Sunteți pe pagina 1din 19

Proiectare utilaj

3. Proiectarea utilajului

3.1 Dimensionarea racletelor

Se procedează ca la paragraful 2.1 – Transportor cu raclete I.

3.2. Determinarea forţei în ramura ce se înfăşoară pe roata de acţionare

Pentru determinarea forţei ce apare la periferia roţii de lanţ de acţionare este necesar să se
determine rezistenţele care se
opun deplasării sarcinii de-a
lungul întregului circuit al
transportorului. Se determină
forţa în ramura ce se înfăşoară
pe roata de acţionare, Sî ,
considerând că forţa în
ramura ce se desfăşoară de pe
roata de acţionare Sd , are
valori cuprinse între 1500 şi
2500 N, forţă ce se realizează
Fig. 3.1 Forţele din ramurile lanţului cu ajutorul dispozitivului de
întindere al lanţului.
S d = 1500÷2500 [N] (3.1)
S 3 = S d + W34 [N] (3.2)
S 2 =k g ⋅ S3 [N] (3.3)
S i = S1 = S 2 + W12 [N] (3.4)
unde: Sd - forţa în ramura ce se desfăşoară de pe roata de acţionare. Se alege Sd =2000 [N]
- kg – coeficientul de rezistenţă la înfăşurare; kg =1,03÷1,1;
- S 2 , S 3 - forţe în punctele respective ale traseului;
- S1 = Sî - forţa în ramura ce se înfăşoară pe roata de acţionare;
- W12 - rezistenţa la deplasare pe tronsonul încărcat;
- W34 , – rezistenţa la deplasare pe tronsonul descărcat;
W12 = q ⋅ L ⋅ µ + 2q1 ⋅ L ⋅ w [N] (3.5)
W34 = 2q1 ⋅ L ⋅ w [N] (3.6)
πm ⋅ g
q= [N / m] (3.7)
3,6 ⋅ v
unde: - π m - productivitatea transportorului [t / h];
- q - sarcina transportată pe metru liniar ;
- g - acceleraţia gravitaţională [m/s2];
- v - viteza lanţului [m/s];
50
Proiectare utilaj
- μ - coeficientul de frecare al sarcinii cu jgheabul metalic, unde μ=0,4÷0,5 pentru sarcini
sub formă de grăunţi; μ=0,7÷0,8, pentru sarcini prăfoase.
- q1 - greutatea pe metru liniar a lanţului cu raclete [N/m];
q1 = k ⋅ q unde k=0,6÷0,8 pentru transportor cu două lanţuri;
- w - coeficientul de rezistenţă la deplasare a părţilor transportorului;
pentru lanţ cu role w =0,1÷0,2; pentru lanţ fără role w =0,15÷0,2;
- L - lungimea transportorului;

3.3. Alegerea şi verificarea lanţului

Se vor alege lanţuri articulate cu eclise pentru transportoare STAS 10057/1-75, cu role
de sprijin (simbol P, fig. 2.3). Se va proceda ca la paragraful 2.3 – Transportor cu raclete I.

3.4 Dimensionarea roţii de lanţ

Se procedează ca la paragraful 2.4 – Transportor cu raclete I.

3.5. Alegerea motorului electric şi verificarea la demaraj

Puterea necesară motorului electric de acţionare corespunzătoare perioadei de regim


stabilizat se determină cu relaţia:
F ⋅v
Pnec = p [KW] (3.8)
1000 ⋅η
unde: - Fp - forţa la periferia roţii de acţionare [N]
- v - viteza de transport
- η - randamentul global al transmisiei mecanice de la motorul electric la roata de
acţionare.
Fp =Sî -Sd +Wa +Sdin [N] (3.9)
unde: - Sî - forţa în ramura ce se înfăşoară pe roata de acţionare [N]
- Sd - forţa în ramura ce se desfăşoară de pe organul de acţionare [N]
- Wa - rezistenţa la înfăşurare pe roata de acţionare [N]
- Sdin - sarcina dinamică ce se dezvoltă la înfăşurarea lanţului pe roată [N]
Wa = k a (Sî -Sd ) [N] (3.10)
unde: - k a - coeficientul de rigiditate la înfăşurare; k a =0,02
G π 2 ⋅ v2
S din = 6 ⋅ [N] (3.11)
g z2 ⋅ p
unde: - G - greutatea părţilor în mişcare (lanţ, sarcină, dispozitive de prindere a sarcinilor) [N];
- v - viteza lanţului [m/s]
G = ( q + 2q1 ) ⋅ L [N] (3.12)
unde: - L – lungimea de transport [m];

