Diviziunea Triploblastica (Bilateralia) –> Subdiviziunea Acoelomata -> încrengăturile:

(I) Platyhelminthes, Nemertini, Nematoda, Rotifera, Nematomorpha, Acanthocephala

I. Increng PLATHYHELMINTHES -> 3 clase: 1) Turbellaria, 2) Trematoda, 3) Cestoidea

1) Clasa Turbellaria -> 6 ordine: Acoela, Rhabdocoela, Alloeocoela, Tricladida, Polycladida şi

Temnocephalida

2) Clasa Trematoda -> a) subclasa Monogenea

-> b) subclasa Digenea

3) Clasa Cestoidea -> c) subclasa Cestodaria

-> d) subclasa Cestoda -> 2 ordine: Pseudophyllidea şi Cyclophyllidea

Diviziunea triploblastica -> cuprinde metazoare la care apare şi cea de-a treia foiţă embrionară –
mezodermul, situată între ectoderm şi endoderm. Corpul are simetrie bilaterală. După modul de
formare a orificiilor bucal şi anal, animalele triploblastice aparţin la două ramuri: protostomieni şi
deuterostomieni. La protostomieni, orificiul bucal provine din blastopor, iar anusul este o neoformaţie.
La deuterostomieni, blastoporul formează orificiul anal, iar gura este o neoformaţie. După modul de
organizare a mezodermului, triploblastele se împart în două mari categorii: acelomate şi celomate. La
acelomate, mezodermul nu formează cavităţi cu pereţi proprii (saci celomici), ci un parenchim
(mezenchim) care umple cavitatea primară a corpului. La celomate mezodermul formează saci celomici
ce substituie cavitatea primară, reprezentând cavitatea general secundară a corpului (celom). Clasificare
-> se împarte în 2 subdiviziuni: Acoelomata şi Coelomata.

Subdivizunea Acelomata -> cuprinde 5 increngaturi: Platyhelminthes, Rotatoria, Nematoda,

Nematomorpha, Acanthocephala şi Nemertini

I. Increng Platyhelminthes

-> cuprinde acelomate (viermi plati) cu simetrie bilaterală şi corpul turtit dorso-ventral. Anterior prezinta
o regiune cefalică, iar posterior o regiune caudală. Tegumentul este strâns legat de musculatura.
Musculatura este constituită din 3 tipuri de muşchi: circulari (la exterior), longitudinali şi diagonali.
Sistemul nervos este constituit dintr-o pereche de ganglioni cerebroizi şi cordoane nervoase
longitudinale. Apare un tub digestiv format din intestinul anterior şi mediu, ce comunică cu exteriorul
prin orificiul buco-anal. Lipseşte intestinul posterior. Nu au apărut încă aparatele respirator şi
circulator. Apare pentru prima dată în seria metazoarelor un aparat excretor – protonefridia. Viermii
plaţi sunt organisme hermafrodite. Organele de reproducere constau în gonade, gonoducte şi glande
anexe. Dezvoltarea se face cu schimb de generaţii sexuate şi asexuate, şi cu schimb de gazde. Mod de
viaţă: forme libere şi parazite (majoritatea).

