Metoda integrării globale folosită pentru consolidarea societăţilor controlate exclusiv de societatea-

nt legate. Informaţia

astfel obţinută este mult mai bogată şi mai semnificativă decât cea oferită doar de bilanţul anual al
societăţii-mame.

Aceste informaţii suplimentare vor cuprinde :

- ansamblul resurselor grupului (fonduri proprii, partea celorlalte societăţi acţionare, capitalurile
împrumutate),

- ansamblul mijloacelor de activitate ale grupului, fie că acestea sunt utilizate direct sau indirect de
către societatea-mamă prin intermediul

filialelor sale,

- rezultatul real al societăţii-mame, cel care a fost realizat direct sau prin intermediul filialelor.

Exemplu simplu: Cazul unei societăţi-mame SM care deţine

100% din capitalul filialei, deci nu apar interesele minoritare ale celorlalţi acţionari.

Bilanţurile celor două societăţi se prezintă astfel:

Bilanţ al societăţii SM

ACTIV PASIV

Titluri de participare F 300.000 Capital 150.000

Disponibilităţi 100.000 Rezerve250.000

Total ACTIV 400.000 Total PASIV 400.000

Bilanţ al societăţii F

ACTIV PASIV

Imobilizări corporale 200.000 Capital 300.000

Disponibilităţi 100.000

Total ACTIV 300.000 Total PASIV 300.000

Pentru întocmirea bilanţului consolidat al grupului format de SM împreună cu filiala F se procedează
la parcurgerea paşilor de consolidare :

1. cumulul posturilor bilanţiere;

2. repartizarea capitalurilor proprii ale societăţii F între interesele societăţii-mame şi

interesele minoritare;

3. eliminarea titlurilor societăţii F deţinute de societatea SM, şi în contraparte eliminarea din

pasivul consolidat a proporţiei deţinute în capitalurile proprii ale societăţii de consolidat

În urma eliminării titlurilor de participare şi a părţii de capital deţinută în F, se va obţine bilanţul

consolidat , cu menţiunea că şi postul de rezerve se va transforma într-un post de rezerve
consolidate în totalitate, neexistând interese minoritare.

Bilanţ consolidat SM

ACTIV PASIV

Imobilizări corporale 200.000 Capital 150.000

Rezerve250.000

Disponibilităţi 200.000

Total ACTIV 400.000 Total PASIV 400.000

Un exemplu în care SM achiziţionează o societate care există deja, deci costul de achiziţie al
titlurilor de participare este diferit de cota parte din capitalul achiziţionat, revenindu-I societăţii
consolidante şi o parte din rezervele acumulate până la acea dată.

Societatea SM achiziţionează 75% din capitalurile din capitalurile proprii (Capital + Rezerve) ale
societăţii F, în cursul unui exerciţiu n. Între cele două societăţi se presupune că nu există operaţii
reciproce.

Bilanţurile celor două societăţi sunt prezentate mai jos .

Bilanţ al societăţii SM
ACTIV PASIV

Imobilizări corporale 350 Capital 400

Titluri de participare F 225 Rezerve300

Stocuri 400 Rezultat 100

Creanţe500 Datorii 700

Disponibilităţi 25

Total ACTIV 1.500 Total PASIV 1.500

Bilanţ al societăţii F

ACTIV PASIV

Imobilizări corporale 200 Capital 200

Creanţe300 Rezerve100

Disponibilităţi 300 Rezultat 40

Datorii 460

Total ACTIV 800 Total PASIV 800

După efectuarea primei etape de cumul al bilanţurilor se va obţine un bilanţ cumulat care se va
prezenta astfel:

Bilanţ cumulat al societăţilor SM şi F

ACTIV PASIV

Imobilizări corporale 550 Capital 600

Titluri de participare F 225 Rezerve400

Stocuri 400 Rezultat 140

Creanţe800 Datorii 1.160

Disponibilităţi 325

Total ACTIV 2.300 Total PASIV 2.300

A doua etapă constă în partajarea capitalurilor proprii ale filialei F între partea aferentă societăţii-
mame şi partea aferentă intereselor minoritare.

a) Privitor la mărimea capitalurilor şi rezervelor :

- Partea aferentă societăţii-mame

(Capital + Rezerve) x 75% = (200 + 100) x 75% = 225,

- Partea aferentă intereselor minoritare

(Capital + Rezerve) F x 25% = 300 x 25% = 75

b) Privitor la mărimea rezultatelor :

- Partea aferentă societăţii-mame

Rezultat F x 75% = 40 x 75% = 30

- Partea aferentă intereselor minoritare

Rezultat F x 25% = 40 x 25% = 10

În cea de-a treia etapă vor fi eliminate titlurile de participare, precum şi partea
corespunzătoare în mărimea capitalurilor proprii. Deci în activ se va scădea valoarea titlurilor de
participare la costul de achiziţie de 225 iar în pasiv se va scădea în mod corespunzător partea de
capital deţinută de societatea-mamă în filiala F de 75% x 200 = 150, partea de 75%din rezervele
acumulate de F va fi trecută la rezervele consolidate (75% x 100), iar partea de (25% x 100) din
rezervele F va fi alocată intereselor minoritare.

