MANAGEMENTUL SI FUNCTIILE DE

CONDUCERE INTR-O INSTITUTIE PUBLICA

STUDIU DE CAZ: PRIMARIA COMUNEI BRAZI

STUDENTE: NISTOR ELENA DAIANA

BOTEZATU ALINA – OANA - MARIA

PROFESOR COORDONATOR: BUZOIANU DANIELA

MASTER M.S.P

AN 1, GRUPA: 51509
 NOTIUNEA DE MANAGEMENT AL ADMINISTRATIEI
PUBLICE

In definirea conceptului de management al administratiei publice sunt prezentate diverse

definitii formulate in literatura de specialitate pentru a putea aprecia complexitatea acestui
concept precum si diversele moduri de abordare.

Managementul public este definit drept un sistem coerent de principii, reguli şi metode de
conducere şi aptitudinea de a le aplica, pentru a asigura funcţionarea eficientă a
colectivităţilor umane organizate, în condiţiile utilizării judicioase a resurselor (umane,
materiale, financiare, informaţionale). O altă definiţie este acea care spune ca managementul
public este un complex de acţiuni desfăşurate cu scopul de a asigura funcţionarea normală,
eficientă a colectivităţilor organizate (întreprinderi, instituţii publice, organizaţii politice,
unităţi de învăţământ) atât in ansamblul lor cît şi a fiecărei verigi aparte.

Managementul public reprezintă acea parte din administraţia publică care cercetează
aplicarea metodelor de realizare a programului administraţiei publice prin organizarea
acesteia, prin alocarea resurselor în dependenţă de bugetul propriu, prin evaluarea şi controlul
activităţii administratei publice. Vizează metodele şi tehnicile manageriale, abilitatea şi
priceperea cu care acestea sunt folosite pentru a transpune ideile şi politica în programul de
acţiune.

Managementul public reprezintă ansamblul proceselor şi relaţiilor de management, bine

determinate, existente între componentele sistemului administrativ, prin care se aduc la
îndeplinire legile, se planifică, se organizează, coordonează, gestionează şi controlează
activităţile implicate în organizarea şi prestarea serviciilor publice, care satisfac interesul
general.

Necesitatea studierii managementului public:

a) Oferă posibilitatea înţelegerii particularităţilor din acest domeniu distinct al ştiinţei;

b) Permite identificarea şi analiza structurilor din instituţiile publice, relaţiile ce apar
între ele, rolul fiecărei unităţi în cadrul sistemului, sarcinile şi competenţe ale
managerilor;
c) Permite definirea principiilor şi regulilor de organizare a sistemului informaţional în
instituţiile public, particularităţile, culegerea informaţiilor, înregistrarea, stocarea şi
transmiterea informaţiei care circulă în sistemul administrativ;
d) Cunoasterea metodelor şi tehnicilor utilizate pentru desfăşurarea activităţilor în
instituţiile publice;
e) Selectarea, promovarea şi motivarea personalului din administraţia public;
f) Permite identificarea şi înţelegerea principiilor în baza cărora este organizată şi
funcţionează administraţia publică locală;
Deci managementul public:

 Studiază - procesele şi relaţiile de management dintre diferite componente ale

sistemului administrativ;
 Formează - principii şi legităţi cu privire la buna funcţionare a administraţiei public;
 Perfecţionează - organizarea şi funcţionarea instituţiilor publice ca principale
organisme care prestează servicii publice cetăţenilor;
 Influenţează - valorile economice, politice sociale şi culturale atât la nivel local, cât şi
la nivel central ;
 Urmăreşte satisfacerea interesului general şi specific al localităţii;
 ORGANIZAREA ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE

Consideratii cu privire la organizarea administratiei publice locale Administratia publica

locala reprezinta totalitatea autoritãtilor cu competentã generalã sau specialã, chemate sã
satisfacã cerintele si interesele generale ale populatiei unei unitãti administrativ – teritoriale
(judet, comunã, oras).

Administratia publica locala este organizata si functioneaza la nivelul unitatilor

administrativ-teritoriale ale României : comune, orase si judete.

Administratia publicã localã - în cadrul unitãtii administrativ – teritoriale -, îsi realizeazã

sarcinile prin servicii proprii sau deconcentrate cu atributii corespunzãtoare la nivelul
comunei, orasului si al judetului. Între administratia publica centrala si cea locala exista unele
delimitari determinate de PRINCIPIUL AUTONOMIEI LOCALE. În comune si orase,
administratia publicã localã se realizeazã prin consiliile locale si primarii alesi conform legii,
aceste institutii alcãtuind autoritãtile administratiei publice locale, prin care se realizeazã
autonomia localã. La nivelul judetelor, consiliile judetene, în calitate de autoritãti ale
administratiei publice, realizeazã autonomia localã în judete. Din cele de mai sus rezulta ca
prin administratie publicã întelegem activitatea pe care o desfãsoarã autoritãtile administrativ
– teritoriale organizate pe baza principiului autonomiei locale. Principiile de bazã ale
organizãrii si functionãrii administratiei publice locale Din prevederile corelate ale
Constitutiei, Legilor nr. 215/2001 a administratiei publice locale si 67/2004, rezulta ca
organizarea si functionarea administratiei publice locale are la bazã urmãtoarele principii:

1. PRINCIPIUL AUTONOMIEI LOCALE;

2. PRINCIPIUL DESCENTRALIZÃRII;
3. PRINCIPIUL DECONCENTRÃRII SERVICIILOR PUBLICE;
4. PRINCIPIUL ELIGIBILITÃTII AUTORITÃTILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE
LOCALE
5. PRINCIPIUL LEGALITÃTII
6. PRINCIPIUL CONSULTÃRII CETÃTENILOR ÎN SOLUTIONAREA PROBLEMELOR
LOCALE DE INTERES DEOSEBIT
 FUNCTIILE MANAGEMENTULUI PUBLIC

Tipologia şi conţinutul funcţiilor managementului public se particularizează şi se îmbogăţesc

pentru fiecare domeniu în care desfăşoară activităţi instituţiile publice.

