“ PROBLEMATIZAREA CA METODĂ EFICIENTĂ ÎN PREDAREA – ÎNVĂȚAREA

SUBSTANȚELOR COMPUSE ANORGANICE ”

LUCRARE METODICO-ȘTIINȚIFICĂ PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I

COORDONATOR:

CONF. UNIV. DR. VÎJAN LOREDANA ELENA

CANDIDAT:
PROF. LUNGU ALINA
 ARGUMENT

Am ales această temă deoarece:

• reforma învățământului în ceea ce priveşte predarea ştiințelor,
în general şi a chimiei, în particular, necesită o schimbare de
esență: ştiințele nu se mai predau ca un ansamblu de fapte,
fenomene şi de reguli care trebuie memorate, ci drept o cale de
cunoaştere activă, printr-o acțiune directă a lumii înconjurătoare;
• a instrui nu mai înseamnă a-l determina pe elev să-şi
înmagazineze în minte un volum de cunoştinţe, ci se doreşte ca
cel care învaţă să ia parte activ la procesul de achiziţie a noilor
cunoştinţe;
• metoda brainstorming-ului şi problematizarea sunt considerate
relevante în realizarea reformei învăţământului pentru că
situează elevul în centrul procesului didactic;
• evaluarea în contextul educațional actual, al învățământului ce-şi
propune fixarea temeinică a cunoştințelor fundamentale, se
doreşte a fi un instrument util de studiu pentru toți cei care
încearcă să descopere tainele chimiei.
 STRUCTURA LUCRĂRII

• Capitolul I conține prezentarea claselor de substanțe compuse anorganice;

• Capitolul al II-lea pune accent pe bazele metodice și psihopedagogice privind predarea

– învățarea – evaluarea noțiunilor de chimie;

• Capitolul al III-lea conține experimentul didactic și contribuțiile personale privind

proiectarea și evaluarea activității instructiv – educative astfel încât procesul de
asimilare a cunoștințelor de chimie să fie cât mai eficient.
 CAPITOLUL I
Substanțe compuse anorganice: clasificare, oxizi, acizi, baze ,
săruri

1.1. Clasificare
1.2. Oxizi
1.3. Acizi
1.4. Baze
1.5. Săruri

• Definiție și clasificare
• Denumire
• Metode de obținere
• Proprietăți fizice
• Proprietăți chimice
• Stare naturală și utilizări
 CAPITOLUL II

Metode de învățământ folosite în predarea-învățarea-evaluarea și

perfecționarea
lecțiilor de chimie
• 2.1. Procesul de învățământ
• 2.2. Metode de învățământ folosite în predarea-învățarea chimiei

2.2.3. Metode euristice

2.2.4. Metode de explorare a realității
2.2.5. Metode bazate pe acțiune, participative
2.2.6. Metode de raționalizare a predării-învățării
2.2.7. Metode interactive de învățare

• 2.3. Strategii de evaluare a performanțelor elevilor

• 2.4. Tipologia exercițiilor și problemelor de chimie
• 2.5. Formarea de competențe în rezolvarea de probleme
 CAPITOLUL III
Metodologia activității didactice la unitatea de învățare ''Substanțe compuse
anorganice'' clasa a VIII-a
Experimentul didactic

• 3.1. Proiecarea unității de învățare substanțe compuse anorganice

3.1.1. Proiect de lecție oxizi

3.1.2. Proiect de lecție acizi
3.1.3. Proiect de lecție baze
3.1.4. Proiect de lecție săruri
3.1.5. Proiect didactic - Substanțe compuse anorganice – evaluare sumativă la sfârșit
de capitol
3.1.6. Analiza rezultatelor obținute în urma aplicării a două teste de evaluare

• Concluzii
 EXPERIMENTUL DIDACTIC

• Ipoteza care a stat la baza cercetării a fost că învățarea bazată pe folosirea metodelor
moderne în
procesul de predare – învățare – evaluare este eficientă, sau mai eficientă decât cea
bazată pe metode
tradiționale în studiul chimiei.
• Cercetarea s-a realizat în anul școlar 2018 – 2019 la capitolul “Substanțe compuse
anorganice”,
parcurgând etapele următoare:
• Oxizi – lecții mixte / combinate
• Baze – lecții mixte / combinate
• Probă de evaluare – numarul 1
• Acizi – lecții mixte / combinate
• Săruri – lecții mixte / combinate
• Probă de evaluare – numărul 2
 EXPERIMENTUL DIDACTIC

• În experimentul didactic au fost implicate două clase:

- clasa a VIII-a A a Școlii Gimnaziale “Carol I“ Curtea de Argeș - clasă martor sau
de control

- clasa a VIII-a B a Școlii Gimnaziale “Carol I“ Curtea de Argeș - clasă

experimentală.