Pentru a reflecta în bilanţul consolidat toate aceste operaţiuni, vor fi introduse posturi specifice:

a) - rezerva consolidată, aferentă societăţii-mame ca şi consolidantă cuprinde marimea rezervelor

societăţii-mame din conturile individuale (300) cărea i se adaugă mărimea deţinută de aceasta în
rezervele filialei (75% x 100), deci 300 + 75 = 375,

b) - rezerva aferentă intereselor minoritare care a fost obţinută prin aplicarea procentului de 25% la
rezervele filialei, adică 25% x 100 = 25,

c) - rezultatul consolidat, adică rezultatul societăţii-mamă privită ca grup şi care este format din
rezultatul individual al societăţii-mame (100) căruia i se adaugă partea din rezultatul filialei F care
revine societăţii- mame ca deţinătoare de capitaluri (75% x 40 = 30), deci 100 + 30 = 130,

d) - rezultatul aferent intereselor minoritare (în afara grupului), care reprezintă cota-parte din
rezultatul filialei F care revine celorlalţi acţionari minoritari (25% x 40 = 10),

e) – parte capital aferent intereselor minoritare : (25% x 200 = 50).

Bilanţ consolidat al societăţii SM

după eliminarea titlurilor de participare

ACTIV PASIV

Imobilizări corporale 550 Capital cumulat (600-150)

Titluri de participare F (225-225) Rezerve cumulate (400-75)

Stocuri 400 Rezultat cumulat 140

Creanţe800 Datorii 1.160

Disponibilităţi 325
Total ACTIV 2.300-225 Total PASIV 2.300-225

Bilanţ consolidat al societăţii SM

ca urmare a prezentării posturilor specifice consolidării

Rezerve consolidate (325-

25)

Stocuri 400 Rezultat consolidat (140-

10)

Interese minoritare –

rezerve 25

Creanţe800 Interese minoritare –

rezultat 10

Disponibilităţi 325 Datorii 1.160

Total ACTIV 2.075 Total PASIV 2.075

În ceea ce priveşte contul de profit şi pierdere consolidat conform metodei integrării globale,
acesta presupune însumarea posturilor de la societatea mamă SM cu cele de la societatea filială F.
Rezultatul ce se obţine este rezultatul net al societăţilor consolidate integral, incluzând deci şi partea
minoritarilor. Datorită acestui aspect, va apare încă un post nou în contul de profit şi pierdere
consolidat pe un rând separat care va evidenţia : “Cota-parte din rezultat aferent intereselor
minoritare”, în aşa fel încât : Rezultatul consolidat (al SM ca grup) = Rezultatul global (cumulat)
- “Cota-parte din rezultat aferent intereselor minoritare”.

Operaţia de integrare globală a conturilor de rezultate se referă la suma totală pentru toate posturile
de cheltuieli şi pentru toate posturile de venituri atât ale societăţii-mame cât şi ale societăţilor
consolidate prin integrare. Această operaţie poate fi descompusă în două etape :

− însumarea posturilor de la nivelul conturilor de rezultate ale societăţii-mame şi ale societăţilor

integral consolidate;

− repartizarea rezultatului global (cumulat) între partea acţionarilor majoritari (societatea-mamă) şi

acţionarilor minoritari (societăţile acţionare terţe).

Exemplu:

Se presupune că societatea-mamă SM nu a primit nici un dividend de la societatea filială F şi nu s-a

desfăşurat nici o tranzacţie între cele două societăţi. SM deţine 75% din capitalurile lui F.

Contul de rezultate al SM

Cheltuieli de exploatare 3.560 Venituri din exploatare 3.600

Cheltuieli privind

impozitul pe profit 100 Venituri

excepţionale 160

Rezultat 100

Total 3.760 Total 3.760

Contul de rezultate al F

Cheltuieli de exploatare 2.420 Venituri din exploatare 2.800

Cheltuieli
excepţionale 300

Cheltuieli privind

impozitul pe profit 40

Rezultat 40

Total 2.800 Total 2.800

Cumulul conturilor de rezultate:

Contul de rezultate cumulat

Cheltuieli de

exploatare 5.980 Venituri din

exploatare 6.400

Cheltuieli

excepţionale 300 Venituri

excepţionale 160

Cheltuieli privind

impozitul pe profit 140

Rezultat global 140

Total 6.560 Total 6.560

Repartizarea rezultatului global (cumulat) între majoritari şi minoritari:

Sume Majoritari

(SM ca grup) Interese minoritare

(acţionari terţi)

Rezultat SM (100%) 100 100 0

Rezultat F (75%) şi (25%) 40 30 10

Rezultat global (cumulat) 140 130 10

Contul de rezultate consolidat se va prezenta astfel:

Concluzii:

Contul de rezultate consolidat îşi explică utilitatea prin furnizarea unor informaţii ca :

− cifra reală realizată la nivelul ansamblului constituit de societatea-mamă şi societatea filială F

atât în mod direct cât şi prin intermediul acestei filiale;

− cheltuielile privind impozitul pe profit la nivel de grup;

