Exemplu de catografiere a resurselor culturale

Casa de Cultură
din satului Rădulenii Vechi, raionul Floreşti

Casa de Cultură s a fost construită în anul 1969 cu două nivele , cu 350 de locuri.
La etajul I se găsesc:
- Blioteca Publică,
- Muzeul satului,
-sala mare de festivităţi, unde au loc festivităţi culturale: nunţi , cumătrii, petreceri
la armată.
-Sala de dansuri , unde regulat se petrec dansuri pentru tineret;
- Sala sportivă : şah şi tenis;
- Camera pentru teatrul de păpuşi şi teatrul gramatic;
- camera pentru frizerie.
La etajul II se găsesc:
- Sala de şedinţe
- Sala de dansuri pentru membrii ccercului coregrafic
- Sala de repetiţii a formaţiilor folclorice
- Încăperea dată în arendă Telecomului în care se găseşte staţia de telefoane;
- Încăperea unde se află faramacia veterinară;
- Încăperea unde se află Centrul de consultaţii ACSA;
- Salonul pentru membrii cercului „Mîini dibace”
În casa de cultură activează următoarele cercuri şi formaţii de artişti amatori :
-„Formaţia folclorică „Model” „Vatra satului”;
- formaţia folclorică de copii „Flururaşii”;
-formaţia folclorică de elevi „Moştenitorii” ;
-colectivul de solişti;
-Teatrul de păpuşi”Model” „Spiriduş”
-Teatrul dramatic „Smărăndiţa” ;
-cercuri pe intereres: clubul iubitorilor de tenis şi şah, clubul uibitorilor de dans
(modern contemporan), de muzică contemporană, clubul tinerilor gospodine,
clubul meşterilor populari(lemn, pae, croşetat),
clubul” Mîini dibace”.
Formaţiile folclorice participă la toate măsurile culturale şi creştineşti
petrecute în sat aşa ca „Ziua satului”, „Ziua umorului”, „Ziua mondială a
copilului” , sărbătoarea Sfintelui Paşte, „Duminica Mare”, „Sfîntul Gheorghe”,
Sfîntul Andrei” şi altele.
 Colectivul de artişti amatori „model” „Vatra satului „ participă la toate
festivalurile raionale obţinînd menţiuni şi premii.
Recent am participat la festivalul raional de muzică pascală la care au
participat 15 colective. Pentru expoziţiile şi cîntecele prezentate am fost
menţionaţi cu diplome şi premii.
La festivalul sărbătorilor de iarnă care a avut loc în satul vecin Trifăneşti am
demonstrat un şir de obiceiuri şi tradiţii specifice satului nostru la care am fost
menţionaţi cu premii şi diplome băneşti.
În timpul sărbătorilor de iarnă am fost cu Moş Creciun, Alba ca Zăpada şi
multe alte personaje pentru a înfrumuseţa uratul pe la casele gospodarilor.
În sat la noi sărbătorile creştine se petrec după obiceiurile şi tradiţiile
strămoşeşti :
- La sărbătoarea „sfîntului Andrei” am demonstrat un obicei despre aflarea
ursitului (ei) prin multe „ vrăji” şi „descîntece de dragoste”, pe care le-am aflat
de la locuitorii bătrăni ai satului. Spectatorii au primit satsfacţii frumoase.
- La sărbătoarea de „Sfîntul Gheorghe” am demonstrat tradiţia satului, unde
am reflectat un şir de obiceiuri pentru gospodarii care ţin animale(aducerea
brazdelor,sfinţirea hranei pentru animale, perioada cînd se scot animalele pe
păşune), regulile ciobenilor de la stînă şi altele.
- La sărbătoarea de „Duminica Mare” facem un aspect în casa de cultură cu
frunzari, ierburi , plante mirositoare. Avem improvizată o răstignire cu Sfînta
Treime. În casa de cultură se prezintă cîntece bisericeşti .
- La Hramul satului de Sfîntul Nicolae se desfăşoară o manifestare culturală
complexă tradiţională satului. Ziua se perece hora satului la care participă toţi
băştinaşii şi oaspeţii . Seara se petrece serata de odihnă pentru tineret.
-De ziua oamenilor în etate se organizaează masă de binefacere împreună cu
Administrarea Publică Locală şi concert de cîtece populare.
Periodic organizăm concerte cu copii talentaţi din şcoală şi grădiniţa de copii sub
formă de „Ploiţa de stele”, „Stelele satului”, Stele raionului”
Organizăm spectacole în grădină la bunici, „Dulcea mea copilărie” cu tineretul din
sat.
S-a organizat cu tineretul diferite spectacole:
Satul meu o vatră frumoasă
Mi-e drag cîntecul şi jocul
Hai la Hora Mare şi altele.
 LEGENDA
satului Rădulenii Vechi

