1

SANGELE

            Sangele reprezinta cea mai importanta componenta a mediului intern

(mediul intern reprezinta totalitatea lichidelor care circula printr-un organism, adica
in afara de sange, intra limfa si lichidul intracelular).

            Ca tip de tesut, sangele este un tesut conjunctiv de tip particular pentru ca
este format din substanta fundamentala si celule sanguine, dar nu are fibre
conjunctive.

            Volumul de sange din corpul unei persoane reprezinta volemia persoanei

respective. La o persoana de 70 kg volemia este de aproximativ 5 l de sange (circa
7 -8 % din greutatea corpului).

            Din cei 5 l de sange 3 l reprezinta volumul circulant (sangele care circula
prin vase) si 2 l reprezinta sangele stagnat sau sangele de rezerva (cel care se
gaseste in anumite organe ca splina si ficatul, din aceste depozite sangele este
imobilizat in timpul efortului prelungit sau in cazul in care oamenii traiesc la altitudine
de peste 2000 m).

            Temperatura sangelui normal este intre 36,5 0C si 370C. In interiorul corpului

temperatura este de 400C, iar la suprafata este de 35 – 35,50C, deci rolul sangelui
este de a uniformiza temperaura corpului.

            Sangele este alcatuit din :

I.                    Plasma sanguina

II.                 Celule sanguine

Raportul dintre volumul de elemente figurate si volumul de plasma se

numeste HEMATOCRIT si este de aproximativ 46/54 (46% aprox. Sunt celulele, iar
54% este plasma).

I.                   Plasma

-          Este un lichid galbui, semitransparent, indoor

-          Contine aproximativ 90% apa si 10% reziduu uscat, acesta este reprezentat de
1% saruri de fosfor, calciu, sodiu, potasiu, etc. si 9% substante organice de tipul
proteinelor, glucidelor (glucoza in special) si lipidelor. Dintre proteine, cele mai
 2

importante sunt: albuminele, gama globulinele ( cu rol in imunitate), si fibrinogenul

(cu rol in coagularea sangelui).

Functiile plasmei:

-          Transportul de O2 si CO2

-          Transportul nutrientilor rezultati in urma digestiei

-          Transportul vitaminelor si hormonilor

-          Transportul unor substante toxice care trebuie eliminate (exemplu: uree si acid
uric).

II.                Celulele sangelui

1.      Globulele rosii

2.      Globulele albe

3.      Trombocitele

1.      Globulele rosii pot avea doua denumiri in functie de varsta si rol:

-          Eritrocite: sunt celulele foarte tinere, imediat dupa ce se formeaza din maduva
rosie a oaselor. Sunt celulele cu nucleu care patrund in circulatie. Maduva rosie se
mai numeste si maduva hematogena si se poate transforma in maduva galbena
atunci cand necesitatile in oxigen scad. Maduva galbena poate redeveni maduva
rosie. La batrani, maduva galbena ramane inactiva si se transforma in maduva
cenusie. Procesul prin care se formeaza eritrocitele se numeste ERITROPOIEZA.
Nu sunt celule functionale.

-          Hematiile sau celulele mature, cu forma de disc biconcave (seamana cu

gogoasa turtita la mijloc), fara nucleu. Contin o substanta proteica numita
hemoglobina, foarte bogata in fier. Fierul se combina foarte usor cu O 2 si
CO2 formand combinatii labile (se leaga si se desfac usor) si anume:
OXIHEMOGLOBINA (prescurtare Hb O2) cand se combina cu O2 si 
CARBOHEMAOGLOBINA (prescurtare Hb CO2) cand se combina cu CO2.

Hemoglobina combinata cu O2 are culoare rosie pentru ca fierul oxidat are

culoare rosie. Cantitatea de fier din hemoglobin se numeste sideremie. Daca
sideremia este mica sau daca numarul de hematii este mai mica pare anemia
feripriva.
 3

            Numarul normal al hematiilor este de 4,5 mil/mm3 de sange la femei si

5mil/mm3la barbati.

            Scaderea numarului de hematii poate sa apara in diferite forme de leucemie,

iar cresterea denumita poliglobuluie, apare in cazul efortului fizic sau in cazul
persoanelor care traiesc la altitudini mari sau in boli grave pulmonare.

            Hematiile traiesc 120 zile dupa care sunt distruse in splina si ficat.