51
Transportor cu raclete II

- q - sarcina transportată pe metru liniar [N/m}


- q1 - greutatea pe metru a lanţului cu raclete [N/m];
η = η r ⋅ηc (3.13)
unde: - ηc - randamentul curelelor
- ηr - randamentul reductorului
η r = η ax ⋅ η ly ⋅ η u (3.14)
- ηa - randamentul unei trepte de angrenare; ηa =0,98, x - nr. trepte de angrenare;
- ηl - randamentul unei perechi de lagăre cu rulmenţi; ηl =0,995, y – nr. perechi de lagăre;
- ηu - randamentul ungerii; ηu =0,96.
Se va calcula randamentul pentru un reductor cu trei trepte, considerându-se x=3, y=4, z=1.
Pentru a se ţine seama şi de alte rezistenţe suplimentare se majorează puterea calculată cu
20%, astfel încât se va alege un motor electric cu o putere nominală Pn>1,2Pnec., apoi de verifică
motorul ales la demaraj: Pd / Pn ≥ (1,7....2)
Fpd ⋅ v
Pd= [KW] (3.15)
1000η⋅
unde: - Fpd - forţa la periferia roţii de acţionare în perioada de demaraj
Fpd = Fp + Sdem [N] (3.16)
G
Sdem = ⋅ a [N] (3.17)
g
unde: - Sdem - sarcina dinamică în perioada demarajului
- a - acceleraţia lanţului [m/s2]
v
a= [m/s2] (3.18)
td

- t d - timpul de demaraj ( t d =2 sec.)


Pentru ca motorul electric să funcţioneze în timpul demarajului trebuie să respecte
Pd
condiţia: ≤ 1, 7 ÷ 2
Pn
Dacă nu se verifică această condiţie se alege un motor electric cu o putere nominală mai
mare, care să verifice inegalitatea de mai sus.
Se va alege un motor electric din seria unitară de motoare asincrone trifazate cu rotorul în
scurt circuit, de uz general, simbolizată prin grupul de litere ASI, a cărui putere nominală
Pn > 1,2 ⋅ Pnec .
Forma constructivă a motorului electric, în varianta construcţie cu tălpi, este prezentată în
figura 3.2. În tabelul 3.1 sunt prezentate caracteristicile tehnice, iar în tabelul 3.2 sunt prezentate
dimensiunile de gabarit. Pentru seria aleasă se vor scoate din tabele: Pn [kW]; nn [rot/min];
M p / M n ; sau M max / M n .

52

Fig. 3.2 Motor electric seria ASI cu fixare pe tălpi


Proiectare utilaj

Tabelul 3.1 Motoare electrice asincrone cu rotorul în scurtcircuit. Caracteristici tehnice

2p = 8 n = 750 rot/min (turaţie de sincronism)


Putere no – Turaţie Moment de
minală nominală M p M max giraţie Masa
Tip motor Pn nn Mn Mn (GD )
2

[kW] [rot/min] [N·m2] [kg]

ASI 100L-28-8 0,75 705 1,7 2 0,31 23


ASI 100L-28-8 1,1 705 1,7 2 0,74 35
ASI 112M-28-8 1,5 705 1,7 2 0,73 39
ASI 132S-38-8 2,2 710 1,7 2 1,92 60
ASI 132M-38-8 3 710 1,7 2 2,39 71
ASI 160M-42-8 4 720 1,7 2 4,66 89
ASI 160M-42-8 5,5 708 1,7 2 4,66 97
ASI 160L-42-8 7,5 708 1,6 2 6,88 121
ASI 180L-48-8 11 720 1,6 2 6,91 146
ASI 200L-55-8 15 720 1,6 2 11,22 184
ASI 225S-60-8 18,5 730 2 2,2 36 340
ASI 225M-60-8 22 730 2,2 2,4 40 360
ASI 250M-65-8 30 730 2,2 2,4 48 430
ASI 280S-75-8 37 730 2,2 2,4 91 570
ASI 280M-75-8 45 730 2,3 2,5 101 625
ASI 315S-80-8 55 730 2,3 2,5 123 690