Demult, pe vremea ocupaţiei turceşti, ţăranii satului nu puteau suporta jugul

turcesc. De nenumărate ori se ridicau împotriva turcilor otomani, de fiecare dată
răscoala era pe scurt înnăbuşită.
O tînără fată, pe numele Elena, a hotărît să organizeze toată ţărănimea şi cu
ajutorul lor să poată izgoni hoardele otomane.Turcii au aflat şi au hotărît s-o omoare
pe Elena. Au pus la cale o bătrînă s-o cheme pe Elena în casa sa să se odihnească.
Aşa a şi făcut.
Fata obosită de atîta drum s-a dus să se odihnească. Turcii au înconjurat casa, unde
se afla Elena. Calul ei pe numele Radu a simţit pericolul şi a nechezat, dînd de ştire
Elenei.Elena a auzit şi pe furiş a ajuns la cal şi a luat-o la goană. Turcii au ajuns-o la
marginea satului şi au tăiat-o cu săbiile pe ea şi pe cal. De aici provine denumirea
satului Radu şi Elena.

De atunci satul este numit Rădulenii Vechi. În locul unde turcii au omorît-o pe
Elena şi calul său Radu a fos t pusă o lespede de peatră mare şi a fost numită
„Stîlpul Fetei”

Monumentele istorice ale satului Rădulenii Vechi

1. „ Stîlpul Fetei” a fost renovat de către băştinaşul Bogdan Ion

Dumitru în anul 2009 .
2. Monumentul ostaşilor căzuţi în Marele Război pentru Apărarea
Patriei

3.Monumentul nou în memoria ostaşilor căzuţi în Marele Război

pentru Apărarea Patriei 1941-1945
 4.Monumentul la întrarea în sat cu inscripţia de la prima testare a
satului Rădulenii Vechi din anul 1772 care a fost construit în anul
2009 de către băştinaşul Bogdan Ion Dumitru

5. Monumentele boierilor Perju , Meleghi, Izmană , care au fost

înmormîntaţi în cimitirul satului

6.Răstignirile din sat sculptate din piatră de care îngrigesc creştinii

din sat.

7. Izvoare şi fîntîni cu locuri pitoreşti din preajma satului

8.Locuri pitoreşti din preajma satului : Creţul, Hîrtopul, Cuţu,

Nihodobnea , Pădurea

RESURSE MATERIALE:

 Casa de cultură :
-Sala de dans
-Sala de sport
-Biblioteca Publică nsătească
-Muzeul cu multe lucruri arhaice
-Salonul de meşteşuguri
-Centrul de consultaţie
-Staţia telefonică
-Serviciul veterinar
-Sala de nunţi
-Sala de şedinţi
-Sala de festivităţi

 Primăria
- Sala de şedinţi
- 6 calculatoare în primărie unite la internet
- 4 imprimante cu xerox

 Gimnaziul (2 blocuri unite prin galerie)

-Sala de festivităţi
- sala sprtivă
- două săli de calculatoare
 Biserica
 Cimitirul

 Cantina Socială
- Sala de şedinţi

 Centrul de Sănătate
- Sala de şedinţi

 Transportul:
- Două rutiere private
- Şase taxiuri private

 Banca de Economii
 Oficiul Poştal
 Grădiniţa de copii
 Cinci magazine private
 Două mese de biliarde

 .Monumentele istorice:
- monumentul la întrarea în sat
- monumentul ostaşilor căzuţi în Marele Război pentru
Apărarea Patriei
- Crucea comemorativă
- Stîlpul fetei
 2. Patrimoniul cultural imateriale

 Tradiţii şi obiceiuri:
-Tradiţii de iarnă( colindul, uratul, semănatul)
-Sfîntul Andrei
- Sfîntul Paşte
-condeerea ouălelor
-deniile
-Paştile Blaginilor
-muzică pascală
- Sfîntul Gheorghe
-Hramul satului
şi altele
 Colective populare:
-Ansamblul folcloric cu titlul „Motdel” „Vatra satului”
-Formaţia de dansuri-2
-Formaţia de muzică-3
-Formaţii teatrale-2
 -Coruri-1
-Cercuri literare-2
-Cercul de desen-1
-Şcoala de muzică
-Clubul tinerelor gospodine
-Clubul meşterilor populari
-Clubul iubitorilor de dans modern
-Formaţia artistică de dans popular

3. Festivaluri şi evenimente culturale:

- Festival de folclor:
- La umbra nucului bătrîn
- Satule vatră frumoasă
- Dag mii cîntecul şi jocul
- Pădure verde pădure

Celebrări, serbări,hram, sărbători sezoniere:

Este în tradiţia satului de a petrece regulat ziua familiei,
aniversări a 50 ani de căsătorie.Se petrec regulat serbările:
Ziua roadei, ziua vinului, odă pîinii, ziua copilului, ziua
oamenilor în etate,
Ziua hramului este o sărbătoare pentru toţi.Toţi gospodarii
satului se pregătesc cu bucate tradiţionale .Răsună muzica în
centrul satului , care vesteşte că este o mare sărbătoare pentru
toţi. Oaspeţii, musafirii sunt primiţi cu cele mai alese bucate ,
apoi împreună cu gospodari se îndreaptă la hora satului.Cîntec,
joc şi voie bună rămîn în amintirea celora care ne frecventează
„Ziua Hramului”.

