SCOALA POSTLICEALA” HENRI COANDA” SIBIU

LUCRARE DE DIPLOMA
INGRIJIREA PACIENTULUI CU HEPATITA
CRONICA VIRALA B

COORDONATOR ABSOLVENT
Tiru Loredana Alboiu Emilia Florentina

SIBIU 2021

~1~
 CAPITOLUL I

NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A FICATULUI

1. 1 Anatomia

Ficatul este cel mai mare organ din corp. Organ plin, de consistenţă fermă,
ficatul cântăreşte la adult 1200-1500g cu vasele golite. Este situat în loja
subdiafragmatica şi partea internă a hipocondrului stâng.
Este alcătuit din doi lobi inegali, cel drept fiind de circa şase ori mai mare decât
cel stâng.
Ficatul are două feţe: una superioară, convexă, şi alta inferioară. Faţa
superioară este limitată prin două margini: una posterioară, mai groasă, şi alta
anterioară, mai ascuţită. Pe faţa inferioară se observa două şanţuri sagitale şi un şanţ
transversal, de aspectul literei "H". Aceste şanţuri delimitează lobul drept, lobul stâng,
lobul pătrat, ventral şi lobul Spiegel dorsal.
In şanţul transversal se află nilul ficatului, prin care pătrund vasele şi nervii
ficatului şi ies canalele biliare şi limfatice organului.
Ficatul are două învelişuri: un înveliş seros care înveleşte tot ficatul, cu excepţia
suprafeţei superioare, unde ficatul est aderent la diafragm; al doilea înveliş este
capsula Glisson, care acoperă ficatul şi intră, la nivelul nilului, în interiorul organului
de-a lungul vaselor şi căilor biliare.

Vascularizaţia ficatului
Aceasta este asigurată de artera hepatica, care aduce sângele arterial, şi de vena
portă, care aduce sângele venos funcţional. Sângele pleacă de la ficat prin venele
suprahepatice, care colectează tot sângele din acest organ şi îl varsă în vena cava
inferioară.

~2~
 Vasele limfatice se adună într-o reţea subseroasa care ajunge la ganglionii
substernali, mediastinali anteriori, pancreaticolienali cu limfa colectată de pe faţa
inferioară şi din limfaticele septurilor intrahepatice.

Nervii ficatului
Provin din plexul hepatic, alcătuit din fibre simpatice care ies din
ganglionul celiac, şi din fibre parasimpatice care se desprind din ambii nervi vagi.

1.2. Structura histologică

Capsula ficatului este alcătuita din ţesut conjunctiv şi elastic. Din capsulă
pornesc - de la b i l spre interiorul ficatului - septuri fibroase, care constituie suportul
conjunctiv al elementelor vasculare, biliare, limfatice şi nervoase.
Elementele conjunctive provenite din capsulă, împreuna cu trama
reticulara, care reprezintă suportul celulelor hepatice constituie structura
mezodermică a ficatului. In afară de aceasta mai exista şi structura endotelială,
alcătuită din celulele hepatice (hepatocite).
Unitatea morfofuncţională a ficatului este lobulul hepatic.
Lobulul hepatic are formă piramidala şi este constituit din celule hepatice
(hepatocite), capilare şi canaliculi biliari.
Hepatocitele sunt dispuse sub formă de plăci sau lame celulare
anastomozate, formând între ele o reţea tridimensională cu dispoziţie radială. Intre
hepatocite se găsesc canaliculele biliare intralobulare fără pereţi proprii, în care se
descarcă bila, produsul de secreţie al hepatocitelor.
Spre periferia lobulului canaliculii biliari încep să aibă perete propriu şi,
ieşind din lobul, se continuă cu canale interlobulare. Acestea se colectează, în final,
în cele două canale hepatice (drept şi stâng), prezente în nilul ficatului.

~3~
 Căile biliare extrahepatice sunt reprezentate de canalul hepatic comun, care
rezultă din unirea canalelor hepatice şi care se continuă cu canalul coledoc ce se
deschide în duoden, împreună cu canalul pancreatic principal prin orificiul Oddi. Din
calea biliară principală se desprinde canalul cistic, prin care bila ajunge în perioadele
interdigestive în vezicula biliară.

~4~
 CAPITOLUL II
2.1. HEPATITA VIRALĂ ACUTĂ (HVA) SPECIFICĂ

Definiţie
HVA sunt boli infecţioase acute specifice omului, determinate de un
grup de virusuri specifice hepatotrope care, introduse în organism pe cale
digestivă sau în mod accidental, pe cale parenterală, provoacă o îmbolnăvire
generală a organismului şi, mai ales a ficatului manifestată prin fenomene
generale infecţioase, digestive şi hepatice, însoţite sau nu de icter.

Importanţă
HVA a devenit, în ultimele decenii, o importantă problemă de sănătate
publică pe plan mondial ca şi în ţara noastră, din următoarele
considerente:
 morbiditatea crescută şi persistentă; circa 80% din persoanele peste 60 de ani
au anticorpi faţă de virusul A, ceea ce demonstrează că au făcut în
decursul vieţii boala; iar hepatita de tip B este şi ea puternic implantată în
populaţie pe întregul glob;

 potenţial important de cronicizare (10-15% din cazuri);

 potenţial în creştere al hepatitei de tip B, boală mai severă, cu tendinţă mare de
cronicizare;
 persistă dificultăţi încă nerezolvate în tratamentul formelor severe cu
insuficienţă hepatică gravă; de asemenea, persistă încă imposibilitatea
de a controla evoluţia spre hepatita cronică şi ciroză a hepatitei B şi nonA-
nonB;
 consecinţe economice importante datorită pierderilor în producţie prin
absenteism îndelungat datorită spitalizării prelungite şi recuperării lente;
~5~
 consecinţe sociale cauzate de sechele (hepatita cronică, ciroza, cancer) şi
prin mortalitatea semnificativă (1-2%).

2.2. HEPATITA VIRALA DE TIP B

HVA tip B este o boală infecţioasă, determinată de virusul hepatitic B, un
virus ADN, din familia Hepadnaviridae, transmis pe cale parenterală,
caracterizată clinic printr-o evoluţie variată, adesea dificilă, cu risc letal şi cu
potenţial important de trecere în stare cronică: hepatită cronică şi ciroză
(constituie 10-15% din HVA).

2.2.1.Etiologie
Virusul hepatitic B conţine ADN circular, dublu spiralat sau dublu
helicoidal şi are 42 nm.
In structura antigenică a virusului hepatitic B, se cunosc 3 antigene
principale, faţă de fiecare din acestea formându-se anticorpi specifici.
Antigenul HBs (antigen de suprafaţă a virusului hepatitic B)
denumit şi
Antigen Australia
AgHBs apare în sângele celor infectaţi cu mult timp înaintea bolii clinice,
începând din a 2-a săptămână după inoculare şi se menţine între a 2-a şi a 21-a
săptămână a perioadei de stare a bolii şi după aceea. In tot acest interval este
posibilă decelarea în sânge a AgHBs şi prin aceasta se pune diagnosticul de
HVA de tip B. Persistenţa în sânge a AgHBs peste 3 luni de la debutul bolii are
semnificaţia trecerii în stare cronică.
Antigenul central (AgHBc)
~6~
 Este reprezentat de nucleocapsida virusului şi nu se găseşte liber în
sângele circulant, ci numai în hepatocite (în special în nucleii acestora şi mai
puţin în citoplasmă).
Anticorpii antiAgHBc apar înaintea apariţiei anticorpilor anti AgHBs şi
persistă atât timp cât continuă replicarea ei, semnificând prezenţa activă a bolii,
tendinţă la cronicizare.

Antigenul "e" (AgHBe)

Distinct imunologic de AgHBs şi AgHBc, se găseşte numai în serurile
AgHBs parazite. AgHBe apare precoce în incubaţie, înaintea creşterii
transaminazelor serice, odată cu sau puţin după apariţia AgHBs iar persistenţa
lui indică evoluţia bolii spre cronicizare.

Alte antigene ale HVA de tip B

• ANTIGEN DELTA (antigen asociat cu infecţia de virus hepatitic B). A fost
decelat prin imunofluorescenţă în nucleii hepatocitelor la bolnavii cu
Hepatitiă

cronică.
Virusul hepatitic B rezistă 10 h la 60 °C, fiind distrus numai prin fierbere
prelungită: 30 min la 100 °C sau prin autoclavare. Rezistă la clorinarea apei, la
eter, fenol, alcool, este puţin afectat de razele ultraviolete.

2.2.2.Epidemiologie
HVA de tip B a luat o mare amploare în ultimii ani, mai ales abundenţei
manoperelor medico-chirurgicale. Acest tip de hepatită domină la adulţi şi
vârstnici.