Tabelul 3.2 Dimensiuni de gabarit ale motoarelor electrice


Gabarit
A AA AB B BB D E H HD K L
80 19 125 40 165 100 140 19 40 80 - 9 263
90S24 140 50 190 100 132 24 50 90 - 8 303

53
Transportor cu raclete II

90L24 140 50 190 125 151 24 50 90 - 8 328


100L28 160 52 212 140 130 28 60 100 - 10 370
112M28 190 55 245 140 180 28 60 112 - 10 388
132S38 216 68 278 140 192 38 80 132 305 10 452
132M38 216 52 278 178 230 38 80 132 305 10 490
160M42 254 70 324 210 260 42 110 160 372 14 608
160L42 254 70 324 254 304 42 110 160 372 14 640
180M48 279 70 349 241 300 48 110 180 403 14 642
180L48 279 70 349 279 358 48 110 180 403 14 680
200L55 318 75 393 305 360 55 110 200 457 18 760
225S55 356 100 440 286 430 55 110 225 560 19 835
225S60 356 100 440 286 430 60 140 225 560 19 865
225M55 358 100 440 311 430 55 110 225 560 19 835
225M60 356 100 440 311 430 60 140 225 560 19 865
250M60 406 95 490 349 485 60 140 250 590 24 895
250M65 408 95 490 349 485 65 140 250 590 24 895

3.6 Alegerea glisierelor

In cazul transmisiilor mecanice care au în structura lor transmisii prin curele motoarele
electrice cu talpă sunt montate pe glisiere. Montarea pe glisiere face posibilă întinderea curelelor.
Glisiera prezentată în figura 3.3 corespunde STAS1399-74. Se va alege forma A care este
recomandată pentru lungimea utilă cuprinsă între 265 mm si 500 mm. Alegerea dimensiunilor

Fig. 3.3 Glisiere


glisierei se face în funcţie de gabaritul motorului, care apare în coloana „Utilizare la maşini”, tabelul
3.3. Numerele respective se regăsesc în simbolul motorului si reprezintă distanţa de la tălpi la axa
arborelui. Dimensiunile şuruburilor pentru glisiere se aleg din tabelul 3.4 în funcţie de gabaritul
acesteia, reprezentat de lungimea utilă.
Tabelul 3.3 Dimensiunile glisierelor
Lungi- l2 l3 a b1 b2 b3 b4 c d e f h1 h2 i Utiliz.

54
Proiectare utilaj
mea max min maşini
utilă l1
265 325 355 15 40 45 - - 30 1 20 8 3 1 9 80;90
5 5 8
315 390 430 20 46 52 - - 35 1 24 1 4 1 9 80; 90
5 0 0 8
355 430 470 20 50 60 - - 35 1 24 1 4 2 11 100
5 0 6 0
400 480 530 20 55 65 - - 40 1 32 1 5 2 11 112;
5 2 0 5 132
500 610 670 30 70 80 - - 50 1 40 1 6 3 13 160;
9 4 0 0 180
630 470 710 80 85 100 14 15 70 2 55 1 7 3 17,5
0 0 4 4 0 5
800 600 900 100 100 120 16 22 90 2 65 1 7 3 22
5 5 8 6 5 8
1000 720 1100 120 140 140 19 25 90 2 65 1 8 4 26
0 0 8 6 0 0

