Sunteți pe pagina 1din 47
ATMEL PENTRU INCEPATORI Fe LECTIILE 3sl4 LECTIA 3 — PARTEA iNTAI Incepem aceasta lectie cu invajarea catorva cuvinte noi, Citiji-le eu voce tare si refineti traducerea lor: der Beis > [de blestif] = ereiomul das Brot > [das bro: ~ plinea «das Buch > [dasbu:H] ~ cartes das Heft > [das Hen) ~ eaietul der Kuli > [de kuti) — pixul die Kartoffeln > (di: kartofatn] ~ cartobi die Suppe > [ai:zupa) ~ supa die Tafel > (tna) ~ tabla die Tasche > [als taya — poreta, geanta dic Wurst > (di: vurst] ~ edimatul ‘Acum 88 repetam cuvintele noi in alta ordine: das Buch > (das bu:Ht} ~ cartea das Heft > [das Heft} ~~ eaietul der Kuli > [des kul) — pixul der Bleistit > [des blestitt] = ereionul die Tasche > [dictaga] — poseta, geanta dic Suppe > [di-zupa] supa ie Kartofteln > [dlc kartofin} ~ cartofi ie Wurst > (di: vurst) ~ efimatul das Brot > [das bro] ~ pinea die Tafel > [itary — tabla Si folosim cuvintele noi in propoziti. Citi propozitile in limba getmand gi urmatiti sensul lor in limba romana: Das Buch und > [das bu:Ht unt ~ Cartea si eaietal das Hen. das Heft) Dortist dor > [dort ist ~ Acolo este creionul. Bleistif. ‘laestit] Die Tasche ist > [lis tag ist his] ~ Pogota este aici hier Das Brot und die > [das brost unt di: — Paina si cérmatul. ‘Wurst, vvurst] Sememenenennn ee es ) ‘Kine Suppe und Kartoffeln. > © supa sicartofi Das ist eine Tasche, > ‘Aceasta este 0 poset Sie ist hie. Ea este ai Das ist eine Tale. Sie ist > Aceasta este 0 tabla. dort. Ra este acolo. Das ist ein Buch. Bs ist > mn ‘Aceasta este 0 carte, Aceasta hier Tinks. Hit este aici, la stinga. Desist ein Hef. Es istauch > [das stan ist _ sAcesta este un eaict. hier links. ‘Acesta este tot aici, la stings. Das stein Kuli. Eristdort > ! _ Acesta este un pix. Acesta este recht. 7 acolo, la dreapta. Dasistein Blistif. Frist > ‘Acesta este um ereion. Avesta auch dort recht. este tot acolo, fa dreapta. Din letia precedent stim deja cd in limba german’ ein” si ,eine” suntarticole nekotardte. Le Jotosim atunei cd vorbim despre Persoane St nora nedefnie sau ined mecunoscute. Articlul Ponds mu se foosese a paral (de exer: » Bite Zigaretten!”), nici inaintea substantivelOr enumdrabile; de exempt: » Bitte Bier! vcanitaiea: de exemplu Bitte ein Bier!” — 0 bere, V0 og!” ecepta este formaia de cazurilein care dori $4 iprecizam ‘acum verifcai dat sit st folosii coreetaticolsl nchotardt, Completai propoziile,folosing filtrul osu: ice ist> cine Tafel > [Mii r Dortsind> ein Buch und> cin Hef. > pite> eine Suppe und > ein Glas Bier > as Hier sind > > Woist> cine Tafel? > Das ist> cine Frau. > Wosind> eine Wurstund> cin Brot? > tn cominuee, urmeazhexreigul de anoze, Fost Sir: © pine, virog! at > Uncimat, varos! > > Un paar, varoe! 1 > bite ein Glas! O sca, tog! > > Bite eine Fase ‘Ties, va roe! > > Bite Zig Cartofi, var! > 2 > 1 ‘Sa exersam acum folosirea numeralelor $i a articolelor. Citi eu voce tare si lar propovitiie in limba ‘germana si refineti traducerea lor: Wie viel kostet das Brot? Es kostt einen Euro drei, ‘Wie viel kostet die Wurst? Sie kostet drei Buro fling, ‘Wie viel kostet die Suppe? Sie kostet zwei Euro, Wie viel kosten die Kartoffeln’? Sie kosten einen Euro acht, Wie viel kosten die Zigaretten’? Sie kosten vier Euro eins, > S > (vi: fis] kostat das