IMPACTUL ANTROPIC

ASUPRA ECOSISTEMELOR NATURALE

 Impactul antropic asupra ecosistemelor
naturale presupune:

I. Deteriorarea habitatelor(eroziune, introducerea de

specii noi, construcții de canale și baraje);
II. Deteriorarea ecosistemelor prin supraexploatarea
resurselor biologice(defrișări de păduri,
suprapășunat, vânătoare și pescuit excesiv,
urbanizarea și industrializarea);
III. Deteriorarea mediului prin poluare(fizică, chimică,
biologică).
 I. Deteriorarea habitatelor

1. Deteriorarea prin eroziune – deteriorarea solului sau

a rocilor ca urmare a acțiunii ploilor, vântului, omului.
Fenomenul se datorează:
-poluării cu pesticide și îngrășăminte chimice;
-ploilor acide;
-tăierile masive de păduri;
-lucrărilor necorespunzătoare ale solului, care degradează
textura acestuia.
2.Introducerea de noi specii(I) – specii exogene =
explozii ecologice și implicit dezechilibre ecologice și economice

- se realizează prin două modalități:

a).accidental: - introducerea țânțarului Anopheles din Africa, vector al
malariei, în ecosistemul de tip urban caracteristic coastei răsăritene a
Braziliei, având ca efect înmulțirea explozivă a acestuia și deteriorarea
stării de sănătate a populației umane;
-introducerea afidului Phyloxera vitifolii din America în Franța în
culturile de viță de vie, ducând la scăderea productivității
agroecosistemului și chiar la distrugerea culturilor de viță de vie, în
lipsa unor dușmani naturali;
-în România: planta Elodea canadensis(Ciuma apelor) originară din
America, Lepomis gibbosus(bibanul soare) din America de Nord,
gasteropodul Rapana thomasiana din mările Japoniei în Marea
Neagră(mare consumator de stridii).
 2.Introducerea de noi specii (II)

b). intenționat: mai ales în scop economic: - introducerea plantei Lantana camara din
America tropicală în Noua Caledonie, pentru formarea de bariere în calea vitelor,
soldându-se cu invadarea pășunilor de către această buruiană și scăderea producției
furajere;
-introducerea castorilor din Canada în pădurile din America de Sud a condus la apariția
inundațiilor, ca urmare a digurilor construite de către aceștia;
-introducerea iepurilor de vizuină din Europa în Australia a devenit o calamitate prin
înmulțirea lor excesivă, neexistând dușmani naturali; stârpirea lor nu s-a reușit nici
prin vânătoare, nici prin vulpile aduse(care au preferat pasările domestice), ci prin
introducerea unor iepuri bolnavi,
reducându -se astfel efectivul acestora.
 Specii introduse accidental

Phyloxera vitifolii
Phyloxera vitifolii
Țânțarul Anopheles

Lepomis gibbosus -
Biban soare
Elodea canadensis
Specii introduse intenționat

Castor Lantana camara

 II.Deteriorarea ecosistemelor prin
supraexploatarea resurselor biologice(I)
a. Defrișarea pădurilor contribuie la:
-creșterea aridității climatului;
-intensificarea vitezei vânturilor;
-apariția inundațiilor;

-distrugerea habitatului natural al unor specii de animale.

b.Suprapășunatul - duce la distrugerea covorului vegetal dintr-un

ecosistem.
 II.Deteriorarea ecosistemelor prin
supraexploatarea resurselor biologice(II)

c. Supraexploatarea faunei terestre- prin vânătoare excesivă , combaterea bolilor și