Prin urmare, există două categorii de funcţii ale managementului în instituţiile din sectorul
public:
 funcţii ale managementului public general valabile;
 funcţii specifice pentru fiecare domeniu distinct al sectorului public: administraţie,
sănătate, învăţământ, asistenţă socială, cultură etc.

Există două categorii de funcţii ale managementului în instituţiile din sectorul public:

funcţii ale managementului public general valabile şi funcţii specifice pentru fiecare domeniu
distinct al sectorului public: administraţie, sănătate, invăţămant, asistenţă socială, cultură etc.
Desigur că între cele două categorii de funcţii există interdependenţe şi compatibilitate de
conţinut absolut necesare. Funcţiile generale ale managementului public se regăsesc în mod
evident în procesele de management şi de execuţie din toate instituţiile publice. Realizarea
misiunii acestora determină exercitarea unor funcţii specifice, in deplină compatibilitate de
conţinut cu primele.
În ceea ce priveşte funcţiile managementului public, în literatura străină de specialitate
există mai multe accepţiuni. Cateva dintre acestea sunt prezentate în continuare.
În literatura americană de specialitate, Lyndall Urwik identifica în primele decenii ale
secolului trecut, cand nu se făcea incă distincţia intre administraţie şi management public, în
lucrarea Papers on the science of administration  următoarele funcţii ale administraţiei:
planificarea, organizarea, personalul, conducerea, coordonarea, raportarea şi elaborarea
bugetului. Remarcăm puternica influenţă a ideilor gandirii clasice asupra managementului în
general, promovată la vremea respectivă de Frederick Taylor şi Fayol.
Dincolo de limitele majore pe care le are, această abordare a avut un dublu efect. Pe de o
parte, a marcat în timp, într-un mod semnificativ, conţinutul proceselor de management şi de
execuţie din instituţiile publice şi, pe de altă parte, a determinat orientarea specialiştilor către
cercetarea fundamentală in domeniul managementului public, pentru identificarea unor funcţii
ale acestuia cu valabilitate universală, care să asigure un grad ridicat de coeziune şi integrare a
componentelor sistemului de management din instituţiile publice in obiectivele macrosistemului
din care acestea fac parte.
Trebuie menţionat faptul că in literatura de specialitate romană şi străină se mai menţin
încă puncte de vedere asupra funcţiilor managementului public puternic marcate de dificultăţile
unora de a face distincţia între management public şi administraţie publică. Spre exemplu, Mihai
Oroveanu în lucrarea Organizare şi metode în administraţia de stat consideră că funcţiile
autorităţilor publice sunt: acţională, consultativă şi deliberativă.
Contribuţii ştiinţifice importante cu privire la funcţiile managementului public şi
conţinutul lor au fost aduse in ultimele decenii ale secolului trecut de către specialiştii englezi şi
americani. Graham Allison, în 1982, în lucrarea Public and private management: are
they fundamentally alike in all unimportant respects?, sintetiza cîteva puncte de vedere pe care
le-a prezentat ca funcţii ale managementului public grupate pe trei componente: strategie,
mediu organizaţional intern şi mediu extern.

Astfel, în accepţiunea lui funcţiile managementului public sunt:

Componenta 1: Strategie
1. Stabilirea obiectivelor şi priorităţilor,
2. Elaborarea planurilor de acţiune pentru realizarea obiectivelor.

Componenta 2: Mediul organizaţional intern

1. Organizarea şi distribuirea resurselor umane pentru fiecare poziţie din structură,
2. Repartizarea personalului şi stabilirea conţinutului activităţilor din domeniul
managementului resurselor umane: recrutare, selecţie, pregătire, motivare, evaluare etc,
3. Elaborarea sistemului informatic de control care să permită concomitent urmărirea
modului de desfăşurare a proceselor de management şi de execuţie şi nivelul rezultatelor
obţinute faţă de obiectivele propuse.

Componenta 3: Mediul extern

1. Colaborare cu organizaţiile care desfăşoară activităţi în acelaşi domeniu sau în domenii
diferite ale sectorului public,
2. Colaborare cu organizaţiile independente,
3. Colaborare cu presa şi cetăţenii.

Dincolo de aceste abordări interesante, este important să determinăm şi să explicăm

conţinutul funcţiilor managementului public, care în accepţiunea noastră sunt relevante pentru
instituţiile publice.  De altfel performanţele instituţiilor publice sunt o reflectare directă a modului
în care funcţiile managementului public sunt exercitate de managerii publici şi de reprezentanţii
politici aleşi sau numiţi în funcţii publice de conducere.
 PRIMARIA COMUNEI BRAZI – JUD. PRAHOVA

Brazi este o comună în judetul Prahova, Muntenia, România, formată din satele:

 Brazii de Sus (reședința);

 Brazii de Jos;
 Batesti;
 Negoiesti;
 Stejaru;
 Popesti.
Comuna Brazi se afla situata in zona de campie din sud-vestul judetului Prahova, pe malul
stang al raului Prahova si ocupa o suprafata totala de 45,42 km2, din care 3378 ha reprezinta
suprafata agricola.
Este strabatuta de soseaua nationala DN1, acolo unde ea formeaza centura de vest a
municipiului Ploiesti.
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brazi se ridică la 8.094
de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
8.549 de locuitori.
În comuna Brazi se află două monumente istorice de interes național: conacul Nicolau (prima
jumătate a secolului al XIX-lea) din satul Brazii de Sus; și biserica de lemn „Sfânta
Treime” (secolul al XVIII-lea) din satul Stejaru. În rest, singurul obiectiv din comună inclus
în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monument de interes local este situl
arheologic de la „cantonul CFR 50A” din zona satului Bătești, unde s-au găsit urmele unei
așezări din secolele al V-lea–al VII-lea e.n.