-> 3 clase: Turbellaria, Trematoda şi Cestoidea

1) Clasa Turbellaria

-> platelminţi liberi. Corpul -> scurt, lat,puternic turtit dorso-ventral, transparent / opac. Tegumentul
este unistratificat si ciliat. Cilii -> rol în mişcare. Tegumentul -> bogat în celule senzoriale si glande a căror
secreţie are rol în imobilizarea prăzii sau în apărare. În celulele epidermice se secretă nişte corpusculi
numiţi rabdite. Eliminate în apă, rabditele se umflă şi se transformă în filamente lipicioase, ce se dispun
în jurul corpului –> mijloc de apărare sau de capturare a prăzii. Orificiul buco-anal se găseşte în treimea
posterioară a corpului. El se continuă cu un faringe ectodermic urmat de intestinul, endodermic.
Aparatele respirator şi circulator lipsesc. Respiraţia - tegumentară. Circulaţia se face la nivelul
ramificaţiilor tubului digestiv şi prin celulele mobile ale parenchimului. Aparatul excretor este
reprezentat de protonefridii. Protonefridia (canaliculul terminal) - alcătuită dintr-o celulă tubulară şi o
celulă capă. Celula capă poartă flageli îndreptaţi spre lumenul celulei tubulare, formând flacăra vibratilă.
La formele primitive, sistemul nervos este reprezentat de un plex nervos subepitelial (ca la celenterate)
şi de celule nervoase. Organele de simţ sunt reprezentate de celule sensitive (rol tactil, gustati, olfactiv),
oceli, statocişti. Turbelariatele sunt sexuate, hermafrodite. Uneori se înmulţesc vegetativ. Aparatul
genital este compus din gonade, gonoducte şi glande anexe. Aparatul genital femel este alcătuit din
ovare, oviducte și glande vitelogene (substente de rezerva). Gonadele mascule sunt reprezentate de
testicule, canele deferente, vezicula seminala, vezicula cu granule, glanda prostata,canal ejeculator si
cir (organ copulator). Turbelariatele se reproduc sexuat şi asexuat. Reproducerea sexuată->
Turbelariatele sunt organisme proterandrice (gameţii masculi se formează înaintea celor femeli). Ele se
împerechează cu ajutorul cirului, care pătrunde prin orificiul genital şi depun sperma care se
înmagazinează în receptaculul seminal. Ovulul fecundat se înconjoară cu celule viteline, iar glandele
cochiliere secretă un înveliş pentru celulele viteline, care formează un cocon ce estte eliminaţ la exterior
prin orificiul genital hermafrodit; Reproducerea asexuată se realizează prin diviziunea corpului: prin
arhitomie sau prin paratomie. În cazul arhitomiei, corpul se rupe în două bucăţi într-un loc oarecare.
Apoi cele două părţi îşi regenerează organele sau părţile de organe care lipsesc. Paratomia este o
diviziune organizată. Mai întâi apar pereţii transversali de diviziune, apoi se reorganizează ţesuturile care
se vor separa. Atunci când paratomia se repetă cu mare rapiditate, noii indivizi nu au timp să se separe şi
rezultă lanţuri de indivizi. Turbelariatele au o mare capacitate de regenerare. Segmentaţia oului este de
tip spiral. Gastrulaţia se face prin epibolie. Dezvoltarea individuală poate fi directă, fără stadii larvare (la
Dendrocoelum), sau indirectă (cu metamorfoză), cu stadii larvare (Polycladida)

-> are 6 ordine: Acoela, Rhabdocoela, Alloeocoela, Tricladida, Polycladida şi Temnocephalida

Ordinul Acoela -> au intestinul slab diferenţiat, adesea fără cavitate digestive. Particulele alimentare
pătrund prin orificiul buco-anal, trec în faringe şi de aici într-un ţesut sinciţial digestiv. Toate speciile au
statocist. Forme marine.

Ordinul Rhabdocoela -> tubul digestiv este bine constituit şi drept, alungit. Majoritatea marine, unele de
apă dulce.
Ordinul Alloeocoela -> intestinul are aspectul unui sac simplu sau cu diverticule laterale.

Ordinul Tricladida -> intestinul prezintă 3 ramuri principale: una anterioară şi două posterioare.
Extremitatea anterioară este prevăzută cu prelungiri tentaculiforme şi lobată. Dulcicole, marine,
terestre.

Ordinul Polycladida -> intestinul este saciform cu multe ramuri divers ramificate, care pleacă din partea
sa centrală. Sunt forme mari, late ca o frunză. Marine

Ordinul Temnocephalida -> Extremitatea cefalică, este divizată în 2-12 tentacule dispuse radiar.
Posterior şi ventral prezintă o ventuză de fixare. Sunt specii comensale, trăind pe diferite animale marine
(crustacee, gastropode, broaşte ţestoase).

2) Clasa Trematoda

-> platelminţi paraziţi la animale acvatice şi terestre. Tegumentul nu are cili şi este acoperit de o
cuticulă; prezinta organe de fixare (ventuze, cârlige); ochii şi pigmenţii au dispărut

-> sunt clasificate în 2 subclase: Monogenea şi Digenea

a) Subclasa Monogenea

->cuprinde forme ectoparazite, care trăiesc pe o singură gazdă (monoxene) şi nu manifestă alternanţă
de generaţii în timpul dezvoltării (monogene). Trăiesc pe corpul peştilor, în organe cavitare ale
broaştelor şi reptilelor. Prezintă organe de fixare pe gazda: un disc mare la extremitatea posterioară
prevăzut cu cârlige şi ventuze sau numai cu ventuze. La partea anterioară se găsesc, mai rar, 1-2
ventuze.

