Sunteți pe pagina 1din 7

Universitatea ,,Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu

Facultatea de Științe Medicale și Comportamentale


Specializarea Educație Fizică și Sport

Referat

Comunicarea artistică
O comunicare la îndemână și o
comunicare preferată

Student
Sorescu Maria Izabela
FSMC-EFS 522 A

1
Definitie
Comunicarea este un ansamblu de actiuni care au in comun transmiterea
de informatii sub formă de mesaje, stiri, semne sau gesturi simbolice, texte scrise s.a.m.d.
intre doi indivizi, numiti interlocutori, sau mai formal, emitător si receptor. A nu se confunda
insa cu aparatele de comunicație numite emitatorul si receptorul de radio, care folosesc la
comunicatiile la distanta = telecomunicații.
Conceptul de « comunicare » este strans legat de existenta noastra ca oameni, iar apoi
ca societate, datorita faptului ca fiintele umane si comunicarea sunt interdependente. Fara
comunicare si limbaj, noi ca fiite sociabile, ce interactionăm si relationăm in cea mai mare
parte, sau chiar in totalitate prin intermediul actului comunicarii, viata noastră pe Terra ar fi
inutila, de prisos.
Este un proces dinamic, aflat intr-o continua schimbare. Societatea isi datoreaza
existenta comunicarii interumane, ea inseamna comunitate umana si este privita ca un proces
care implica participarea tuturor membrilor societatii respective. Comunicarea prezinta
diferite forme, dintre care ne vom opri la comunicarea mediatizata si la comunicarea de masa,
care este de fapt o forma a comunicarii mediatizate, destinata unor mase mari de persoane,
putand avea o forma subiectiva (care are ca scop manipularea opiniei publice), si o forma
obiectiva (care doreste simpla informare a persoanelor).

Comunicarea artistica

Artele frumoase fac apel la bogatia si gingasia sufletului. Scriitorul si romanul,


pictorul si tabloul, compozitorul si cvartetul, dansatorul si scena sunt purtatori fideli ai
drumului spre catharsis. Eul liric rasuna din abisul existentei fie ca e purtat de freamatul
neobosit al lui Dionysos,fie ca se integreaza privirii solare a lui Apollo.
Comunicarea muzicala este intraductibila in limbaj articulat dar are echivalente
grafice intr-un sistem propriu de notatie. Caracterul sau sublim este bine surprins de E.
Cioran:”de n-am fi avut suflet,ni l-ar fi creat muzica.”Ceea ce atrage la contactul cu opera
este factura ei spirituala, nu neaparat rigoarea ideilor sau logica lor. Se cauta inefabilul dar
mai ales emotia pura, nedisimulata.
Interesul estetic este suscitat de latura sensibila a mesajului, de coloratura senzorial-
afectiva a informatiei. Ideea ca se poate caracteriza si aprecia adecvat o opera pe baza unei
singure ascultari este o eroare cumplita. Enuntul artistic este prin excelenta plurisemantic.
Sensul este relativ ambiguu, clar obscur. Traind muzica,surmontam imanentul intr-o aspiratie
spre transcendent. Acesta este de fapt mesajul cantarilor liturgice, bisericesti.
Compozitorul gandeste in motive (o formatie de 3-4 sunete) sau teme (unitate mai
vasta,construita din cateva motive). Imprejurarile care freamata sensibilitatea sa influenteaza
uneori atat de adanc procesul creator incat determina  in mod intim alegerea mijloacelor de
expresie. Indragostit de o doamna de curte, Paganini uimeste auditoriul prin simplitatea
melodiei sale: ”Nu lasasem decat coarda SOL si MI;aceasta trebuia sa exprime sentimentele
unei fete, prin intermediul celeilalte trebuia sa se faca auzit limbajul pasional al
iubitului.Venea apoi impacarea celor doi care executau un pas de deux,incheiat printr-o coda
indracita.’’
Sunetele folositoare le strangem si le eliberam pe unde radio sau,ca sa ne farmece
oricand,le pastram pe banda magnetica. Ele pot comunica pericolul (sunetul cornului),
bucuria (ganguritul unui copil) sau pot atrage atentia asupra unor evenimente. Sunetul
monoton al clopotului anunta pentru cultura crestina moartea unui om. Lipsa mijloacelor de
comunicare performante a determinat multa vreme schimbul de mesaje pe cale vizuala sau
auditiva. In 1796 vestea incoronarii tarului Pavel I a fost purtata de la Moscova la Petersburg