Principalele misiuni ale Primariei Comunei Brazi :

MISIUNEA - administraţiei publice este "de a fi permanent în slujba comunității locale

pentru a rezolva nevoile acesteia, asigurând astfel îmbunătățirea calității vieții cetățenilor
Comunei Brazi."

VIZIUNEA - noastră strategică: pledând pentru excelenţă în administraţia publică locală,

Comuna Brazi îşi propune să devină un etalon al calităţii la nivelul primăriilor din România prin
obţinerea şi menţinerea unui sistem de elită în furnizarea serviciilor către beneficiari şi toate
părţile interesate, precum şi depăşirea aşteptărilor acestora.”
Mai mult decât atât, în urma adoptarii unei noi direcții de acțiune, Comuna Brazi si-a propus
să devină, pana în 2020, "o comuna care, utilizând în mod transparent noile tehnologii,
echipamentele digitale și soluțiile inovative în beneficiul generației actuale și al celor viitoare, își
va fructifica resursele și oportunitățile, își va manifesta responsabilitatea socială într-o asemenea
manieră, încât să fie recunoscut de proprii locuitori, de oamenii de afaceri și de turiști, ca o
comuna inteligenta.”

VALORILE care stau la baza activitatii noastre in serviciul public sunt :

Profesionalism și inovație în exercitarea funcției publice

Transparența actului administrativ
Flexibilitate, adaptabilitate și dinamism
Calitatea serviciilor publice furnizate
Onestitate și integritate în exercitarea funcției publice
Comunicare eficientă inter și intra - instituțională
Respectarea normelor eticii și deontologiei profesionale
ORGANIGRAMA PRIMARIEI COMUNEI BRAZI
LISTA SALARIATILOR COMUNEI BRAZI ORDONATI IN
FUNCTIE DE OCUPATIE SI GRADATIE
NR. GRADUL/GRADUL
FUNCTIA GRADATIA
CRT. PROFESIONAL
   
       
FUNCTII DE DEMNITATE PUBLICA
       
1 Primar - -
2 Viceprimar - -
3 Consilieri locali - -
       
FUNCTII PUBLICE DE CONDUCERE
       
1 Secretar - 5
2 Sef serviciu - 5
3 Sef serviciu - 5
       
FUNCTII PUBLICE DE EXECUTIE
       
1 Auditor superior 5
2 Auditor principal 5
3 Inspector superior 5
4 Inspector superior 4
5 Inspector superior 4
6 Inspector superior 3
7 Inspector principal 4
8 Inspector principal 3
9 Inspector asistent 5
10 Inspector asistent 4
11 Inspector asistent 2
12 Inspector asistent 1
13 Referent de specialitate asistent 2
14 Politist local I superior 5
15 Politist local III superior 5
16 Politist local III superior 4
17 Politist local III principal 3
   
FUNCTII CONTRACTUALE DE EXECUTIE
       
1 Inspector de Gradul I
4
specialitate
2 Inspector de Gradul I
3
specialitate
3 Inspector de Gradul I
2
specialitate
4 Sofer Gradul I 5
5 Muncitor calificat Gradul I 5
       
ASISTENTI PERSONALI AI PERSONELOR CU HANDICAP GRAV
       
1 Asistent personal - 5
2 Asistent personal - 4
3 Asistent personal - 3
4 Asistent personal - 2
5 Asistent personal - 1
6 Asistent personal - 0
FUNCTII CONTRACTUALE DE EXECUTIE
       
1 Inspector de Gradul I
4
specialitate
2 Inspector de Gradul I
3
specialitate
3 Inspector de Gradul I
2
specialitate
4 Sofer Gradul I 5
5 Muncitor calificat Gradul I 5
       
ASISTENTI PERSONALI AI PERSONELOR CU HANDICAP GRAV
     
1 Asistent personal - 5
2 Asistent personal - 4
3 Asistent personal - 3
4 Asistent personal - 2
5 Asistent personal - 1
6 Asistent personal - 0
În cadrul primăriei comunei Brazi, situată în județul Prahova, managerul îndeplinește toate cele
cinci funcții de bază ale managementului:

1. Funcția de planificare;
2. Funcția de organizare;
3. Funcția de conducere;
4. Funcția de coordonare;
5. Funcția de control;

ROLUL PRIMARULUI

Alegerea, validarea si mandatul primarului

Primarii, autoritãti executive, prin care se realizeaza autonomia localã în comune si orase, sunt
alesi conform Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãtilor administratiei publice locale.
Mandatul primarului, care este de 4 ani, poate fi prelungit, prin lege organicã, pe timp de rãzboi
sau catastrofã. În vederea alegerii primarului se depun candidaturi separate de cãtre partide,
aliante politice, aliante electorale, organizatiile cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale, ori
candidaturi independente. Pentru functia de primar, candidatii independenti trebie sã prezinte o
listã de sustinãtori, care trebuie sã cuprindã minimum 2% din numãrul total al alegãtorilor
înscrisi în listele electorale permanente.

Biroul electoral de circumscriptie,in functie de rezultatul votului, elibereazã certificatul doveditor

al alegerii primarului; procesul-verbal, încheiat de acelasi birou care consemneazã acest fapt, se
înainteazã, pentru validare, în cel mult 48 de ore, la judecãtoria în a cãrei razã teritorialã se aflã
localitatea pentru care a fost ales, iar în cazul primarului general al Capitalei, dosarul se
înainteazã la Tribunalul Municipiului Bucuresti.

Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor. Rezultatul

validãrii se prezintã de cãtre un magistrat sau un delegat al prefectului, în sedinta de constituire a
consiliului local sau, dupã caz, într-o sedintã extraordinarã a acestuia.

Urmeaza depunerea juramântului de catre primar. Atributiile primarului Primarul nu-si exercitã
atributiile în nume propriu, ci în numele comunitãtii/colectivitãtii care l-a ales, pe de o parte, si al
statului care l-a abilitat si ia recunoscut drepturile si obligatiile ca fiind de interes public, pe de
altã parte. Primarii nu-si pot exercita atributiile ce le sunt recunoscute decât în limitele prevãzute
de lege ori prin hotãrârile consiliilor locale, deoarece natura juridicã a institutiei primarului este
de autoritate executivã.

Toate atributiile (competenta) primarului pot fi exercitate în mod legal, producând efecte juridice
obligatorii numai în limitele unitãtii administrativ-teritoriale în care a fost ales.

Primarul poate delega viceprimarului (dupã caz, viceprimarilor), prin dispozitie scrisã, în termen
de 30 de zile de la validare, executarea unor atributii. Unele atributii nu pot fi delegate
viceprimarilor. Toate atributiile (competenta) primarului pot fi exercitate în mod legal,
producând efecte juridice obligatorii numai în limitele unitãtii administrativ-teritoriale în care a
fost ales.

ATRIBUŢII :
 asigurã executarea hotãrârilor consiliului local. În situatia în care apreciazã cã o hotãrâre
este ilegalã, în termen de trei zile de la adoptare îl sesizeazã pe prefect;
 poate propune consiliului local consultarea populatiei, prin referendum, cu privire la
problemele locale de interes deosebit si, pe baza hotãrârii consiliului local, ia mãsuri
pentru organizarea acestei consultãri, în conditiile legii;
 întocmeste proiectul bugetului local si contul de încheiere a exercitiului bugetar, exercitã
functia de ordonator principal de credite si verificã, din oficiu sau la cerere, încasarea si
cheltuirea sumelor din bugetul local, comunicând, deîndatã, consiliului cele constatate;
 ia mãsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitãtii si îl supune spre
aprobare consiliului local;
 asigurã întretinerea si reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a
orasului, instalarea semnelor de circulatie, desfãsurarea normalã a traficului rutier si
pietonal;
 exercitã controlul asupra activitãtilor din târguri, piete, oboare, locuri si parcuri de
distractie si ia mãsuri pentru buna functionare a acestora;
 rãspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si
domeniului privat al comunei sau al orasului;
 asigurã respectarea drepturilor si libertãtilor fundamentale ale cetãtenilor, a prevederilor
Constitutiei, precum si punerea în aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui României,
a hotãrârilor si ordonantelor Guvernului ;
 asigurã ordinea publicã si linistea locuitorilor, prin intermediul politiei, jandarmeriei,
politiei comunitare, pompierilor si unitãtilor de protectie civilã, care au obligatia sã
rãspundã solicitãrilor sale, în conditiile legii s.a.
 Actele primarului
Primarul, în calitate de autoritate executivã si de reprezentant al persoanei juridice (comunã
sau oras), emite dispozitii. Dispozitiile devin executorii dupã ce sunt aduse la cunostintã
publicã sau dupã ce au fost comunicate persoanelor interesate.

Dispozitiile primarului sunt fie cu caracter normativ, fie cu caracter individual.

Actele cu caracter normativ au o sferã mai redusã, fiind emise în împrejurãri exceptionale
(inundatii, cutremure, alte catastrofe naturale, epidemii, epizootii, înzãpeziri etc.).

Cele mai multe dispozitii emise de primar au caracter individual. Prin acestea se rezolvã
unul sau mai multe cazuri concrete de interes local, dar si de interes general, cu scopul de a
crea, modifica sau stinge, dupã caz, unele drepturi si obligatii, ori de a dispune sau interzice o
activitate din aria atributiilor ce-i revin primarului, potrivit legii. Dispozitiile genereazã
efecte juridice doar dupã ce au fost aduse la cunostinta persoanelor interesate fie prin
comunicare, fie prin publicare, dupã caz.

VICEPRIMARUL
La comune, orase si sectoarele municipiului Bucuresti sunt câte un viceprimar, iar la
municipiile resedintã de judet si la municipiul Bucuresti, 2 viceprimari.
În toate situatiile, viceprimarii sunt alesi dintre consilierii locali, cu votul secret al
consilierilor în functiune. Mandatul acestora este valabil pe durata mandatului consiliului local,
dar poate înceta si înainte de termen, în aceleasi împrejurãri ca si mandatul primarilor.
Schimbarea din functie a viceprimarului se poate face de consiliul local, la propunerea motivatã
a unei treimi din numãrul consilierilor sau a primarului, prin hotãrâre adoptatã cu votul a 2/3 din
numãrul consilierilor în functie. Viceprimarul exercitã atributiile ce îi sunt delegate de primar, în
conditiile Legii administratiei publice locale nr. 215/2001.

SECRETARUL
Alături de primar şi viceprimar, în cadrul instituţiei primăriei există şi funcţia de secretar al
comunei, funcţie ocupată prin concurs. Acesta, este funcţionar public de conducere şi exercită o
serie de atribuţii printre care: participarea obligatorie la şedinţele consiliului local, coordonarea
compartimentelor şi activităţilor cu caracter juridic, de stare civilă, de autoritate tutelară şi
asistenta socială din cadrul aparatului propriu de specialitate al consiliului local, avizarea
proiectelor de hotărâre ale consiliului local, asumându-şi răspunderea pentru legalitatea acestora,
contrasemnându-le pe cele pe care le consideră legale.

