Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DEPENDENŢE COMUNE
Cafeină
Nicotină
Muncă în exces
Alcool
Jocuri de noroc
Droguri
Medicamente stupefiante
Televizor
Alimente
Etc.
Efectele cofeinei:
Creează în timp dependenţă.
1
Asupra sistemului nervos central (creierul şi măduva spinării): sub efectul cofeinei persoana care a consuma-o se va
simţi energizată, nervii vor fi în alertă, în stare să reacţioneze mai rapid. Este periculoasă, deoarece reduce timpul de reacţie
faţă de factorii externi. Deşi este cunoscută ca un stimulent, cofeina se dovedeşte un factor depresiv (în timpul când este
folosită se reduce producţia de norepinefrină, substanţă cu efect antidepresiv, secretată de creier). O cantitate excesivă de
cafeină poate cauza probleme grave ale creierului, incluzând şi atacul de apoplexie. Există şi descrieri ale morţii umane cauzate
de cofeină.
Ridică nivelul presiunii arteriale cu 3-5 mm Hg.
Cofeina creşte colesterolemia şi trigliceridele din sânge.
Poate cauza palpitaţii şi ritmuri ale bătăilor inimii mult mai periculoase.
Cofeina măreşte pierderea de calciu din organism şi oase. Cofeinismul cronic este un factor de risc al osteoporozei. O
singură cană de cafea pe zi cauzează 1,4% “pierdere osoasă” pe an la femeile trecute de 50 de ani.
Cofeina creşte secreţia acidului gastric şi a pepsinei, determinând susceptibilitate la ulcerul gastric.
Stimulează refluxul gastroesofagial care este o cauză a arsurilor grave de stomac (atât cafeaua cu cafeină cât şi cea
decafeinizată).
Creşte rezistenţa la insulină şi cantitatea de glucoză din sânge.
Cofeina măreşte diureza (cantitatea de urină eliminată). Vitamina E şi câteva din complexul de vitamina B se pierd
rapid datorită acestui fapt, la fel şi minerale ca potasiu şi calciu. Contribuie astfel la deshidratarea corpului şi la senzaţia de
oboseală.
Asupra sistemului hormonal şi a metabolismului, cofeina măreşte efectul adrenalinei. Se conferă o voiciune psihică în
defavoarea inimii.
Asupra sistemului de reproducere cofeina stimulează producţia de hormoni în menopauză; contribuie la disconfortul
menstrual printr-o iritabilitate nervoasă.
Cofeina creşte riscul unei naşteri dificile în cazul copiilor născuţi de mame care consumă cafeină. Mai mult, cofeina se
acumulează nu doar în corpul mamei, ci şi a fătului apărând riscul malformaţiilor congenitale.
La nivelul celulei cofeina modifică structura ADN; celula devine mult mai vulnerabilă cancerului. Cofeina este un
„agresor” al cromozomului.
Cafeaua este o sursă comună de carcinogeni. Experţii încă mai discută dacă cafeaua reprezintă un risc de cancer, dar nu
există îndoieli că această băutură populară conţin chimicale ce înlesnesc cancerul. Astfel de chimicale includ: metil glioxalul,
catecolul, acidul clorogenic şi acidul neoclorogenic.
Farmacologii recunosc că aceasta (cafeaua) „are efecte mutagene puternice” în studiile de laborator asupra microbilor.
Aceasta, de asemenea, poate vătăma cromozomii atât la plante cât şi la animale în cadrul laboratorului. Acest fapt ne poate
sugera ideea că această substanţă poate afecta şi pe oameni. Localizările cancerului raportat la această băutură includ rinichii,
vezica, sânii, colonul, pancreasul şi ovarul.
Alte studii de asemenea au arătat o creştere a cancerului de vezică prin folosirea cafelei sau a altor băuturi cofeinizate.
Aceasta i-a condus pe unii să speculeze ideea că pentru cancerul de vezică, cofeina însăşi poate fi principalul vinovat în cafea.
Cancerul fatal de colon, de asemenea poate fi în legătură cu consumul de cafea. Aceia care consumă una sau două ceşti de
cafea pe zi au crescut riscul lor de cancer la colon cu 70% când a fost comparat cu aceia care au consumat mai puţin de o
ceaşcă pe zi. De asemenea în acest studiu s-a descoperit fenomenul de răspuns la doză; acesta înseamnă, cu atât mai multă
cafea consumată, cu atât mai mare este riscul.