Tabelul 3.4 Şuruburile glisierelor


l1 Şurub întindere cu cap Şurub pentru fundaţie Şurub cap ciocan
hexagonal forma A
265 M10x120 M12x125 M8x35
315 M12x150 M12x125 M8x40
355 M12x150 M12x160 M10x45
400 M16x150 M12x160 M10x50
500 M20x200 M16x200 M12x55
630 M20x200 M20x250 M16x60
800 M24x200 M24x400 M20x75
1000 M24x200 M24x400 M24x80

3.7. Schema cinematică a acţionării. Calcul cinematic.

Schema cinematică a transmisiei mecanice este prezentată în figura 3.4. Semnificaţia


notaţiilor din figură este următoarea: 1 - motor electric; 2 – transmisie prin curele; 3 - reductor de
turaţie ; 4 – cuplaj reductor-arbore de acţionare; 5 - arbore de acţionare.
Calculul cinematic
- Pn - puterea nominală a
motorului electric [kW];
- nn – turaţia nominală a motorului
electric [rot/min];
n
i= n
n rl
unde: - i - raportul de transmitere total
- n rl - turaţia roţii de lanţ [rot/min]
60 ⋅ v
n rl = [rot/min] (3.19)
π ⋅ Dd
unde: - Dd – diametrul de divizare al roţii Fig. 3.4 Schema cinematică a transmisiei mecanice
de lanţ, calculat cu relaţia (2.12).

55
Transportor cu raclete II

i = ic ⋅ i r (3.20)
unde: - i c - raportul de transmitere al transmisiei prin curele;
- i r - raportul de transmitere al reductorului, care se adopta din tabelul 3.5, devenind i r
=irSTAS ( i rSTAS < i );
i
ic = (3.21)
i rSTAS
- Puterea la intrare în reductor :
Pir = Pnec ⋅ η c [kW] (3.22)
- Turaţia la intrare în reductor:
n
nir = n (3.23)
ic
- Puterea la ieşire din reductor
Per = Pnec ⋅ η c ⋅ η red [kW] (3.24)
unde: - ηc - randamentul transmisiei prin curele;
- ηred - randamentul reductorului;
Randamentul reductorului se calculează cu relaţia:
η r = η ax ⋅ ηly ⋅ ηuz

unde: ηa - randamentul unei perechi de roţi dinţate;


ηa = 0,96 ... 0,98 pentru angrenaje cilindrice;
x – numărul de perechi de roţi dinţate, x =3;
ηl - randamentul unei perechi de lagăre cu rulmenţi; ηl = 0,99 ... 0,995 ;
y – numărul de perechi de lagăre, y =4;
ηu - randamentul ungerii; ηu = 0,99;
ηu - randamentul ungerii; ηu = 0,99;
z – numărul de roţi scufundate în baia de ulei, z =1;
- Turaţia la ieşire din reductor:
nn
ner = [rot/min] (3.25)
ic ⋅ i rSTAS

3.8. Dimensionarea transmisiei prin curele

Se alege varianta –Transmisie prin curele trapezoidale. Calculul transmisiei se efectuează


conform STAS1163-71 [3,4]. Parametri de bază de calcul:
- Puterea de calcul la arborele conducător: P1 = Pnec [kW], relaţia (3.8);
- Viteza unghiulară la arborele conducător, ω1 :
π ⋅ nn
ω1 = [rad/sec] (3.26)
30
- Raportul de transmitere, ic, relaţia (3.21).
3.9. Alegerea reductorului de turaţie
56
Proiectare utilaj

Pentru transmiterea mişcării la arborele de acţionare al transportorului se alege un


reductor în trei trepte cu raportul de transmitere i rSTAS şi puterea nominală a reductorului > Pir
calculată cu relaţia (3.22). În funcţie de aceste mărimi rezultă gabaritul reductorului dată de
distanţa dintre axe (tabelul 3.5). Din tabelul 3.6 se vor alege dimensiunile indicate în figura 3.5,
pentru gabaritul rezultat.