− rezultatul pe ansamblul celor două societăţi (SM şi F) ca şi cum acestea ar forma o singură
entitate, arătând şi partea aferentă minoritarilor
Bibliografie

1. Niculae Feleagă, Liliana Malciu, - Reglementare si practice de consolidare a

conturilor –Din orele astrale ale Europei contabile, Editura CECCAR, Bucuresti, 2004

2. Niculae Feleagă, Liliana Feleagă,- Contabilitate consolidată – O abordare europeană si

internațională, Editura Economică, Bucuresti, 2007

*** Directiva a 7-a contabilă europeană

***Standarde Internaţionale de Raportare Financiară

Consecintele inflatiei

Inflatia provoaca grave distorsiuni in functionarea sistemului economic din cauza imprevizibilitatii
sale. Daca s-ar putea prezice cu absoluta exactitate data si marimea cresterii preturilor fiecarui
produs, unicele prejudicii ar proveni din munca de corectare a etichetelor sau meniurilor.

Problemele provocate de inflatie vin din imprevizibilitatea sa, acum ca nici toate produsele si nici toti
factorii nu-si vor creste preturile in acelasi timp si in aceeasi proportie. Si, cu cat mai mare va fi rata
inflatiei, cu atat mai mare va fi gradul de eroare al expectativelor agentilor economici si cu atat mai
mare senzatia de insecuritate.

Preturile sunt o cale prin care se transmite informatia necesara pentru ca consumatorii sa decida
corect ce trebuie sa cumpere si pentru ca intreprinderile sa calculeze ce si cat trebuie sa produca.
Daca preturile se schimba continuu, inceteaza sa mai indeplineasca functia lor informativa;
consumatorii vor fi incapabili sa cunoasca daca un supermarket are preturile mai mici decat altul;
supermarketurile vor pierde stimulul pentru a mentine preturi joase si vor fi incapabili de a prezice
efectele unei cresteri mai mari sau mai mici a preturilor asupra cererii.

boliviano.jpg (23798 bytes)

In Bolivia in 1987, din cauza inflatiei, s-a facut stabilizare monetara introducandu-se Bolivianul, cu o
valoare echivalenta cu un milion de pesos. Aceasta bancnota de 10000 de pesos bolivieni emisa in
1984 a fost retiparita atunci cu noua sa valoare: un cent bolivian.
Efectele inflatiei asupra distributiei veniturilor constau, in esential, in deplasarea bogatiei de la
creditori la debitori. Individul care a imprumutat bani va observa atunci cand ii primeste ca ceea ce a
dat avea mai mare valoare decat ceea ce a primit inapoi. Cei care economisesc sunt pedepsiti cu
pierderea valorii fondurilor lor. Cei care au cheltuit mai mult decat veniturile in schimb, primesc un
premiu de neprevedere si risipa. In general, toti cei care au un venit fix (pensionarii, proprietarii de
titluri cu valoare fixa, proprietarii de locuinte de inchiriat cu contracte neindexate) vor vedea redusa
capacitatea de achizitie a veniturilor lor. Cei care trebuie sa plateasca aceste venituri (statul,
intreprinderile emitente, chiriasii) vor percepe un nemeritat beneficiu.

Statul va vedea de asemeni crescand veniturile sale fiscale: cand impozitele sunt proportionale sau
progresive, ratele de impozitare vor grava veniturile de mai mica cantitate in termeni reali; in plus,
numarul familiilor care primesc venituri dispensate se va reduce. Pe de alta parte inflatia actioneaza
ca un impozit ascuns: daca, de exemplu, banca centrala pune in circulatie bancnote care, dupa un
an, isi reduc valoarea cu 25%, cei care au detinut astfel de bancnote pe parcursul anului vor suferi o
reducere fortata cu un sfert a fondurilor in efectiv; alti avantajati ai acestui impozit, in afara de banca
emitenta, sunt toate bancile ce participa la procesul de creare de bani.

Cresterea riscului va provoca o crestere a costului banilor. Tipurile de dobanzi la care se vor
imprumuta bani vor trebui sa creasca retributia obisnuita prin doua concepte: necesitatea acoperirii
deprecierii si riscul de a nu putea prevedea cu exactitate aceasta depreciere.

Investitia va fi descurajata din multe motive. In afara de cresterea dobanzilor, intreprinzatorul va gasi
dificultati aditionale in prevederea beneficiilor activitatii sale datorate insecuritatii preturilor viitoare
ale factorilor, produselor in curs de fabricatie si produselor finale. Vor incepe doar companiile cele
mai promitatoare. In perioade de inflatii puternice, investitiile cele mai sigure si rentabile sunt cele
cu caracter speculativ: bijuteriile si operele de arta, imobilele, devizele si valorile straine, actioneaza
ca un depozit incoruptibil de valoare; pentru ca o oferta foarte rigida sa coincida cu o mare crestere
a cererii, preturile sale pot creste intr-o forma exorbitanta, proportionand astfel beneficiile foarte
mari cu cele ale oricarei investitii productive.

Relatiile speciale dintre inflatie si somaj vor fi studiate in detaliu in alta pagina.