Coca-Cola
Ingredientul activ al băuturii CocaCola este acidul fosforic, al cărui ph este 2.8, suficient pentru a dizolva un cui în 4 zile.
Acidul fosforic este foarte dăunător pentru calciul din oase şi reprezintă unul dintre cei mai de seamă vinovaţi de creşterea
osteoporozei.
În corpul tău determină pierderea sărurilor minerale din oase, acest lucru înseamnă că calciul nu este absorbit în mod
adecvat de organism, ducând la slăbirea oaselor şi prin urmare, creşte posibilitatea de a avea fracturi şi osteoporoză.
Combinaţia acestui acid cu zahărul îngreunează absorbţia fierului, ceea ce poate provoca anemie şi facilitează apariţia
infecţiilor, în special la copii, bătrâni şi gravide.
Băutura Coca Cola conţine şi gaz carbonic care, după AMEDEC, este un ingredient care provoacă “viciu psihologic”.
2
Conţine o substanţă ‘potenţial vicioasă’, cofeina, care dacă se ia în cantităţi mari (de la 400 la 600 mg.) poate cauza
insomnie, tahicardie, dureri de cap şi chiar stări de nelinişte. O cutie de Coca Cola conţine aproximativ 50 mg. de
cafeină.
Mai conţine şi un aditiv numit E-150, asociat cu deficienţă de vitamina B6 care este importantă pentru asimilarea
proteinelor de către organism şi pentru a avea un sânge sănătos; lipsa acestei vitamine poate duce la anemie, depresie şi
confuzie, între alte simptome, pe lângă faptul că generează o activitate exagerată şi un nivel scăzut de glucoză din
sânge.
Şi nu numai atât, zaharurile pe care organismul nu reuşeşte să le digere, se transformă în grăsime, ducând la
supragreutate corporală şi chiar la probleme de obezitate.
Ca şi cum n-ar fi de ajuns, zaharurile care se află în suc, încetul cu încetul dizolvă smalţul dinţilor slăbindu-i şi
producând carii.
Iar acelora care cred că pot rezolva problema cu un “Coca Light”, le avem o altă veste: există studii ştiinţifice care arată
că consumul înlocuitorilor de zahăr, sau zahărul sintetic în cantităţi mari, provoacă leziuni cerebrale, pierderi de
memorie şi confuzie mentală (după AMEDEC). Substanţa care cauzează aceste afecţiuni se numeşte aspartam iar
cercetătorii susţin că ar putea duce la dezvoltarea bolii Alzheimer. În plus, au arătat că componenţii chimici ai
"aspartamului" au alte consecinţe grave dacă se consumă excesiv, cum ar fi leziuni ale retinei şi sistemului nervos.
Într-o şcoală braziliană din marele oraş Sau Paulo, o fată de 10 ani a decedat după ce consumase Coca-Cola Light
împreună cu mentosane. Această combinaţie a generat o reacţie puternică, o adevărată explozie în stomacul fetei, ce a spart
stomacul fetei. Alexander B. Mergenthaler de la Institutul de Chimie U.S.P. (Franţa) a verificat şi probat practic
substanţele din Coca Cola. Acesulfat K INS930 în combinaţie cu Mentosanele produce o reacţie chimică mortală. Se
produce o cantitate enormă de gaz sub presiune, o adevărată explozie!
Este clar că această băutură nu poate fi o alegere potrivită pentru consum. Totuşi, iată şi câteva utilităţi ale
acestei băuturi:
Pentru a curăţa clamele bateriei auto, toarnă peste ele un pic de Coca-Cola iar bulele se vor evapora...
Pentru a slăbi un şurub oxidat, pune o cârpă umezită cu Coca-Cola timp de câteva clipe şi şurubul va ieşi fără probleme...
Pentru a îndepărta oxidul de pe uneltele tale, aplică pasul anterior şi oxidul va dispărea...
Pentru a desprinde orice fel de hârtii, chiar gumă sau silicon, lipite pe orice suprafaţă de sticlă, aplică aceeaşi operaţie
anterioară...
De asemenea, e util pentru a curăţa parbrizul maşinii tale când se murdăreşte pe drum.