Fig. 3.5 Reductor cilindric cu trei trepte

Tabelul 3.5 Rapoarte de transmitere şi puteri nominale pentru reductoarele cilindrice cu trei trepte
Raportul A
de 305 385 485 610 770 970 1220 1530
transmitere Puteri nominale [kW]
1 2 3 4 5 6 7 8 9
45 1,32 2,8 5,45 10,6 22,4 59,5 97 147
50 1,15 2,36 4,62 9,25 19,5 52,5 84 126
56 1,03 2,24 4,25 8,25 18 47 75 112,5
63 0,96 2 3,75 7,5 16 43 69 103,5
71 0,85 1,8 3,45 6,7 14,5 39,2 62 93
80 0,71 1,45 2,9 5,6 11,5 32 53 79,5
90 0,65 1,32 2,65 5 10,6 30 47,5 71,5
100 0,58 1,8 3,45 6,7 14,5 39,2 62 93
112 0,53 1,09 2,18 4,25 9 24,5 38,5 57
Raportul A
de 305 385 485 610 770 970 1220 1530
transmitere Puteri nominale [kW]
125 0,475 1 1,95 3,75 8 22,4 35,4 54
57
Transportor cu raclete II

140 0,437 0,9 1,8 3,4 7,3 19,6 31,4 48


160 0,365 0,75 1,5 2,9 6,15 16,5 26,2 39,5
180 0,307 0,65 1,25 2, 5,15 14,4 22,4 33,5
200 0,207 0,545 1,06 2 4,37 11,4 19,5 29,5
224 0,23 0,487 0,95 1,85 4 10,5 17,5 27
250 0,19 0,387 0,75 1,7 3,15 8,8 13,5 20,5

Tabelul 3.6 Dimensiunile principale ale reductoarelor cilindrice cu trei trepte


A 305 385 485 610 770 970 1220 1530
A1 80 100 125 160 200 250 320 400
A2 100 125 160 200 250 320 400 500
A3 125 160 200 250 320 400 500 630
B 128 156 192 234 290 360 440 550
C 68 95 125 130 140 195 290 342
D 20 25 30 40 40 45 60 76
E 130 165 210 260 320 410 530 666
F 210 250 320 380 450 550 670 780
G 170 200 260 300 370 460 550 660
H 140 180 225 280 355 450 560 710
K 298 370 458 558 700 855 1060 1320
Ko 263 336 418 520 663 830 1030 1300
L 531 663 830 1034 1290 1590 1970 2500
Lo 430 545 690 860 1040 1320 1710 2150
M 115 155 190 225 240 325 335 395
N 55 60 90 80 95 140 150 170
P 80 90 103 150 213 235 240 318
d1 18 22 30 35 45 55 70 90
d2 45 55 70 80 100 130 160 180
d3 14 18 22 22 26 33 39 39
l1 28 36 58 58 82 82 105 130
l2 82 82 105 130 165 200 240 240
s 18 22 26 28 35 40 45 50
Surub
M12 M16 M20 M20 M24 M30 M36 M36
fixare

3.10. Alegerea cuplajului reductor - arbore de acţionare.

Cuplajul dintre reductor şi arborele principal, poz. 4 fig. 3.4, este un cuplaj cu flanşe şi
şuruburi păsuite STAS 769-80. In figura 3.6 este prezentat acest tip de cuplaj, iar în tabelul 3.7
sunt prezentate caracteristicile sale tehnice.
Alegerea cuplajului se face în funcţie de mărimea momentului de torsiune la arborele de
ieşire din reductor, calculat cu relaţia :

30 ⋅ 10 3 Per
M ter = c s [Nm] (3.27)
π ⋅ ner

unde: - Per - puterea la ieşire din reductor, în kW, relaţia (3.24);

- ner - turaţia la ieşire din reductor, în rot/min, relaţia (3.25);

58
Proiectare utilaj
- cs - coeficient de serviciu în funcţie de tipul maşinii de lucru, cs = 1,55…1,75

Fig. 3.7 Cuplaj cu flanşe şi şuruburi păsuite


Tabelul 3.7 Caracteristici tehnice ale cuplajului cu flanşe şi şuruburi păsuite
Mărime cuplaj

Moment nominal Nm

Capăt de Surub
arbore
Buc

Dimens.