4.Spaţii şi facilităţi :
Satul dispune de:
- Casă de Cultură
- Gimnaziu
- Grădiniţă
- Bibioteca Publică a satului
- Biblioteca gimnaziului cu săli de lectură,
- Centrul de Sănătate
- Cantina socială unde se alimentează 30 de bătrîni în
situaţie de risc
- Oficiul poştal
- Banca de economii
- Cinci cafenele şi magazine private
- Patru parcuri cu copaci seculari
- Formaţii teatrale -2
- Formaţii de dansuri – 2
- Formaţii de muzică- 3
- Coruri -1
- Cercuri literare- 2
- Cercuri de desen-1

5.Organizaţii non-profit:
-Asociaţia de Economii şi împrumut
-ONG „Unic 2”
-ONG „Trepte în Urcuş”
-ONG ”Mărinimie”

6.Ocupaţii culturale:
- Scriitori – Baciu Tamara
-Jurnalist, corespondent Savca Pavel
-Expert în domeniul turistic Fedico Valentin
- Arhitectorul –Ceban Titu
- Muzicieni – Vizitiu Oleg
- Fotografi Lucinschi Gheorghe, Pavlic Veaceslav
- Pictori Lucinschi Victor, Ţurcan Ana
- Meşteri populari: Cervati Foca, Modruci Volea,Vitrovii Radu.
 Grădiniţa de copii „Fluturaşii” din s. Rădulenii Vechi

Clădirea grădiniţei este situată în centrul satului lîngă Centrul

de Sănătate. Toate familiile tinere au acces liber la grădiniţă .
Blocurile au fost construite în 1912 . Pînă în anul 1975 a
activat şcoala din sat. Din anul 1975, în aceste două blocuri a
activat grădiniţa cu 120 de copii. În 1984 a fost reparat
acoperişul Grădiniţei de copii. În anul 2009 s-a petrecut
reparaţia grădiniţei şi s-a gazificat. În anul 2010 s-au
schimbat uşile şi ferestrele din material termopan. În anul
2011 s-a petrecut reparaţia exterioară a grădiniţei, s-a instalat
o pompă de apă pentru alimentaţie cu apă .
S-a făcut o construcţie auxiliară destinată pentru viceu, care
Este încălzită , iluminată , cu toate condiţiile necesare pentru
copii. Grădiniţa dispune de cabinet medical.
În grădiniţă sînt create toate condiţiile necesare pentru o
dezvoltare armonioasă şi sănătoasă a copiilor.
În grădiniţă activează un colectiv din trei educatoare cu studii
pedagogice cu grade didactice , cu staj pedagogic mare, care au
educat 44 generaţii. Copii sînt educaţi şi instruiţi conform
programului preşcolar educativ.

Centrul de Sănătate Rădulenii Vechi

Instituţia medicală este amplasată în centrul satului la o distanţă

de 6 km de la OMF şi la o distanţă de 11 km de la centrul
raional. Este o clădire cu un etaj , reparată, în stare bună, cu o
suprafaţă de 188 m.p., construită în anul 1950.Deserveşte 5 sate,
adică două OMF şi două OS. Este gazificată, telefonizată,
dispune de sistem informaţional computerizat. Dispune de
apeduct şi canalizare. Este asigurată cu transport funcţional.În
incinta instituţiei se află următoarele încăperi :
-biroul medicului de familie
- sala de proceduri şi vaccinări
- cabinet prenatal
-sala de fizioprocedeuri
-sala de treaj
-biroul asistentei medicale superioare
-punt farmaceutic
-laboratorul
-cabinet stomatologic
-sala de odihnă
-Nişă pentru inventar
-Holul –sala de aşteptare.
Actualmente Centrul de Sănătate este condus de Ranga Maria
În calitate de asistenţi medicali activează:
Muntean Raisa , Gruşcian Iulita, Groza Svetlana.Stomatolog este
Burlădeanu Eugenia. Laborantă este Florea Nelea. Satul este
asigurat de medicamente de farmacia amplasată în farmacia
Centrului de Sănătate.