Compoziţie chimică
Din familia metilxantinelor (substanţe ce creează dependenţă) fac parte:
- cofeina
- teobromina (principala metilxantină conţinută în ciocolată)
- teofilina
3
Păstăile arborelui de cacao se pun în grămezi la fermentat 3-8 zile (fermentaţia este absolut necesară gustului ciocolatei).
În acest interval, insecte, rozătoare şi alte vieţuitoare mişună în interiorul grămezilor. Când fermentaţia este la apogeu
(datorită climatului cald şi umed din aceste zone), temperatura urcă favorizând dezvoltarea bacteriilor şi mucegaiurilor. În
această perioadă, în boabele de cacao se produc cantităţi imense de aflatoxină (agent cancerigen puternic).
După fermentaţie, boabele sunt uscate, prăjite şi măcinate, obţinându-se “lichiorul” de ciocolată (de consistenţa
smântânii). În acest stadiu, contaminanţii bacterieni se înmulţesc şi mai mult. Pentru că atât zahărul cât şi grăsimea au
tendinţa să iasă la suprafaţa ciocolatei, se adaugă aditivi care să prevină acest fenomen.
Apoi se adaugă alţi aditivi împotriva râncezirii şi alţi agenţi pentru fineţea texturii.
Departamentul de Sănătate, Educaţie şi Bunăstare Socială din U.S.A. în broşura “Limitele admise ale componentelor
străine introduse în alimente”, enumără şi cantităţile de materii de origine animală din ciocolată, permise de către autorităţi:
120 de fragmente de insecte / ceaşcă sau 2 fire de păr de rozătoare / ceaşcă.
nivelul de excremente animale este de 22 mg / kg.
În pudra de ciocolată se admit până la 75 de fragmente de insecte / 3 linguri de pudră.
Cred că putem face alegeri mai bune pentru propria alimentaţia cât şi pentru sănătatea copiilor noştri. Cacaua poate fi înlocuită
cu un produs sănătos – pudra de roşcove (carob), care a început să se găsească în Plafare şi magazine cu profil naturist.
4
Boli favorizate de consumul de alcool
ORGANUL BOALA
Esofagita
Boala de reflex esofagian
Gastrita
Ulcerul gastric
Steatoza hepatică
Ciroza alcoolică
Sistemul digestiv Pancreatita acută
Pancreatita cronică
Cancerul cavităţii bucale
Cancerul esofagian
Cancerul gastric
Cancerul de pancreas
Hipertensiune arterială
Cardiopatia ischemică
Sistemul cardiovascular Tulburări de ritm cardiac
Ateroscleroza obliterantă
Tulburări de memorie
Psihoza alcoolică
Polinevrita alcoolică
Sistemul nervos Nevrita optică
Toxicomanie
Delirum tremens
5
„Vai de cel ce dă aproapelui său să bea, vai de tine care îi torni băutură spumoasă şi-l ameţeşti, ca să-i vezi goliciunea!”
(Habacuc 2:15).
„Nu este nevoie de nici un argument pentru a arăta efectele rele ale băuturilor alcoolice asupra beţivului. Epavele
abrutizate şi cu privirile împăienjenite, epave ale omenirii - suflete pentru care a murit Hristos şi pentru care plâng îngeri - sunt
pretutindeni. Ei sunt o pată asupra civilizaţiei cu care ne mândrim. Ei sunt ruşinea, blestemul şi primejdia fiecărei ţări. Şi cine
poate descrie nefericirea, agonia şi disperarea care se ascund în căminul beţivului? Gândiţi-vă la soţia, adesea bine educată,
sensibilă, având cultură şi rafinament, legată de cineva pe care băutura îl transformă într-un neghiob sau într-un demon.
Gândiţi-vă la copiii jefuiţi de comodităţile unui cămin, de educaţie şi instruire, trăind cu frică teribilă de acela care ar trebui să
fie mândria şi protecţia lor, azvârliţi în lume, purtând însemnul ruşinii şi adesea blestemul ereditar al setei beţivului.”
