Obiceiuri și tradiții de Paște în România

Exista multe obiceiuri și tradiții de Paște în România, dintre care unele încă
se respecta.

Sărbătoarea Pastelui este cea mai mare sărbătoare creștină fiind reprezentata
de invierea Domnului Iisus Hristos din morți.

Sarbatoarea de Paste este precedata de săptămâna patimilor si urmata de

saptamana luminată, deoarece înviind din morți, Iisus Hristos a luminat lumea.

In mod traditional oamenii se pregăteau cu mult sârg atât din punct de

vedere spiritual cat si moral.

Cateva tradiții de Paște sunt:

 În Transilvania și Banat se credea că în Joia Mare n-ai voie să dormi ziua.

Cel care va dormi va fi „puturos, leneș și netrebnic” tot anul.
 Tot omul avea pentru ziua de Paste cel putin o piesa de imbracaminte
noua.
 În vinerea mare se ține post negru, nu se mănâncă, nu se bea și nu se
lucrează nimic.

Obiceiuri și tradiții culinare de Paște

Pe lângă bucatele coapte la cuptor (pască, cozonaci), majoritatea țăranilor

pregăteau pentru masa de Paște friptura si dropul de miel. I se zicea și Mielul
Pastilor.

Pasca este cea care a dat numele sărbătorii. Este coptura din făină de grâu,

din aluat dospit, cu sare și lapte de vacă. Are forma circulară cu impletituri pe
margine sau chiar pe mijloc. Împletiturile din mijloc au forma crucii, pe care a fost
răstignit Iisus.
 Pasca se duce de sâmbătă în biserică, pentru a fi sfințită in
dimineata Sărbătorii Pascale. Pasca se coace în joia mare sau sâmbăta, dinainte
de Paște. În Transilvania pasca se cocea miercurea și se sfințea la biserică în Joia
Mare.

Tradiția ouălor de Paște provine dintr-un obicei premergător

creștinismului. A fost prezent atât la popoarele europene cât și la cele asiatice.
”Oul se zice că reprezintă Creatorul lumii…Oul era emblema universului, opera
divinității supreme.” Ouăle colorate, în special roșii erau oferite cu ocazia
Echinopțiului de primăvară încă de pe vremea romanilor.

Pentru români încondeierea ouălor de Paște are o importanță deosebită. Nu

există gospodărie unde să nu fie ouă de Paște.

Despre proveniența religioasă a ouălor de Paști sunt multe legende. Una

dintre ele povestește despre Maria care s-a dus la Iisus când acesta era răstignit pe
cruce. În marea ei durere, Maria începu să plângă și puse un coș cu ouă la
picioarele lui Iisus. S-a scurs sânge pe ouă, așa că ele s-au înroșit. Văzând ouăle
roșii Iisus a spus: „deacum să faceți și voi ouă roșii împestrițate în aducere aminte
despre răstignirea mea”.

Ouăle de Paște pot avea și alte culori, precum galben, albastru, verde sau
negru. Culoarea neagră semnifică chinul și durerea pe care a suferit-o Iisus Hristos
pe cruce.

 În noaptea Învierii oamenii merg la biserică și asistă la slujbă. Cine nu

merge se zice că se înbolnăvește și petrece tot anul până la Paștele viitor în
neajunsuri și boli.

În dimineața Paștelui se pune într-o oală curată un ou roșu, apă și un bănuț

după care toti ai casei se spăla cu această apă pe față și maini ca sa fie roșii la față
(semnificând sănătate) și sa aiba bani tot anul.
Apoi se ciocnesc ouale rosii cu urarea “Hristos a inviat!” si raspunsul
“Adevarat a inviat!”.