Biserica “Sf. Ierarh Nicolae” s. Rădulenii Vechi

raionul Floreşti

Prima menţiune documentară a bisericii din Răduleni este anul 1798 , era o
biserică din lemn şi piatră hramul “Sf. Nicolae”. În anul 1899 pe lîngă biserică
activa o şcoală parohială cu o clasă.
În anul 1903 preot paroh la biserica din Răduleni este numit preotul Iosif Stratan,
avîndu-l cîntăreţ din 1909 pe Vasile Surdu.
Construcţia actualei biserici în cinstea Sf. Ierarh Nicolae” a fost începută în
anul 1906. Materialul principal de construcţie a fost cărămida arsă în cuptoarele
care se aflau în apropierea bisericii. În anul 1909 a fost adusă o mică părticică din
moaştele Sf. Serafim de la Sarov şi puse în icoana sfîntului.
În anul 1913 s-a sfinţit lăcaşul sfînt nou construit. Cei mai mari ctitori au fost
familiile Meleghi şi Perju.
Din anul 1913 pînă în prezent biserica nu a fost închisă niciodată.
În 1936 a ars biserica nouă şi apoi restabilită Pînă în anul 1957 paroh a fost
preotul Ştefan Melnic. Între anii 1957-1989 preot a fost părintele Vasile Muduc.
Din anul 1991 pînă în prezent preot-paroh este părintele Gheorghe Ţurcanu. În
anul 1994 s-a făcut o reparaţie capitală a bisericii şi a fost sfinţită de către
Mitropolitul Chişinăului şi a Întregii Moldove Vladimir . În anul 2004 s-a mai
făcut o reparaţie parţială cu ajutorul creştinului Iurie Vizitiu. În anul 2005 de către
ctitorul bisericii Petru Lucinschi s-au reînnoit două clopote , care au fost sfinţite de
către Mitropolitul Chişinăului şi a Întregii Moldove Vladimir.
Protoiereu Gheorghe Ţurcanu locuieşte
în satul Rădulenii Vechi.

Biserica Veche de la cimitir a fost construită în anul 1798

şi reconstruită în anul 1805

Cimitirul din sat erau îngropaţi cazacii şi turcii .

Cîndva satul se numea „ Valea Morii”
Hotarul satului era cimitirul turcesc. Aici erau îngopaţi turcii şi cazacii
Au rămas pînă la ziua de azi petrele încrustate, care ne vorbesc despre trecutul
cimitirului turcesc

Muzeul satului

A fost deschis în anul 2007 în Casa de Cultură.

În muzeu sînt 126 exponate,care reflectă trecutul ţinutului natal. Aceste exponate au
fost adunate de la oamenii gospodari, care pe timpuri le-au folosit cu anumite
scopuri:
- Este instalat stativele, unde tinerii vizitatori petrec observări cum gospodinele
pe timpuri ţeseau ţoluri diferite prosoape, păritare şi altele.
- Alături sînt toate exponatele cu ajutorul cărora se pregătea lîna pentru a fi
ţesută: pieptene ne pieptănat lîna, fus, furcă, vîrtelniţă, rîşchietoare, letcă de
făcut ţevi, alergătoare şi altele.
- Pe panouri sînt mileutri croşetate de la cercul”Mîini dibace”. Toate sunt
diferite după ozor, culoare, formă.
- Este aranjată o expoziţie cu diferite prosoape moldoveneşti cu horboţică
croşetată cu diferite modele.
- Un mare interes îl au şi ţeseturile cele mai vechi
cum este: pînza de suman, ţoluri de cînepă,
zolnice,ştergare din tort în tort, pînză foarte fină
(azi mult preţuită) din cînepă.
- Sînt multe instrumente cu care s-a prelucrat cînepa:lopăţica de înmuiat cînepa
în baltă, bătător de cănepă,meliţă, ragilă, perie de periat.
- Este şi o colecţie bogată din diferite vase din lut şi lemn cu care se foloseau
oamenii pe timpuri: gavanoase, oale, ulcioare, burluie, covată, chersin,
budălău, marcoteţ,îmblăciu, ladă, sunduc şi altele.
- La fel sînt şi instrumentele de pe timpuri cu care confecţionau oamenii
obiecte din lemn: fugan, gealău, halcari, daltă, bardă, topor, gardinari, cuţit şi
altele. Este aranjat şi un ungheraş „Casa mare” cu un covor moldovenesc
foarte vechi cu denumirea „Vazonul” cu o margine de o raritate mare, ţesut
mai mult pe o pereche – două cu fori mărunte de diferite culori. Pe un
covor este aranjat un prosop moldovenesc. Lîngă covor este aranjat sovca din
lemn de cireş cu un aspect foarte frumos, acoperită cu un ciarşaf cu margine
cusută cu un lanţ de crenguţe unite cu flori şi frunzuliţe, pe sovcă sînt
aşezate perne înfăţate cu feţe de perne cu flori cusute, cu deschisuri croşetate
în diferite ozoare în rame cu sticlă. Este aranjată şi o masă rotundă aşternută
cu o faţă de masă din bumbac din două laturi unite cu ozoare croşetate, din
jur împrejur cu horboţică. Pe masă stă un patefon, un samovar de pe timpurile
ţarului Nicolae şi căni vechi.Lîngă masă sînt aranjate două lemn de preţ.
- Este oformat şi un ungheraş duhovnicesc cu icoane şi multe obiecte de la
biserica din sat.
- La uşi şi ferestre sînt atîrnate perdele brodate de către meşteriţele dibace din
sat.
 - Este şi ungheraşul apicultorului cu inventarul necesar.
- Sînt un şir de exponate cu care au scris oamenii pe timpuri. Pană , toc simplu
cu peniţă, călimară. Nu lipsec nici sursele de iluminare de pe timpuri: opaiţul,
candela, lampa, felinar .
- Sînt mai multe tipuri nde fer de călcat, veselă, diferite lucruri confecţionate şi
altele.
- Roţile de căruţă confecţionate din lemn sînt aranjate alături de plug, jug,
răspaşnic, otic, cotigă.
- Este aranjat şi un foi foarte vechi, care se folosea la ferărie pe timpuri la
confecţionarea obiectelor din fer.
-Afară , în faţa muzeului, este improvizată şi o ogradă
ţărănească cu gard împletit din nuiele, unde este improvizată şi o fîntînă cu
cumpănă şi cu uluc din piatră, o rîşniţă , un olari, o căruţă cu coşul împletit din
nuiele, un „cal”, la întrare două coşuri mari împletite din nuiele, unde cresc
flori, clumbe cu flori.
- Este şi întrarea în muzeu, unde este scris „ Muzeul satului”.