2.      Globulele albe sau leucocitele

-          Se formeaza in mare parte tot in maduva rosie, dar unele se pot forma si
maturiza in ganglionii limfatici, splina si timus.

-          Formeaza sistemul imunitar al organismului

-          Numarul normal al leucocitelor este de aproximativ 5 mii/mm3

-          Cresterea numarului de leucocite apare in infectii microbiene (15 mii – 30 mii).

-          Celulele sunt mari, au nucleu permanent si pot prezenta in citoplasma mici

granulatii care sunt de fapt lizozomi producatori de substante antimicrobiene.

In functie de forma nucleilor si prezenta granulatiilor in citoplasma deosebim

2 tipuri de globule albe.

a)      Polimorfonucleare (PMN) (granulare)

b)      Mononucleare (agranulare)

a)      PMN-urile pot fi:

-          Neutrofile

-          Acidofile

-          Bazofile

Neutrofilele reprezinta 65% din masa leucocitara si sunt primele celule care

ajung la locul unei infectii.

Au proprietatea de diapedeza (pot sa emita picioruse false cu ajutorul carora

strabat peretii vaselor de sange pentru a ajunge mai repede la locul unei infectii. O
data ajunse fagociteaza microbii, adica inglobeaza microbii si ii digera.
 4

Acidofilele se mai numesc si eozinofile si reprezinta aprox. 2% din masa

leucocitara. Ele intervin in apararea organismului in procese alergice si parazitare.

Bazofilele reprezinta in jur de 1% din masa leucocitara si au rolul de a

reduce inflamatiile. Ele produc heparina.

b)      Mononuclearele sunt reprezentate de monocite (macrofage) si limfocite.

Monocitele sunt celule foarte mari care ajung ultimele la locul unei infectii cu
rolul de a ingloba si digera resturile celulare moarte (puroiul) rezultat in urma “luptei”
dintre neutrofile si microbi.

Reprezinta aproximativ 7% din masa leucocitara.

Limfocitele reprezinta 25% din masa leucocitara si sunt celule care apartin
sistemului limfatic. Sunt celule care se maturizeaza in timus si ganglionii limfatici.
Produc anticorpi si au rol in realizarea imunitatii de lunga durata. Sunt celule care
pot trai mai multi ani.

Imunitatea reprezinta capacitatea de aparare a organismului fata de agresorii

externi (virusuri, bacteria, ciuperci sau toxinele acestora), dar si apararea fata de
moleculele sau celulele proprii care si-au modificat structura. Imunitatea poate fi
innascuta sau ereditara si dobandita pe timpul vietii.

3.      Trombocitele sunt fragmente citoplasmatice al caror numar variaza intre 150 mii

si 300 mii /mm3. Se formeaza tot in maduva rosie, traiesc 1 saptamana si au rol
important in procesul de hemostaza, adica oprirea sangerarii sau coagularea
sangelui.

Grupele de sange

1.      Sistemul A, B, O

2.      Sistemul Rh

1.      Sistemul A, B, O este determinat de existenta pe globulele rosii a unor antigene

(aglutinogene), notate cu A si B, si de existent in plasma a unor aglutinine notate cu
α si β. Pentru ca o transfuzie sau un transplant sa fie considerat reusit, fara risc este
important ca antigenele de un tip sa nu vina in contact cu aglutininele de acelasi tip.
 5

GRUPA ANTIGEN AGLUITININA

0 SAU    I - α,β

A   SAU II A β

B    SAU III B α

AB   SAU IV AB -

Compatibilitatile

Grupa 0 este considerate donatorul universal, pentru ca doneaza la toate

grupele, dar primeste doar de la 0.

Grupa A primeste de 0 si A, doneaza la A si AB.

Grupa B primeste de 0 si B, doneaza la B si AB.

Grupa AB primitor universal, doneaza doar la AB.

2.      Sistemul Rh este al doilea sistem de determinare al grupelor de sange.

A fost descoperit pentru prima data la maimuta Rhessus, de unde si numele de Rh.

Sistemul este determinat de existent pe suprafata globulelor rosii a unei

antigene determinate de o gena dominant notata cu litera D. Persoanele care poarta
antigenul (antigena) sunt considerate Rh+, iar cele care nu poarta Rh-.

Riscul major in cazul transfuziilor sarcinilor apare atunci cand primitorul,

respectiv femeia insarcinata are Rh-, iar donatorul, sotul in acest caz, are Rh+.