dăunătorilor, omul a contribuit la reducerea efectivelor sau chiar la dispariția unor
specii = cele mai afectate sunt păsările și mamiferele.
-în România au dispărut: bourul(Bos primigenius),zimbrul(Bos priscus bonasus),
antilopa de stepă(Saiga tatarica), etc; păsări amenințate:zăganul(Gypaetus
barbatus),vulturul pleșuv sur(Gyps fulvus), vulturul pleșuv negru(Aegypis
monachus), dropia(Otis tarda), cocoș de munte(Lyrurus tetrix).
d. Supraexploatarea resusrselor oceanice- pescuitul excesiv a condus la dispariția
unor specii de mamifere marine(balena albastră, balena borealis), broște țestoase și
pești(hering, merlan, scrumbia albastră):
Ø scăderea cantitativă a peștelui;
Ø scăderea taliei peștilor capturați;
Ø reducerea efectivă a speciilor de interes piscicol.
 II.Deteriorarea ecosistemelor prin
supraexploatarea resurselor biologice(III)

e.Urbanizarea și industrializarea
ca urmare a creșterii exagerate a populației
umane=>dezvoltarea industriilor și transporturilor în mod
excesiv;
formarea noxelor reprezentate de smog, particule de praf,
fum, compuși chimici, CO2=>mediu neprielnic pentru
sănătatea umană;
: scăderea imunității, boli ale
sistemului nervos, respirator, endocrin.
 III. Deteriorarea mediului prin poluare

= modificare a factorilor de mediu, prin

introducerea poluanților(deșeuri rezultate din activități
umane).
După natura poluanților:
Ø poluare fizică
Ø poluare chimică
Ø poluare biologică
 Poluarea fizică

a.Poluarea termică(calorică) => în urma creșterii concentrației de CO2

și a altor gaze cu efect de seră(oxizi de azot, clorofluorocarburi),
datorită activităților industriale și agricole, extinderii așezărilor umane
și a rețelelor de comunicație.
= determină încălzirea globală cu următoarele efecte:
topirea ghețarilor
creșterea nivelului mărilor și oceanelor
inundarea țărmurilor și a localităților
schimbarea globală a climei.
b.Poluarea radioactivă =
depuneri radioactive, care au ajuns în apă odată cu ploaia
apele de la uzinele atomice
deșeuri atomice în blocuri de beton ce sunt depuse pe fundul oceanelor
deficiențe de la centrale nucleare(ex. Cernobâl).
c.Poluarea fonică = zgomote puternice, emisii de sunete cu vibrații
neperiodice;
: transporturi terestre și aeriene, șantiere de construcții;
consecințe: dereglarea auzului, tahicardie, contracția arterelor, nevroze.
 Poluarea chimică

Substanțele toxice eliminate în mediu(DDT - afecțiuni digestive și

neuroendocrine, pesticide, metale grele) se acumulează de-a lungul
lanțurilor trofice în concentrații din ce în ce mai mari =>amplificare
biologică.
Gazele poluante:
oxid de carbon - inhibă procesele respiratorii;
dioxid de sulf - arsuri la nivelul frunzelor și mucoaselor respiratorii la
animale și om, iar în combinație cu apa din precipitații formează acidul
sulfuric=>ploile acide;
derivații halogenați - necroze la plante, fluoroze la animale și
om(deformarea oaselor, căderea dinților);
oxizii de azot = formarea smogului - inhibă procesele respiratorii;
sulfura de carbon - simptome neurologice la copii.
Poluanții solizi(pulberi) - conțin particule de cuarț, asbezt, plumb,
mercur.
 Poluarea biologică

se realizează prin contaminarea bacteriologică a apei,

alimentelor și eutrofizarea apei=prin substanțe
fermentescibile.
: ape menajere, ape industriale uzate,
provenite din industria alimentară.
Eutrofizarea apelor- proces natural de acumulare în timp a
unor cantități mari de substanțe organice pe fundul apelor;
-proces accelerat de om prin deversarea de ape uzate bogate în
substanțe organice;
- a r e l o c d e z v o l t a r e a u n o r m i c r o o rg a n i s m e î n m a s a
apei=>sărăcirea apei în oxigen și creșterea concentrației de
săruri;
- efecte asupra biodiversității: limitarea dezvoltării
organismelor, dispariția organismelor sensibile=>dezechibre
ecologice
Vă mulțumesc!