• Elevii celor două clase au avut practic aceleași condiții de de desfășurare a

procesului de predare – învățare – evaluare și capacitate intelectuală
asemănătoare.

• Diferența a constat în metodele didactice folosite la predare: la clasa martor,

accentul s-a pus pe utilizarea de metode tradiționale în timp ce la clasa
experimentală, accentul s-a pus pe metodele interactive.
 EXPERIMENTUL DIDACTIC

• Pentru a colecta datele utile experimentului, am

administrat un set de teste de evaluare:

• Test de evaluare sumativă - “Oxizi și acizi“

• Test de evaluare finală - “Substanțe compuse
anorganice”

• Am vrut să verific dacă metodele active utilizate la

clasa experimentală vor conduce la un progres
școlar comparativ cu clasa martor.
 ANALIZA REZULTATELOR ELEVILOR LA TESTUL DE EVALUARE „OXIZI ȘI ACIZI”

S-a realizat repartiţia numerică comparativă a
notelor obţinute de elevii din cele două clase la testul
de evaluare „Oxizi și acizi”, prin raportare la
numărul total de elevi (culoarea roșu - clasa a VIII-a
A şi galben - clasa a VIII-a B).
S-a realizat repartiţia procentuală a notelor
obţinute de elevii din cele două clase: clasa a VIII-a
A și clasa a VIII-a B la testul de evaluare „Oxizi și
acizi”.
 SE OBSERVĂ CĂ, LA AMBELE CLASE, PONDEREA CEA MAI MARE O AU NOTELE DE 6 ȘI 7, URMATE DE NOTELE DE 8.

S-AU CALCULAT PROCENTELE DE NOTE MINIME (MAI MICI DE NOTA 6), MEDII (CUPRINSE ÎNTRE NOTA 6 ŞI NOTA 8),

MAXIME (PESTE NOTA 8) ŞI DE ELEVI CARE DOVEDESC APTITUDINI PENTRU ÎNSUŞIREA NOŢIUNILOR DE CHIMIE (NOTA
10).
 ANALIZA REZULTATELOR ELEVILOR LA TESTUL DE EVALUARE ,,SUBSTANȚE COMPUSE
ANORGANICE”
În figură este redată repartiţia procentuală a
În figură este redată repartiţia numerică notelor obţinute de elevii din cele două clase: clasa a VIII-
comparativă a notelor obţinute de elevii din cele a A și clasa a VIII-a B la testul de evaluare „Substanțe
două clase la testul de evaluare „ Substanțe compuse anorganice”. Se observă că, la ambele clase,
compuse anorganice”, prin raportare la numărul ponderea cea mai mare o au notele de 7 și 8, urmate de
total de elevi (culoarea roșu - clasa a VIII-a A şi notele de 6.
culoarea galben - clasa a VIII-a B).
PONDEREA NOTELOR ÎN URMA TESTULUI FINAL

Se observă o pondere mai mare a notelor de 6, 7 și 8, urmate de cele de 9.