2
prin focuri de arma, trase fiecare in clipa cand se auzea precedentul. Astfel s-au parcurs 650
de kilometri in trei ore.
Culoarea, materialul, ritmul sau compozitia sunt doar cateva elemente de care
comunicarea plastica se foloseste. Fata de acestea, proiectia cinematografica este o forma
sincretica de comunicare care incearca sa armonizeze textul cu imaginea si sunetul. Ca si
teatrul, ea si-a elaborat o expresivitate specifica. O chemare la rampa ar dezvalui in lumina
reflectoarelor alaturi de Charlie Chaplin suita de actori celebrii ai filmului mut. Acestia sunt
pionierii ce au folosit cu indemanare comunicarea non-verbala, pe atunci singura metoda
disponibila a ecranului.

Dansul – o comunicare prin miscarile trupului

Dansul este fara doar si poate pasiunea celor mai multe persoane inca din cele mai
vechi timpuri. Pe langa faptul ca dansul poate deveni o cariera, numarul dansatorilor
profesionisti fiind destul de mare, dansul ne inconjoara oriunde si fara sa ne dam seama, la un
moment dat, ne trezim dansand.
Dansul caracterizeaza intreaga natura. Pana si insectele, pasarile si alte vietuitoare
“danseaza”, dansul facand parte din comportamentul lor caracteristic ritualurilor de
imperechere, lupta sau supravietuire.
Martha Graham afirma ca “Dansul reprezinta cantecul trupului, fie cel de bucurie, fie
cel de tristete.” Inainte de toate, dansul este o forma de manifestare artistica ce presupune
miscarea armonioasa a trupului pe ritmul muzicii. Dansul exista inca din cele mai vechi
tipuri, avandu-si originile chiar in practicile religioase, ritualuri vanatoresti, fiind practicat
chiar si inainte de lupte. Asadar, dansul poate fi privit ca o forma de comunicare, deoarece
prin miscarile trupului, dansatorul transmite un mesaj celor care il privesc. Mai mult decat
atat, dansul a fost ancorat mai multor sporturi cum ar fi gimnastica, patinajul artistic si artele
martiale.
Dansul, dupa cum am spus si anterior, poate fi practicat atat ca o pasiune, insa pentru
dansatorii de performanta acesta reprezinta o cariera mai mult decat deosebita. Stilurile in
care dansul a evoluat de la origini pana in prezent sunt foarte numeroase, iar pasionatii de
dans pot practica genurile pe care le doresc.

Scurta istorie a dansului

Avand in vedere faptul ca dansul nu a lasat urme vizibile de-a lungul timpului nu se
poate afirma cu exactitate anul aparitiei acestei minunate forme de manifestare artistica sau
momentul in care aceasta activitate a devenit o parte esentiala a culturii intregii umanitati. De
curand, Joseph Jordania a afirmat in urma unor cercetari ca dansul a existat inca de la
inceputul umanitatii, fiind o forma de identitate individuala. Dupa cum am spus si anterior,
dansurile erau caracteristice ritualurilor religioase, ceremoniilor vanatoresti, dar era folosit si
de catre razboinici inainte de a porni in sangeroasele lupte.
Treptat, dansul a devenit una dintre cele mai interesante forme de exprimare artistica
si, mai mult decat atat, a devenit una dintre cele mai importante discipline in Grecia antica,
avand un puternic caracter social. In Antichitate, dansul avea atat scopuri ritualice, cat si de
amuzament. La inceputul Evului Mediu, dansul era practicat in scop pur religios, pentru ca in
jurul secolului al XIII-lea dansul sa devina o puternica forma de comunicare sociala. Arta
dansului a cunoscut apogeul incepand din timpul Renasterii, cand a inceput sa fie practicat
din ce in ce mai des de catre reprezentantii tuturor claselor sociale. In aceasta perioada au fost
stabilite anumite genuri de dans. Dn secolele care au urmat si pana in prezent dansul se afla
intr-o continua schimbare, iar stilurile noi apar de la o perioada la alta.