Rezervorul de virus hepatitic B

Este reprezentat de om prin:
-bolnavii de HVA de tip B,

~7~
bolnavii de hepatită cronică purtători de AgHBs,
bolnavii cu ciroză posthepatită B,

bolnavii cu cancer primitiv hepatic care în proporţie de 20-80% sunt purtători

de AgHBs.
Produsele umane care conţin virusul B sunt: sângele şi anumiţi derivaţi de
sânge, sângele menstrual, diferite secreţii (sperma, secreţia vaginală, lapte de
mamă), saliva.

Perioada de contagiozitate
La bolnavii de hepatită B, AgHBs apare în sânge începând din a 60-a zi
de la inoculare şi persistă în perioada acută a bolii 1-2 luni. Intre 5 şi 10% din
bolnavi
continuă să prezinte AgHBs şi după acest interval, 2-5 luni şi chiar un an de la
vindecarea clinică. Rămân purtători cronici de virus hepatitic B dacă AgHBs
persistă mai mult de 3 luni de la detectare.

Calea de transmitere
Principala cale de transmitere a virusului hepatitic B este calea
parenterală. Virusul hepatitic B se mai poate transmite şi prin contactul
persoanelor cu secreţiile, sperma sau lichidul vaginal, celor bolnavi de HVA de

tipB.
HVA de tip B se mai poate transmite prin contact sexual, prin plăgi
contaminate. Cea mai des întâlnită este hepatita posttransfuzională.
Transmiterea verticală (gravidă-fat) este posibilă dacă gravida face HVA
de tip B în ultimele 3 luni de sarcină şi în cursul naşterii şi în perioada
postnatală.

Receptivitatea

Este generală, mai ales la adulţi şi vârstnici.

~8~
 Patogenie
Patogenia hepatitei B se deosebeşte de cea a hepatitei A fiind mai
complexă datorită unor mecanisme imunopatologice care intervin în
determinarea leziunilor hepatice precum şi în funcţie de răspunsul imun al
fiecărei persoane.

Virusul nu determină direct citoliza hepatică ci acţionează prin reacţii

imune grave. Virusul hepatitic B se localizează în celulele hepatice şi se
multiplică în nucleul acestor celule unde se sintetizează ADN-ul viral. Faţă de
virusul hepatitic se declanşează diverse reacţii imune de leziuni hepatice de
diferite grade, până la necroză. In evoluţia HVA de tip B spre cronicizare sunt
implicaţi mai mulţi anticorpi anti-AgHBc şi anticorpii AgHBe şi mai puţin sau
deloc anticorpii anti-AgHBs.

2.2.3. Tablou clinic

Hepatita virală acută de tip B, deşi aparent asemănătoare cu HVA de tip
A, se deosebeşte de aceasta printr-un spectru clinic mai complex, cu manifestări
extrahepatice frecvente cu numeroase variante evolutive, prognostic mai sever şi
un potenţial important de cronicizare.

Perioada de incubaţie
Durează între 60-90 zile cu limite între 45 şi 160 zile (5-6 luni). Această
perioadă este contagioasă deoarece virusul apare în sânge chiar după o
săptămână de la inoculare.

Perioada prodromală (preicterică)

Se instalează insidios şi durează 2-3 săptămâni. In această perioadă se
instalează o senzaţie de discomfort digestiv, astenie şi indispoziţie generală.
Temperatura creşte discretă, şi fără frisoane. Frecvent apar manifestări cutanate

~9~
şi articulare ca: artralgii fixe, simetrice, datorate complexelor imune circulante
sau fixate în capilare şi sinoviale; manifestări alergice de tip boala serului;
manifestări cutanate sub formă de urticarie, erupţii purpurice.

Perioada de stare (icterică)

Incepe când apare icterul. Se instalează lent şi durează mai muft decât în
HVA de tip A, menţinându-se într-un platou ridicat (icterul are un caracter
colestatic).
Se întâlnesc multiple manifestări extrahepatice:
• manifestări digestive - sunt expresia unei inflamaţii gastrointestinale cu
tulburări de tonus şi secreţie la nivelul căilor biliare: diskinezie biliară.
• manifestări cardiace: modificări electrocardiografîce HTA frecvent.
• manifestări vasculare: vasculite cu caracter hemoragic uneori poliartrita
nodoasă.
• manifestări renale: nefrită interstiţială şi, în unele cazuri, apare
glomerulonefrita.
• manifestări neurologice: meningite, mielite, nevrite care apar excepţional. In
formele severe şi comatoase pot apare modificări psihice.
• manifestări cutanate: erupţii scarlatiniforme, urticariene sau purpurice
(vasculite), facies particular, observat la copii mai ales; obraji congestionaţi de
culoare roşie închisă cu buzele roşii şi cu o zonă palidă în jurul cavităţii bucale;
orodermatita papuloasă infantilă Gianotti-Crosti.
• manifestări hematologice: - VSH normală sau încetinită
 teste hepatice cu valori crescute
 TGP 1000-2000 UK - foarte mari
- sideremie crescută
- testele de disproteinemie sunt pozitive
- bilirubină crescută
- leucopenie şi anemie hemoiitică acută

~10~
 2.2.4.Evoluţie
HVA de tip B are evoluţie mai lungă şi mai dificilă, în funcţie de vârstă şi
forma clinică. Vindecarea se produce numai la 80-85% din cazuri, 10-15% din
bolnavi evoluează spre cronicizare. Din foştii bolnavi de hepatită B, 10-20%
rămân purtători cronici de virus.

2.2.5. Forme clinice

Forma anicterică

Se întâlneşte în 10-29% din cazuri.

Forma colestatică
Frecvent întâlnită la adulţi cu icter intens, cu prurit supărător;
colesterolemie mult crescută, fosfatoză alcalină crescută; bilirubinemie
5-15mg% (icter)

Forme prelungite
HVA tip b prelungita simpla
Prezintă o regresiune mai lentă a icterului şi a testelor biochimice.

HVA persistenta
Se caracterizează printr-un tablou persistent de HV timp de câteva luni şi
chiar 1-3 ani, timp în care tabloul histopatologic rămâne acela al unei HVA, fără
aspecte de cronicizare
HVA tip B ondulanta
Evoluează cu recăderi multiple timp de 1-2 ani; cu recidive cauzate de
eforturi,

~11~
 abateri alimentare, suprainfecţii, tratamente cu cortizon.
HVA prelungita cu potenţial de cronicizare
Evoluează cu prelungirea simptomelor dishepatice, perturbarea testelor
hepatice, prezenţa autoanticorpilor, creşterea IgG, scăderea albuminelor şi
manifestări histopatologice.

Forme severe
In care se constată încă de la început o dezlănţuire deosebit de rapidă şi
brutală a simptomelor. Asistăm astfel la accentuarea tulburărilor digestive,
prezenţa sindromului hemoragic (epistaxis), febră persistentă, reducerea
dimensiunilor ficatului, astenie intensă, somnolenţă, scăderea timpului de
protrombină sub 50%.

Forma fulminantă
In care se produce o necroză masivă hepatică, cu insuficienţă hepatică
supraacută cu evoluţie rapidă spre comă şi sfârşit letal în 80-85% din cazuri. La
această formă se ajunge în 1-2% din cazuri la adulţi, iar la sugari 10-15% din
cazuri. Survine în primele 2 săptămâni de boală, rar în a 3-a, a 4-a săptămână.
Este mai frecventă la copii şi la adulţii tineri.
Manifestările clinice ale formei fulminante sunt:
- icter intens (bilirubinemie mai mare de 15mg% la adulţi şi 7mg% la copil)
- persistenţa şi agravarea simptomelor digestive
- astenie intensă
- manifestări hemoragice (epistaxis, gingivoragii)
- persistenţa febrei în perioada icterică
- somnolenţă

- tahicardia se înlocuieşte cu bradicardie specifică unui icter afebril

-feto hepatic (holeră-miros de mere stricate)

~12~
 Hepatita virală acută tip B la copii - evoluează favorabil datorită puterii
mari de regenerare hepatică. Riscul de a rămâne purtător cronic de virus
hepatitic este însă mai mare cu cât vârsta este mai mică.
Hepatita virală acută tip B la gravide - evoluează mai sever la gravidele cu
malnutriţie şi la cele care sunt în ultimul trimestru de sarcină.
Riscul de infecţie cu virus hepatitic tip B a produsului concepţional este
foarte mic în primele două trimestre de sarcină dar devine considerabil când
HVA tip B survine în ultimul trimestru de sarcină.
Infecţia fatului se face frecvent în cursul naşterii şi în perioada postnatală.
HVA tip B la vârstnici - are o evoluţie mai severă cu forme prelungite, cu
potenţial crescut letal şi de cronicizare.
HVA tip B are evoluţie severă la malnutriţi, cei cu boli cronice digestive,
tuberculoşi, diabetici, alcoolici, toxicomani.