D L1 D1 d1 d2 l1 l2 l3

d l

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
28

M10x45

1 18,19 18 100 60 70 40 3 11
35
36

2 20 21,2 105 76 75 45
3 22,24 41,2 16
42

4 25,28 69 115 86 85 55 45
2
58

M10x50

5 30,32 112 130 120 100 70 50


6 35,38 200
82

7 40,42 290 135 168 105 75 55 18


8 45,48 468 150 120 90 68
9 50 530
105

M12x65

10 55,56 800 160 130 100 13 75 25


11 60 1000 175 214 145 115 4 85
12 63,65 1320
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
130

13 70,71,75 2180 190 160 130 6 13 96 2


59
Transportor cu raclete II

14 80, 85 3350 220 266 185 150 105

M16x85
15 90,95 5000 240 200 160 8 17 115 32
16 100 6000 260 336 220 180 120
17 110 8500 270 230 190 130 3

200 165
18 120,125 13200 290 250 210 10 145
19 130,140 19500 340 406 290 240 160
20 150 280 25000 380 320 260 21 180 36

M 24x110
21 160,170 38700 420 490 360 300 12 25 200 40
22 180 46200 440 380 320 210
23 190, 200 63000 460 570 400 340 14 230

5
280

M30x140
24 220 82500 520 450 380 16 32 250 50 5
330

25 240, 250 122000 670 490 420 16 280 50

3.11. Stabilirea variantei constructive şi a dimensiunilor capului de acţionare

Fig. 3.8 Ansamblu cap de acţionare

Semnificaţiile notaţiilor din figură sunt:


1 - arbore; 2 - capac lagăr; 3 - carcasă lagăr; 4 - rulment radial oscilant; 5 - roţi de lanţ;
6 - capac lagăr de capăt; 7 - şaibă de fixare a rulmentului; 8 - şurub prindere şaibă ;
9,11 - şaibă Grower; 10 - şurub prindere capac lagăr ; 12 - inel de pâslă; 13 - inel desiguranţă;

3.11.1. Stabilirea formei constructive şi a dimensiunilor arborelui capului de acţionare.

60
Proiectare utilaj
Forma arborelui este cea prezentată în figura 3.9. Dimensionarea sa se face în
funcţie de diametrul capătului de arbore de la ieşirea din reductor (d2red), cuplarea între cei doi
arbori făcându-se printr-un cuplaj cu flanşe şi şuruburi păsuite.

Fig. 3.9 Arbore de acţionare


d 2 = d2red
d 23 = d 2 + 5 mm , cu condiţia ca dimensiunea obţinută să se regăsească în tabelul 2.12;
d 3 = d 23 + 5 mm , cu condiţia să fie divizibil cu 5 (cotă de rulment);
d 34 = d3 + 5 mm , cu condiţia ca dimensiunea obţinută să se regăsească în tabelul 2.12;
d 4 = d34 + 3 mm ;
d 45 = d 4 + 6 mm ;
d5 = d34

Fig.3.10 Canal pentru inelul de siguranţă Fig. 3.11 Şaiba pentru fixarea rulmentului

Fig.3.12 Montaj şaibă de capăt

Dimensiunile canalului inelului de siguranţă ce fixează axial rulmentul se aleg din tabelul
2.6, în funcţie de diametrul arborelui pe care se montează (d3), conform STAS 5848-88, material

61
Transportor cu raclete II

OLC55A. Dimensionarea şaibei de fixare a rulmentului STAS 8621-70 se face în funcţie de


diametrul de montaj al rulmentului, iar şaiba de siguranţa corespunde STAS 2241/2-80
(fig.3.12). In figura 3.12 este prezentat montajul şaibei, iar în tabelul 3.8 sunt prezentate
dimensiunile şaibei şi cele de montaj. Capătul de arbore va arăta ca în figura 2.16 detaliul „C”.
(tema - Transportor cu raclete I).