Fiecare comunã, oras sau subdiviziune administrativ-teritorialã a municipiilor are un secretar

salarizat din bugetul local. Secretarul comunei, orasului sau al subdiviziunii administrativ-
teritoriale a municipiilor este functionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau
administrative. În mod exceptional, în functia de secretar al comunei poate fi numitã si o
persoanã cu alte studii superioare sau cu studii liceale atestate prin bacalaureat Numirea
secretarului se face de cãtre prefect pe baza propunerii consiliului local, la initiativa primarului,
pe bazã de concurs sau de examen.

ATRIBUŢIILE SECRETARULUI :
 participã, în mod obligatoriu, la sedintele consiliului local;
 coordoneazã compartimentele si activitãtile cu caracter juridic, de stare civilã,
autoritate tutelarã si asistentã socialã din cadrul aparatului propriu de specialitate al
consiliului local;
 avizeazã proiectele de hotãrâri ale consiliului local, asumându-si rãspunderea pentru
legalitatea acestora;
 avizeazã pentru legalitate dispozitiile primarului;
 asigurã comunicarea cãtre autoritãtile, institutiile si persoanele interesate a actelor
emise de consiliul local sau de primar, în termenul prevãzut de lege;
 legalizeazã semnãturi de pe înscrisurile prezentate de pãrti si confirmã autenticitatea
copiilor cu actele originale ; s.a.

Funcţionarii locali trebuie  să-şi coreleze  eforturile  pentru stimularea  capacităţii 

competitive a zonelor şi regiunilor pe  care  le  reprezintă  şi pentru valorificarea  potenţialului
propriu de dezvoltare, prin întărirea capacităţii instituţiilor pe care le conduc pentru a  elabora şi
pune în aplicare programe şi proiecte de dezvoltare pentru îmbunătăţirea structurii  economice
locale şi regionale. 

Structura economică locală şi regională trebuie să urmărească: 
1. diversificarea economiei la nivelurile menţionate, ţinând cont de resursele locale şi 
regionale;
2. preluarea de către comunităţile locale  a efortului material necesar  demarării unor
activităţi productive prin pregătirea terenurilor rămase după dezafectarea uneia sau
mai multor întreprinderi industriale; 
3. demararea de noi activităţi destinate industriei locale şi meşteşugurilor; 
4. dezvoltarea de căi de transport locale, în special a căilor de acces spre zonele în care 
urmează să se  dezvolte  noi întreprinderi,  parcuri industriale, centre tehnologice (de 
cercetare, design,  incubatoare  de  afaceri etc.),  unităţi  de  aprovizionare şi unităţi de 
îndepărtare  a  reziduurilor;
5. pregătirea  unor terenuri şi spaţii pentru turismul local, ţinând cont des specificul 
cultural şi tradiţiile zonei
CA PREVIZIUNI PRINCIPALE IN CADRUL PRIMARIEI COMUNEI BRAZI PUTEM
MENTIONA URMATOARELE OBIECTIVE CE VOR FII ADUSE LA INDEPLINIRE
IN ACEST MANDAT:

INCHEIEREA PROIECTULUI DE INVESTITIE AL PARCULUI DIN INCINTA

CONACULUI NICOLAU, CARE INCLUDE:

1. REALIZAREA LACULUI DE AGREMENT UNDE VOR PUTEA FII FOLOSITE

HIDROBICICLETE;
2. RESTAURAREA CONACULUI NICOLAU, CLADIRE IN CARE VA FUNCTIONA
UN RESTAURANT UNDE SE VOR PUTEA REALIZA DIVERSE EVENIMENTE;
3. FINALIZAREA UNUI TEREN DE BASCHET, PREVAZUT CU NOCTURA;
4. FINALIZAREA UNUI TEREN DE TENIS, PREVAZUT CU NOCTURA;
5. FINALIZAREA PISTELOR PENTRU BICICLETE;
6. FINALIZAREA LOCULUI DE JOACA PENTRU COPII;
7. FINALIZAREA CASUTELOR DIN LEMN SPECIAL CONSTRUITE PENTRU
DIVERSE ACTIVITATI ECONOMICE;
8. FINALIZAREA PARCARII IN INCINTA PARCULUI;
9. REALIZAREA UNUI SPATIU DE AGREMENT PREVAZUT CU GRATARE SI
FOISOARE PENTRU PICNIC;
TOATE ACESTE INVESTITII SUNT PRIORITATI ALE ACTUALULUI PRIMAR
PENTRU PREZENTUL MANDAT, FARA A FII NEGLIJATE SI CELELALTE
OBIECTIVE CUM AR FI IMBUNATATIREA DRUMURILOR COMUNALE,
ILUMINAT PUBLIC, INCHEIEREA INVESTITIEI IN CEEA CE PRIVESTE
CANALIZAREA.

OBIECTIVELE COMUNEI BRAZI POT FI REALIZATE IN CEA MAI MARE

PARTE INTRUCAT BUGETUL COMUNEI ESTE PREVAZUT DIN VENITURI
PROPRII, COMUNA AVAND SEDII SI PUNCTE DE LUCRU AL CELOR MAI MARI
AGENTI ECONOMICI RECUNOSCUTI IN TARA (OMV – PETROM, WOMA ECO
SERV, GFR ROMANIA, REMERO FIL, PARC INDUSTRIAL NEGOIESTI),DE LA
ACESTIA SE INCASEAZA COTE DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE SALARII,
IMPOZIT PE PROPRIETATI, CARE INTREGESC BUGETUL COMUNEI.