Complicaţii şi sechele

Complicaţii infecţioase
- anemii hemolitice
- anemia aplastică sau pancitopenică
- suprainfectări biliare
- redeşteptarea unei TBC

Complicaţii funcţionale vegetative

- balonări abdominale
- diskinezii biliare
- digestie dificilă
- hipotensiune hipostatică

-hiperbilirubinemie (icter prelungit)

~13~
 Hepatita cronică persistentă sau agresivă

Ciroză posthepatită B
Cancer hepatic primar
Starea de purtător cronic asimptomatic de virus hepatitic B

2.2.6. Diagnostic

Diagnostic pozitiv
Se pune pe baza:
- datelor epidemiologice: contacte infecţioase cu bolnavii de hepatită
virală
acută B, contacte profesionale, posibilităţi de inoculare parenterală
(manopere
medico-chirurgicale cu risc de transmitere a virsului)
 date clinice
 date de laborator - sunt indispensabile pentru diagnostic:
• date specifice: - determinarea AgHBs= pozitiv
- anticorpii antiHBc de tip IgM
care
permit un diagnostic precoce
-AgHBe
• date nespecifice:- bilirubină crescută(în cea
icterică)
- leucograma - leucopenie
- VSH mică

- TGO,TGP- mari (teste de

citoliză)

- sideremie crescută
- fosfatoza alcalină - crescută

~14~
 - scăderea albuminelor
- creşterea y globulinelor
- teste de coagulare - modificată

Tymolul este normal sau uşor crescut la începutul bolii şi se

pozitivează
lent ulterior: în HVA tip A, citoliză (TGP) este mare la început ca în hepatita
virală acută tip B, dar scade mai repede. IgM în HVA tip B sunt normale sau
uşor crescute, în timp ce în HVA tip A sunt foarte crescute.

Diagnostic diferenţial
- asemănător cu HVA tip A.
Coma din hepatita fulminantă trebuie diferenţiată de:
Comele metabolice: diabetica, hipoglicemica, uremica,
hidroelectrolitica.

Comele toxice: alcoolica, barbiturica, organofosforate PB, Co, tetraetil de Pb.

Comele infectioase: encefalite virale, meningoencefalite bacteriene, malarie.

Comele neurochirurgicale: traumatisme, tumori, epilepsie, abces cerebral.

2.2.7 Tratament
Trebuie să fie mai complex decât al HVA tip A. Tratamentul va fi
condus pe baza următoarelor obiective:

 scurtarea evoluţiei bolii

 prevenirea evoluţiei prin insuficienţă hepatică fulminantă, necroză
hepatică
supraacută
~15~
 prevenirea complicaţiilor imediate
 prevenirea trecerii bolii acute în stare cronică
 reintegrarea în activitatea anterioară sau dacă este posibil într-o muncă
corespunzătoare capacităţii funcţionale a ficatului
Repausul la pat este esenţial pentru vindecarea hepatitei.
Reluarea activităţii se va face progresiv.
DIETA - echilibrată, care să conţină toţi factorii nutritivi, să fie oferita în
funcţie de toleranţa digestivă sau apetit. La început dieta va fi lichidă, apoi
alimente şi preparate uşor digerabile. In formele severe - perfuzie cu glucoza.
Se va evita excesul de glucide, lipide sub formă de unt, smântână, untdelemn.
Proteinele animale (carnea) vor fi administrate după revenirea apetitului. Dieta
trebuie să conţină 2000-3500 cal/zi în fiincţie de stadiul bolii şi greutatea
bolnavului.
TRATAMENT MEDICAMENTOS
 lipotrope - Mecopar Forte 2-3 dj/zi în timpul mesei
- Metaspar 6-8 cp cu 30 minute înaintea mesei
18-24 cp/zi timp de o lună
 vitamine (grup "B",C,K1,K3,E) -vitamina B-anabolizant,
hepatoregenerator
- vitamina C – antiinflamator
- vitamina Kl, K3 - coagulant

 colagoge -Anghirol 2dj x3/zi sau 10 pic x 3/zi în prima săptămână, 20pic
x 3/zi în a 2-a săptămână, 30 pic x3/zi în a 3-a săptămână timp de 15-
21 zile
 Fiobilin 1 -2 cp x 3/zi după mese
 Colebil 1 -3 dj x 3/zi după mese

~16~
  hepatotrope - acid orotic şi baze purinice:
Preparate: - Purinol
 Aspartofort
Fosfoliptdele: Esenţiale
Silimarină
Trofopar
La bolnavii cu vărsături şi anorexie se va administra:
- soluţie de glucoza i.v.
- Arginină sorbitol
- vitamina B1,B6,B12,C,E,K
- cortizonul are două indicaţii:
1. în formele severe cu tendinţă la evoluţie spre forma fulminantă şi se
administrează HHC 10-20mg/kgcorp/zi în 2-3 prize, 1-3 zile urmat de Prednison
l-2mg/kgcorp/zi 4-5 zile
2. în hepatita cronică agresivă, când sunt prezenţi autoanticorpi se adminstrează
Prednison.
Alte medicaţii:
Interferonul
Fenobarbital în icterul prelungit
Colecistinamină diminua pruritul
Tratamentul formei fulminante:
 repaus total fizic şi psihic
 suprimarea proteinelor din dietă
 se vor administra substanţe antiamoniacale: Arginină sorbitol, Multiglutin,
Apartofort, Trofopar

 combaterea producerii de amoniac în intestin cu:

Neomicină 1 g la 6h peros

~17~
 Ampicilina lg la 8h i.m.
 HHC i.v. 20mg/kgcorp/zi - se dă în stadiul prodromal şi precomă
 hidratare cu: Glucoza 10% - combate hipoglicemia
- asigură un aport caloric crescut 2000ml/zi
Alţi 1000 ml de alte lichide: Aminoacizi (Arginină), plasmă proaspătă.
 corectarea tulburărilor hidroelectrolitice şi acidobazice (glucoza, ser
fiziologic, bicarbonat, sol Ringer)

 combaterea sângerării: plasmă proaspătă 250-500ml, vitamina K, Ca,

Venostat

 combaterea edemului cerebral: - Manitol soluţie hipertonă 20%

 Furosemid
 Glicerol 10%
 Cortizon: combate edemul cerebral
 sedative
 prevenirea infecţiilor secundare
 vitaminizare
 supravegherea respiraţiei şi aspirarea secreţiilor traheale
 controlul respiraţiei, pulsului, TA, EKG, EEG, Hb, Ht, electroliţi, TGP,
Timp
Quick, echilibru acidobazic.

2.2.8.Profilaxie

Măsuri faţă de sursele de infecţie

 bolnavii de HVA se declară în mod obligatoriu nominal cu specificarea

tipului de hepatită;
 izolarea bolnavilor cu HVA este obligatorie;
 măsurile de dezinfecţie curentă trebuie aplicate riguros; spălare pe mâini cu
apă şi săpun sau dezinfecţie cu alcool iodat 0,5%; pentru celelalte instrumente:
~18~
autoclavare la 120 °C timp de 30 minute sau prin fierberi 30 minute la 100 °C.
 contacţii receptivi (familiali) se înregistrează şi se urmăresc prin control
periodic pe durata incubaţiei maxime.

Măsuri faţă de căile de transmitere

Profilaxia hepatitei posttransfuzionale include următoarele măsuri:
- depistarea şi excluderea dintre donatori a purtătorilor de AgHBs
- eliminarea donatorilor periculoşi

- utilizarea raţională a transfuziilor

- protecţia cu imunoglobuline umane specifice.

CAPITOLUL III
NURSA, PROCESUL DE INGRIJIRE SI NEVOILE
FUNDAMENTALE ALE FIINTEI UMANE

„ Sa ajuti individul, fie acesta bolnav sau sanatos sa-si afle calea spre
sanatate sau recuperare, sa ajuti individul, fie bolnav sau sanatos, sa-si
foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea, cu
conditia ca acesta sa aiba taria, vointa sau cunoasterea necesare penrtu a o
face, si sa actioneze in asa fel incat acesta sa-si poarte de grija singur cat mai
curand posibil”.

~19~
 NEVOIA DE
REALIZARE
- realizarea
personalitatii
-autodepasire
- creativitate

NEVOIA DE
RECUNOASTERE
- de iubire
- de recunostinta
- de stima
- de recunoastere
a statusului
- de respect.

NEVOIA DE APARTENENTA
- a apartine unui grup
- de a fi recunoscut si
acceptat de catre grup
- de a avea cui impartasi
- nevoia de putere.

NEVOIA DE SIGURANTA
- nevoia de siguranta se manifesta in
cazul agresiunilor externe (piererea
locului de munca, schimbarea mediului,
oeasului) – catastrofe, razboi,
evenimente sociale etc.