Tabelul 3.8 Dimensiuni de montaj ale şaibelor de capăt


d arb D g Surub d1 e f d arb D g Surub d1 e f
max filet lung max filet lung
35...40 50 6 M8 20 9 20 4 110...12 140 12 M16 35 18 60 5
0
40...45 55 6 20 120...13 150 12 65
0
45...50 60 8 25 130...14 160 12 M20 40 22 80
0
50...60 70 8 M12 30 14 30 5 140...15 170 12 80
0
60...70 80 8 36 150...16 180 12 10
0 0
70...80 90 10 40 160...17 190 12 10
0 0
80...90 105 10 45 170...18 210 12 10
0 0
90...100 120 12 M16 35 18 50 180...19 220 14 M24 50 26 12 6
0 0
100...110 130 12 55 190...20 240 14 12
0 0

3.11.2. Stabilirea formei geometrice şi a dimensiunilor roţilor de lanţ

62
Proiectare utilaj

Fig. 3.13 Roată de lanţ


Geometria roţilor corespunde figurii 3.13, elementele geometrice ale danturii roţilor de
lanţ au fost stabilite la paragraful 3.4, iar restul dimensiunilor se stabilesc în funcţie de diametrul
arborelui în zona de montaj a roţii, mărimile lor sunt prezentate în continuare:
- Diametrul butucului roţii de lanţ
d b = (1,5.... 1,8) ⋅ d 4 [mm]
- Lungimea butucului roţii de lanţ
l b = (1,6.... 2) ⋅ d 4 [mm]
- Grosimea discului roţii de lanţ B3 – s-a calculat la paragraful 3.4;
- Diametrul pe care sunt găurile de uşurare
D + db
D0 = 5 [mm]
2
- Diametrul găurilor de uşurare se adoptă la d g =50...150 mm, în funcţie de gabaritul
roţii.

3.11.3. Alegerea penelor

Se va proceda în mod asemănător ca la paragraful 2.11.3, de la tema Transportor cu


raclete I. Alegerea penelor se va face în funcţie de diametrele arborelui: d 2 pentru montajul
cuplajului şi d4 pentru montajul roţii de lanţ. Verificarea penelor alese se va face în funcţie de
forţele ce rezultă în asamblarea cu pană paralelă la transmiterea momentului Mter., calculat cu
relaţia (3.27).

63
Transportor cu raclete II

3.11.4 Stabilirea variantei constructive şi a dimensiunilor lagărelor

Dimensionarea lagărelor se face în funcţie de diametrul exterior al rulmentului. Se vor


alege rulmenţi radiali oscilanţi cu bile.

3.11.4.1 Alegerea rulmenţilor

Se vor alege rulmenţi radiali oscilanţi cu bile STAS 6846/1-80. Alegerea rulmenţilor se
va face în funcţie de diametrul d3 al
arborelui şi de solicitare. Solicitarea
rulmenţilor se determină în funcţie de
forţele din ramurile lanţului, utilizând
următoarea schemă de încărcare (fig.3.14).
Se calculează reacţiunile din cele două
reazeme ( R A , R B ), F ' fiind forţa din
transmisia prin curele:
R = max ( R A , R B ) (3.28)
Capacitatea dinamică a rulmenţilor
se calculează cu relaţia:
C A = C B = R3 L [N] (3.29)
60 ⋅ nt ⋅ Lt Fig. 3.14 Forţe ce solicită arborele de acţionare
L= [mil.rot.] (3.30)
106
unde: L – durabilitatea rulmenţilor;
ner – turaţia arborelui, în [rot/min.];
Lt – durata de funcţionare, în [ore]; Lt = 15000 ore
S i , S d - forţele din ramurile lanţului
Din tabelul 3.9 se va alege un rulment cu o capacitate C>CA, dar cu valoare foarte
apropiată de cea calculată şi cu diametrul interior egal cu d3..
Tabelul 3.9 Caracteristicile rulmenţilor radial oscilanţi cu bile pe două rânduri
Dimensiuni Capacitate Simbol Dimensiuni Capacitate Simbol
[mm] de încărca- rulment [mm] de încărca- rulment
d D B re C [N] d D B re C [N]
80 18 15000 1208 75 130 25 30500 1215
80 23 17500 2208 130 31 34540 2215
40 90 23 23200 1308 160 37 62000 1315
90 33 35500 2308 160 55 95000 2315
85 19 17000 1209 80 140 26 31000 1216
85 23 18300 2209 140 33 40000 2216
45 100 25 30000 1309 170 39 69500 1316
100 36 42500 2309 170 58 106000 2316
90 20 18000 1210 85 150 28 39000 1217
90 23 18300 2210 150 36 45500 2217
110 27 32500 1310 180 41 76500 1317
64
Proiectare utilaj
110 40 31000 2310 180 60 110000 2317