CHIAR DACA COMUNA BRAZI SE BAZEAZA PE UN BUGET PROPRIU

SUBSTANTIAL, NU RENUNTA NICI LA IDEEA DE A OBTINE FONDURI
EUROPENE, DREPT EXEMPLU SUNT STATIILE MODERNE.
 PROIECT STATII MODERNE COMUNA BRAZI

Amplasarea a 11 statii de autobuz modern care vor fi dotate cu aer conditionat, buton de
panica, camera de supraveghere, usi glisante si cu un monitor pe care ruleaza un flux de stiri
locale si programul transportului in comun.
Proiectul răspunde provocărilor legate de Strategia Europa 2020, avand in vedere ca
realizarea sistemului de transport urban durabil conduce la atingerea următoarelor rezultate:

 asigurarea accesibilității la sistemul de transport public și privat pentru toți cetățenii;

 creșterea atractivității și îmbunătățirea calității mediului și a amenajării spațiilor
urbane.

Prezentul proiect isi propune sa abordeze principalele teme descrise in studiile si strategiile
existente oferind o platforma fezabila si sustenabila pentru dezvoltarea Mobilității Rurale prin:

 scăderea frecventei utilizării autoturismelor personale;

 masuri de reducere a traficului auto in anumite zone aglomerate de traficul de tranzit
 utilizarea transportului public, de inalta calitate si eficienta;
 creșterea atractivitatii transportului public si alternativ din punct de vedere economic
si al timpilor de parcurs;
 construirea/modemizarea stațiilor de transport public rural.
Statiile vor fii confectionate din materiale rezistente, pentru a rezista la toate conditiile
meteorologice si fiecare va contine:

 structura metalică inox;

 1 panou lateral și partea din spate vor fi confecționate din inox;
 acoperișul va fi tratat, va asigura protejarea de razele solare UV a călătorilor;
 parte laterala stanga, dreapta - panou publicitar;
 finisaje și banca moderna, rezistenta, nevandalizabila, durabila;
 dotări pentru personae cu dizabilități, conform legislației in vigoare;
Utilitate stație:

 iluminat interior modern - city-light care permite un consum de energie cu 30% mai
mic, o durată de funcționare mai mare precum și o iluminare corectă prin
poziționarea neoanelor în părțile laterale;
 aer conditionat;
 buton de panica;
 camere de supraveghere;
 usi glisante actionate electric;
 calorifere care vor functiona pe timp de iarna;
 locația statiei existente va fi marcata pe harta cu un punct mare de culoare roșie si va
reprezenta pe harta locația exacta a statiei “unde ma aflu”;
 un spațiu de informare complex care va afișa hărțile traseelor, informații despre
programul de circulație a autobuzelor și tarifele practicate, inclusiv stiri locale.

Costul estimativ al unei statii este de 9000 euro:

 iluminat interior modern - city-light – 500 EUR;

 buton de panica – 2 buc – 150 EUR;
 camere de supraveghere – 2 buc – 250 EUR;
 usi glisante actionate electric – 1000 EUR;
 calorifere care vor functiona pe timp de iarna – 2 buc – 500 EUR;
 aer conditionat – 500 EUR;
 locația statiei existente va fi marcata pe harta cu un punct mare de culoare roșie si va
reprezenta pe harta locația exacta a statiei “unde ma aflu” (PANOU STANGA) – 550
EUR;
 un spațiu de informare complex care va afișa hărțile traseelor, informații despre
programul de circulație a autobuzelor și tarifele practicate, inclusiv stiri
locale(PANOU DREAPTA) – 550 EUR;
 banca interior – 500 EUR;
 structura metalica – 3000 EUR;
 acoperis – 1500 EUR;
2. Studiu privind managementul financiar, managementul resurselor umane şi
managementul performanţei în cadrul unei instituţii publice.

 Managementul financiar

Pentru orice activitate de interes public sunt necesare fonduri care sunt atrase prin sistemul de
impozite şi taxe. Natura şi limitele activităţii guvernamentale sunt determinate de consistenţa
bugetului. Tranzacţiile guvernamentale, politica de echilibrare a economiei naţionale sunt
susţinute de către Buget. Bugetul este şi un document politic pentru că cererea este mai mare
decât Bugetul (există criterii de repartiţie de la Buget).

Sunt de menţionat trei elemente:

 alocarea (raportul dintre sectorul public şi cel privat);

 distribuirea (încercarea guvernului de a echilibra venitul mediu);
 furnizarea de informaţii adecvate.

Funcţiile financiare ale bugetului sunt:

 evaluarea cheltuielilor sectorului public privat;

 acţiunea ca instrument legislativ şi de control.

 Managementul resurselor umane stabileşte un anumit set de proceduri privind:

 recrutarea şi selecţia de personal;

 motivarea şi definirea posturilor;
 dezvoltarea şi evaluarea personalului;
 evoluţia în carieră.

Teoria lui Weber avea în vedere, relativ la această temă:

 angajarea pe viaţă;
 asigurarea unei pensii;
 construirea unei cariere în interiorul instituţiilor publice.

Instituţiile publice au în vedere în prezent:

 recrutarea după merit;

 realizarea unei unităţi interne;
 recrutarea independentă, fără control guvernamental;
 reglementari care descurajează recrutarea „străinilor” în poziţii superioare;
 proiecte legislative împotriva concedierilor arbitrare;
 o structură ierarhica a posturilor;
 un sistem stabil de ordonare salarială;
 promovare în funcţie de eficienţă;
  asigurarea pensiilor.

 Managementul performanţei

Pentru măsurarea performanţelor sectorului public sunt necesari indicatori specifici. Trebuie
făcută distincţia între eficienţa clasică şi calitatea serviciului public.

