarcinilor și responsabilităților persoanelor implicate în
procesul de achiziție publică.

Instituţii cu atribuţii în domeniul achiziţiilor în România

Componenta instituţională a sistemului de achiziţii publice din România

contribuie la reglementarea şi supravegherea modului de atribuire a contractelor de
achiziţii.
Supravegherea sistemului achiziţiilor publice este asigurată de:
- Autoritatea Naţională pentru Achiziţiile Publice (A.N.A.P.);
- Ministerului Finanțelor Publice (M.F.P.);
- Agenţia pentru Agenda Digitală a României operatorul sistemului electronic de
achiziţii publice (S.I.C.A.P.);
- Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (C.N.S.C.);
- Curtea de Conturi;
- Autoritatea de Audit.

Tabel nr.1 - Sistemul instituţional în domeniul achiziţiilor publice

Subiecţi Statut Atribuţii, funcţii
ANAP Instituţie publică -elaborează, promovează şi implementează
independentă în strategia în domeniul achiziţiilor publice, în
subordinea conformitate cu cerinţele acquis-ului comunitar;
Guvernului, -acordă consultanţă şi suport zilnic pentru
înfiinţată în anul autorităţile contractante;
2015 prin OUG -reglementează cadrul legal referitor la aplicarea
procedurilor pentru atribuirea contractelor de
achiziţie publică;
-monitorizează, analizează, evaluează şi
supraveghează modul de atribuire a contractelor
de achiziţie publică;
-reprezintă România în cadrul comitetelor
consultative, grupurilor de lucru şi reţelelor de
comunicare, organizate de către instituţiile
europene;
-iniţiază/susţine proiectele sau acţiunile de
instruire a personalului implicat în activităţile
specifice achiziţiilor publice, cu rol de suport în
dezvoltarea capacităţii de implementare a
legislaţiei la nivelul autorităţilor contractante;
-asigură un cadru legal coerent şi armonizat cu
acquis-ul comunitar în domeniul achiziţiilor
publice;
-îndeplineşte obligaţiile ce decurg din aplicarea
prevederilor Directivelor Uniunii Europene în
materie de achiziţii publice;
-asigură unui canal de comunicare permanent cu
structurile din cadrul Comisiei Europene, cu
instituţiile publice corespondente din statele
 membre ale Uniunii Europene şi cu organisme
de interes public national;
-dezvoltă capacitatea de implementare la nivelul
autorităţilor contractante;
-solicită constatarea nulităţii contractelor/
acordurilor cadru încheiate cu nerespectarea,
încălcarea legii.
-soluţionează, prin decizie, contestaţiile
formulate pe parcursul unei proceduri de
CNSC Organism
atribuire, înainte de semnarea contractului;
independent
-emite opinie asupra litigiului dedus judecăţii,
dacă instanţa solicită acest lucru.