Primăria satului Rădulenii Vechi

Primăria se află în centrul satului şieste amplasată într-o clădire cu două

nivele cu o suprafaţă de 416 m. p. construită în anul 1970 . Primăria
administrează satul Rădulenii Vechi
Clădirea este reparată , frumos amenajată, gazificată , telefonizată , dispune
de sistem informaţional computerizat cu acces la internert.
La primul etaj se găseşte;
- biroul primarului Lepădatu Margareta, care activează ca primar din anul
1999
-biroul secretarului consiliului sătec- Cononov Elvira, care activează de la
15.09.2000
-Biroul specialistului pentru reglementarea regimului funciar- Boţoc Maria ,
care activează de 16 ani ca funcţionar public şi a
 specialistului pentru percepere fiscală- Gangan Daria care activează din
anul 1999.
-biroul şefului de post Albu Viorel , care activează din anul 2003
-Holul- sala de aşteptare
La etajul II se găseşte:
- arhiva
- Contabilitatea unde lucrează:
ca contabil-şef Răileanu Efimia care activează din 2004
şi contabil pe materiale Lucinschi Feodosia.
- biroul asistentului social - Sochirca Zoia – care activează
din 2002
- Sala de şedinţi cu o suprafaţă de 100 m.p
- Hol- sala de aşteptare.
La ultimile trei evaluări ale performanţelor profesionale toţi
fincţionarii publici au primit calificativul”bine”
În urma evaluării capacităţii administrative a autorităţii publice locale
a satului Rădulenii Vechi a primit calificativul „ APL cu capacitatea
administrativă de gradul II.”
Toate birourile dispun de calculatoare, xerox, imprimante , telefon, fax,
legătura la internet. Primăria împreună cu ONG „Unic 2” a
implimentat următoarele proiecte:
- Prelungirea Gazificării satului-680 mii lei
- Construcţia trotuarului central – 660 mii lei
- Construcţia podului şi a unei porţiuni de drum -990 mii lei
- Iluminarea stradală – 57 mii lei
-Deschiderea cantinei sociale- 50 mii lei
-Schimbarea geamurilor şi uşilor la grădiniţă 100 mii lei

AGENŢII ECONOMICI MARI SRL

Pe teritoriul satului activează următorii agenţi economici

Teren Teren Livadă,

vii(ha)
N Denumirea agentului Nuci Drumuri Bonitatea
între
d/o economic agricol arabil     livadă  
1 SRL „ Pan Clip „ 350 350 -     77
2 SRL „ Maeta „ 72,56 20 52,56     77
3 SRL „ Consolitera” 226 226       77
 4 SRL „ NARSIM” 480 480       77
  Total pe SRL 936,56 884 52,56      
5 G.Ţ „Tudor Şalamac „ 197,54 183,13 14,41     77
G.Ţ.„ Savca 25 25  
6 Gheorghe"     77
7 G.Ţ. „Andrei Vizitiu” 32,65 32,65       77
8 G.Ţ. „ Bogdan Ion „ 46,27 46,27 -     77
9 G.Ţ. „ Murzac Sava „ 22,5 22 0,5     77
10 GŢ”Sîrbu Daniel” 57,08 47,08 10     77
11 GŢ”Modruci Serafim” 34 34       77
12 GŢ particulari 139,63 136,16 3,47 1,26 1,75 77
  Total pe GŢ 554,67 526,29 28,38      
  Loturi îndividuale 252,23         69
  Păşuni 326         39
               

SRL „Panclip” activează din anul 2004 , prelucrează 350 ha, conducător
Paniş Ştefan a.n. 1959 se ocupă cu cultivarea cerealierelor : grău , orz,
secară, porumb, răsărită. Are 20 angajaţi. Este conştiincios , achită la timp
Impozitele, achtă plata de arendă conform contractelor.

