ANATOMIE - CURS 2

ARTICULATII
Artrologie - stiinta care se ocupa cu studiul articulatiilor

Articulatiile sunt formate din totalitatea elementelor prin care oasele se unesc intre ele (indesmologie =
artrologie)

Clasificare:

- in functie de miscarea pe care o executa :

a) articulatii fixe
b) articulatii semi-mobile
c) articulatii mobile

a) Articulatiile fixe (fibroase) sunt articulatii in care oasele sunt strans legate intre ele prin tesut fibros,
aceste articulatii nu permit miscari (sau exista miscari foarte reduse), din aceasta categorie fac parte:
1) Sindesmoza: suprafetele articulare sunt unite printr-un ligament inter-osos (articulatia dintre lamele
vertebrale)
2) Suturile: sunt articulatii care se gasesc la craniu, oasele sunt despartite intre ele printr-un strat subtire
de tesut fibros, acest testut fibros se continua cu periostul, suturile pot fi
- dintate(serata) = atunci cand marginile suprafetelor osoase sunt in dinti de ferastrau
- scuamoase = atunci cand suprafetle osoase sunt taiate oblic
- plane = atunci cand marginile oaselor sunt taiate drept
3) Sinostozele = rezulta prin osificarea suturilor sau a sindesmozelor
4) Anchiloza = osificarea unei articulatii sinoviale
5) Gonfoza = articulatia dintre dinte si alveola lui (articulatie fixa)

b) Articulatiile semi-mobile (cartilaginoase) = sunt acele articulatii la care capetele osoase sunt unite
printr-un cartilaj hilan sau printr-un fibro-cartilaj
1) Sincondroze = in care cele 2 extremitati sunt unite printr-un cartilaj hialin
2) Simfize = in care tesutul dintre cele 2 extremitati osoase este fibro-cartilaginos

c) Articulatiile mobile (sinoviale) = articulatii complexe, executa miscari cu amplitudine variabila si

directii multiple.
O articulatie sinoviala este alcatuita din :
1) Suprafete articulare
2) Cartilagiu articular
3) Formatiuni care asigura concordanta suprafetelor articulare
4) Mijloace de unire

1) Suprafetele articulare (sferice, ovalare, cilindrice, plane, in general sunt plane sau curbe) :
In articulatiile plane miscarile sunt reduse, in articulatiile curbe se executa miscari cu amplitudine mare.
Pentru a functiona normal trebuie sa existe o adaptare perfecta (sa fie asemanatoare) intre suprafetele
articulare (una dintre suprafete trebuie sa fie mulajul negativ al celeilalte, astfel miscarea se va face cu
minim de efort).
2) Cartilagiu articular : are culoare alb-sidefie, este un cartilagiu hialin, are o fata aderenta de os (de
suprafata articulara) si alta libera ce corespunde cavitatii articulare, marginea cartilajului hialin se
continua cu periostul, cartilajul articular nu prezinta terminatii nervoase si nici vase de sange, poate sa
aiba grosime variabila in functie de presiunea care se exercita pe suprafetele articulare, odata cu
inaintarea in varsta din cauza nehidratarii, cartilajele se subtiaza (de asta scadem in inaltime odata cu
cresterea varstei), cartilajul este cu atat mai intins cu cat miscarile articulare sunt mai ample, cartilajul
articular joaca rolul de amortizor (ca un cauciuc).
Proprietati fizice ale cartilajului articular: este compresibil si elastic, are un continut mare de apa ( 50%-
60% ), producerea artrozelor degenerative pleaca de la deshidratarea tesutului cartilaginos, nutritia
cartilajului este asigurata de vasele tesutului osos si de lichidul sinovial. Dupa imobilizare prelungita in
aparat ghipsat, cartilajul articular poate fi invadat de vase de sange, vasele aduc celule care pot forma
tesut osos.
3) Formatiuni care asigura concordatana suprafetelor articulare
a) Cadrul articular (fibrocartilajul de marire) (care se intalneste la articulatiile umarului) soldului, el
mareste cavitatea articulara si asigura o concordanta mai buna intr-o suprafata articulara sferica (capul
humerusului = cap articular) si o cavitate articulara (face cavitatea articulara mai adanca).
b) Fibrocartilagii intraarticulare = discuri si meniscuri = au rolul de a realiza o mai buna concordanta intre
extremitatile osoase, pot sa ocupe toata articulatia formand un disc (discul intervertebral) (uneori partea
din mijloc a discului poate sa lipseasca) sau pot avea forma circulara si atunci se numesc meniscuri. Ele
adera de una dintre suprafete (de obicei de cea mai mobila) si se misca odata cu acestea
4) Mijlaoce de unire
a) Capsula articulara (fibroasa) - formata din 2 straturi :
- extern (fibros)
- intern (seros sau membrana sinoviala)