bro:t] {eskostat nan we: dea] t (i: kostat dre e:r0 Unt] 1 kostat di: vurst] (vi: fi kostat di: apa] [zic kostat vee @:t0] {vis fi kostan dis keartotaln} {zis kostan senan sro alt] [vis fl kostan di: tigaretan] (zi: kostan f:'ew:r0 ens} = 1,03 euro. ~ Costa un euro g tre cengi. ~ 3,05 euro. ~ Costa trei euro si inet cent ~ euro, ~ Costa doi euro. = 1,08 curo. ~ Costa un euro gi opt cent. ~ 4,01 euro. ~ Costt patra euro gi un cent. ‘Tradueeti propozitile urmatoare in limba germand. Exersati articolul hotart, folosind filial ros ‘Va rog, painea de acolo! Cat costa supa? ‘Tabla nu este bund. Pixul este bun, Cit costa edmatul de acolo? Este bun laptele? Cartofii costa un euro. Tiearile costa patra euro si un cent. ala gi edteva verbe noi: aminea abea sc afla, a stain picioare ase afla,a sta culeat Bitte das Brot dort? Wie viel kostet die Suppe? Die Tafel ist nicht gut, Der Kuli ist gut, ‘Wie viel kostet die Wurst dort? Ist die Milch gut? Die Kartoflein kosten einen Euro, Die Zigaretten kosten vier Buro eins. ~ essen ~ stehen ~ liege > [biti das bro:t dort) ~=t > [staf ist nit gut) cl kostat diz zupa] > [de:" kul ist gut] > [vis fil kostat dis vurst dort] > [ist dis milh gust] > [diz kartofeln kostan ‘enan ee:ro] ot {igaretan kostin sro wns) > fesin] > [sinkan) > [steam] > {isean) Si folosim acum verbele noi in propozt. Citi eu voce tare propozitile in limba german i urmari cu atenjie accenuleoret. cera st retina taduceres or Sie essen Kartoffein, > ~ Fi mandinea cartofi Sie trinken Bies > [ais trinkan t ~ Bi beau bere, Er trinkt Milch, > mith EI bea lap. Sie trinkt auch Mileh, > ~ $iea bea lapte, Wir trinken Tee. > r ~ Noi bem cea. Was trinkst du? > = Tue bei? Herr und Friulein Rohde >| ~Domnu! si domnisoara Rohde stehen hier, a stau/sunt aici. Das Buch und das Heft >| Cartea si caietul sunt legen dort ‘agezate acolo, Ich stehe hier links > ~ Bu stau aici la stinga, Ich trinke ein Glas Bier. > 8 ~ Beau un pabar de bere. ‘Wir essen Suppe und Noi mincam supa si eartofl Kartoffeln Die Schule und der Bahnhof — >! tb ‘Scoala i gara sunt acolo liegen dort rechts, la dreapra. Completati ummatoarele propoziti din limba german, folosind filtral rogu Beau fpte, leh trinke> > Beau un pahar de late ~ Teh trinke > cin Gilas Mileh. > [i rn Tu bei bere Du trinkst> Dic > 1 Tue stcla de bere ~ Du trinkst cine > >I seni faa Bier. EL bea vin, ~ Beteinkt > >I 1 bea un pabar de vin, —Er> trinkt ein Glas Wein, > [ey Eabea cafes, ~ Sie winkt> K > Eabeao ceagea de caea cine Tasso > ena tas kate Noi mancam pine, Wiressen> > (vit esan bros Noi méncam mula pine. — Wir essen viel Brot. > [vi esam fb Acolo este 0 asa -Dort> sicht ein Haus, > ent Aci este un pix. ~ Hier> > (hit Lapersoana.a dowa singular, timpul prezent, verbul primeste itotdeauna desinenfa ,-st” sau ,-est” Verbul sta totdeauna impreuna cu pronumele personal du” —,,tu", de exemplu: du trinkst ~tu bei, du liegst ~ tu stai cculeat, du stehst ~ tu sta in picioare. 