Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport

Asist. Univ. Dr. Rusănescu Alina Gabriela

Studiu de caz: Cazul nr. 1


1. Identificarea și cunoașterea situației de criză educațională
Contextul problemei
Situația o fost semnalata la o școală gimnazială, la clasa a-VIII-a, o clasa de alfel foarte
buna, cu copii foarte silitori și cu rezultate foarte bune la olimpiada de limba ucrainiana. In
aceasta clasa, 3 elev,i M.M, O.I. si S.V., au comis mai multe furturi din clasa. Aceste furturi
au fost intrerupte atunci cand aceștia au fost suprinsi de catre profesorul de educație fizica,
cand furau bani din portofelul a doi elevi din clasa.
De precizat este faptul ca acest profesor era de serviciu pe școala. Aceasta suprindere
in flagrand a celor 3 elevi, care sunt si cei mai obraznici din clasa, vine dupa ce unul
dintre colegi a inceput sa ii banuiasca pe acestia. Într-o altă oră de educație fizica acesta nu a
fost lasat de către cei 3 elevi sa intre in clasa cand și-a uitat incaltamintea de schimb. Profesorul
m-a anunțat intai pe mine, ca diriginte, apoi eu am anunțat conducerea școlii si parinții.

Problema - definirea problemei


Profesorul de serviciu impreuna cu mine, ca diriginte, și conducerea scolii am convocat
imediat o sedința unde au fost chemați de urgenta parinții elevilor, dar și toata clasa a 8-a.
S-a desfașurat o ancheta interna, elevii fiind interogati de catre directorul școlii, aceștia
recunoscand imediat acuzatiile aduse. Precizez faptul ca acesti 3 elevi, care sunt cunoscuti ca
fiind foarte obraznici si chiulitori, au reusit sa isi faca un obicei de a ramane ultimii in clasa
atunci cand urma ora de educatie fizica. Chiar daca actionau in 3, unul stand la usa si ceilalti
doi cautand prin portofele, profesorul de sport ii stia ca fiind foarte obraznici si cu multe
probleme la activ.

2. Etiologia - Identificarea cauzelor problemei


Acesti 3 elevi problemă provin din familii defavorizate, unul din ei fiind orfan, si cu o
stare materiala precara. Ei au sustinut faptul ca au incercat sa fure bani de la colegi pentru a-si
cumpara bauturi racoritoare si alte produse fast-food.
In discutiile avute de directorul scolii cu parintii s-a pus problema ca elevii in cauza sa
fie exmatriculati. Insa, la rugamintile parintilor aflati intr-adevar intr-o situatia familiala destul
de rea, acest lucru a ramas de discutat pana la venirea unui organ de politie in scoala. Parintii
copiilor nu au loc de munca si isi castiga existenta doar din agricultura.
Tot in cadrul unei sedinte, insa doar cu cu parintii si conducerea, a fost adus si un politist
care le-a explicat parintilor despre eventualele sanctiuni mari pe care le risca cei 3 copii ai lor.
Parintii acestora au sustinut ca ei nu se asteptau la o astfel de comportare din partea copiilor lor
si motiveaza aceasta infractiune ca fiind una cauzata de faptul ca celor trei elevi li s-a facut
pofta de unele produse de patiserie pe care ei nu au de unde sa le cumpere; totodata spun ca
este inacceptabil ca sa fure bani de la ceilalti colegi.

3. Decizia
In primul rand s-a actionat ca fiind prima data cand acestia au furat si, impreuna cu
ceilalti profesori si conducerea scolii, s-a considerat ca acestia pot fi iertati, insa cu foarte multe
conditii. Scopul principal este acela de a combate astfel de obiceiuri total gresite ale unor elevi,
acela de a fura, pentru ca ei pot raspunde penal in cazul in care furtul este de amploare.
Totodata, un alt scop este acela de a-i aduce pe cei trei elevi problema pe o linie buna
de-a a fi integrati si de a renunta total la astfel de infractiuni.