b) Subclasa Digenea

-> trematode endoparazite cu alternanţă de generaţii, sexuate şi partenogenetice (digene); pot trăi la 2-
3 gazde (polixene). Ochii lipsesc la adult. Organele de fixare, ventuzele, se găsesc la partea anterioară a
corpului. Tegumentul este lipsit de cili şi acoperit de o cuticula. Cuticula prezintă pe suprafaţa ei solzi şi
ţepi ce permit mişcarea de înaintare a viermelui. Sistemul nervos - reprezentat de 2 ganglioni cerebroizi,
legaţi între ei printr-un inel nervos periesofagian. Organele de simţ sunt reduse. În stadiul de larvă liberă
apar ochi, dar aceştia regresează odată cu pătrunderea în gazdă şi trecerea la viaţa parazitară. Orificiul
buco-anal se găseşte la extremitatea anterioară a corpului. El se continuă cu un faringe scurt, musculos,
apoi un scurt esofag şi în sfârşit intestinul.Aparatul excretor este reprezentat de un sistem
protonefridian. Trematodele sunt hermafrodite. Fecundaţia este internă (în ootip). Dezvoltarea
ontogenetică (Fig. 10). Dezvoltarea ontogenetică -> începe cu formarea embrionului. După fecundarea
oului se dezvoltă un embrion sub coaja oului. Embrionul este piriform, cu o prelungire anterioară numită
rostru, în vârful căreia se deschid glandele cefalice; dorsal prezintă 2 oceli. El este o larvă mobilă numită
miracidiu. Dacă oul se găseşte în mediu umed sau în apă, larva împinge căpăcelul cojii şi iese în apă,
unde înoată cu ajutorul cililor. Miracidiul nu se hrăneşte. El moare în 24 de ore, dacă nu întâlneşte o
gazdă – gastropodul Lymnaea truncatula, un melc care trăieşte în bălţi. Miracidiul pătrunde în melc cu
ajutorul rostrului şi glandelor cefalice, care produc fermenţi ce digeră ţesutul gazdei. În melc, miracidiul
se localizează în hepatopancreas şi glanda genitală, şi trece la viaţa parazitară: pierde cilii, ochii,
ganglionul nervos şi se transformă într-un sac numit sporocist. 14 În sporocist se găsesc numeroase
celule germinative, care se divid şi produc mase celulare ce formează o nouă generaţie de larve numire
redii. Redia este o larvă alungită, cu un tub digestiv scurt, drept, fără ramificaţii. Are un sistem nervos
redus şi protonefridii. La exterior, în jumătatea posterioară a corpului prezintă 1-2 prelungiri laterale
numite apofize laterale. Cavitatea corpului este plină cu celule germinative. Rediile se mişcă activ, ies din
sporocist şi se hrănesc intens în interiorul melcului. Ele pot produce o a doua generaţie de redii (această
fază poate lipsi). Celulele germinative din interiorul rediilor se dezvoltă într-o nouă generaţie de larve
numite cercari (lat. cercus - coadă). Cercarul are o organizaţie mai avansată având schiţată organizaţia
adultului. Corpul lui este turtit dorso-ventral, are o ventuză bucală şi o ventuză ventrală. În interior are
un tub digestiv cu 2 ramuri, dar fără diverticule laterale. Sistemul excretor se apropie de cel al adultului.
Cercarul prezintă şi anumite organe temporare: o coadă bine dezvoltată, musculoasă, foarte mobilă, şi 2
glande chistogene pe părţile laterale şi ventral; acestea sunt glande tegumentare cu rol în producerea
cojii chistului metacercarului.

Exemplu de specie: viermele mare de gălbează / Fasciola hepatica -> parazitează în canalele biliare din
ficatul erbivorelor (accidental la om), în timp ce stadiile larvare se dezvoltă la un melc acvatic. Boala
produsă se numeşte gălbează sau fascioloză şi produce anemii grave, chiar moartea gazdei, dacă nu se
fac tratamente la timp.

3) Clasa Cestoidea

-> viermi endoparaziţi în intestin la vertebrate. Corpul este nepigmentat, lipsit de cili şi acoperit cu o
cuticulă. Celulele epiteliale sunt înfundate în parenchim (ca la trematode). Nu au organe de simţ
specializate. Tubul digestiv a dispărut complet; orificiul buco-anal lipseşte. Sunt hermafrodite

->clasificate în două subclase: Cestodaria şi Cestoda (Eucestoda)

c) Subcl. Cestodaria -> forme primitive cu corp unitary, neîmpărţit în proglote. Scolexul este absent sau
slab reprezentat. Din ou iese larva licoforă, prevăzută cu 10 cârlige. Paraziți în cavitatea generală sau în
intestin la pești. Ex de sp: Amphlina foliacea - parazit în cavitatea generală la Acipenser; Gyrocotyle
urna, parazit în intestin la Chimaera monstruosa.