SRL”Narim” activează din anul 2007 , conducător Rîmbu Simion

a.n.1959
Cultivă grîu, porumb, răsărită, nahut, fasole, are 12 angajaţi. Este
conştiincios , achită la timp impozitele, achtă plata de arendă conform
contractelor.

SRL „Maeta” activează din anul 2000, conducător Babliuc Mihail

prelucrează 52 ha de livadă de merari, 20 ha de teren arabil. Pe care
cultivează porumb şi grîu. Este un agent economic gospodăros, cu suflet
mare, are grijă de cei 35 angajaţi , le achită salariul la timp şi le
soluţionează toate problemele cu care se adresează. Opt lucrători lucrează
anul împrejur la ambalarea merelor. Exportă merele în Ukraina , Rusia,
Belorusia. A dat ajutor la reparaţia podului , la reparaţia bisericii, a procurat
scaune pentru Centrul de Sănătate. Regulat ajută şi susţine şcoala din sat.
 AGENŢI ECONOMICI Gospodării Ţărăneşti

G.Ţ.”Tudor Şalamac” activează din anul 2000 -prelucrează 197 ha teren

agricol şi 14 ha de livadă particulară în al treilea an de rod. Livada este îngrigită
Este un bun gospodar, terenurile sînt bine îngrigite pe care cultivă grîu, sfeclă de
zahăr,răsărită, cartofi. Are 25 de angajaţi. Achită la timp impozitele, achtă plata de
arendă conform contractelor. Are ferma de porci în număr de 60 capete. Realizeză
carnea la piaţa din sat la Floreşti şi alte oraşe. Se mai ocupă cu cultivarea
harbujilor şi zămoşilor pe o suprafaţă de 8 ha.

G.Ţ.” Chiţan Mariana” activează din anul 2000, prelucrează 57 ha de teren,

are 15 angajaţi. Are în proprietattea privată livada pe o suprafaţă de 10 ha în al
treilea an de rod , este îngădită , frumos amenajată. Are o vie tînără pe o suprafaţă
de 3 ha cu diferite sorturi de poamă. Teren pe care cultivă căpşuni, coacăză, harbuji
zămoţi pe o suprafaţă de 10 ha. Are ferma privată de vaci cu 30 de capete . Laptele
îl dau la punctul de colectare din sat. Gospodăria este specializată în creşterea
legumelor , roşii , chiperi, vinete, castraveţi, varză, cartofi pe care le realizează la
piaţa din sat şi din or. Floreşti.
Deasemenea are o fermă de porci şi realizează carnea la piaţa din sat şi din or.
Floreşti. La sărbărori pregăteşte şi realizează salamul de casă şi şunca.

G.Ţ.”Bogdan Ion” activează din anul 1999 , prelucrează 46 ha de teren agricol pe

care cultivă grîu , porumb, răsărită, harbuji, roşii, sfeclă roşie, ciapă. Are în
proprietatea sa stîna de oi cu 300 capete, 2 bazine acvatice ,: Realizează cetăţenilor
din sat cît şi la piaţa din or. Floreşti şi Chişinău peşte, brînză, cîrlani. Stîna este
îngrigită. Brînza acestor gospodari este lăudată de toţi cumpărătorii. La bazinele
acvatice se duc atît tinerii cît şi cei în vîrstă pentru a se odihni şi a prinde peşte.
El este un agent economic deschis şi conlucrează cu primăria la organizarea
diferitor măsuri.

G.Ţ.” Iacobin Elena” activează din a. 2000 prelucrează 10 ha de pămînt are ferma
de vite privată cu 12 capete. Activează la Punctul de colectare al laptelui , care
este filiala Fabricii de unt din Floreşti. Are un proiect lansat în domeniul
extinderii fermei. Lucrează împreună cu feciorul său, care şi-a făcut studii
superioare în domeniul agriculturii.

G.Ţ.” Vizitiu Andrei” are studii superioare ,activează din anul 2008 , care timp
de doi a fost în străinătae şi a căpătat experienţă în domeniul agriculturii. Este
tînăr cu multă iniţiativă. Prelucrează 32 ha de teren agricol pe care cultivă grîu,
secară , porumb, răsărită.