 ANALIZA COMPARATIVĂ A REZULTATELOR ELEVILOR LA CELE DOUĂ TESTE DE
EVALUARE

• Pentru a se observa evoluția elevilor din cele două clase a VIII-a, s-a realizat
repartiţia numerică a notelor obţinute de fiecare colectiv de elevii, la cele două
teste de evaluare sumativă (în figură, culoarea roșu a fost atribuită elevilor din
clasa martor (a VIII-a A) și culoarea galbenă – elevilor din clasa experimentală).
• La clasa martor (clasa a VIII-a A) se observă o uşoară îmbunătăţire a
rezultatelor şcolare deoarece la testul final de evaluare nu s-au obţinut note de
4 și s-au obţinut 2 note de 5, 5 note de 6, 5 note de 7 şi 11 note de 8, 9 și 10
comparativ cu testul inițial de evaluare a cunoștințelor, la care s-a obţinut o
notă de 4, 2 note de 5, 5 note de 6, 5 note de 7 şi 8 note de 8, 9 și 10.
• La clasa experimentală se observă o îmbunătăţire mai mare a rezultatelor
şcolare deoarece la testul final de evaluare nu s-au obţinut note de 4 și s-au
obţinut 2 note de 5, 4 note de 6, 5 note de 7 şi 11 note de 8, 9 și 10 comparativ cu
testul inițial de evaluare a cunoștințelor, la care s-a obţinut o notă de 4, 3 note
de 5, 7 note de 6, 5 note de 7 şi 5 note de 8 și 9.
REPARTIŢIA NUMERICĂ A NOTELOR ELEVILOR DIN CLASA MARTOR (A VIII-A A)
ȘI EXPERIMENTALĂ (A VIII-A B), LA CELE DOUĂ TESTE DE EVALUARE SUMATIVĂ
 
 CONCLUZII

• În baza rezultatelor obținute de elevii la testul final de evaluare administrat la

cele două clase a VIII-a se constată că elevii din ambele clase au evoluat,
obținându-se un progres mai mare la clasa experimentală deoarece:

• elevii clasei experimentale au participat la învățare mai degajați, cu mult entuziasm,

• la clasa experimentală a fost înlăturată starea de pasivitate, toți elevii participând la

activitățile practice și la realizarea sarcinilor cerute la orele de activități didactice,

• elevii și-au format deprinderea de a lucra cu fișe, pe grupe, existând spirit de lucru în
echipă și într-ajutorare,

• elevii au dezvoltat abilități de investigare și cercetare,

• elevii au fost stimulați să-și pună în valoare imaginația creativă.

 CONCLUZII

• În prezenta lucrare metodico-științifică pentru obținerea gradului didactic I sunt

prezentate în special metodele bazate pe acțiune, participative și metodele interactive,
evidențiindu-se importanţa acestor metode în studiul ştiinţelor, implicit al chimiei.
Metoda rezolvării exercițiilor și problemelor, experimentul de laborator, brainstorming-
ului şi problematizarea sunt considerate relevante în realizarea reformei
învăţământului pentru că situează elevul în centrul procesului didactic. Este reliefată
importanţa prereprezentărilor în cadrul lecţiilor de chimie şi sunt prezentate exemple
pentru fiecare metodă folosită în studiul chimiei.
• Un rol important în cadrul procesului didactic îl are creativitatea, care este strâns legată
de modul flexibil şi inventiv de găsire şi aplicare a soluţiilor pentru diferite probleme,
de originalitatea soluţiilor găsite, de modul de abordare a problemelor din puncte de
vedere diferite. Elevii pe care-i instruim acum au acces la foarte multe informaţii şi, de
aceea, cadrul didactic are rolul de a le stârni în permanenţă interesul şi de a le menţine
dorinţa de descoperire şi de învăţare. Sunt de părere că imaginaţia şi creativitatea sunt
calităţi necesare unui cadru didactic deoarece acesta trebuie să găsească mereu soluţia
potrivită, să folosească metode şi mijloace diferite de captare a atenţiei şi stimulare a
 BIBLIOGRAFIE

1. A. Bâtcă, Chimie anorganică modernă în întrebări și răspunsuri, Editura

Științifică și enciclopedică, București, 1981

2. Gh. Marcu, B. Brezeanu, C. Bejan, A. Bâtcă, R. Cătuneanu, Chimie anorganică,

Editura Științifică și pedagogică, București, 1984

3. D. Negoiu, Tratat de Chimie anorganică, vol. I + II, Editura Tehnică, București, 1972

4. C.D. Nenițescu, Chimie generală, Editura didactică și pedagogică, București, 1979

5. L. Pauling, Chimie generală, Editura Științifică, București, 1972

6. D.G. Cozma, A. Pui, Concepte și metode în predarea-învățarea chimiei, Editura

MatrixRom, București, 2002

7. S. Fătu, I. Jinga, Învățarea eficientă a conceptelor de chimie, Editura Corint,

București, 1997

8. S. Fătu, Metodica predării chimiei în liceu, Editura Corint, București, 1998

9. S. Fătu, Didactica chimiei, Editura Corint, București, 2002

10. S. Fătu, F. Stroe, C. Stroe, Manual chimie pentru clasa a VIII-a, Editura Corint,
București, 2008
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE !

PROFESOR: LUNGU ALINA