Casele de prostituţie, bârlogurile viciului, tribunalele, închisorile, azilurile pentru săraci, azilurile de nebuni, spitalele, toate
sunt pline într-o mare măsură din cauza lucrării vânzătorului de alcool. Asemenea Babilonului misterios al Apocalipsei, el face
comerţ cu ‚sclavi şi cu sufletele oamenilor’. În spatele vânzătorului de alcool stă puternicul nimicitor al sufletelor şi este
folosită fiecare viclenie pe care o poate născoci pământul sau iadul pentru a atrage fiinţele omeneşti sub puterea sa. Capcanele
sale sunt aşezate la oraş şi la ţară, în trenuri, pe marile vapoare, acolo unde se încheie afaceri, în budoarele plăcerii, în
dispensarul medical şi chiar în biserică, pe masa Sfintei Cine. Nimic nu rămâne nefăcut pentru a stârni şi nutri dorinţa după
băuturi ameţitoare. Aproape la fiecare colţ se înalţă o cârciumă, cu luminile ei strălucitoare, cu urarea de bun venit şi voioşia ei,
invitându-l pe muncitor, pe cel trândav şi bogat şi pe tinerii încrezători.” (E.White – Divina Vindecare).
O alternativă sănătoasă
Un studiu interesant a demonstrat faptul că mustul roşu nefermentat de struguri conţine o varietate deosebită de
flavonoizi. Aceşti antioxidanţi inhibă agregarea plachetară, scad riscul de formare al cheagurilor de sânge şi
reduc considerabil riscul apariţiei infarctului de miocard. Pentru a beneficia din plin de acest efect sanogen se
recomandă a se consuma un pahar mare de must pe zi. Acest studiu a fost realizat şi prezentat de American
College of Cardiology, care consemnează şi faptul că mustul roşu nefermentat de struguri reduce
activitatea plachetară cu aproximativ 75%, faţă de numai 45% cât o reduce aspirina.” - American College
of Cardiology, Annual Meeting, 1997.
Acesta este „vinul” recomandat de Scriptură, este vinul delicios pe care Hristos l-a oferit la nunta din Cana. Este o băutură
sănătoasă şi delicioasă, care are efecte tonice asupra organismului şi sistemului nervos.
Tutunul
- un drog comparativ cu heroina
„Fumatul ocupă primul loc pe lista cauzelor mortale, evitabile din America”. - US Surgeon General 1988
Câteva date:
În întreaga lume există la ora actuală 1,1 miliarde de fumători.
În ţările dezvoltate 41% dintre bărbaţi şi 21% din femei fumează în mod regulat.
În fiecare an se fumează 6 miliarde de ţigări.
În aceste condiţii nu este de mirare că în fiecare an se produc în lume 3 milioane de decese datorate tutunului.
În România există astăzi peste 10 milioane de fumători. În zonele urbane 44,6% dintre bărbaţi şi 19,9% dintre femei
fumează în mod regulat. În mediul rural, 40,5% dintre bărbaţi şi 9,3% dintre femei fumează regulat.
Cei care fumează regulat pierd, în medie, 8,3 ani din speranţa de viaţă sau 7 minute pentru fiecare ţigară fumată. Aceasta
înseamnă ca anii fumătorilor au mai puţin de 11 luni!
Potrivit celor mai recente studii, rata mortalităţii în rândul fumătorilor este de 2-3 ori mai mare decât la nefumători la toate
grupele de vârsta. Aceasta înseamnă că jumătate dintre fumători vor deceda în cele din urmă ca rezultat al fumatului.
Daca tendinţele actuale legate de fumat vor persista, aproximativ 500 de milioane de persoane aflate astăzi în viata, adică
cca. 9% din populaţia globului, va deceda ca urmare a folosirii tutunului.
Aproximativ jumătate din decesele legate de fumat se produc între 35-69 ani, ceea ce face din fumat cea mai importanta
cauză de moarte prematura în ţările civilizate.
Mulţi din cei care mor din cauza fumatului nu fumează multe ţigări pe zi, dar majoritatea fumează din adolescenta.
Fumătorii trecuţi de 30 de ani suferă de 5 ori mai multe infarcte miocardice decât nefumătorii. De fapt infarctul miocardic
este principala modalitate prin care fumatul ucide tinerii. Se estimează că fumatul este responsabil de aproximativ 75% din
infarctele care apar la fumătorii cu vârsta sub 50 de ani.