Managerii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii :

 să aibă o viziune clară a obiectivelor şi a mijloacelor de realizare a acestora, să măsoare

aceste performanţe în raport cu obiectivele;
 să înţeleagă care sunt resursele şi căile cele mai eficiente de a le investi;
 să deţină informaţii despre posturi, pregătire şi accesul la expertiza de specialitate;
4. Studiu privind rolurile managerului într-o instituţie publică.

Există trei mari grupe de roluri: roluri interpersonale, roluri informaţionale şi roluri

decizionale defalcate astfel:

 roluri interpersonale
o figură reprezentativă;
o lider;
o legătură;
 roluri informaţionale
o monitor;
o difuzor
o purtător de cuvânt:
 roluri decizionale
o antreprenor (iniţiator);
o factor de soluţionare a perturbaţiilor;
o factor de alocare a resurselor;
o negociator.

ROLURI INTERPERSONALE

A. Figură reprezentativă

Managerul este formal pe poziţia ierarhică cea mai înaltã, iar activităţile specifice acestui rol
sunt mai degrabă acele activităţi în care managerul apare ca simbol al instituţiei.

B. Lider

Managerul catalizează organizaţia prin activitatea sa. Funcţia de conducere implică relaţii
interpersonale între lider şi subordonaţi. Rolul de lider este cel mai important rol, fiind prezent în
toate activităţile managerului.

Trebuie făcută diferenţa între liderul informal care conduce un grup informal şi care se impune
prin personalitatea şi charisma sa şi liderul formal care conduce un grup social şi este numit de o
autoritate superioară.

Rolului unui lider este de a realiza o compatibilizare între nevoile individuale şi ţelurile
organizaţionale.

C. Legătură

Rolul de legătură se manifestă pe orizontală în relaţia cu diverşi indivizi şi organizaţii din afara
celei pe care o conduce. Acesta dobândeşte o poziţie specială care-i permite să întreţină legături
specifice. Managerul îşi întăreşte acest rol prin dezvoltarea reputaţiei sale.
Rolul de legătură reprezintă o parte esenţială a activităţii unui manager – legătura mediului cu
organizaţia sa.

ROLURI  INFORMAŢIONALE

Managerul ocupă o poziţie centrală în fluxul unui anumit tip de informaţie. Culegerea informaţiei
necesare elaborării deciziei într-o organizaţie revine managerului, datorită accesului unic al
acestuia la informaţia externă şi internă.

A. Monitorizare

Managerul monitorizează organizaţia obţinând informaţii care să-i permită să înţeleagă ce se

întâmplă, să detecteze schimbările, să identifice problemele şi oportunităţile.

Tipurile de informaţii primite de manageri pot fi:

 operaţiuni interne, rapoarte, observaţii personale, etc.

 evenimente externe:
 informaţie privitoare la clienţi;
 contacte personale;
 informaţie despre competiţie, asociaţi, furnizori;
 informaţie despre schimbările pieţei;
 analize.

Avantajul managerului constă şi în accesul la informaţia verbală pe care o poate procesa.

O bună parte din informaţie este retransmisă. Partea stocată este procesată pentru a dezvolta
poziţii de valoare pentru organizaţia sa, pentru a afla problemele şi oportunităţile sale. Controlul
informaţiei este ceea ce deosebeşte un manager performant de unul neperformant. Poziţia de
manager şi controlul informaţiei sunt inseparabile.

B. Difuzare

Accesul la informaţie îl face pe manager să joace un important rol de difuzare a acesteia.

Informaţia este de două feluri:

 Factuală – (ex.: corect sau incorect). Managerul primeşte multă informaţie factuală prin
însăşi poziţia lui.
 De valoare – ţine de preferinţe. Sunt afirmaţii de valoare în organizaţie pentru a orienta
subordonaţii în luarea deciziilor. Afirmaţiile de valoare sunt făcute de manager ca
răspunsuri specifice la întrebări specifice.
C. Purtător de cuvânt

Acest rol se referă la transmiterea de informaţii mediului socio-economic. Managerul este o

autoritate formală. El trebuie să vorbească în numele organizaţiei. Jucând acest rol managerul
trebuie să aibă în vedere două grupuri informale:

 grupul de conducere;
 publicul organizaţiei – furnizori, organizaţii de comerţ, agenţii guvernamentale, clienţi,
presă.

Planurile organizaţiei, politicile şi rezultatele sunt transmise de manager către cele două grupuri.

ROLURI  DECIZIONALE

Decizia este componenta crucială a activităţii manageriale. Managerul ia decizii prin rolurile de
antreprenor, factor de soluţionare a problemelor, factor de alocare a resurselor şi negociator.

A. Antreprenor

Managerul acţionează ca iniţiatorul şi designerul schimbării controlate în cadrul organizaţiei.

B. Factor de soluţionare a conflictelor

Acţiunea managerului poate fi în funcţie de tipurile de conflicte existente:

 Conflicte între angajaţi şi angajatori – greve;

 Dificultăţi între organizaţii;
 Pierderi de resurse.

C. Factor de alocare a resurselor

Alocarea resurselor este o activitate extrem de importantă prin care: timpul, banii,
echipamentele, resursele umane, sunt utilizate optim în raport cu obiectivele organizaţiei.

D. Negociator

Negocierea se poate purta în cadrul organizaţiei fie în momente de criză, fie activitatea de zi cu
zi şi are în vedere relaţionări specifice atât cu membrii instituţiei cât şi cu mediul extern.