1
Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport
Asist. Univ. Dr. Rusănescu Alina Gabriela
4. Programul de intervenție
Pe termen scurt se doreste ca cei 3 elevi sa isi reglemeteze comportamentul fata de elevi,
dar mai ales fata de scoala, si mai ales fata de actiunile total deplasate ce le pot aduce unele
sanctiuni disciplinare severe, si anume: exmatricularea si chiar raspunderea penala pentru
furturi. In aceasi masura, parintii trebuie sa aiba o legatura mai stransa cu scoala, cu situatia
elevilor de la orice materie, astfel dezvoltandu-se abilitatile de comunicare cu parintii si elevii.

5. Aplicarea măsurilor
Ca solutie alternativa, se pot parcuge mai multe ore de dirigentie in care sa fie adus un
organ de politie pentru a le furniza tuturor elevilor, si mai ales celor trei elevi, informatii legate
de infractionalitatea din institutia scolara si nu numai, dar si riscurile pe care le asuma cei care
infaptuiesc astfel de actiuni. Tot ca si solutii alternative se pot face diferite actiuni de grup in
care sa fie inclusi cei 3 elevi și sa le aduca lor si celorlalti premii si alte lucrui utile lor.

6. Controlul
Chiar daca cei trei elevi, impreuna cu parintii lor, nu provin din familii cu stare macar
medie, ei trebuie sa inteleaga ca orice lucru furat le poate aduce multe sanctiuni. Tot ca solutie
s-a inclus si o mic ajutor din partea fiecarui elev, dar si din partea unor profesorii. Totodata,
dupa desfasurarea acestei anchete interne, s-a hotarat ca elevii in culpa sa fie iertati, dar cu
amendamentul ca, in cazul unei recidive, acestia vor fi exmatriculati si chiar anchetati penal.

7. Evaluarea (ce am obtinut? Cum am rezolvat situatia de criza?)


In urma aceste situatii de criza educationala, am obtinut urmatoarele rezultate:
-imbunatatirea comportamentului elevilor, elevi ce se pare au luat la cunostiinta gravitatea
faptelor savarsite:
-cei 3 au primit o atentie mai mare din parte colegilor lor chiar daca la inceput acestia au fost
mai respingatori;
-parintii au inceput sa acorde mai mult interes scolii si educatiei copiior lor;
-s-au impus unele reguli de parasire organizată a clasei mai ales atunci cand acestia au ora de
educatie fizica;

2
Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport
Asist. Univ. Dr. Rusănescu Alina Gabriela

Studiu de caz: Cazul nr. 2


1. Identificarea și cunoașterea situației de criză educațională
Contextul problemei
Subiectul: L.M. , 10 ani, clasa a IV-a, Copil de etnie rromă
Problema educativă a elevei L.M. ţine de inadaptarea şcolară, manifestată prin atitudini
respingătoare faţă de cerinţele şcolii, prin sfidarea învăţătorului şi a colegilor de clasă.
Menţionez că are şi un număr mare de absenţe nemotivate. Din punctul de vedere al dezvoltării
intelectuale, eleva are capacităţi reduse de abstractizare şi generalizare în raport cu vârsta. Are
o pregătire şcolară precară cu mari lacune în cunoştinţe şi deprinderi acumulate din clasele
anterioare, este submotivată pentru învăţătură, aceşti factori explicând în mare parte şi situaţia
şcolară foarte slabă. Gradul de maturizare psihică este scăzut, copilul are dificultăţi de adaptare
atât la mediul şcolar cât şi la cel familial.