3
Este de la sine inteles ca fara muzica dansul nu ar exista, legatura dintre aceste doua
arte fiind foarte stransa.

Dansul – o pasiune pentru trup si suflet

Revenind la dans ca pasiune, acesta poate fi practicat de catre oricine si oricand… nu


neaparat la petreceri sau la simplele iesiri cu prietenii. Pasionatii de dans se pot inscrie la
cursuri speciale, pot incepe sa practice un anumit gen sau pot invata tehnici care apartin mai
multor stiluri de dans.
De ce este dansul o pasiune pentru trup si suflet? Tocmai pentru ca dansul reprezinta o
activitate relaxanta si in acelasi timp una foarte antrenanta. Chiar daca pasionatii de dans care
doresc sa evolueze pe fagasul acestei minunate arte vor trebui sa munceasca din greu pentru
a-si atinge scopul, cei care privesc dansul ca pe un hobby vor avea parte de momente
minunate in cadrul orelor de dans. Talentul, daca nu este innascut, poate fi dobandit pe
parcursul lectiilor. Ar fi ideal ca si cei care nu au mai cochetat cu dansul sau care considera
ca nu sunt destul de talenti, insa un eveniment important se apropie si trebuie sa impresioneze
prin dans, sa participe la cateva cursuri. De indata ce vor simit gustul acestei deosebite
activitati, dansul va deveni fara doar si poate o pasiune.
Beneficiile dansului sunt numeroase. In primul rand, dupa cum am mai afirmat pe
parcursul acestui articol, dansul reprezinta o forma de exprimare si o modalitate de
comunicare non-verbala. Cei care practica in mod constant dansul, fie in cadrul unui club de
dans sau chiar si in cadrul petrecerilor, sunt mult mai increzatori in sine si isi pot exprima cu
o mai mare naturalete emotiile si trairile printr-un limbaj al trupului. De fapt, danusul este un
limbaj al trupului, dar si al sufletului, pentru ca prin miscari, dansatorii exprima ceva.
Dansul este una dintre cele mai relaxante activitati, chiar si atunci cand tehnicile sunt
invatate. Mai mult decat atat, unele situatii sunt de-a dreptul amuzante.
Pe langa aceste avantaje, dansul combinat cu exercitiile de fitness si aerobic este o
modalitate excelenta pentru a arde calorii intr-un mod foarte relaxant, fara a va chinui sa
faceti exercitii dificile, fapt pentru care dansul este perfect pentru a va mentine in forma.
Dansul este o activitate perfecta si pentru cei mici care nu doar ca vor invata anumite
tehnici esentiale, dar se vor dezvolta armonios. Tehnicile de dans din moment ce sunt
invatate, vor fi retinute o viata intreaga.
Mai mult decat atat, dansul este o activitate sociala, iar cei care il practica nu numai ca
vor cunoaste noi persoane care impartasesc aceeasi pasiune pentru dans si vor lega noi
prietenii, dar vor reusi sa aiba o atitudine diferita in viata de zi cu zi. Cei care practica dansul
sunt mai increzatori in sine si in fortele proprii.
Foarte putine pasiuni sunt la fel de satisfacatoare precum dansul. De aceea, orice
persoana care iubeste sa danseze in timpul liber, la petreceri, evenimente sau in intimitatea
locuintei, poate incerca sa participe la cursurile organizate in diferite locatii de catre dansatori
profesionisti. Foarte multi adolescenti se indreapta in prezent spre streetdance cu toate
ramurile sale, deoarece este un stil de dans inovator, antrenant si permite o mare libertate de
miscare. Competitiile de acest gen sunt numeroase, iar distractia este maxima. Alte persoane
se indreapta catre dansurile moderne sau de societate, pe cand altele catre dansurile
traditionale.
Asadar, dansul reprezinta o forma de comunicare si de exprimare a emotiilor, a
sentimentelor si trairilor fara a folosi cuvinte. Fiecare persoana danseaza intr-un mod unic
deoarece, ca oricare forma de manifestare artistica, tehnicile dansului se contopesc armonios
cu imaginatia, creativitatea si trairile dansatorului.