1. NEVOI FIZIOLOGICE (nevoi fizice si

corporale elementare)
- a bea
- a manca
- a se odihni
- a comunica
- a se distra
- a elimina
- absenta durerii
- anularea suferintei
- nevoia de aer, apa

~20~
 PROCESUL DE INGRIJRE

CULEGEREA DATELOR

ANALIZA DATELOR

DIAGNOSTIC EXISTENT

FORMULAREA STABILIREA
OBIECTIVULUI PRIORITATILOR
DE INGRIJIRE

STABILIREA UNUI TIMP

PENTRU ATINGEREA
FIECARUI OBIECTIV

SELECTIONAREA INFORMATIILOR
PENTRU A ADUCE PERSOANA
INGRIJITA SPRE OBIECTIV

EXECUTIA INGRIJIRII (INTERVENTIEI)

EVALUAREA EFICACITATII INGRIJIRII

Comparatie intre dependenta potentiala si

depenenta actuala.
Obiective si timp pentru a le atinge.

NU ESTE PE PERSOANA NU MAI

CALEA DORITA ARE NEVOIE DE
INGRIJIRE

ANALIZA CAUZELOR EXTERNARE

~21~
 CAPITOLUL IV
PLANURILE DE INGRIJIRE A BOLNAVILOR CU HEPATITA
VIRALA ACUTA tip B

Cazul 1

Numele: M
Prenumele: A
Varsta: 37 ani
Profesie: somer
Data internarii: 17.02.2021
Diagnostic: hepatita virala acuta tip B
Sectia: Boli Infectioase adulti, Spitalul Sibiu

INTERVIU
Pe data de 17.02.2021 ora 18:00 s-a prezentat la Sectia Boli Infectioase Adulti
Sibiu, bolnavul M.A. in varsta de 37 ani cu dureri epigastrice, greturi, varsaturi
alimentare, astenie, inapetenta, cefalee, somnolenta, urini hipercrome, senzatie de
greutate in hipocondrul drept, icter al tegumentelor si mucoaselor.
Bolnavul este internat cu diagnosticul de hepatită virală acută în
observaţie. In urma rezultatelor investigaţiilor de laborator se confirmă
diagnosticul de HVA tip B (prezenţa pigmeţilor biliari în urină, AgHBs prezent, testele
hepatice mult crescute).
Din discuţiile purtate cu bolnavul, am aflat că acesta a mai fost internat în
această secţie în luna decembrie în anul ce a trecut cu diagnosticul de
enterocolită acută. Pe perioada spitalizării i s-a făcut tratament injectabil.

~22~
 Pacientul neagă lues şi TBC în antecedente iar în familie nu are rude care să fi
suferit de boli cronice sau debilizante.
Modificările de ordin structural şi funcţional ale ficatului (hepatomegalia 4-
5cm), cauzate de prezenţa virusului hepatitic B, au determinat alterarea
necesităţii de a se alimenta şi hidrata, manifestată prin greţuri, vărsături,
inapetenţă. Aceleaşi modificări au determinat apariţia durerilor abdominale
intense în epigastru şi în hipocondrul drept. In urma cântăririi bolnavului se
observă că are o greutate inferioară celei normale (scădere ponderată) aceasta fiind
consecinţa unui temperament mai energic, a consumului de alcool, a famatului,
a meselor neregulate, bolnavul fiind o fire care se consumă uşor, orice problemă
afectându-l pe plan psihic, ceea ce atrage închiderea în sine din partea sa.
I s-au asigurat pacientului condiţiile de spitalizare şi apoi l-am condus la salon.

~23~
DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE
DELEGATE
17-23.02.2021 Pacientul sa prezinte stare de - asigur repausul fizic si psihic al - pacientul are o stare generala
Alterarea starii generale comfort fizic, sa inlature sau sa-si pacientului alterata
Cauza: amelioreze durerile epigastrice. - explic acestuia ca este necesar sa - durerile si varsaturile au cedat dupa
- procesul inflamator hepatic. Pacientul sa aiba o stare de bine fara stea in pat ce i-am adiminstrat tratamentul
Manifestari: greturi si varsaturi. - linistesc pacientul, si-i administrez prescris de medic
- dureri epigastrice Pacientul sa fie echilibrat psihic. medicatia, la indicatia medicului: - pacientul nu mai prezinta senzatie
- greata 1. antispastice: Papaverina, Scobutil de greata.
- varsaturi 1f
- inapetenta 2. antiemetice: Torecan 1 f
- senzatie de greutate in hipocondrul - in functie de starea pacientului il
drept asez in pozitie sezand, semisezand
- icter sau decubit dorsalcu capul intr-o
parte, cat mai aproape de marginea
patului
- linistesc pacientul din punct de
vedere psihic, il ajut in timpul
varsaturilor si pastrez produsul
eliminat.

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE

~24~
 DELEGATE
Investigatii de laborator Prelevare de sange pentru precizarea - informez pacientul ca trebuie sa nu Rezultatele probelor de laborator
diagnosticului. manance nimic a 2-a zi dimineata confirma diagnosticul de HVA tip B:
pentru a-i putea recolta probe de TGP= 31 UI
laborator (pentru ca datele de Tymol= 20,3 UI
laborator sa fie exacte). AgHBs- prezent pozitiv
- asigur un climat cald, confortabil, VSH= 10mm/h
incurajez pacientul si ii explic Hb= 12,93 mg%
scopul investigatiilor. Recoltez
sange, dimineata, pe nemancate, prin
punctie venoasa, pentru urmatoarele
probe de laborator: TGO, TGP,
AgHBs, TQ, tymol, HLG.
Printr-o miscare sigura retrag acul si
tamponez locul cu alcool; pentru
hemostaza pacientul va tine
tamponul cu alcool timp de 5-10
minute.
- completez buletinul de analiza si
trimit produsul la laborator.
DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE
DELEGATE
Investigatii de laborator. Prelevare de urina pentru precizarea Recoltarea urinii: recoltez urina de Examenul urinei: se evidentiaza

~25~
 diagnosticului. dimineata care este cea mai pigmenti biliari prezentei (+++++)
concentrata- recoltarea se face in urobilinogen ++++.
recipiente sterile.
Nevoia de a bea si de a manca. Asigurarea unui regim igien-dietetic - informez pacientul asupra dietei pe Pacientul a luat la cunostinta de
Alimentatie neadecvata prin deficit. corepunzator afectiunii. Pacientul sa care trebuie sa o urmeze regimul alimentar ce trebuie urmat
Cauze: fie echilibrat hidroelectrolitic si - dieta va contine toti factorii pentru a grabi vindecarea.
- procesul inflamator de la nivelul nutritional. Pacientul sa elimine din nutritivi si va fi oferita in functie de Alaturi de tratamentul
celulei hepatice alimentatie alimentele interzise si sa toleranta digestiva, de apetit, medicamentos, dieta este un element
Manifestari: consume din cele permise in continand alimente care solicita cat principal care intervine in
- inapetenta cantitati adecvate intolerantei mai putin functiile hepatice vindecarea bolii.
- adinamie. digestive. - in prima saptamana de boala, Pacientul are apetit diminuat si a
regimul alimentar este lacto-hidro- primit regimul alimentar
zaharat (in prima si a doua zi dieta corespunzator evolutiei si
hidrica) stadializarii bolii.
- i se dau pacientului ceaiuri
indulcite, compoturi, sucuri naturale
din fructe, supe de zarzavat, lapte. In
urmatoarele zile regimul alimentar
va fi imbogatit cu: miere de albine,
dulceturi, biscuiti, iaurt, branza de
vaci proaspata, paine prajita.
- urmaresc orarul si distributia