Istoricul evoluţiei problemei


Lipsa de afecţiune din partea părinţilor, dezinteresul total al acestora faţă de cei trei
copii, lipsa supravegherii parentale si maternale ( părinţii alcoolici, plecaţi la muncă în sat,
lipsind zile şi nopţi de lângă copii); condiţii materiale insuficiente, majoritatea timpului şi-l
petrece cerşind de la vecini lipsind de la şcoală aproape jumătate din anul şcolar 2008-2009,
au dus la repetenţie .
Lipsa motivaţiei de învăţare s-a observat din primele clase şi are la bază în cea mai mare
parte indiferenţa părinţilor faţă de educaţia copiilor în general.
Astfel situaţia şcolară s-a menţinut în zona mediocrităţii spre slab, eleva mulţumindu-se
că a promovat clasa.

2. Etiologia - Identificarea cauzelor problemei:


a) – M. prezintă dificultăţi de relaţionare deosebit de pronunţate, este o fire introvertită,
puţin interesată de comunicare
b) - are numeroase absenţe nemotivate.
Comportamentul:
- Nu vorbeşte în clasă decât atunci cand i se pune în mod direct o întrebare.
- Răspunde ezitant, cu o voce nesigură, abia auzită, se înroşeşte la faţă şi evită să
privească în ochi învaţătoarea când i se cereasă răspundă.
- Când trebuie să lucreze individual în clasă nu-şi termina niciodată activitatea, rămânea
liniştită şi nu îşi deranjează colegii.
- Reacţionează puţin pozitiv dacă este lăudată, dar se supără foarte tare dacă este certată
fără să mai comunice cu cineva.
- Rămâne singură în timpul recreaţiilor, ceilalţi o ocolesc, pentru că de multe ori este
nespălată şi prost îmbrăcată.
Dialog cu eleva:
M. pare la prima vedere o fată liniştită care evita să vorbească. După mai multe monologuri
ale mele şi laude necontenite M. a început să povestească întâmplări din viaţa ei.
,, Mi-e temă sa răspund . Dacă greşesc copiii mă vor striga Repetenta.”
,, Nu vin la şcoală pentru că nu –mi dau voie părinţii. Trebuie să am grijă de casă cât timp
ei sunt plecaţi.”
Dialog cu mama:
- Mama ne spune că M. refuză să vină la şcoală pentru că, ,,râd copiii de ea pe motiv că a
rămas repetentă”.

3
Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport
Asist. Univ. Dr. Rusănescu Alina Gabriela
- Aceasta se scuză că nu se poate ocupa de educaţia copiilor de problemele şcolare ale
acestora din cauza soţului, care este beţiv şi violent. Tot ce le duce tatăl aruncă, iar banii
toţi îi dă pe băutură.
Dialog cu tata
- Acesta spune că el stă mult timp plecat şi copiii sunt lăsaţi acasă cu soţia, care după
plecarea sa la muncă, pleacă şi ea de acasă, copiii rămânând astfel în grija vecinilor.
- Aceştia le aduc mâncare, le spală hainele, dar ei se joacă şi se murdăresc tot timpul. O
acuză vehement pe mama care umblă pe drumuri fără motiv.
Dialog cu vecinii
- Toţi ştiu şi regretă posibilităţile acestor copii necăjiţi. Îi acuză pe ambii părinţi. Din vina
lor copiii sunt plini de păduchi, lipsiţi de hrană, adesea fură de la vecini ceea ce cred că le
este necesar.

3. Decizia
Inadaptarea M. la şcoală a fost repercusiunea comportamentelor greşite ale părinţilor.
Dacă ei sunt părăsiţi de părinţi în cine pot avea încredere? Deşi în clasă stătea liniştită în banca
sa, acasă, pe la vecini mergea şi le cerea mereu măncare.

4. Program de intervenție
Pe termen lung, se dorește ca M. să frecventeze regulat toate orele, sarcinile didactice
să fie terminate în timp util, să participe la discuţii cu toţi colegii, De asemenea, activitătile de
învăţare se vor prelungi după orele de curs.
Pe termen scurt, M. i se vor trasa diverse sarcini precise , cât mai atractive pentru a fi
resposbilizată. Eleva va fi încurajată să-şi exprime propriile păreri faţă de problemele abordate
alături de ceilalţi elevi în a-şi spune părerea la toate discuţiile din clasă alături de colegii săi.
Se vor purta discuţii cu eleva pe diferite teme .

