Animale și plante din pajiștea de munte

Acvila de munte sau pajura este o pasăre răpitoare de zi de talie mare, cu lungimea
corpului de 80 - 93 cm și anvergura între 190 – 225 cm. Sedentară în România, este
răspândită în zona de munte și de dealuri piemontane, în special în zone cu masive
calcaroase.

Capra Neagră
Desi la origine pare sa fi fost un animal de padure, capra neagra este întalnita
preponderent în golul alpin, localizata fiind în general în apropierea stancariilor
inaccesibile omului si animalelor domestice. Iarna coboara temporar spre limita
altitudinala a padurii si uneori în stancariile din terenul împadurit. Sunt, ca exceptie, si
nuclee reduse de capre negre care nu parasesc decat arareori padurea

Şopârla de munte
Are lungimea totală la mascul 12-15 (rar 17) cm, din care coada 6-9 cm; femela până la 18 cm, din
care coada 10 cm; 25-38 squame, obişnuit carenate, rar netede; 6-8 şiruri longitudinale de
gastrostege; 5-15 pori femurali de fiecare parte. Nările, aşezate între 2-3 plăci, nu se ating de rostral.
Prezintă un postnazal (foarte rar două). Un loreal anterior se atinge cu fronto-nazalul. Anterior
subocularului, sunt 3-5 supralabiale, 2-4 temporale în contact cu parietalele. Occipitalul e mic, pliul
gâtului uşor marcat sau absent. Sunt 12-22 granule între colier şi a treia pereche de plăci ale bărbiei,
în linie dreaptă. Colierul e format din 7-12 solzi, cu marginea denticulată. Solzii spatelui sunt
hexagonali sau ovali mai mult sau mai puţin imbricaţi, iar cei codali mari, dorsal puternic carenaţi şi
ascuţiţi posterior. Coada e groasă, la mascul lăţită la bază.
Broasca roșie de munte

Broasca roșie de munte este una dintre cele mai comune specii de amfibieni din Europa.
Este o broască adaptată la clima rece și umedă, trăieşte în Siberia şi ajunge la Cercul Arctic.
La noi este mai frecventă în pădurile de amestec și de conifere, unde poate ajunge până la
2000 m altitudine.

Râsul

Râsul este cea mai mare pisică din Europa. Animal nocturn, trăieşte solitar şi rareori
poate fi văzut de om. Are corpul zvelt și puternic, o înălțime de 60-75 cm şi o
greutate de 30 kg, iar urechile se prelungesc cu câte un smoc de peri negri. Culoarea
blănii este gălbui-brună, iar majoritatea râșilor au pete roșii și chiar negre pe spate,
pe părțile laterale și mai ales pe picioare. Râsul are picioarele relativ lungi şi
puternice, terminate cu gheare retractile. Urma sa lăsată în noroi sau zăpadă este
inconfundabilă: cele 4 degete și călcâiul formează un desen rotund, cu un semn mic,
suplimentar, în spate. Auzul și văzul sunt simțurile sale cele mai acute.

Vulpea
Vulpea este un mamifer omnivor, de dimensiune mică spre medie, încadrat sistematic în
familia Canidae, alături de lup, câine, șacal, enot ș.a.
Deși de obicei vulpea e considerată - automat - a fi roșcată, de fapt coloritul ei prezintă o mare
varietate (de la roșcat aprins până la alb și cenușiu).
Viezurele sau bursucul , este un mamifer omnivor din genul Meles,
familia Mustelidae. Se hrănește cu fructe, semințe, larve, gasteropode, ouă (furate din cuiburile
păsărilor ce cuibăresc la sol) etc.
Este mare amator de porumb, pe care îl îngrămădește în vizuină în cantități de până la 50 kg de
știuleți. În general toamna își face provizii, deși iarna are o activitate în general foarte redusă, iar
grăsimea pe care o câștigă toamna îi asigură în iernile mai blânde supraviețuirea chiar și fără
rezervele din vizuină.

Ursul este un carnivor mare (la noi masculul ajunge la 300 kg), de culoare brună, dar
aceasta variază foarte mult de la negru la cafeniu și chiar galben, după vârstă, anotimp și
zona geografică. Are corpul masiv și mersul greoi, dar în fugă (galop) depăşeşte viteza
omului. Are vederea slabă, dar auzul și mirosul sunt excelente. Când se orientează, se ridică
în poziție bipedă.

Cerbul este un animal mamifer din categoria rumegatare, paricopitate (Artiodactyla).