~26~

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI
Nevoia de a mentine temperatura
corpului in limite normale.
OBIECTIVE
Pacientul sa prezinte temperatura
corporala in limite normale.
~27~
meselor; mesele vor fi dese si reduse
cantitativ; pentru stimularea
apetitului se vor folosi alimente
estetic prezentate, ambianta placuta
in salon; din a II-a saptamana de
boala voi imbogati dieta pacientului
cu oua moi sau ochiuri in apa, unt
proaspat, carne slaba, peste slab
pregatit rasol cu adaos de ulei si
lamaie. Deoarece pacientul necesita
un aport crescut de vitamine si
pentru a nu forta apetitul, la indicatia
medicului, administrez vitamina B1,
B6, i.m., vitamina C si pentru
refacerea celulei hepatice
administrez: Liv tb 3/zi, Metaspar tb
3/zi cu o jumatate de ora inaintea
meselor principale.
INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE
DELEGATE
Masor zilnic temperatura pacientului Pacientul este subfebril T= 37.3 0C
(dimineata si seara) si notez in foaia - in urma tratamentului cat si
Cauza:
- procesul inflamator hepatic.
Manifestari:
- febra (subfebrilitate)
- transpiratii.
Nevoia de a evita pericolele.
Cauza: nerespectarea regulilor de
profilaxie a hepatitei virale.
Manifestari: riscul raspandirii
infectiei.
Pacientul sa fie echilibrat
hidroelectrolitic. Pacientul sa aiba o
buna stare fizica si psihica.
Pacientul sa nu devina sursa de
infectie pentru persoanele din jur
(izolarea pacientului).
- se are in vedere depistarea si
controlarea infectiei.
~28~
de observatii. datorita antietermicului administrat
Administrez antitermice : Aspirina, temperatura incepe sa scada spre
Paracetamol si lichide n cantitati limite normale.
suficiente pentru a evita
deshidratarea.
Aerisesc camera.
Asigur pacientului imbracaminte
lejera.
Schimb lenjeria patului; mentin
igiena tegumentelor.
- trebuiesc respectate cu strictete Nu se inregistreaza raspandirea
toate regulile de igiena, masurile de procesului infectios.
asepsie si circuitele din sectie:
1. dezinfectia veselei folosite de
bolnav prin surmenaje in cloramina
1%2h
2. pacientul nu are voie sa primeasca
vizitatorii in salon.
3. Curatirea si dezinfectia
mobilierului pavimentelor.
4. Respectarea normelor de
sterilizare si dezinfectie a fiecarui

Nevoia de a comunica.
Cauze:
- necunoasterea bolii si a
prognosticului ei
- neliniste in legatura cu starea sa
Manifestari:- deprsie psihica
Pacientul sa fie echilibrat psihic;
- diminuarea anxietatii prin
informarea bolnavului despre boala
sa si prognostic.
~29~
obiect folosit de pacient
- declararea nominala a pacientului
cu HVA in primele 24 h de la
depistare la Directia de Sanatate
Publica.
- ancheta epidemiologica este
obligatorie pentru fiecare caz de
HVA
- contactii vor fi investigati clinic si
prin probe de laborator.
- transmit bolnavului notiuni despre Pacientul este echilibrat psihic si si-a
boala sa si despre complicatiile insusit informatiile privitaore la
potentiale ce pot surveni boala sa.
- discut cu pacientul si il incurajez in
privinta bolii permitandu-i sa-si
exprime emotiile si sentimentele
sale; ii explic ca boala este
infectioasa si se transmite pe cale
digestiva, prin intermediul
alimentelor si a obiectelor
contaminate
- informez pacientul asupra
 regimului de viata pe care trebuie
sa-l urmeze pentru grabirea
vindecarii lui si evitarea transmiterii
infectiei
- creez un climat de incredere
explicandu-i pacientului ca in mare
parte vindecarea depinde de el.
25-29.02.2021 Combaterea durerilor epigastrice. - la indicatia medicului, administrez Durerea a scazut in intensitate, s-a
Discomfort abdominal Pacientul sa prezinte o stare de pacientului, pe cale orala: ameliorat
Cauza: comfort fizic. Dicarbocalm 1 tb x 3/zi - icterul s-a diminuat.
- durere epigastrica. Anghirol 1 tb x 3/zi
Manifestari: Metaspar 1 tb x 3/zi
- usoara senzatie de greutate in
hipocondrul drept
- icter
Nevoia de a dormi si a se odihni Sa se asigure conditii - discut cu pacientul despre Climatul corespunzator a fost
Cauze: corespunzatoare penrtu ca pacientul importanta repausului la pat cat si asigurat iar pacientul se poate
- oboseala sa se poata odihni. renuntarea,pe cat posibil, la odihni.
Manifestari: Pacientul sa prezinta o stare buna activitatile fizice si psihice care il
- astenie psihica. suprasolicita.
- climat coresounzator
- aerisesc salonul pentru a indeparta

~30~

Nevoia de a fi curat, ingrijit, si de a-si Se urmareste ca pacientul sa-si
proteja tegumentele.
Risul de a nu-si pastra tegumentele si avea tegumente curate
mucoasele curate.
29.02-03.03.2021
Nevoia de a bea si a manca
Nevoia de a actiona dupa
convingerile proprii.
Manifestari:
- respectarea religiei si a
convingerilor proprii.
asigure igiena corporala pentru a
- evitarea aparitei altor complicatii
(infectii cutanate)
Asigurarea regimului dietetic
corespunzator evolutiei bolii.
Asigurarea conditiilor pentru
practicarea religiei.
~31~
mirosurile neplacute
- ajut pacientul, in functie de starea Bolnavul prezinta tegumente si
sa generala, sa faca baie sau dus, sau mucoase icterice (icterul a scauzt in
ii efectuez toaleta pe regiuni intensitate).
- identific, impreuna cu pacientul,
cauzele si motivele nepreocuparii
pentru aspectul fizic si ingrijirile
igienice
- constientizez pacientul in legatura
cu importanta mentinerii curate a
tegumentelor, pentru prevenirea
suprainfectarii
- din saptamana a 3-a asigur Pacientul prezinta un apetit crescut.
pacientului un regim alimentar
complet cu exceptia conservelor,
mezelurilor, sosurilor cu rantas,
grasimi prajite, condimente, alcool,
legume uscate- bogate in celuloza.
- facilitarea conditiilor pentru Pacientul prezinta stare de bine
rugaciunea de dimineata si seara. fizica si psihica.
~32~
 Epicriza:

Pacientul Mihailescu Anton s-a internat pe data de 17.02.2007 in sectia de

boli infectioase Bacau cu greturi, varsaturi, dureri epigastrice, astenie, inapetenta,
coloratie icterica, cefalee, somnolenta etc. Dupa anamneza reiese ca bolnavul a
mai fost internat in aceasta sectie anul trecut in luna decembrie cu diagnosticul de
nterocolita acuta. Atunci pe perioada spitalizarii a primit tratament injectabil
(antibiotice).
In urma imvestigatiilor si examenelor de laborator s-a pus diagnosticul de
hepatita virala acuta (TGP 310 UI, prezenta de pigmenti biliari in urina si AgHbs
pozitiv). A urmat tratament timp de 3 sapatamani cu antitermice, hepatotrope,
vitamine (medicatie in general pentru refacerea celulei hepatice).
Pe perioada spitalizarii nu au aparut complicatii, iar bolanvul se externeaza
in stare ameliorata- nu mai prezinta nici un pericol pentru cei din jur .La
externare se recomanda:
- dispensarizare timp de cel putin 2 ani din 3 in 3 luni;
- sa elimine din alimentatie conservele, mezelurile, sosurile cu rantas,
grasimi prajite, condimentele, alcoolul, legume bogate in celuloza
- repaus fizic si psihic pe perioada de convalescenta – 10-12 ore culcat
timp de 2-3 luni
- odata considerat vindecat pacientul va relua activitatea fizica dar cu un
program redus de munca (cand pacientul este vindecat clinic si biologic).

~33~
 Cazul 2

NUMELE: P
PRENUMELE: M
VARSTA: 37 ANI
PROFESIA: SOFER
DATA INTERNARII: 08.04.2021
DIAGNOSTIC: hepatita virala acuta tip B, icterigena
SECTIA: boli infectioase adulti Spitalul Sibiu

INTERVIU:
Pe data de 08.04.2021 ora 7,30 s-a prezentat la secţia de boli infecţioase
adulţi Sibiu, bolnavul P.M. in vârstă de 32 ani, cu dureri musculo-articulare,
transpiraţii, cefalee, inapetenţă, astenie, somnolenţă, sezaţie de greutate în
hipocondrul drept, icter tegumentar.
Bolnavul a fost internat cu diagnosticul de hepatită virală acută în
observaţie. Suspiciunea diagnosticului a fost confirmată de rezultatele analizelor
medicale recoltate la internarea bolnavului în această secţie (prezenţa
pigmenţilor biliari în urină, testele de disproteinemie alterate, transaminazele
mult crescute).
In urma primirii rezultatului AgHBs, care este pozitiv, se pune
diagnosticul definitiv de hepatită virală acută de tip B.
Pacientul neagă să fi avut în antecedente lues, TBC, diabet şi alte boli
cardiovasculare.
Din discuţiile cu bolnavul reiese că acesta a consumat cu câteva zile în
urmă conserve şi bere cumpărate de la un chioşc din apropierea blocului. După
2-3 zile au început să apară semnele de debut ale bolii.
Pacientul mi-a relatat că acum 2 luni, mama lui a avut HVA de tip B.