50
100 21 21200 1211 90 160 30 45000 1218
100 25 20800 2211 160 40 55000 2218
55 120 29 40500 1311 190 43 85000 1318
120 43 58500 2311 190 64 120000 2318
110 22 23800 1212 95 170 32 50000 1219
60 110 28 26500 2212 170 43 65500 2219
130 31 45000 1312 200 45 104000 1319
130 46 68000 2312 200 57 129000 2319

100
65 120 23 24500 1213 180 34 55000 1220
120 31 34000 2213 180 46 76500 2220
140 33 49000 1313 215 47 112000 1320
140 48 75000 2313 215 43 150000 2320

110
70 125 24 19000 1214 200 38 69500 1222
125 31 23200 2214 200 53 95000 2222
150 35 36000 1314 240 50 123000 1322
150 51 45500 2314
In funcţie de seria rulmentului
ales se vor adopta principalele
dimensiuni de gabarit: diametrul
exterior D şi lăţimea B. Reprezentarea
rulmentului se va face pe baza
recomandărilor de mai jos, corelate cu
figura 3.10
s ≈ 0,15 ( D − d ) ; d b ≈ 0,25( D − d )

Rm ≈ R − 0,5d b ; r1 ≈ 0,5r
Figura 3.10 Rulment radial oscilant cu bile

65
Transportor cu raclete II

Fig.
3.11

Ansamblu cap de întindere

66
Proiectare utilaj
3.11.4.2 Dimensionarea carcasei lagărului

Se va proceda ca la paragraful 2.11.4.2 de la tema Transportor cu raclete I.

3.11.4.3 Dimensionarea capacelor lagărelor

Se va proceda ca la paragraful 2.11.4.3 de la tema Transportor cu raclete I.

3.12. Stabilirea variantei constructive şi a dimensiunilor ansamblului cap de întindere.

Varianta constructivă este prezentată în figura 3.11.

3.12.1. Stabilirea formei constructive şi a dimensiunilor arborelui capului de întindere.

Forma arborelui este prezentată în figura 3.12, iar dimensiunile arborelui sunt identice cu
cele la arborele de acţionare, paragraful 3.11.1, figura 3.9.

Fig. 3.12 Arborele capului de întindere

3.12.2. Stabilirea formei geometrice şi a dimensiunilor roţilor de lanţ

Forma şi dimensiunile roţilor de lanţ sunt identice cu cele calculate şi adoptate la


paragraful 3.11.2.

3.12.3. Alegerea penelor roţilor de lanţ

Alegerea penelor roţilor de lanţ şi verificarea lor sunt identice cu cele stabilite la
paragraful 3.11.3.

3.12.4. Stabilirea variantei constructive şi a dimensiunilor lagărelor

Se va proceda asemănător ca la paragraful 3.11..4.

3.12. 5 Dimensionarea sistemului de întindere

Pentru realizarea întinderii lanţului, lagărele ansamblului se montează pe două glisiere. In


acest caz diametrele găurilor din talpa lagărului se vor corela cu dimensiunile şuruburilor cap
ciocan recomandate la tipul de glisieră ales. Lungimea glisierelor se alege în funcţie de lungimea
tălpii carcasei lagărului ansamblului arborelui de întindere şi de cursa necesară întinderii lanţului,
care se apreciază la (3...5)% din lungimea transportorului (Ltransp). Lungimea glisierei se adoptă
din tabelul 3.3, conform recomandărilor STAS 1399-74.
Lungimea glisierei se calculează cu relaţia:
l1 = L + 0,05 ⋅ Ltransp . [mm] (3.31)
67
Transportor cu raclete II

Fig. 3.13 Ansamblul sistemului de întindere


68