Cuprins

CAPITOLUL I
CONSIDERATII GENERALE PRIVIND CATERING-UL..........................3
1.1. Notiuni introductive despre catering..............................................................3
1.2. Comparaţii între cateringul exterior şi cel interior …………….…..…....….5
1.3. Factori care determină optiunea clientilor………………………...…...........7
1.4. Tendinţe moderne în serviciile de catering……………………..………….11

CAPITOLUL II
INDUSTRIA DE CATERING.........................................................................13
2.1.Sistemul de productie de catering................................................................. 13
2.2. Evoluţia cateringului în România ………………………………….……...16
2.3. Impactul produselor de catering asupra consumatorului……...……….…..21

CAPITOLUL III
ASPECTE PRIVIND MANAGEMENTUL ŞI MARKETINGUL FIRMELOR
DE CATERING..........................................................................28
3.1. Elemente necesare succesului în afaceri de tip catering………….…….….28
3.2. Instrumente de marketing privind promovarea şi publicitatea in catering...33
3.2. Planificarea meniurilor in catering...............................................................35
3.4. Dezvoltarea unui plan de marketing în cazul unei activităţi de catering......42

CAPITOLUL IV
STUDIU DE CAZ ISSA MARIAGE- AGENTIE DE CATERING.............45
4.1.Descrierea agenţiei………………………………………………………....45
4.2. Tipuri de aranjamente……………………………………………………...46
4.3. Analiza SWOT.............................................................................................55
Concluzii…………………………………………………………………….…58
Bibliografie…………………………………………………………………….61
Capitolul I
Consideratii generale privind catering-ul

1.1. Notiuni introductive despre catering

Catering1 provine de la „cater” care este un substantiv cu sensul de
cumpărătura, aprovizionare. Verbul „to cater” înseamnă a îmbrăca, substantivul
„caterer” - persoana care asigură provizii pentru o gospodărie, club sau furnizează
alimente necesare unei sărbători.
Înainte de a da o definiţie cât mai exactă pentru catering este bine de ştiut că
ne aflăm într-un stadiu avansat al evoluţiei în care consumatorul de alimente se
detaşează tot mai mult de producătorul industrial. Acest decalaj este datorat:
implicării femeii în activităţile social-economice, creşterii interesului individului
pentru eficienţa şi eficacitate, lipsei de timp a consumatorului contemporan.
Din acest motiv, în domeniul alimentar, a apărut necesitatea dezvoltării unei
noi industrii care să obţină produse superior prelucrate şi care să vină în
întâmpinarea consumatorului modern şi a unităţilor care efectuează servicii
alimentare pentru a-i satisface acestuia cele mai exigente pretenţii.
Astfel de preparate stau la baza meniurilor comercializate zilnic în
restaurante, cantina-restaurant, cantine şcolare, bufete, pe liniile aeriene, spaţiale,
grădiniţe, etc. Din categoria acestor produse fac parte: produsele alimentare de tip
„instant”, produsele alimentare de tip catering.