~34~
 Bolnavul afirmă că de o săptămână prezintă: dureri articulare, transpiraţii,
cefalee, astenie, somnolenţă. De 3-4 zile prezintă urini hipercrome, icter
cutaneo-mucos intens colorat, scaun decolorat la culoare.
La internare s-au măsurat funcţiile vitale şi vegetative:
- temperatura 37,6 °C (subfebrilitate)

- puls 88 p/min (puls aritmie cu rare aritmii cu amplitudini egale)

- respiraţia 16 r/min (respiraţii ample)

- TA = 120/65 mmHg

- greutate 66 kg

I s-au asigurat pacientului condiţiile de spitalizare (hainele bolnavului au

fost puse într-un sac şi duse în camera de depozitare a acestora) şi apoi îmbrăcat
în pijamale de spital, bolnavul este condus la salon.

~35~
DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE
DELEGATE
08-15.04.2021 Pacientul sa prezinte stare de confort - asigur repaus fizic si psihic al Pacientul are stare generala alterata.
Alterearea starii generale. fizic, sa se amelioreze durerile bolnavului - in urma repausului la pat urmat de
Cauza: musculo-articulare. - explic acestuia ca este necesar sa bolnav cat si a tratamentului prescris
- procesul inflamator hepatic. Pacientul sa fie echilibrat psihic. stea in repaus la pat majoritatea de medic durerile musculo-articulare
Manifestari: timpului dar mai ales postprandial. au scazut in intensitate.
- dureri musculo-articulare - la indicatia medicului, administrez
- astenie pentru combaterea durerii antialgice
- cefalee usoare: Algocalmin.
- senzatie de greutate in hipocondrul
drept
- icter
Investigatii de laborator. Prelevarea de sange pentru - pregatesc pacientul pentru In urma explorarilor de laborator se
precizarea diagnosticului. recoltarea probelor de laborator. comfirma diagnosticul de HVA de
- asigur un climat cald, comfortabil, tip B icterigena
incurajez pacientul si ii explic TGP= 110 UI
scopul investigatiilor Tymol= 12,4 UI
- recoltez sange, dimineata, pe VSH= 10 mm/h
nemancate, prin punctie venoasa

~36~
 pentru urmatoarele probe de
laborator: TGO, TGP, VSH, Timp
Quick, AgHbs, tymol,
hemoleucograma.
Investigatii de laborator Prelevarea de urina pentru Recoltez urina (prima emisie de - pigmenti biliari prezenti: ++++
justificarea diagnosticului de HVA. dimineata, la mijlocul jetului) pentru - sediment urinar – leucocite
urmatoarele probe de laborator: - urobilinogen +++
- examen de urina, sediment urinar,
urobilinogen.
Nevoia de a bea si de a manca. - pacientul sa fie echilibrat - informez pacientul asupra dietei pe - pacientul este constient de regimul
Cauze: hidroelectrolitic si nutritional care trebuie sa o urmeze alimentar pe care trebuie sa-l urmeze
- procesul inflamator al celulei - asigurarea unui regim igieno- - dieta va contine toti factorii atat pe perioada bolii cat si dupa
hepatice. dietetic corespunzator afectiunii; nutritivi si va fi oferita in functie de vindecarea clinica
Manifestari: - pacientul va fi informat asupra toleranta digestiva, de apetit, - regimul alimentar este principalul
- inapetenta regimului alimentar pe care trebuie continand alimente care solicita cat principiu de tratament al HVA tip B
- adinamie. sa-l urmeze mai putin functiile hepatice - pacientul are un apetit diminuat si
- se urmareste pacientul sa elimine - regimul alimentar de baza in HVA a primit regimul alimentar comform
din alimentatie alimentele interzise este constituit din glucide usor stadializarii bolii.
si sa consume din cele permise in digerabile, cu proteine si vitamine
canitati adecvate tolerantei gastrice. suficiente si o cantitate moderata de
grasimi in functie de evolutia bolii
- in prima saptamana de boala,

~37~

Nevoia de a mentine temperatura - pacientul sa aiba o temperatura - masor temperatura seara
corpului in limite normale.
Cauze:
- procesul inflamator hepatic
regimul alimentar este hidro-lacto-
zaharat: ceaiuri indulcite, compoturi,
sucuri naturale din fructe, supe de
zarzavat, lapte, miere de albine,
dulceturi, iaurt, branza de vaci
proaspata, paine prajita
- mesele vor fi dese si reduse
cantitativ
- la indicatia medicului, administrez
vitamine din complex „B” si
vitamina C 200 (B1, B6 – 1 f/zi i.m.;
Vit. C200 3 tb/zi)
- pentru regenerarea celulei hepatice
aministrez:
Liv tablete 3/zi
Metaspar tb 3/zi, cu o jumatate
de ora innaintea meselor.
si - Temperatra a scazut.
corporala in limite normale dimineata si o notez in foaia de - Pacientul este afebril.
(36-37 0C) observatie
- pacientul sa fie echilibrat - la indicatia medicului, administrez
hidroelectrolitic antitermice: Aspirina, Paracetamol.
~38~
Manifestari: - pacientul sa aiba o buna stare fizica - adminstrez lichide in cantitati
- subfebrilitate 37,6 0C si psihica. suficiente pentru a evida
- transpiratie deshidratarea
- cantitatea de lichide administrata
va fi in functie de foaia de
temperatura; astfel, pentru fiecare
grad de temperatura in plus fata de
valorile normale, se va adauga inca
500 ml lichide pe langa 1,5-2 l
(cantitate ce trebuie consumata
zilnic de un om)
- aerisesc camera
- asigur imbracaminte lejera pentru
pacient.
Nevoia de a comunica. - pacientul sa fie echilibrat psihic - schimb lenjeria pacinetului Pacientul are o stare de mai bine.
Cauza: - diminuarea anxietatii prin - mentin igiena tegumentelor - pacientul este echilibrat psihic si
- necunoasterea prognosticului bolii informarea bolnavului despre boala pacientului si-a insusit informatiile privitoare la
- neliniste in legatura cu starea sa sa si prognosticul ei - transmit bolnavului notiuni despre boala, regimul de viata si alimentar.
boala sa si despre complicatiile
Manifestari: potentiale ce pot surveni
- depresie psihica (neliniste, - discut cu pacientul incurajandu-l in
ingrijorare) privinta evolutiei bolii si ii permit

~39~
 sa-si exprime emotiile si
sentimentele sale
- informez pacientul despre regimul
de viata si alimentar pe care trebuie
sa-l urmeze pentru grabirea
vindecarii lui si evitarea transmiterii
infectiei
- creez un climat de incredere
empatica
- ii explic ca este o boala infectioasa
care se transmite pe cale digestiva
prin intermediul alimentelor si
obiectelor contaminate.
Nevoia de evita pericolele - Pacientul sa nu devina sursa de - Urmaresc respectarea tuturor - Nu se inregistreaza raspandirea
Cauza: infectie pentru persoanele din jur. masurilor de asepsie, a regulilor de procesului infectios
- nerespectarea regulilor de - Se are in vedere depistarea, igiena si circuitele din sectie: - Pacientul a luat la cunostinta de
profilaxie a hepatitei virale. izolarea si controlarea infectiei. - Dezinfectia veselei folosite de masurile ce trebuiesc respectate
Manifesteri: bolnav prin sumerjare in cloramina pentru a impiedica raspandirea bolii.
Riscul raspandirii infectiei. 1% timp de 2 h
- Informez pacientul ca nu are voie
sa primeasca vizitatorii in salon
- Se va dezonfecta si curata

~40~
 mobilerul, pavimentele
- Se vor respecta normele de
sterilizare si dezinfectie pentru
fiecare material folosit de pacienti
- Declararea nominala a bolnavului
cu HVA in primele 25 h de la
depistare la Directia de Sanatate
Publica
- Contactii vor fi investigati clinic si
prin teste de laborator
- Ancheta epidemiologica a fiecarui
caz de HVA
Nevoia de a fi curat, ingrijit. - Se urmareste ca pacientul sa-si - Ajut pacientul sa-si efectueze - Icterul s-a diminuat (a scazut ca
Riscul de a nu-si pastra tegumentele asigure igiena corporaal toaleta pe regiuni, sau sa-si faca baie intensitate)
si mucoasele curate. - Pacientul sa-si redobandeasca sau dus, in functie de starea sa - Pacientul prezinta tegumente
stima de sine generala curate
- Observ si notez zilnic in foaia de - Nu au aparut infectii cutanate.
observatii evolutia coloratiei icterice
a tegumentelor si mucoaselor
- Identific, impreuna cu pacientul,
cauzele si motivele nepreocuparii
pentru aspectul fizic si ingrijirii

~41~
 igienice
- Constientizez pacientul in legatura
cu importanta mentinerii curate a
tegumentelor pentru prevenirea
imbolnavirilor.
Nevoia de a dormi si a se odihni. - sa se asigure conditii - Discut cu pacientul despre - Climatul corespunzator a fost
Cauze: corespunzatoare pentru ca pacientul importanta repausului la pat, cat si asigurat iar pacientul se poate
- oboseala sa poata reusi sa se odihneasca renuntarea, pe cat posibil, la odihni.
Manifestari: - pacientul sa prezinte o buna stare activitatile fizice si psihice care il
- astenie psihica. suprasolicita.
- Aerisesc salonul pentru
indepartarea mirosurilor neplacute.
16-21.05.2021 - Pacientul sa prezinte stare de - Asigur repaus fizic al pacientului - Starea generala s-a ameliorat in
Discomfort abdominal. comfort fizic si sa inlature sau sa - La indicatia medicului administrez: urma medicatiei administrate.
Cauze: diminue durerile epigastrice Algocalmin tb 1/zi
-procesul inflamator hepatic - Sa se amelioreze starea generala. Anghirol tb 3/zi
Manifestari:
- usoara jena in epigastru si in
hipocondrul drept
- inapetenta.
Nevoia de a bea si de a manca. - Asigurarea unui regim alimentar - Din a 3-a saptamana de boala, - Pacientul prezinta apetit crescut
Alimentatie adecvata. corespunzator evolutiei bolii. dieta bolnavului s-a imbogatit cu - Bolnavul a primit regimul
oua moi sau ochiuri in apa, unt corespunzator starii in care se afla.