Fumatul cauzează cca. 30% din decesele prin cancer. În medie, aproximativ 90-95% din decesele prin cancer pulmonar la
bărbaţi şi 70-75% la femei se datorează fumatului. Fumatul provoacă si alte forme de cancer: de trahee, bronhii, laringe,
cavitate bucală, buze, limbă, gură, faringe, esofag, pancreas, vezică urinară, rinichi, stomac şi col uterin.
6
Ştiaţi ce conţine tutunul?
Tutunul are un conţinut complex. Fumul de ţigară conţine peste 4.000 de substanţe chimice diferite, din care peste 300
sunt toxice pentru om (nicotina, arsenic, radon, cianuri, fenol, DDT, azbest, benzen, monoxid de carbon, formaldehida, etc.)
şi alte 43 sunt cancerigene. Cei mai toxici compuşi sunt nicotina, gudroanele si monoxidul de carbon.
Nicotina stimulează inima prin eliberarea de catecolamine care cresc tensiunea arterială, frecvenţa
cardiacă si nevoia de oxigen a inimii. De asemenea, nicotina stimulează sistemul nervos, legându-se de receptorii
colinergici centrali după numai 7 secunde de la inhalare. Aceasta activează căile neuro-umorale şi duce la eliberarea de
hormoni si neurotransmiţători. Aşa se explică efectele euforice si instalarea dependenţei de nicotină.
Gudroanele din fumul de ţigară sunt cancerigene.
Monoxidul de carbon scade capacitatea de transport a oxigenului si favorizează apariţia
aterosclerozei.
Hemoglobina din sângele uman are o afinitate de 210 ori mai mare pentru monoxidul de carbon decât pentru oxigen.
Aceasta face ca inhalarea fumului de ţigară sa diminueze capacitatea de transport a oxigenului de către sânge. Monoxidul de
carbon este fixat de hemoglobină sub forma de carboxihemoglobina, a cărei concentraţie în sângele fumătorilor atinge 8-9%
(fata de 0,5% la nefumatori).
Cancerul căilor respiratorii la fumători este precipitat adesea de compuşii cu efect toxic asupra cililor din mucoasele
respiratorii, care produc apariţia metaplaziei. Substanţele cu cel mai puternic efect toxic ciliar sunt formaldehida, dioxidul de
sulf, acroleina si hidrogen cianidul, dar există zeci de alţi compuşi care au asemenea efect.
Efectul cancerigen si toxicitatea genetica constituie un alt aspect important. Gudroanele din fumul de ţigară exercită
puternice efecte mutagene asupra AND-ului din nucleele celulelor tractului respirator. În ultimele două decenii a devenit
limpede faptul că fumul de ţigară conţine puternici factori cancerigeni. Dintre cele peste 43 de substanţe cancerigene, cele mai
de temut sunt benzopirenul, N-nitrozaminele, aldehidele, clorura de vinil, hidrocarburile aromatice (benzenul, fenolii, etc.),
etilen-oxidul, arseniu, poloniu, cadmiu, cromul, etc.
Fumatul ucide în cel mai real si direct sens al cuvântului!
7
Trebuie menţionate şi efectele fumatului asupra femeilor. Dacă numărul femeilor care suferă din pricina tutunului este
comparativ mai mic decât acela al bărbaţilor, aceasta este numai din pricină că ele încă nu au fumat atât de mulţi ani ca bărbaţi.
Însă femeile sunt cu mult mai sensibile în privinţa aceasta. De exemplu, Dr. P. Bernard, care a făcut studii asupra a 5.458 de
femei, a observat că:
Dereglările glandei tiroide erau aproape de şapte ori mai frecvente la femeile care fumau decât la nefumătoare.
Tulburările menstruale au atins un procent de 36% la femeile fumătoare şi doar 13% la celelalte.
Simptomele de îmbătrânire prematură au fost observate la 67% din fumătoare, pe când în tabăra cealaltă abia s-a
ajuns la 4%.
Fumatul în timpul gravidităţii are consecinţe negative asupra dezvoltării fetale şi creşte riscul morţii după
naştere.
Fumatul favorizează pierderea calciului din oase, conducând la osteoporoză.
Cineva a avut curiozitatea de ordoneze alfabetic numele bolilor legate de fumat. Rezultatul a fost surprinzător: pentru
fiecare literă din alfabet exista cel puţin o boală!