Aceasta familie cuprinde circa 45 de specii, printre care se poate aminti caprioara, renul si
elanul. Caracteristic cerbului sunt coarnele ramificate care de obicei cresc numai la masculi.
Lupul
Lupii au o lungime a corpului între 110-140 cm. Coada, de regulă lăsată să atârne, are 35-45
cm. Înălțimea la greabăn este de 70 – 90 cm, iar greutatea variază între 30 și 50 kg.  În
general, femelele sunt mai mici și au o greutate mai redusă. Culoarea blănii poate varia de la
gri închis până la gri brun, cu ușoare nuanțe de negru. Caracteristice sunt pata neagră de pe
spate, ochii galbeni și nuanța albicioasă din jurul botului

Melcul
Cu toate că numele comun de " melc " este asociat de regulă cu acea specie terestră care
prezintă o cochilie spiralată , care este suficient de mare pentru ca animalul să se retragă
complet în ea, în realitate sunt mult mai numeroase speciile de melci acvatici, fie de
mare, fie de apă dulce. Așadar, deși melcul terestru este mult mai familiar oamenilor ,
melcii marini constituie majoritatea speciilor de melci și prezintă o mult mai mare
diversitate și o biomasă mai mare.

Mai mult decât atât melcul de grădina a evoluat din melcii de mare acum aproximativ
600 de milioane de ani.

Vipera
Viperele sunt serpi veninosi care fac parte din familia Viperidae. Familia cuprinde circa 80 de specii
raspandite in zonele tropicale si subtropicale din Africa. Viperele provin probabil din Africa de unde s-
au raspandit adaptandu-se la conditiile climatice.
Plante
Garofita de munte este o planta erbacee cu flori din familia Caryophyllaceae.Garofita
de munte are tulpini subtiri care pot avea si 300 mm. Adesea formeaza tufe. La capatul
superior al tulpinii se gaseste cate una-patru flori cu diametrul de circa 15-25 mm care are
cinci petale in stea de un rosu-purpuriu. Petalele sunt dintate si latite la varf, cu perisori.
Garofita de munte infloreste in lunile iunie-iulie. Frunzele sunt inguste, asezate in perechi;

Ghintura este o planta erbacee, ce cuprinde mai multe specii, ca de exemplu:

- ghintura galbena (Gentiana lutea) si 
- ghintura patata (Gentiana punctata).
Denumirile populare ale acestor plante sunt: abrameasca, entura, cahincea, dantura,
engere, fierea pamantului, ghimbire de munte, iantura, ochincea, strigoaie, tintaura,
lumanarica, taietura etc.

Clopței de munte
Tulpina este dreaptă și scundă, cu înălțimea de 50–150 mm, lânos-păroasă în întregime.
Frunzele sunt înguste, alungite, cele de jos mai late. Florile sunt albastru-spălăcit, puține la
număr, stau aplecate în jos, pe codițe lungi. Corola are formă de clopot cu 20–30 mm lungime, cu
cinci dinți înguști, ascuțiți. Înflorește în lunile iulie-august.
Brândușa de munte este o plantă scundă din familia Iridaceae. Are o singură tulpină
mică, înconjurată la bază de mai multe teci cu două-trei frunze alungite și înguste. La vârful
tulpinii se găsește o singură floare violet-deschisă cu o dungă mai întunecată la vârful florii.
Floarea are formă de tub la început, după care ia forma unei cupe de 50–60 mm care are șase
diviziuni. Uneori la vârf sunt două flori. În mijlocul corolei sunt trei stamine și un stigmat galben
trifurcat.

Floarea de colț este o plantă erbacee, reprezentativă pentru vegetația

alpină, aparținând familiei Asteraceae.  Tulpina neramificată măsoară între 15-30
cm și are dispuse în vârf mai multe flori mici, galbene, înconjurate de mai multe
petale albe, cu o dispunere stelară. Frunzele, puține la număr, au formă alungită,
iar întreaga plantă este acoperită de perișori fini, de culoare argintie, ce au rol de
protecție.

Merișorul este un arbust tufos, înalt de 10–40 cm. Tulpina este cilindrică și ramificiată.
Frunzele sunt alterne, eliptice, pieloase, cu marginile răsfrânte și puncte negre pe spate. Florile
sunt campanulate, de culoare alb-roz, în raceme terminale cu două-șase flori.
Bujorul de munte
Smârdarul sau Bujorul de munte este o plantă originară din Balcani. În România se
găsește în Carpați. Face parte din genul botanic Rhododendron, gen extrem de
variat ce cuprinde diferite specii care cresc doar la altitudine înaltă și se extind
din Himalaia, Caucaz, Carpați până în Munții Alpi și Pirinei.

Insecte
Fluturele cu pete roşii
Este o specie cunoscută şi sub numele de Apollo, care trăieşte în regiunile montane europene,
dar şi în unele zone din Asia Centrală. Fluturele poate fi recunoscut uşor după aripile sale
albicioase cu pete negre pe aripile anterioare tivite cu cenuşiu şi pete portocalii pe aripile
posterioare.

Gărgărița frunzelor de mazăre

Sitona lineatus , cunoscută în mod obișnuit sub numele de gărgărița frunzei de
mazăre, este o specie de gărgăriță cu odistribuție palearctică . Este un dăunător comun al
fasolei, mazării și altor plante din familia Fabaceae .