~42~
 proaspat, carne slaba (pui, vitel,
vaca) sau peste slab pregatite rasol
cu adaos de ulei si lamaie, soteuri de
legume.
- Pentru imbogatirea aportului de
vitamine, se vor administra, la
indicatia medicului:
Vit B1, B6, B12 i.m., vit C200
- medicatia pentru regenerarea
celulei hepatice:
Liv 3 dj/zi
Metaspar 3 dj/zi.
Nevoia de a se misca si a avea o - Pacientul sa efectueze exercitii - Ajut pacientul sa faca plimbari - Pacientul evita sedentarismul; are o
buna postura. fizice usoare, sa evite aparitia scurte si exercitii fizice usoare circulatie si mobilitate buna
Riscul sedentarismului, al complicatiilor articulare. - Urmaresc valorile functiilor vitale - Nu au aparut complicatii
imobilitatii articulare si alterarii si le notez in foaia de observatie. AV= 72 b/min
circulatiei. TA= 130/80 mmHg
T= 36,8 0C
R= 17 r/min.
Pacientul prezinta stare de bine
fizica si psihica.
Nevoia de a actiona dupa credintele - Asigurarea conditiilor pentru a - Facilitarea conditiilor pentru -

~43~
si valorile sale. practica religia. rugaciunea de seara si dimineata.
Manifestari:
- respectarea religiei si a
convingerilor proprii.

~44~
 Epicriza:

Pacientul Peridon Marian in varsta de 37 de ani a fost internat pe data de

08.04.2021 în secţia de boli infecţioase Sibiu, cu dureri muscuio-articulare,
transpiraţii, cefalee, astenie, somnolenţă. De 3-4 zile, înainte de spitalizare,
prezintă urini colurice, icter cutaneo-mucos intens colorat, scaun decolorat la
culoare, senzaţie de greutate în hipocondrul drept.
In urma consultului de specialitate şi a investigaţiilor şi probelor de
laborator se pune diagnosticul de hepatită virală acută de tip B (prezenţa
pigmeţilor biliari în urină, urobilinogenul intens pozitiv, testele de citoliza
hepatică alterate, antigenul HBs pozitiv).
Bolnavul a primit tratament cu antialgice uşoare, antispastice, antiemetice,
medicaţie pentru refacerea celulei hepatice (hepatotrope), vitamine.
Pe perioada spitalizării nu au apărut complicaţii iar probele de laborator sunt
în limite normale. Pacientul se externează după 2 săptămâni de spitalizare.
La externare se recomandă:
 evitarea efortului fizic şi intelectual
 în perioada de convalescenţă (2-3 luni) - odihnă 10-12 ore pe zi
- eliminarea din alimentaţie a conservelor, mezelurilor, sosurilor cu rântaş,
grăsimi prăjite, ciocolată, cafea, alcool, legume bogate în celuloză
- dietă strictă bogată în brânzeturi proaspete, lapte, carne slabă (de vită, pasăre)
pregătită rasol sau grătar, ochiuri în apă, supe de zarzavat cu adaos în cantitate
mică de ulei, dulciuri, miere de albine
- dispensarizare timp de 2 ani din 3 în 3 luni
- odată considerat vindecat clinic şi biologic pacientul va relua activitatea fizică
dar cu un program redus de muncă

~45~
 Cazul 3

NUMELE: S
PRENUMELE: B
VARSTA: 10 ani
Centrul de plasament „Pinochio”
DATA INTERNARII: 07.03.2021
DIAGNOSTIC: hepatita virala acuta tip B, icterogena.
SECTIA: boli infectioase copii, Spitalul Sibiu

Interviu:

Pe data de 07.03.2021 ora 14,30 a fost adus la secţia contagioase copii

Colentina, copilul S.B. în vârstă de 10 ani, cu: dureri epigastrice, subfebrilitate,
somnolenţă, scaune diareice, adenopatii, urini hipercrome, inapetenţă şi
splenomegalie.
Bolnavul provine din Centrul de plasament „Pinochio” unde a fost lăsat de la
vârsta de 2 luni de către mama sa.
Din discuţia cu vizitatorii copilului de la Centru am aflat că în ultimul timp
mai mulţi copii din acea instituţie au făcut HVA de tip B. Toţi aceştia au fost
spitalizaţi în secţia de boli infecţioase copii. Nedispensanzarea corectă a acestor
copii după externare a determinat şi îmbolnăvirea acestuia din urmă. La apariţia bolii
au contribuit şi condiţiile neigienice de viaţă.
La cabinetul medical al Centrului i s-au tăcut consultaţiile de specialitate şi i
s-au determinat pigmenţii biliari din urină care sunt intens pozitiv. Bolnavul a fost
trimis la spital pentru internare şi tratament.

~46~
 La internare i-am măsurat funcţiile vitale şi vegetative:
-temperatura 37,8 °C
- pulsul 130 b/min
- respiraţia 22 r/min
-TA 100/65 mmHg
- greutate 30 kg
- înălţime 0,80 m
Copilul Ionel Vasilescu a avut toate bolile copilăriei. In ultimul timp nu a fost
internat în nici o secţie din spital.
I s-au asigurat pacientului condiţiile de spitalizare:
- hainele copilului au fost puse într-un sac şi duse în boxa cu haine
- i s-a făcut toaleta pe regiuni
- i s-a dat pijama de spital şi a fost condus la salon.

~47~
DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE
DELEGATE
8-13.03.2021 Pacientul sa prezinte satre de Asigur repaus fizic si psihic total al Pacient cu stare generala alterata.
Alterarea starii generale. comfort fizic si sa-si amelioreze pacientului. In urma repausului la pat cat si a
Cauza: durerile epigatsrice. Explic acestuia ca trebuie sa stea tratamentului administrat durerea s-a
- procesul inflamator hepatic. Pacientul sa aiba tranzit intestinal in linistit in pat cat mai mult posibil dar ameliorat.

Manifestari: limite fiziologice. mai ales dupa luarea mesei.

- dureri epigastrice Pacientul sa aiba tegumentele si Administrez medicatia prescrisa de

mucoasele perianale curate, integre. medic:
- adenopatii
Pacientul sa elimine produsii Antispastica: Papaverina fiole 1 i.m.
- scaune diareice
rezultati in urma metabolismului, in Antispastica: Algocalmin fiole 1 i.m.
- somnolenta limite normale (1-2 scaune pe zi). Pregatesc pacientul pentru examinari
- splenomegalie endoscopice.
Asigur alimentatie hidrica, in
primele 24 ore (ceai neindulcit de
menta, morcovi, zeama de orez)
apoi, treptat, introduc in alimentatie
mici cantitati de carne slaba, fiarta,
branza de vaci, paine prajita.
Curat su usuc regiunea anala, dupa
fiecare scaun, aplic creme
protectoare, fac toaleta anusului de