2. La timpul prezent, la plural, persoana intai verbul primeste desinenta en” sist totdeauna impreuna cu pronumele personal ,wit” ~ ,noi"; de exemplu: wir trinken — noi bem, wir legen — noi stim culeati, wir Stehen ~ noi stam in picioare, ‘Incereati sa traduceti acum urmatoarele propoviti in limba romana: Ich esse etwas Suppe. +> [ih esa etvas zupa]_ ~ Mandne putina supa. Wir essen viel Kartoffeln. +> [vie estin fi:1 kartofiin) ~ Miincam des cartofi. Sie tinken Bier. > (zi: enka bi") ~ Fi beau bere. Wir stehen dort, > [vir stan dort) — Noi stam acolo. Der Kuli und der Bleistift > [des kuli unt de: blaegtift ~ Pixul si creionul se afl liegen don. tigin dort) acolo. Wo steht eine Frau? > [vor ste send frau} ~ Unde esteth 0 femeie? ‘Dort driben steht sic. > [dort deb set 2] ~ Ea este acolo, vizavi. ‘Wo liegt die Botschaft? > [vor liskt di: bo:tyaft) ~ Unde este ambasada? Er trinkt Kaffee, > [e:! trinkt kafe:} ~ Elbea cafea. as ist mein Buch, > [ds ist maen bu:H} ~ Aceasta este cartea mea. Das ist mein Kuli > [das ist man kul] ~ Acesta este pixul meu, Cif propozitile in limba german’ cu voce tare gi addugati desinenfele care lipsesc. Folostifitrul rou: Stau aici (in picioare) = TIch steh-> e bier. >fihstea Hit] ‘Tu bei bere. ~ Dutrink- > st Bier, > [du trinkst biz") ‘Acolo este ambaseda, —Dortsteh-> t die >[dortstert di bo:ga] Botschaf i beau cates, ~ Sie tink-> en Kaffee > [ai trnkin kates] Mandne cart =Ichess-> € Kartoffeln. __>[ihestkartofiin} Tu mu bei mult = Dutrink-> st nicht viel, >[du tinkst nit ft) ‘Unde este eaietul? = Wolieg-> t das Hen? > [vo: likt das Hef] ‘Mincam niste cdma = Wiress-> en etwas Wurst, >[viT ein etvas vurst] 5 Pronumele nehotirat ,etwas” inseamna ,niste, putin)"; de exemplu: twas Wurst nite edrnati etwas Suppe patina supa € cu voce tare: Probabil cunoasteti deja urmatoarele cuvinte, Pronuniati- tre drei >| doi zwei > Ip opt acht >| inci flint >I al meu mein > [men] mult ~ viel [ niste, puyin ceowas >| Acum si invagim dou’ adjective noi: ‘mare gro >| mic ~ Klein > [kl] Si olosim noile adjectiv voce tare: propozit Completati propovitile din limba german, apoi citii-le eu Acolo este 0 eas Dort steht > > Casa este mare, Das Haus ist> > Tar aici este scoala mea, Und hier steht > > 1 ‘Schule Scoala este Die Schule ist> > ‘Mandne multa paine, Ichesse> viel Brot > Inyeleg putin. Teh verstehe > > i} (Cirmatul costa 3.01 euro. Die Wurst kostet > > c Euro > Acolo este cartea mea, Dortliegt> mein Buch. > ‘Acela este caictul meu. = Dasist> mein Heft > cu atentie propozitiile urmatoare. Urmariti pronunfia si sensul lor: Ich stohe hier. a a Sunt aici Sie steben bier. > Ei sunt aici, Ein Haus steht dort. > ~ Acolo se afla o casa, Bin Haus und cine Kirehe >| Acolo se alla o casa gi stehen dort. 7 0 biserica. Ein Bleisift und ein Kuli > [en bleestiftunt en kul — Acolosse fla. un ereion liegen dort, Aegan dort) sium pix. Bin Hem steht dort driiben. > [cn Her ste:t dort drUsban) _ — Acolo, vizavi este un domn, Ein Herr und eine Frau > [een Her unt sena frau ~ Un domn gio femeie sunt stehen dort driben, —* stein dort drU:ban] acolo, vizavi, Pronumele wich und du” formeaza des subieetul propozitiel, In acest caz, verbul sa la plural; de exemplu: Teh und du essen Wurst = Méncim carnati (ew si cu tine) Propoxifl asemanatoare am intdlnit si in lectia a dowa; de exempl We viel Kosten das Brot und die Wurst? ~ Cait costa painea st cdmnanul? Sigur cunoasteti deja pronumele cr, sie, es”. Acum si incercim si raspundem coreet la intrebarile de ‘mai jos. Completa cu pronumele personal corespunzitor rispunsurile: ‘Wo steht ein Herr? = Dortsteht> ex, ‘Wo stcht cin