d)Subclasa Cestoda -> forme specializate de cestoidee. Sunt specii endoparazite, în stadiul adult, în
intestin la vertebrate. Corpul este alcătuit din trei părţi: scolex, gât şi strobil. Scolexul este partea
anterioară şi prezinta diferite organe de fixare. Gâtul este o zonă proliferativă care generează strobilul –
cea mai mare parte a corpului. Organele de fixare sunt de trei categorii: botrii, botridii şi ventuze.
Botriile sunt simple înfundături longitudinale ale scolexului si apar ca niste proeminenţe pe scolex
Suprafaţa lor adezivă este simplă sau împărţită prin septe în compartimente, deseori sunt prevăzute cu
cârlige. Ventuzele sunt organele adezive cu musculatură puternică. Au formă globuloasă şi sunt
înfundate în parenchimul scolexului. Tegumentul este acoperit de o cuticula subţire cu microvilozităţi
(pentru a mari suprafaţa de absorbţie osmotică a hranei). Musculatura este reprezentată de muşchi
circulari (la exterior) muşchi longitudinali şi muşchi dorso-ventrali. Corpul execută mişcări
antiperistaltice, de târâre, pentru a se opune peristaltismului intestinal, care ar putea duce la evacuarea
parazitului din intestine. Sistemul nervos este alcătuit dintr-un ganglion mare, cerebroid, situat în scolex,
care este înconjurat de un inel nervos pe care se găsesc 6 ganglioni nervoşi mai mici. Deasupra
ganglionului cerebroid se afla inel nervos anterior, legat prin fibre nervoase de inelul nervos posterior.
Din ganglionii inelului nervos posterior pornesc spre corp 10 cordoane nervoase: 3+3 laterale; 2 ventrale
şi 2 dorsale. La marginea posterioară a fiecărei proglote, toate cele 10 cordoane sunt legate între ele
printr-o anastomoză circulară. Organele de simţ sunt slab dezvoltate. Aparatul digestiv a dispărut.
Nutriţia se realizează prin osmoză, cu substanţele digerate în intestinul gazdei. Aparatele respirator şi
circulator nu sunt încă apărute. Respiraţia este anaerobă. Aparatul excretor este de tip protonefridian
Cestoideele sunt hermafrodite proterandrice. Organele genitale se formează în fiecare proglotă matură.
În proglotele bătrâne rămâne doar uterul, dezvoltat, plin cu ouă. Aparatele genitale mascule şi femele se
repetă în fiecare proglotă. Fecundaţia are loc între proglote de vârste diferite din acelaşi strobil sau de la
indivizi diferiţi. Larva caracteristică este oncosfera (larva hexacantă), cu 3 perechi de cârlige. În timpul
dezvoltării, pot prezenta 1-2 gazde intermediare.

-> cuprinde 2 ordine: Pseudophyllidea şi Cyclophyllidea

Ordinul Pseudophyllidea

-> cestode cu scolexul prevăzut cu două botrii, papila genitală situată medioventral, iar uterul cu orificiu,
glandele vitelogene ramificate. Prezintă două gazde intermediare: prima un crustaceu de apă dulce
(ciclop), a doua un peşte.

Ex: Diphyllobothrium latum, parazit în intestin la om. Ciclul biologic la D. latum -> Din oul fecundat
iese, în apă, o larvă ciliată numită coracidium, care este de fapt oncosfera ciliată. Oncosfera este
eliberată în corpul primei gazde intermediar – un ciclop; ea străbate peretele intestinului ciclopului şi
pătrunde în cavitatea generală unde se transformă într-un nou stadiu larvar – procercoidul. Procercoidul
are o formă alungită, este lipsit de botrii şi prezintă un apendice posterior sub forma unei vezicule, cu
cele 6 cârlige ale oncosferei. Ciclopul este înghiţit de un peşte (ştiuca). În această a doua gazdă
intermediară, larva procercoid străbate peretele intestinal şi ajunge la ficat sau în alte organe
(musculatură, ţesut gras). În aceste organe ea se transformă într-un nou stadiu larvar numit
plerocercoid. Plerocercoidul are corpul mai alungit, vezicula posterioară cu cârlige dispare, iar la
extremitatea anterioară se formează 2 botrii. El ajunge în corpul omului prin consumarea peştelui
parazitat, insuficient tratat termic

Ordinul Cyclophyllidea

-> cuprinde formele specializate de cestode. Scolexul cu 4 ventuze; proglotele cu forme diferite, papila
genitală situată pe partea laterală a proglotelor, uterul - fără orificiu; glandele vitelogene compacte.
Prezintă o singură gazdă intermediară (vertebrat sau nevertebrat). Forme larvare diferite: cisticercoid,
cisticerc, cenur, chist hidatic.

Ex de specie: Taenia solium şi T. saginata paraziţi la om. Larva cisticerc, se dezvoltă în musculatură la
porc, respectiv la bovine