~48~

Investigatii de laborator
Investigatii de laborator.
Nevoia de a bea si a manca.
Alimentatie indecvata prin deficit.
mai multe ori pe zi, dezinfectez cu
acid boric 2-3 %.
La indicatia medicului administrez
un antidiareic: Furazolidon tablete 1
mojarat si amestecat cu putin ceai de
menta.
Recolatare de sange pentru Pregatesc pacientul pentru In urma rezultatelor analizelor de
precizarea diagnosticului. explorarile functionale necesare. laborator se comfirma diagnosticul
Rog o colega sa tina pacientul pentru de HVA tip B icterigena:
a recolta urmatoarele probe de TGP= 34 UI
laborator: TGP, TGO, tymol, sulfat Tymol= 13,9 UI
de Zn, bilirubina, timp Quick, ZnSO4= 6,5 USH
AgHbs. Bilirubina:
- totala 1,8 mg%
- indirecta= 1,6 mg%
- directa= 2,25 mg%
TQ= 100%
AgHbs pozitiv.
Prelevare de urina pentru precizarea - recoltez o cantitate de 100-150 ml Examen de urina:
diagnosticului. din urina de dimineata, din mijlocul - pigmenti biliari +++
jetului, in recipientul special. - urobilinogen +++
Asigurarea unui regim igieno- Dieta bolnavului cu HVA va contine Pacientul primeste regimul alimentar
dietetic corespunzator afectiunii. toti factorii nutritivi si va fi oferita in corespunzator stadiului in care se
~49~
Cauze: Pacientul sa fie echilbrat hidro- functie de toleranta digestiva sau de afla.
- procesul inflamator de la nivelul electrolitic si nutritional. apetit continand alimente care Prezinta apetit normal.
celulei hepatice Pacientul sa elimine alimentele solicita mai putin functiile hepatice.
Manifestari: interzise si sa consume alimente In prima saptamana de boala,
- inapetenta. permise, in cantitati adecvate regimul alimentar este hidro-lacto-
tolerantei sale digestive. zaharat (in prima si a doua zi dieta
hidrica)- paine prajita,branza
proaspata, dulceturi pana la
normalizarea tranzitului intestinal.
Apoi vor fi introduse in alimentatie
compoturi, sucuri de fructe, supe cu
legume cu paste fainoase, miere de
albine, bicuiti, iaurt.
Nevoia de a mentine temperatura Pacientul sa prezinte temperatura - mentin igiena riguroasa a plicilor si Nu se inregistreaza raspandirea
corpului in limite normale. corpului in limite normale interdigital; pe cei care transpira pe procesului infectios.
Cauze: (36-37 0C). plante ii invat sa poarte sosete de
- procesul inflamator hepatic. Pacientul sa aiba o stare de bine si bumbac care absorb foarte bine

Manifestari: comfort fizic. transpiratia.

- subfebrilitate
- transpiratii reci
- sete intensa.

~50~
Nevoia de a evita pericolele. Pacientul sa nu devina sursa de - trebuiesc respectate cu strictete Copilul are tegumente si mucoase
Cauza: infectie penrtu persoanele din jur. toate masurile de asepsie, regulile de curate.
- nerespectarea regulilor de Se are in vedere depistarea, izolarea igiena si circuitele din sectie:
profilaxie a hepatitei virale. si controlarea infectiei. - curatirea si dezinfectarea
Manifestari: mobilierului, pavimentelor,
- riscul rapandirii infectiei. pardoselilor
- dezinfectia veselei folosite de
bolnav
- interzic copilului sa faca vizite in
celelalte saloane (chiar il
supraveghez pe acesta)
- respectarea normelor de sterilizare
si dezinfectie a fiecarui obiect folosit
de pacient
- declararea nominala a pacientilor
cu HVA in primele 24 h de la
depistare la Durectia de Sanatate
Publica
- ancheta epidemiologica este
obligatorie pentru fiecare caz de
HVA
- contactii voro fi investigati clinic si
prin probe de laborator.

~51~
Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a Ajutarea pacientului in a-si mentine - copilul este ajutat sa-si efectueze Pacientul este echilibrat psihic si a
proteja mucoasele si tegumentele. igiena corporala; toaleta (dus sau baie cel putin o data receptat informatiile provitoare la
- evitarea aparitiei altor infectii. pe saptamana). boala sa.
14-19.03.2021 Pacientul sa fie echilibrat psihic; - transmit bolnavului notiuni despre
Nevoia de a comunica. - diminuarea anxietatii prin afectiunea sa si despre complicatiile
Cauza: informarea pacientului despre boala ce pot surveni
- necunoasterea bolii si a sa si prognostic. - discut cu pacientul si il incurajez in
prognosticului ei privinta evolutiei favorabile; ii
Manifestari: explic ca boala este infectioasa si se

- depresie psihica transmite pe cale digestiva, prin

intermediul alimentelor si a
- neliniste in legatura cu starea sa
obiectelor contaminate
- informez pacientul asupra
regimului de viata pe care va trebui
sa-l urmeze pentru a evita
complicatiile si a grabi vindecarea
- creez un climat de incerdere.
Discomfort abdominal. Combaterea durerilor epigastrice. La indicatia medicului, administrez Durerea a scazut ca intensitate, s-a
Cauza: Pacientul sa prezinte o stare de pacientului, pe cale orala: ameliorat.
- durere epigastrica comfort fizic. Anghirol tb1X 3/zi - icterul s-a diminuat.

Manifestari: Metaspar tb 1 X 3/zi

- usoara senzatie de greutate in

hipocondrul drept; icter.
Nevoia de a dormi si a se odihni. Sa se asigure conditii - discut cu pacintul despre - climatul corespunzator a fost
~52~
Cauze: corespunzatoare pentru ca pacientul importanta repausului la pat asigurat iar pacientul se poate odihni
- oboseala. sa se poata odihni. - creez un climat corespunzator - pacientul are conditii de recreere
Manifestari: Pacientul sa prezinte o stare psihica - aerisesc salonul pentru a indeparta

- astenie. buna. mirosurile neplacute

Se vor gasi mijloace de distractie si
Apatie datorita deficitului in - asigur o atmosfera agreabila in
recreere pentru pacient.
diversificarea activitatilor recreative. salon
- ii dau pacientului carti, jucarii,
pentru a-si petrece timpul cat mai
comod posibil, pentru a fi preocupat.
Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a-si Se urmareste ca pacientul sa-si - ajut pacientul, in functie de starea - pacientul prezinta tegumente si
proteja tegumentele. asigure igiena corporala pentru a se sa generala sa faca baie sau dus mucoase icterice (icterul a scazut in
preveni complicatiile (infectii - constientizez pacientul in legatura intensitate).
cutanate). cu importanta mentinerii curate a
tegumentelor, pentru prevenirea
suprainfectarii.
Nevoia de a bea si de a manca. Asigurarea regimului dietetic Din saptamana a III-a asigur - pacientul prezinta apetit crescut.
Alimentatie adecvata. corespunzator evolutiei bolii. pacientului un regim alimentar
cmplex, exceptie facand conservele,
mezelurile, sosurile cu rantas,
grasimile prajite, condimentele,
legumele uscate, de care va trebui sa
se fereasca toata viata.

~53~
 Epicriza

Bolnavul Stefanescu Bogdan în vârstă de 10 ani, s-a internat pe data de

07.03.2021 în secţia boli infecţioase copii Sibiu cu: dureri epigastrice, subfebrilitate,
somnolenţă, scaune diareice, adenopatie, splenomegalie, urini hipercrome.
In urma investigaţiilor de laborator s-a pus diagnosticul de HVA tip B
(transaminazele mult crescute, testele de disproteinemie alterate, pigmenţi biliari
prezenţi în urină, uroblinogen pozitiv).
A urmat tratament timp de 10 zile în spital cu antispastice, antialgice,
antitermice, medicaţie hepatolropă: vitamine, Liv, Metaspar (pentru refacerea celulei
hepatice).
Pe perioada spitalizării nu au apărut complicaţii iar bolnavul se externează în
stare ameliorată - nu mai prezintă nici un pericol pentru cei din jur (probele de citoliză
sunt normale).
La externare se recomandă:
 dispensarizare cel puţin 2 ani din 3 în 3 luni
 respectarea în continuare a regimului alimentar; se vor elimina din alimentaţie
conservele, mezelurile, sosurile cu rântaş, grăsimi prăjite, condimentele,
alcoolul, legumele bogate în celuloză (regim cel puţin 6 luni)
 repaus fizic şi psihic pe perioada de convalescenţă 10-12h de somn/zi
timp de 2-3 luni.
Data externării: 18.03.2021

~54~
 BIBLIOGRAFIE

1. Curs de anatomie
Prof. Dr. Al. Ianculescu UMF- Bucuresti

2. Fiziologie
Prof. Dr. I. Baciu- editura didactica si pedagogica- Bucuresti 1977

3. Tehnici de ingrijire generala a bolnavului

Dr. Georgeta Balta- editura didactica si pedagogica 1983

4. Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos

Florian Chiru, Letitia Morariu, Gabriela Chiru-
editura CISON

5. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali

Lucretia Titirca- editura Viata Medicala romaneasca

6. Manual de nursing
Prof. Dr. Crin Marcean
Elena Ciofu- editura “Fundeni”

7. Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri

corespunzatoare nevoilor fundamentale
Lucretia Titirca- editura Viata medicala romaneasca

~55~
8. Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii
medicali
Lucretia Titirca- editura Viata romaneasca

9. Urgente medico-chirurgicale
Lucretia Titirca- editura medicala.

~56~