Fraulein’? = Dort steht sie. Wo stehen cin Herr und ein Fraulein? ~ Dort recht stehien > sie, Wo liegt eine Tasche? ~ Hier liegt > sie. Wo licgen eine Tasche und ein Heft? ~ Hier links liegen > sie, ‘Wo essen Herr und Frau Kurz? ~ Dont driben essen> sie, ‘Wo liegt mein Buch? =Dortliegt> os. ‘Wo liegt mein Kuli? = Dort liegt > er. ‘Traduceti in limba germana urmatoarele constructii ce contin un pronume personal. Urmariti cu tatentie pronuntia corecta: eveste > sie ist > (ais ist) i mananea > sie essen > (a: esti] ‘noi mincam > wiressen > [vi esan] tu bei > du trinkst > [au trinkst] cistau, se alla > sie stehen > [ai eran] tu sta, te aft > du stehst > [du gest] lst cuca, e afl > erliegt > [es icky] ei sunt > sie sind > (ai: aint] cleste > erist > [ectist] ‘Urmeaza un exerctiu de verificare. Completati propovitiile cu formele corespunzatoare ale verbelor, folosind filtrul rosu: “Ambasada este foarte mare. Die Botschaft> ist sehr gro, Numanine molt, , Ieh> esse nicht viel, Unde este cartea mea? Wo> ist mein Buch? Acolo se afla wn pix sun ereion “Dort> licgon cin Kuli und cin Bist Noi bem vin, -Wir> trinken Wein Caietul meu este mic Mein Heft > ist klein ‘Aceasta nu este poseta mea, Das> ist nicht meine Tasche. | Mancam pane si cdr. Wir> essen Brotund Wurst. | Ct costa supa? Wie viel > koste die Suppe? Nu costa mult Sie> kostet nicht vie. Cartofi nu sunt busi Die Kantoffeln> sind nicht gut Maniine pujina pine =Ich> esse etwas Brot. ‘Acum traduceti din limba roména in limba germana, apoi citi propozipile in limba germana cu voce tare: Manne putina supa > : Noi bem mult bere > > ‘Tabla se afta acolo, la stings. > > Pixul i eaietal sunt acolo, > > Cimatal costa trei euro gi > Die Wurst kos > . inet cent. Pogeta men este mare. > . > (me q Bu gi m bem late, >t * > : Creiomal mou est mic > i > {man bi : Tigdsile cost un euro > i | colo se afl o tabla, > > Unde este beres mee? > > abi] | Aceasta nu este pogeta mes. > \ > [das ist LECTIA 3 — PARTEA A DOUA In urmatoarcle dous propocii vei inn un euvént nou, Remarcafi-i sensu: Ich bin da, ~ Sunt aici, (Sunt prezent.) Ich bin driben. ~ Sunt vizavi deh bin” (ib bin} inseamnd ew sunt”. ‘Urmeaza grupul de cuvinte noi. Citi-le eu voce tare gi clar sete sensul lor: der Diplomat die Haustrau er Lehrer der Physiker der Schiller die Scholerin die Verkiuferin > [des diploma:t] > (di: Haustrau] > [de tera") ik) [der 9Usay] (i: gUstarin] {ir farkeetarin} > [der v v v ‘Acum repetati aceste cuvinte intro alta ordine: die Schiilerin die Hausfrau die Verkiiuferin der Diplomat der Physiker der Schiller dor Lehrer > [dic sUstarin) v di: Hausfrau) v [dis Parcowtarin] [dee diploma:t] {des 1U:zikar] [dee sU:ta9] [dee tesa] v diplomatal ccasnica, gospodina profesorul fizicianul elevul ‘vanzatoarea eleva ceasnica, gospodina vanzitoarea diplomat! fizicianul levul profesorul In cominuare vom exer cuvincl noi in propor. Cite voce tare, ur promunfacorecta si infelesul for in limba romana err Rohde ist Lehrer, Frau Schmidt ist ‘Verkiferin Friulein Rohde ist Schillerin. Herr Kurzist Diplomat. > [Her rox > (rau ymitist firkeofirin) > [releen co:da ist Usain] > [Her kurt ist diplomat] istlea") ' Domnul Rohde este profesor. ‘Doamna Schmidt este vinzatoare, Domnigoare Rohde este leva. Domnul Kurz este diplomat. Frou Kurzist