G.Ţ.”Groza Valentin” prelucrează 4ha de teren agricol pe care creşte copaci

de nucari de specie bună, tufari de coacăză neagră. Mai cultivă harbuji , zămoşi,
usturoi pentru realizarea la piaţa din sat şi din raion.

G.Ţ.” Maxian Ion”

G.Ţ.”Maxian Ion” este specializată în creşterea legumelor, în sere şi în cîmp
deschis. Este o mare frumuseţe să admiri activitatea acestei gospodării. Piaţa din
sat şi din raion este aprovizionată cu producţie de la aciastă gospodărie: roşii,
pepeni, chiperi, ardei, vinete , curechi, căpşuni. Are trei angajaţi. La gospodăria lor
se petrec seminare practice , privind creştertea legumelor în sere şi în cîmp
deschis.

G.Ţ. Maria Sorocianu

Aciastă gospodărie este amplasată la marginea rîpei , care desparte satul în două
jumătăţi, dar este foarte frumos amenajată. Locatarii aceste gospodării locuiesc într-
o casă siplă, construită în 1912, dar este bine îngrigită. Gospodăria fiind
înconjurată de mulţi tufari , arbori şi cu un mare teritoriu planta cu căpşune. Atrag
privirile tuturor admiratorilor clumbele cu aceste culturi. Stăpîna aceste gospodării
îşi realizează marfa la piaţa din sat, raion, fiind foarte solicitate. Din coacăză, agriş,
căpşuni pregăteşte dulciaţă pe care le realizează în toi de iarnă.

Mai sînt gospodari din sat care se ocupă cu creştere a oilor. Brînza de oi din sat
este întrebată pe piaţa raionului şi a republicii. Vin oameni străini pentru a
procura brînza de oi gustoasă de la gosoidarii: Bogdan Ion, Bruma Nicolae,
Panfil Gheorghe, Ursu Iurie, Gonţa Eduard.

În satul Rădulenii Vechi există Asociaţia apicultorilor, care se ocupă cu creşterea

albinilor şi anume :Cebotaru Ion. Cerevati Foca , Murzac Fiodor, Buruşcic Fiodor,
Maxian Andrei, Strugac Axenia, Maxian Volea, Gonţa Eduard. Mierea,
propoliusul, ciara de albini este întrebată de toţi. Vin oameni străini şi procură
aceste produse în cantităţi mari de acasă. Toată republica îi cunoaşte ca specialişti
buni, harnici şi ospitalieri.

Mai avem gospodării care se ocupă cu creşterea căpşunilor aşa ca Cojocaru

Tatiana, Lucinschi Feodosia, Muntean Petru, Dinte Alexei şi alţii.

Pe teritoriul satului sînt 4 bazine acvatice . Proprietarii bazinelor acvatice :

Bogdan Ion, Lungu Mihail, Bruma Leonid, Chiţan Mariana . Proprietarii dau puiet
în iazuri şi cresc peşte pentru realizare în sat , în raion şi în republică.
Bazinele acvatice sunt locuri pitoreşti , atractive, îngrigite, bune pentru odihna
doritorilor.

PĂDUREA

Pădurea se găseşte în partea de nord-vest a satului şi care ne desparte de satul

Vădeni raionul Soroca şi se întinde pe o suprafaţă de 122 ha.
Pădurea este un loc fermecător de odihnă cu copaci seculari de diferite specii, cu
multe poiene unice în felul lor ,de o frumuseţe rară. În pădure veţuiesc cu
căprioare, mistreţi, vulpi, iepuri, fazani, prepeliţe şi multe păsări zburătoare care te
uimesc cu ciripitul şi trilurile lor.
Aici pe vremuri şi în prezent se petreceau şi ser petrec multe festivaluri
folclorice. Pădurea este un loc atractiv pentru tineret , pentru colective artistice,
pentru turişti şi mulţi admiratori ai naturii.
Ea ne încălzeşte, ne hrăneşte, ne adăposteşte, ne umbreşte , este un loc foarte bun
de odihnă Aici localnicii lucrează sezonier , unde petrec lucrări de regenerare . De
aici îşi fac rezerve de lemn pentru încălzirea sobelor .
Pădurar este Repeşco Ilie.

Moara de măcinat din Satul Rădulenii Vechi

Moara de măcinat din satul Rădulenii Vechi este proprietatea

Întreprinderii Individuale „Murzac Maria”, construită în anul 1942 ,
macină făină , crupe. Morarul Murzac Arsenie este cointeresat a extinde
lucrările de măcinat şi lucrează regulat. Satele vecine din
Dubna,Vădeni, Izvoare , Parcani, Dumitreni vin să macine la Rădulenii
Vechi, fiindcă făina este foarte calitativă. Suntem vestiţi nu numai prin
calitatea făinii , dar şi prin activitatea morarului. În perspectivă Murzac
Arsenie va deschide o brutărie pentrui a coace pîne plăcinte şi alte
copturi. La moară lucrează două persoane angajate.