Chiar dacă managerii au cam aceleaşi preocupări, cerinţele, constrângerile şi opţiunile specifice
oricărei munci diferenţiază rezultatele activităţii lor (modelul lui Stewart).
Stewart are în vedere următoarele elemente:

 cerinţele (ceea ce trebuie să facă deţinătorul postului)

o impuse de şeful direct;
o impuse de colegi;
o impuse de exterior;
o impuse de sistem;
o impuse de subordonaţi;
o autoimpuse.
 constrângerile (factorii interni şi externi care limitează acţiunile deţinătorului unui post)
o limitările în privinţa resurselor;
o reglementările legale;
o acordurile sindicale;
o limitările tehnologice;
o amplasarea managerului în cadrul organizaţiei;
o politica şi procedurile specifice din organizaţie;
o atitudinea şi aşteptările oamenilor.
 opţiunile
o activitatea concretă care trebuie realizată;
o modul în care trebuie procedat;
o momentul în care se realizează activitatea;
o iniţiativele pe care le poate promova.

Cele trei modele oferă unui manager posibilitatea de a-şi analiza activitatea din mai multe
perspective,

Un manager eficace este un conducător care reuşeşte să:

   aloce optim resursele existente (materiale, umane, top);

   planifice activitatea;
   organizeze / motiveze eficient oamenii;
   controleze întreg procesul.
5. Funcţia publică-trăsături, tipuri, drepturi şi obligaţii.

Fiecare funcţie publică se caracterizează prin anumite trăsături, dar tuturor funcţiilor publice le
sunt comune următoarele :

 funcţia publică reprezintă un complex de drepturi şi obligaţii, care nu sunt facultative, ci

obligatorii pentru persoana investită;
 funcţia publică are un caracter de continuitate care decurge din însăşi continuitatea
existenţei statului;
 funcţia publică nu poate face obiectul unei înţelegeri între părţi, ea este rezultatul unui act
unilateral de voinţă prin investitura legală ce se acordă persoanei care exercită funcţia;
 funcţia publică, în marea ei majoritate, are un caracter profesional, fiind exercitată de
oameni care îşi fac din aceasta o profesie;

 funcţia publică poate avea şi un caracter politic, iar titularii acestor funcţii (miniştrii,
secretarii şi subsecretarii de stat, prefecţii şi primarii) au un regim juridic special;
 funcţia publică este accesibilă tuturor cetăţenilor, în condiţiile legii.

Drepturile și obligațiile funcționarilor publici

Drepturi :

1. Dreptul la opinie ;

2. Dreptul de asociere sindicalã;

3. Dreptul la grevã-în condițiile legii;

4. Dreptul la un salariu pentru munca prestatã;

5. Dreptul de cumul de funcții;

6. Dreptul la concediu;

7. Dreptul de perfecționare;

8. Dreptul la uniformã;

9. Dreptul la protecție;

10. Dreptul la pensie;

Obligații :

1. Obligația îndeplinirii atribuțiilor;

2. Obligația de fidelitate fațã de instituție;

3. Obligația de rezervã în manifestarea opiniilor politice;

4. Obligația de subordonare ierarhicã;

5. Obligația de a pãstra secretul;

6. Obligația de demnitate;

7. Obligația de rãspundere;

8. Obligația de perfecționare profesionalã. Perfecționarea și pregãtirea profesionalã a

funcționarilor este nu numai un drept dar și o obligație.
6. Prezentaţi modelele de analiză structurală într-o instituţie publică

MODELUL “ ELITIST “

Descrie politica publicã în termenii preferințelor și valorilor unei elite dominante în care nu se
reflectã voința poporului ci mai degrabã interesele, sentimentele, valorile unui numãr foarte mic
de oameni care participã la proces ( policy – making process ).Schimbãrile apar când elitele își
redefinesc propriile interese și își modificã propriile valori. Elitele pot fi îndreptate cãtre public și
bunãstarea maselor poate fi un aspect important în luarea deciziilor. Modelul vede masele ca
fiind pasive, apatice și puțin informate în ce privește politicile publice. Opinia publicã este
manipulatã ușor în mss-media dominatã de elite. Astfel comunicarea între mase și elite se face
unidirecțional .

MODELUL PLURALIST

DESCRIE politica publicã drept rezultat / produs al competiției, negocierii și compromisului

între multe grupuri sociale diferite. Sunt indivizi (puțini la numãr) care pot participa la actul de
politicã publicã prin grupuri de presiune. Politica publicã reflectã în orice moment un echilibru al
influenței relative a grupurilor de interes. Comunicarea se face de jos în sus prin intermediul
grupurilor de interese, al partidelor și mai ales prin intermediul alegerilor.

MODELUL OLIGARHIC

Presupune ca resursele inițiale pentru cercetare, studiu, planificare și formulare a politicilor

publice sunt obținute / derivate din avuția personalã Aceastã avuție este canalizatã spre fundații,
universitati, grupuri de planificare a politicilor ( policy planing ) sub forma contractelor, a
subvențiilor, etc. Decidenții, oamenii influenți sunt prezenți și în consiliile de administrație ale
acestor fundații, etc., pentru a superviza modul în care sunt folosite aceste fonduri.

MODELUL “ ADVOCACY COALITION

“ Importanãa teoreticã a rolului ideilor a luat amploare odatã cu accentuarea factorilor cognitivi
în procesul politicilor, în special în lucrãrile lui Peters Haas asupra comunitãților epistemice.
Acesta a definit comunitãțile epistemice ca “ o retea de profesionisti într-un domeniu, cu
autoritate bazatã pe competențã și expertizã recunoscute și o pretenție de autoritate asupra
cunoașterii relevante la nivelul politicilor din acel domeniu sau arie de probleme “. Caracteristic
pentru aceste comunitãți sunt : • Un set împartașit de credințe normative; • Credințe cauzale
împãrtãșite; • Noțiuni comune asupra validitãții; • Proiecte comune asupra validitãții; • Proiecte
comune de politici.