Procesul de achiziţie publică

Procesul de achiziţie publică reprezintă o succesiune de etape, ce trebuie

parcurse pentru a se obţine produsul sau dreptul de utilizare al acestuia, serviciul
sau lucrarea, în urma atribuirii unui contract de achiziţie publică. Acestea sunt:
 întocmirea planului achiziţiilor publice;
 elaborarea documentaţiei de atribuire;
 chemarea la competiţie;
 derularea procedurii de atribuire;
 atribuirea contractului de achiziţie publică sau încheierea acordului-cadru;
 încheierea dosarului de achiziţie publică;
 derularea contractului sau acordului-cadru;
 finalizarea contractului;
 analiza procesului.
 Autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili programul anual al achiziţiilor
publice, care cuprinde totalitatea contractelor de furnizare de lucrări şi de servicii
pe care aceasta intenţionează să le atribuie în cursul anului.
Autoritatea contractantă are dreptul de a modifica/completa ulterior programul
cu scopul de a acoperi únele necesităţi necuprinse iniţial, condiţionate de
asigurarea surselor de finanţare.
Produsele serviciile şi lucrările se grupează în concordanţă cu sistemul de
codificare CPV.
Planul achiziţiilor publice este un instrument de lucru util atât pentru
compartimentul de achiziţii, cât şi pentru compartimentul financiar-contabil şi care
favorizează o execuţie bugetară eficientă.
Planul achiziţiilor publice se pune în acord cu programul investiţiilor care
răspunde la strategia de dezvoltare a instituţiei.
Planul achiziţiilor publice:
- se întocmeşte, într-o primă variantă, înainte de elaborarea propunerii de buget;
- se definitivează după aprobarea bugetului propriu al autorităţii contractante.
Întocmirea planului achiziţiilor publice presupune:
 identificarea necesităţii;
 estimarea valorii fără TVA a fiecărui contract de furnizare de lucrări sau servicii;
 punerea în corespondenţă cu CPV aferent produselor, serviciilor sau lucrărilor;
 ierarhizarea necesităţilor;
 stabilirea responsabilului cu atribuirea contractului;
 alegerea procedurii;
 identificarea fondurilor;
 elaborarea calendarului (data estimată pentru începerea şi finalizarea procedurii);
 definitivarea şi aprobarea planului;
 În cazul în care autoritatea contractantă doreşte reducerea termenului pentru
depunerea ofertelor, aceasta va elabora şi transmite un anunţ de intenţie.
Autoritatea contractantă are dreptul de a iniţia aplicarea procedurii de
atribuire numai după ce a fost elaborată documentaţia de atribuire sau, după caz,
documentaţia de concurs.
Elaborarea documentaţiei de atribuire de către autoritatea contractantă
vizează întocmirea caietului de sarcini sau a documentaţiei descriptive, aceasta din
urmă fiind utilizată în cazul aplicării procedurii de dialog competitiv sau a
negocierii. Caietul de sarcini conţine specificaţiile tehnice cu privire la prescripţii,
caracteristici de natură tehnică. În această etapă se stabilesc şi cerinţele minime de
calificare, criteriile de selectare a participanţilor şi atribuire a contractului de
achiziţie publică precum şi garanţia de participare. Documentaţia de atribuire
cuprinde totodată informaţii generale privind autoritatea contractantă, în special cu
privire la adresă, persoane de contact, mijloace de comunicare, precum şi referiri la
clauzele contractuale şi fişa de date a achiziţiei. Documentaţia de atribuire trebuie
să fie finalizată înainte de transmiterea spre publicare a anunţului de participare sau
a invitaţiei de participare către operatorii economici.
Chemarea la competiţie presupune publicarea anunţului de participare/ invitaţiei
de participare, punerea la dispoziţia celor interesaţi a documentaţiei de atribuire.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii
contractelor de achiziţie publică prin publicarea anunţurilor de participare/
invitaţiilor de participare la care este ataşată documentaţia de atribuire de către
operatorul SICAP.
Anunţul/ invitaţia de participare trebuie să cuprindă următoarele informaţii:
 data şi ora limită stabilite pentru depunerea ofertelor;
 adresa la care se transmite oferta;
 data şi ora deschiderii ofertelor;
 limba sau limbile în care trebuie elaborată oferta;
 dacă se solicită îndeplinirea unor criterii minime de calificare, menţionarea
acestora;
 scurtă descriere a obiectului contractului de achiziţie publică ce urmează să fie
atribuit;
 modul de obţinere a documentaţiei de atribuire;
 sursa de finanţare.
Transmiterea spre publicare a anunţurilor/invitaţiilor de participare către
operatorul SEAP se realizează numai prin mijloace electronice, prin utilizarea
aplicaţiei disponibile la adresa de internet www.e-licitaţie.ro. Operatorul SICAP
are obligaţia de a asigura Autorităţii Naţionale pentru Achiziţii Publice accesul
nerestricţionat la anunţurile/invitaţiile transmise de către autorităţile contractante
înainte de publicarea acestora.
Derularea procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică urmăreşte
primirea candidaturilor, examinarea şi evaluarea ofertelor, selectarea concurenţilor
pe baza ofertelor acestora, derularea rundelor de negociere şi stabilirea
ofertei/soluţiei câştigătoare. Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu
prevederile din documentaţia de atribuiré. Operatorul economic are obligaţia de a
depune oferta la adresa şi pânâ la data şi ora limită pentru depunere stabilită în
anunţul sau invitaţia de participare. Conţinutul ofertelor trebuie să rămână
confidenţial până la data stabilită pentru deschiderea acestora, autoritatea
contractantă urmând a lua la cunoştinţă de conţinutul ofertelor respective numai
după această dată.
Autoritatea contractantă are obligaţia de constitui, pentru atribuirea fiecărui
contract de achiziţie publică, o comisie de evaluare formată din persoane cu
 pregătire profesională şi experienţă în domeniu, nominalízate din cadrul
compartimentului intern specializat. Comisia de evaluare răspunde de:
 verificarea eligibilităţii, înregistrării şi a îndeplinirii criteriilor referitoare la
capacitatea tehnică şi economic-financiară a candidaţilor/ofertanţilor;
 deschiderea, examinarea şi evaluarea ofertelor;
 stabilirea ofertei câştigătoare.
În termen de 25 de zile de la data deschiderii ofertelor, autoritatea contractantă
are obligaţia de a stabili oferta, pe baza criteriului de atribuire precizat în anunţul
de participare şi în documentaţia de atribuire, în condiţiile în care ofertantul
respectiv îndeplineşte criteriile de selecţie şi calificare impuse.
În cazul în care operatorii economici nu au îndeplinit exigenţele autorităţii
contractante, aceasta poate decide anularea procedurii.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a încheia contractul de achiziţie
publică cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, pe baza
propunerilor tehnice şi financiare cuprinse în respectiva ofertă. Indiferent de
momentul iniţierii procedurii de atribuiré, autoritatea contractantă verifică, înainte
de încheierea contractului respectarea dispoziţiilor referitoare la angajarea
cheltuielilor din búgetele care intră sub incidenţa legislaţiei privind finanţele
publice. Următoarele documente se constituie ca anexe ce devin parte integrantă a
contractului de achiziţie publică:
 caietul de sarcini;
 propunerea tehnică şi financiară;
 graficul de îndeplinire a contractului;
 graficul de plăţi;
 garanţia de bună execuţie, dacă este cazul;
 angajamentul ferm de susţinere din partea unui terţ, dacă este cazul.
 Finalizarea procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică are în
vedere notificarea rezultatului,după care urmează o perioadă de aşteptare în
vederea soluţionării eventualelor contestaţii, semnarea contractului şi transmiterea
spre publicare a unui anunţ de atribuire, cu încheierea dosarului de achiziţie
publică.
Derularea contractului sau acordului presupune îndeplinirea obligaţiilor
contractuale asumate, constituirea garanţiei de bună execuţie, întocmirea
certificatelor constatatoare privind îndeplinirea contractului şi recepţia lucrării.
Contractul intră în efectivitate conform prevederilor contractuale la termenul
convenit între părţi.
În etapa finală se eliberează garanţia de bună execuţie, în termen de cel mult 14
zile de la data întocmirii procesului verbal de recepţie a produselor care fac
obiectul contractului de furnizare şi/sau de la plata facturii finale, dacă nu a ridicat
până la acea dată pretenţii asupra ei.