Punctul de schimb al uleiului din satul Rădulenii Vechi

Punctul de schimb al uleiului din satul Rădulenii Vechi este condus de

Mîţu Fiodor , este filiala de la SRL „Floarea soarelui din or. Bălţi”. care
se găseşte într-o încăpere de 700 m.p. şi are patru despărţituri.Are trei
angajaţi . Aici se colectează răsărita în toată perioada anului.
Oamenii primesc în schimb ulei, macuh şi alte resturi pentru animale.
Punctul de schimb al uleiului este convenabil pentru agenţii economici ,
gospodării ţărăneşti, partriculari. Producţia din cîmp , răsărita este adusă
direct la punctul de schimb al uleiulu. Perspectiva punctului de
schimb al uleiului este de a deschide un agro magazin.

Baia din satul Rădulenii Vechi

În satul Rădulenii Vechi este construită o baie din anul 1980. Este
constrită pe un anumit teren specific, unde este loc pentru colectarea
deşeurilor. Se alimenteză cu apă de la fîntîna lui Maxian Boris.
Baia dispune de saună, cabine individuale şi cabină comună . Astăzi baia
staţionează din cauza lipsei apeductului.
Baia s-a construit cu scopul de a crea condiţii igienice şi saniatre,
pentru oamenii din sat, pentru a crea locuri de muncă.

Fîntîna lui Petru Lucinschi

La hotarul satului Rădulenii Vechi se găseşte un loc de popas pentru toţi

trecătorii cu scaune şi mese, cu o fîntînă frumos amenajată îngrădită cu
un zid nu prea înalt, cu copaci decorativi- un loc atractiv bine amenajat şi
frumos. Fîntîna a fost săpată în anul 1999. Pe orice timp fie arşiţă s-au
frig , la aciastă făntînă fac popas drumeţii, unde-şi potolesc setea şi unde
admiră frumuseţea locului.
Aşa fîntîni frumos amenajate se găsesc şi la gosapodarii : Muntean
Alexandru, Murzac Fiodor , fîntîna din ograda bisericii.

Iazurile din satul Rădulenii Vechi

Pentru satul Rădulenii Vechi o bogăţie sînt şi iazurile.

Satul nostru dispune de patru bazine acvatice, care sînt construite în
rîpile de la periferiile satului . Aceste bazine acvatice sînt în
proprietate privată la gospodăriile ţărăneşti la Bogdan Ion, Bruma
Leonid, Chiţan Mariana şi Lungu Mihail. Întotdeauna piaţa din sat este
aprovizionată cu peşte proaspăt, iar surplusul este realizat la piaţa
raională. Cetăţenii sînt mulţumiţi de activitatea gospodăriilor ţărăneşti,
care se ocupă cu creşterea peştelui. Bazinele acvatice mai sînt şi locuri
de odihnă pentru locuitorii satului

Meşterii populari

Cerevati Foca , Modruci Volea , Mîţu Vasile, Modruci Grigore, Vitrovii

Radu se ocupă cu prelucrarea lemnului. Pregătesc diferite obiecte din
lemn, butoae, mese scaune. Mobila pregătită de Vitrovii Radu este
cunoscută în tot raionul.
Lungu Simion este meşter popular în ţesutul costumului naţional. El cu
familia sa croşetează, iia, jupomul. Catrinţa şi brîul le şese la stativele
păstrate de la strămoşi. Este participant la concursurile raionale şi
republicane.Costumele populare şesunte de dînşii au ajuns în Franţa , în
Canada.

Întemeerea satului

Prima menţiune documentală a satului Răduleni ţine din anii

1772-1773, cînd în Moldova a fost efectuat un recensămînt al
populaţiei. În acele timpuri , localitatea avea doar nouă case , iar
numărul locuitorilor săi depăşea 50 persoane(Vladimir Nicu,
Localităţile Moldovei” în documentele şi cărţi vechi „ Îndreptar
bibliografic, Chişinău. Universitas, 1991, vol.II M-Z, p.209.) În tmpul
năvălirii turcilor localitatea aciasta se numea „Valea Morii” La
marginea acestei localităţi în partea de sud s-a format cimitirul
turcilor. Pe timpul cînd turcii stăpîneau aceste meleaguri şi jefuiau
poporul , prin părţile locului acţiona o ciată de haiduci în frunte cu o
fată foarte curajoasă . Pădulea în care se ascundeau haiducii a fost
numită de localnici Rădiul Elenei, iar satul din apropierea acestei
păduri a fost denumit Răduleni. Cu timpul satul s-a extins şi avînd un
trecut îndepărtat poartă denumirea de Rădulenii Vechi, pentru al
deosebi de satul vecin, care este cu mult mai tînăr şi poartă denumirea
de Rădulenii Noi.