5. Aplicarea măsurilor
Efectuarea de vizite la domiciliul elevei împreună cu mediatorului şcolar , unde am
purtat diverse discuţii atât cu eleva cât şi cu părinţii acesteea , prin urmare Maria a început să
frecventeze din nou şcoala .
Conceperea şi punerea în practică a unor metode coerente de lucru cu ea au avut rezultate
mulţumitoare. La orice activitate M. este ajutată de colegi şi încurajată pentru orice efort căt de
mic .

6. Controlul
Responsabilităţi: I se cere M. să răspundă zilnic de completarea panoului de prezenţă
din clasă, explicându-i cât de importantă este sarcina sa.
Participarea în clasă: Încă de la începutul programului am pus-o să completeze panoul
de prezenţă,în care M.trebuia să afişeze fotografia fiecărui elev prezent. De atunci L.M. venit
zilnic la şcoală.
Activitatea de învăţare: Zilnic este pusă să răspundă, fiecare răspuns este încurajat.
Sarcinile de învăţare sunt diferenţiate. Temele sunt făcute după ore la şcoală astfel încât acasă
M. trebuie doar să mai citească lecţiile. Copiii o laudă şi ea a începe să fie încrezătoare în
forţele proprii şi să lucreze singură.
Vizita mediatorului şcolar la domiciliul elevei
Aptitudini sociale: În timpul activităţilor de grup, M. este rugată să-i ajute pe copii,
ajungând să dobândească reale aptitudini.

4
Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport
Asist. Univ. Dr. Rusănescu Alina Gabriela
7. Evaluarea (Ce am obţinut? Cum am rezolvat situaţia de criză?)
Obiectivele pe termen scurt au fost realizate şi s-a observat o schimbare pozitivă. M.
nu mai lipseşte de la şcoală decât dacă este bolnavă şi atunci vine mama şi mă anunţă, a devenit
încrezătoare în forţele proprii, comunică cu toţi elevii.
S-au observat, în scurt timp, progrese la învăţătură şi adaptare. E din ce in ce mai activă,
se bucura pentru orice rezultat obţinut şi orice apreciere pozitivă.
În lipsa consilierului şcolar, mediatorul efectuează în continuare vizite la domiciliul
elevei. M. începe să recupereze ,,cu paşi mici, dar siguri” problemele de inadaptare. În cele
două zile când elevii termină cursurile la ora 12,00 voi rămâne la şcoală cu M. şi vom lucra
suplimentar la disciplinele care impun acest lucru. Părinţii au înţeles cât de important este ca
fiica lor să frecventeze şcoala. Mama este mai mult acasă, se ocupă mai mult de educaţia
copiilor, are o atitudine pozitivă faţă de şcoală.

5
Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport
Asist. Univ. Dr. Rusănescu Alina Gabriela

Studiu de caz: Cazul nr. 3


1. Identificarea și cunoașterea situației de criză educațională
Anul trecut fiind profesor la o clasa de a VIII a am fost surprins sa aflu de la politist
despre un elev din clasa ca este autorul unor furturi de pe raza comunei Alexandru Ioan Cuza.
Primele semne au fost lipsa nemotivata de la scoala elevul acumuland un nr. Impresionant de
absente.

2. Etiologia - Identificarea cauzelor problemei


Elevul intrase probabil intr-un grup de « prieteni> care ii intretinea anumite vicii
precum fumatul si consumul de alcool fiind surprins de nenumarate ori la ore tarzii in preajma
lor.