Caracteristici:
- capsula are forma unui manson care se prinde pe cele 2 extremitati osoase la marginea cartilajului
articular, capsula este invelita la exterior de tendoane, ligamente, muschi.
- acolo unde articulatiile prezinta miscari mai ample, capsula se poate prinde la o distanta mai mare sau
mai mica de marginea cartilajului (mereu depinde de varietatea si de intinderea miscarilor, cu cat
miscarile sunt mai reduse, cu atat grosimea capsulei este mai mare) (o grosime mai mare face ca
miscarile sa fie mai reduse).
- membranele fibroase pot sa prezinte orificii prin care pot sa iasa (prelungiri ale membranei sinoviale).
- capsula articulara este vascularizata, inervatia ajunge prin tunica externa a vaselor.
- rolul capsulei fibroase este de a proteja articulatia si de a separa articulatia de tesuturile din jur.
- capsula este intarita prin ligamente
- ligamentele sunt benzi fibroase ce contribuie la mentinerea suprafetelor articulare in contact una cu
cealalta. Se impart in ligamente extra-capsulare si intra-capsulare. Ele se prind pe oasele ce se articuleaza
intre ele. Toate ligamentele sunt rezistente si inextensibile (nu sunt elastice). Ele nu impedica executarea
miscarilor fiziologice (sunt flexibile). Ele previn depasirea limitelor normale a miscarii.
- membrana sinoviala - este stratul profund al capsulei, este o foita neteda, lucioasa, ea adera de
suprafata interna a capsulei fibroase, secreta un lichid galbui, viscos, numit lichid sinovial cu rol
important in executarea miscarilor, membrana acopera portiunile din os situate in interiorul capsulei, ea
acopera si formatiunile intra , exista is unele exceptii in care anumite formatiuni din interiorul articulatiei
raman in afara sinovialei (meniscurilel sunt in afara membranei sinoviale). Membrana interna a sinovialei
are un aspect neted, lucios, aceasta prezinta o serie de prelungiri care se numesc ciucuri sau pliuri
sinoviale. Membrana sinoviala este bogat vascularizata si inervata. Miscarea constituie un factor
principal al producerii lichidului sinovial, rolul lichidului este de nutritie, lubrifiere si de curatire a
articulatiei. Mentinerea suprafetelor in contact = presiune atmosferica, muschii (datorita tonusului si
elasticitaii musculare).

Cavitatea articulara - este un spatiu delimitat intre cartilajul articular si membrana sinoviala si ocupat de
lichidul sinovial (cavitatea este un spatiu virtual, cei doi pereti sunt lipiti sau au o lama fina de lichid).
Interliniul articular - este suprafata de contact dintre cele doua oase.

Felul miscarilor depinde de forma suprafetelor articulare, exista 3 tipuri de miscari elementare:
alunecare, rostogolire si rotatie.
1) Alunecare - consta in deplasarea suprafetelor articulare, instotita de frecare, adica fara indepartarea
lor (ca sania)
2) Rostogolirea (invartirea) - se face prin deplasarea circulara a suprafetelor articulare, este ca o roata
care se rostogoleste pe sol (articulatia genunchiului, cotului)
3) Rotatia - este o miscare circulara care se face prin rasucirea (deplasarea) osului mobil in jurul axului
sau longitudinal, este insotita de deplasare (miscarile de pronatie si suplinatie a mainii, de la articulatia
cotului)

Axul articular este linia in jurul careia se executa miscarile unei articulatii, o articulatie poatea avea unul
sau mai multe axe. O articulatie cu mai multe axe executa miscari mai ample si mai variate decat cea cu
un singur ax. In timpul miscarilor oasele iau anumite pozitii intre ele (flexie, extensie, adductie, abductie)
Dupa tipul miscarilor articulare se impart :
1) Flexia - este miscarea prin care 2 segmente ale unui membru se apropie intre ele
2) Extensia - miscarea opusa prin care 2 segmente se indeparteaza unul de celalalt
3) Adductia - miscarea prin care un membru sau un segment de membru se apropie de axul medial al
corpului / membrului
4) Abductia - miscarea inversa prin care un membru sau un segment de membru se indeparteaza de
planul medial
5) Circumductia - este sumarea succesiva a celorlalte 4
6) Pronatia - miscarea de rotatie a unui membru prin care halucele sau policele (degetul mare de la
mana/picior) se apropie de corp
7) Supinatia - miscarea prin care degetul mare se indeparteaza de corp
8) Rotatie laterala si rotatie mediala - prin care un segment se apropie sau de departeaza de axul medial
Clasificarea articulatiilor dupa numarul axilor
1) Uniaxiale - miscarea se executa intr-un singur ax
2) Biaxiale - miscarea se executa in 2 axe
3) Triaxiale - miscarea se executa in 3 axe (sferoidale)
Clasificarea articulatiilor in functie de forma suprafetelor articulare:
1) Articulatii plane - care permit doar miscari de alunecare (articulatiile dintre tarsiene/carpiene)
2) Articulatii trohleare -
3) Articulatii trohoide - in care una din suprafete are forma cilindrica si aluneca intr-un inel fibros
(articulatiile radio-ulnare)
4) Articulataii condiliene - proeminente rotunjite (condili) (articulatia genunchiului)
5) Articulatii in sea - miscari de flexie, extensie, adductie, abductieq
6) Articulatii elipsoidale - suprafete ovalare
7) Articulatii sferoidale - articulatia soldului - cele mai mobile