4
Dansul – legatura intre Om si Univers, dansul – forma directa de comunicare

Dansul reprezinta cea mai veche forma cunoscuta de exprimare umana, radacinile sale
pierzandu-se in negura vremurilor. Nu se poate stabili cu exactitate cand a aparut dansul in
viata oamenilor, insa acesta s-a dezvoltat, mai intai, avand un profund caracter ritualic pentru
ca mai tarziu sa devina o forma de comunicare nonverbala, capatand o tenta senzuala.
Aceasta arta se pune in valoare prin intermediul miscarilor trupului omenesc miscari
ce au ca scop principal transmiterea de stari sufletesti, emotii, ganduri. Dansul poate fi
considerat astfel ca fiind un mijloc de socializare de comunicare sau chiar de seductie.
Pentru a intelege mai bine care este rolul dansului in procesul de comunicare, de inter-
relationare umana, haideti sa patrundem putin mai adanc in tainele acestui proces atat de
important in viata noastra de zi cu zi.
Comunicarea este un proces prin care un individ (emitatorul) trimite diverse semne,
semnale, diversi stimuli catre alt individ ( receptorul), cu scopul de a-i transmite ceva .
Comunicarea interumana se imparte in trei mari categorii care la rindul lor se pot
ramifica:
1. Comunicarea verbala
2. Comunicarea nonverbala
3. Comunicarea paraverbala
Dintre toate categoriile mai sus enumerate comunicarea nonverbala intriga cel mai
mult. Rezultatele recente ale cercetarilor arata ca comunicarea verbala se afla in vadita
contradictie cu descoperirile din domeniul kinezicii (studiul miscarilor corpului) potrivit
carora persoanele aflate in interactiune nemijlocita isi transmit cu precadere mesaje
nonverbale.
Rolul comunicarii nonverbale este in consecinta mult mai mare in transmiterea si
receptarea mesajelor decit cel al comunicarii verbale si chiar se poate ajunge ca in unele
situatii comunicarea nonverbala sa se poate lipsi total de cea verbala. Aceasta este de fapt
situatia si in cazul dansului, care reprezinta o modalitate foarte speciala de comunicare mai
ales nonverbala.
Dintre toate domeniile artei dansul este cel mai legat de aceste forme de comunicare.
In dans expresia devine controlata , deliberata si corespunzatoare caracterului si spiritului
acestuia. Prin mimica si gestica dansatorul transmite partenerului sau si publicului starea sa
psihica interioara. In consecinta starea de spirit a dansatorului va influenta mesajul dansului.
Atitudinea corporala pe care o avem, felul in care stam poate fi un indicator foarte bun
al starii fizice si psihice in care ne aflam si poate servi ca o forma deliberata de comunicare.
De asemeni pozitia corpului ne poate trada in ceea ce priveste obiceiurile, profesia, educatia.
Spre exemplu un dansator va adopta mai mereu o postura frumoasa, eleganta si echilibrata
atat in viata particulara cat si pe scena.
Comunicarea scenica in dans constituie legatura intre desfasurarea unei succesiuni de
actiuni fizice, expresive, justificate anterior si modul in care spectatorul va putea in cadrul
general al intelegerii mesajului artistic sa retraiasca imaginativ si afectiv viata sufleteasca a
personajului (dansatorului). Acesta transmite starile, trairile si emotiile dansului sau prin
itermediul mimicii, gesturilor, expresivitatii si posturii sale.
Sa ne imaginam oameni dansand intr-o zi de sarbatoare: o hora duminica in sat,
carnavalul de la Rio, sau un bal intr-un salon din Viena, un dans tribal in jurul focului, o
petrecere intre prieteni la o zi de nastere. Sa evocam cateva momente unul sau mai multe
dintre aceste exemple…