3. Decizia
Dirigintele a informat familia elevului despre situatia creeata precum si conducerea
scolii.Parintii au venit la scoala si s-au purtat discutii care s-au finalizat cu incheierea unei
intelegeri intre familie si scoala precum ca vor lua masurile ce se impun pentru ca situatia sa
nu se repete.

4. Program de intervenție
Avand in vedere situatia deosebita prin care trece , elevul va fi sprijinit de catre cadrele
didactice pentru a-si inbunatati situatia scolara pentru a promova cele 8 clase.

5. Aplicarea măsurilor
Mai intai dirigintele a descurajat colegii care radeau de el, s-au purtat discutii intre elev
si diriginte cat si elev-director in urma carora comportamentul elevului s-a schimbat radical

6. Controlul
Dirigintele a tinut legatura tot timpul cu familia, l-a incurajat l-a ajutat sa treaca peste
momentele dificile,unii dintre colegi chiar l-a ajutat in pregatirea pentru capacitate

7. Evaluarea (Ce am obţinut? Cum am rezolvat situaţia de criză?)


-elevii au inteles demersurile legate de colegul lor iar incertitudinile au disparut:situatia
s-a calmat;
-colegii care predau disciplinele pentru Testele Nationale l-au ajutat sa recupereze o
mare parte din materie ;
-elevul a acceptat intelegerea colegilor si a cadrelor didactice si se comporta firesc
(integrata in colectivul clasei,nu marginalizat);

6
Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport
Asist. Univ. Dr. Rusănescu Alina Gabriela

Studiu de caz: Cazul nr. 4

1. Identificarea și cunoașterea situației de criză educațională


Nu demult , achizitionasem un set de piese lego , divers colorate, destul de multe ca
numar, a caror conformatie permitea copiilor sa construiasca diferite jucarii, cu care ulterior
isi organizau jocuri variate.
Erau preferate de majoritatea copiilor , dar mai ales de baieti, care se intreceau sa ajunga
primii la ele.
Intr-una din zile, in urma deselor sesizari ale unui grup relativ mare de copii, conform carora
alti doi copii din grupa au intervenit agresiv in jocul lor, am urmarit intentionat ce se intampla.
Cei doi copii incriminati , baieti si ei, simtindu-se probabil exclusi , au devenit agresivi,
agresivitatea lor manifestandu-se prin interventia peste dorinta celorlalti in joc. Ulterior au
devenit chiar mai agresivi , recurgand nu numai la imprastierea jucariilor celorlalti, ci si la
aruncarea acestora in diferite directii, necontrolat, gesturile lor fiind destul de periculoase
pentru ceilalti.

2. Etiologia - Identificarea cauzelor problemei


Deoarece cei doi copii nu se mai manifestasera agresiv pana atunci, am facut o scurta
ancheta ,incercand sa ma informez pe rand de la ei , de la grupul care mi-a adus la cunostinta
faptele celor doi, dar si de la restul grupei-copii care au fost martori la cele intamplate.
Copiii in cauza si-au motivat faptele ca urmare a refuzului celorlalti de a-i primi sa se
joace cu ei.
Intrebandu-i pe cei din grupul advers ce s-a intamplat, am aflat ca cei doi le-au stricat jucariile.
Intervievandu-i si pe ceilalti care nu erau nici agresori nici agresati , ci martori la cele intamplat,
am aflat ca cei doi, cand au vazut ce joc frumos au initiat ceilalti au vrut sa intre si ei in joc ,
dar , pentru ca rolurile erau impartite si nici piese nu mai erau ,nu au fost primiti si atunci ei au
recurs la vorbe urate, ce au intarit refuzul primilor de a-i primi in joc. Conflictul a continuat ,
cei doi aruncand jucariile prin clasa, stricand tot ce se construise pana atunci.
Considerand ca aceste manifestari nu sunt foarte grave , pentru moment am recurs la
izolarea acestora pentru o perioada scurta de timp, ceilalti urmand sa stranga jucariile si sa nu
se mai joace in acea zi cu ele.
Se pare ca masurile luate nu au fost suficiente , deoarece conflictul a continuat si dupa
plecarea de la gradinita, cand pe terenul de joaca , aruncand cu pietre inspre copiii ce formau
grupul advers, unul dintre cei doi a lovit pe unul dintre copiii din acest grup , spargandu-i capul.
Instiintata de cele intamplate , a doua zi am intervenit mai ferm .