Hausfran, >it ist Hu ~ Doamne Kurz este casnica leh bin Scher > ik Eu sunt elev. Horr SchwareistPhysiker. > [ DDomnul Schwarz este Hician Sind Sie cin Lehrer? => 1 ~ Dumaeavoasta suntel profesor? Ist sie eine Schlerin? > Ba este eleva? Substantivele care desemneaza ocupatia si stau dupa verbul ,sein” nu se folosesc ‘cu articol, Dupa verbul ,sein” substantivul are cazul nominativ; de exemplu: Brist Lehrer. Bleste profesor, Sie ist Schilerin, Ba este eleva. ‘Traducefi urmatoarele propoziti in limba germand. Retineti pronuntia si traducerea corecta; folositi filteul rose: Doamna Schmidt este . > [ia vinzatoare Blest >F > Sunteti diplomat? > > Fa este eleva. > > ‘Sunt casnica, > > Bleste fizician > > Eleste profesor? > > I »Kommen aus" inseamnd a fi de undeva /a proveni de undeva”. Citifi cu voce tare propovitiile in limba germana si incercafi st refineti sensul lor in limba roména: Herr und Frau Kurz > [He Domnul si doamna Kurz, kommen aus Bonn. sunt din Bonn, Frau Schmidt kommt > Doamna Schmidt este ‘aus Berlin, 1 din Berlin Herr und Friulein Rohde > th Domnul si domnigoara Rohde kommen aus Halle. n aus F sunt din Halle Teh komme aus Rumiinien. > [ Eu sunt din Romania, Du kommst aus Deutschland. > (< ~ Tuegti din Germania, Herr Schwarz kommt aus Kiel. > 1 ri Domnul Schwarz este din Kiel Kommen Sieaus Hamburg? > Hi ~ Suntefi din Hamburg? Nein, ich komme nicht aus > ‘Nu, nu sunt din Hamburg, Hamburg. 10 ‘Teaducei in limba germana si aveti grija la pronuntia corecta; folositifiltral rosu: Doamna Schmidt este > Frau Schmidt ist > [frau pmitistfarkeefarin vinzatoare. Ea este din Verkiuferin. Sie kommt zi: komt aus berlisn} Berlin, aus Berlin, Domnigoara Rohde este > Firiulein Rohde ist > [frelaen rod ist gUstarin eleva. Ea este din Halle. Schillerin. Sie kommt i: komt aus Hale] aus Halle, Doamna Kurz este casnic. > ‘Frau Kurzist Haustrau. > [frau kur ist Haustrau Fa este din Brasov. ‘Sie kommt aus Brajov. zi: komt aus bragov) Domnul Schwarz este > Herr Schwarz ist > (Her gvart ist MU:zikat fizician, El este din Kiel Physiker. Fr kommt cer komt aus kil} aus Kiel. ‘Sunt eleva. Vin din > Ich bin Schillerin. Ieh > [ih bin sU:tarin th koma Romania, ‘komme aus Runiinien, aus rusmEnian} Bleste elev. El este > Brist Scher. Er > [ectist gU:a" komt «din Germania, kommt aus Deutschland. aus doetslant] ‘Urmeaza un grup de cuvinte noi. romain: cu voce tare gi clar si incercayi st retineti sensul lor in limba amunci ~ arbeiten > [arbsetin) invita ~lemen > [leman} 1 locu =wohnen, > [voinan] a cunoaste ~ kennen > [kenan} in in > Cin) acum — jet > [lett] cas, la domicilia ~ mi Hause > [qu Hauze} ‘Sa folosim cuvintele noi in propoziti Cititi-le eu voce tae si clar: Ich arbeite jet. > [ih arbata itt) ~ Acum luere2, ‘Wir lernen zu Hause. > [vis lernan {u Hauze) ~ Invayim acasa. Er wohnt in Berlin, > [ec vornt in bert) ~ Bl loeuieste in Bertin, Ich kenne Frau Schmidt. > [ih kena frau git] ~ 0 eumose pe doamna Schmidt. Er arbeitet viel. > [o arbuett fil] ~ EL munceste mult, Traducett propozitile urmatoaze in limba germand. Avett grij la pronuntia coreetd. Nu uitali si folosit fitral osu: ELlocuieste acum in Bonn, > Er wohnt jetzt in Bonn, > [ei yount fof in bon} Ba lucreaza la domiciliu, > Sic arbeitet u Hause. > (zi: arbacta ju Haze] u

S-ar putea să vă placă și