5
Ce sentimente si emotii evoca aceste imagini ?
Cred ca fata ti s-a luminat deja, zambesti poate in sinea ta, iar daca te gandesti mai
mult incepi parca sa si auzi muzica, sa simti ritmul, sa vezi miscarile, sa simti atmosfera de
buna dispozitie – nu-i asa ca te simti mai bine?… …si acesta am putea spune ca este cel mai
putin important dintre toate efectele pozitive si profund regeneratoare ale dansului…
Dansul este prin excelenta o forma de comunicare. Prin dans te deconectezi, reinveti
sa comunici cu trupul tau, cu ceilalti oameni, cu viata, cu universul. Dansul este o comunicare
non-verbala, spontana, ce implica atat participare constienta cat si subcontienta, o comunicare
intr-o atmosfera destinsa si relaxata, creata de ritmul muzicii si conventia sociala care
asociaza dansul cu momentele de divertisment, de “distractie”. Dansul are un puternic efect
social, te deschide si iti da posibilitatea sa interactionezi mai usor, mai relaxat si mai eficient
cu semenii tai.
Dansul solicita mult mai multe grupe de muschi decat majoritatea activitatilor
obisnuite. Acest aspect iti da o suplete speciala, o flexibilitate magica care atinge si
influenteaza atat corpul tau fizic cat si modul tau de a fi, de a comunica de a interrelationa cu
alte persoane. Prin dans, incerci sa devii mai expresiv, mai comunicativ, redescoperi din nou,
copilul din tine. Dansul iti reaminteste notiunea de joaca, joc. Nu intamplator dansurile
populare sunt adesea denumite prin intermediul acestui cuvant generic : joc.
Dansul este daca vreti bagheta magica, sau formula alchimica ce iti deshide larg
portile spre taramurile imaginatiei, unde totul este posibil prin improvizatie, unde problemele
cotidiene capata parca dimensiuni mai blande, mai abordabile, unde stereotipurile si blocajele
se pierd in varietatea posibilitatilor. Prin acest efect al sau dansul reprezinta un prim pas spre
rezolvarea tuturor conflictelor interior-personale si spre acea stare de deschidere spre ceilalti
care este indispensabila in rezolvarea diferendelor de orice natura cu semenii nostri.
Imagineaza-ti dansul ritualic al samanului in zgomotul tobelor… dansul lui David in
fata chivotului legii… rotirea nesfarsita a dervisului… dansul inchinat Soarelui de un indian
din America… gesturile simbolice ale dansatoarei din India… dansul unei balerine pe o scena
de teatru… dansul unui negru pe o strada intr-un oras american… si nu mai este nevoie sa
argumentam eficienta dansului in generarea unei stari de buna dispozitie, deschidere,
comunicare si socializare constructiva si relaxata.
Imagineaza-ti o invartita din Ardeal, in care un fecior mandru o joaca pe mandra lui
intr-un vartej infocat… un tango pasional, intre un el brunet, cu trandafirul in dinti si o ea cu
rochie rosie cu volane… un vals in care un tanar in frac negru si sclipitor poarta o tanara in
rochie alba cu falduri largi pe deasupra podelelor unei sali de bal… mai trebuie sa spunem
ceva ? Dar sa nu uitam ca vorbele sunt vorbe , in timp ce experientele, practica sunt altceva.
DA, Dansul este in primul si primul rand manifestarea Instinctului Vietii (fie ca
denumim acest lucru prin termeni ca energie creatoare, libido sau bucuria de a trai), in
evolutia sa catre spiritualitate, catre identificarea cu ceea ce este nemuritor.
De aceea, exprimarea prin dans poate fi materia prima si o modalitate practica in
procesul de autorealizare de autodefinire ca om.

6
Bibliografie
1. https://www.qdidactic.com/bani-cariera/comunicare/comunicarea-artistica187.php
2. http://dli.ro/
3. https://cohorta.wordpress.com/2013/05/25/dansul-o-pasiune-pentru-trup-si-suflet/
4. https://logadance.ro/invata-sa-comunici-prin-dans-la-loga-dance-school-informatia-
zilei/
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Comunicare