3. Decizia
Pentru inceput am luat decizia de a purta o discutie mai serioasa cu intreaga grupa , pe
baza careea sa stabilim corect cauzele care au condus la conflict si ce este bine sa facem pentru
ca asemenea comportamente sa nu mai apara.
Am stabilit, in urma dezbaterii situatiei create, ca vinovati de cele intamplate sunt copiii
din ambele grupuri, deoarece s-au abatut de la regulile stabilite anterior privind folosirea
jucariilor , care sunt pentru toti copiii, iar atunci cand jucaria preferata este la alt copil il rugam
frumos sa ne-o dea, sau ne jucam impreuna.
Despre faptul ca s-a ajuns la violenta , le-am explicat copiilor care sunt consecintele
unui asemenea comportament nu numai pentru cel agresat, ci si pentru agresor. In acest context
am luat decizia de a stabili pedepsele pentru cei implicati in acest conflict, carora le-am interzis

7
Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport
Asist. Univ. Dr. Rusănescu Alina Gabriela
jocul de orice fel pana la constatarea schimbarii atitudinii lor. Daca voi constata ca exista
tendinta de a se schimba , voi reveni asupra pedepsei aplicate.

4. Program de intervenție
Pe termen lung am stabilit ca fiecare abatere de la normele si regulile de comportare
valabile la nivelul grupei va atrage dupa sine pedepse ca: acordarea de buline negre, izolarea,
interzicerea jocurilor la calculator, cu jucariile preferate, instiintarea familiei, etc.
Ca masuri de interventie imediata am stabilit ca :
• cei doi sa promita ca nu vor mai fi agresivi in relatiile cu colegii, indiferent de provocarile
celorlalti;
• in perioada imediat urmatoare toata grupa, va urma un program mai strict in ceea ce priveste
etapa jocurilor si activitatilor liber-alese, incluzandu-i si pe cei doi in jocul lor, iar zilnic
unul dintre copiii care se vor comporta cel mai frumos va fi desemnat responsabil cu
disciplina, avand grija ca jocurile sa se desfasoare in cele mai bune conditii si jucariile sa
se pastreze fara a fi deteriorate.

5. Aplicarea măsurilor
Pe parcursul aplicarii masurilor, am constatat ca majoritatea copiilor au acceptat noile
reguli ale “jocului”, “agresivitatea” celor doi manifestandu-se la inceput sub masca imbufnarii
si a dispozitiei rele, care au disparut pe masura implicarii lor in activitati ce presupuneau
raspundere (ambii au fost stimulati prin investirea cu raspunderea de a pastra ordinea la jucarii
atunci cand am constatat ca respectau regulile). Usor s-a instalat o atmosfera apropiata de
normalitate.

6. Controlul
Controlul asupra eficientei masurilor luate l-am facut permanent, urmarind fiecare
manifestare ce parea sa degenereze, luand masuri imediate .

7. Evaluarea (Ce am obţinut? Cum am rezolvat situaţia de criză?)


Pentru a avea certitudinea ca manifestarile agresive au disparut, am recurs la o activitate
in cadrul careea am lecturat povestirea “Cine e mai puternic “ de Victor Sivetidis, pe marginea
careea am initiat o convorbire al carui plan de intrebari era axat pe problematica agresivitatii
intre copii, cu trimitere la intamplarile recente. Am constatat ca toti sunt capabili sa ia atitudine
si ca si-au insusit invatamintele ce s-au desprins din cele relatate, reusind sa identifice regulile
de convietuire in grup .