1
Băbăiţa, C., Catering, Editura Mirton, Timişoara, 2003. Pag 4
 Produsele alimentare de tip „instant” se caracterizează printr-o prelucrare în
aşa fel condusă încât pregătirea lor ulterioară realizată de consumator să fie rapidă
şi simplă.
Produsele alimentare de tip „catering” „semi şi gata preparate” sunt
obţinute prin aplicarea unor sisteme de fabricaţie adecvate concepute care să
faciliteze şi să simplifice păstrarea, distribuţia, comercializarea şi servirea. Aceste
sisteme poartă denumirea de sisteme de tip “catering”.
Sistemele de tip “catering” se desfăşoară în 2 etape distincte separate în timp
şi spaţiu şi anume: catering industrial si catering comercial.
Cateringului industrial îi revine sarcina de a fabrica produsele alimentare de
tip catering. Aceasta cuprinde fazele de producţie industrială (centralizată) şi de
conservare. Această etapă se desfăşoară în unităţi de producţie şi constă în
producerea centralizată a preparatelor culinare. Caracteristic pentru cateringul
industrial este fenomenul de centralizare a operaţilor parcurse de la materia primă
la produsul finit şi metodele de conservare a produselor finite.
Tehnologia de fabricaţie a preparatelor culinare tip catering este
asemănătoare tehnologiei culinare din unităţile clasice de alimentaţie publică cu
particularităţi tehnologice legate de conservarea produselor finite. Dimensionarea
capacităţii unei secţii de producţie se face ţinând cont de: consumul zilnic
preconizat si nivelul de prelucrare la care se doreşte să se ajungă. În funcţie de
acestea se stabileşte necesarul de utilaje de producţie, necesarul de personal,
capacitatea de congelare şi capacitatea de transport.
Gama sortimentelor trebuie să fie cât mai variată în cazul în care piaţa de
desfacere este foarte extinsă. În mod obligatoriu realizarea preparatelor culinare la
scară industrială, transportul acestora la distanţă şi aprovizionarea consumatorilor
individuali sau colectiv se realizează în strânsă corelaţie cu procesul de congelare.
 Cateringul comercial cuprinde activităţile de păstrare pe timpul transportului
şi conservarea produselor primate. Activităţi de desfacere, ca atare, în cazul
consumului menajer (la domiciliu) dar şi a produselor consumate în deplasare
(McDrive). Activităţi de transformare, pregătirea pentru consumul colectiv
realizate prin decongelare, încălzire, dezambalare, porţionare şi prăjire.
Experienţa unor ţări care folosesc la scară largă cateringul (SUA, Canada,
Suedia, Marea Britanie) indică următoarele principii de bază în acest domeniu:
Nu este conceput utilizarea cateringului fara lant frigorific perfect pus la
punct, respectiv fără asigurarea transportului cu mijloace specializate şi de
preferinţă în instalaţii izoterme de dimensiuni tipizate.
Cateringul comercial soluţionează problemele ridicate de aprovizionarea şi
prepararea hranei (ex: marile bucătarii ale spitalelor, cantinele, cazarmele) care cu
cheltuieli de investiţii mari şi personal specializat şi numeros. Compararea costului
între bucătăria clasică şi cea care utilizează preparate culinare congelate indică
economii care reprezintă circa 65% din cheltuielile de investiţii şi 85% din salarii.
Convertirea produselor de catering industrial în produse de catering
comercial se realizează după caz prin procedeu de decongelare, rehidratare,
reîncălzire, asociere de finisare. Meniurile de tip catering realizate prin intermediul
unui sistem de tip catering prezintă nu numai avantajul imensităţii, dar şi al
asigurării conţinutului nutriţional adecvat, iar preţul la care se realizează acestea
este mult mai scăzut decât în tehnologia culinară clasică.
În cazul în care cateringul este privit ca o afacere, aceasta constă în
furnizarea mâncării unui client aflat în interiorul unităţii de preparare a meniului de
tip catering sau în exteriorul acestuia. În cazul în care distribuţia se realizează
printr-un canal scurt spunem că avem de-a face cu un catering interior. Atunci când
distribuţia se realizează printr-un canal lung se vorbeşte despre un catering
exterior.
 1.2. Comparaţii între cateringul exterior şi cel interior.
Cateringul exterior înseamnă "a servi mâncarea" într-un loc departe de locul
producerii mâncării de furnizor. Unii furnizori externi prepară complet mâncarea şi
apoi o livrează la locul evenimentului, alţi furnizori externi preferă prepararea
mâncării la locul petrecerii şi servirea acestuia prin intermediul unui personal
uniform. În acest caz furnizorul extern are nevoie de echipamente suplimentare
pentru a pune la punct evenimentul (bucătăriile mobile).2
Furnizorii de catering exterior intră în contact cu nevoile tuturor segmentelor
de piaţă: cu clienţii cu buget nelimitat (clienţi de rang înalt) până la clienţii cu
buget mediu. Se poate afirma că afacerea de tip catering exterior este totodată o
artă şi ştiinţă.
Arta constă în a crea alimente (meniuri) de tip catering care să satisfacă
exigenţele clienţilor din punct de vedere al valorii nutritive şi aspectului, şi
deasemenea de a crea bună dispoziţie a consumatorului. În momentul în care
clientul intră în contact cu furnizorul, în urma discuţiilor, “visele” clienţilor vor
trebui transpuse în retaliate de către furnizori.
Diferenţele între cateringul exterior şi cel interior pot fi examinate atât din
punct de vedere al clientului cât şi din punct de vedere al furnizorului.
Din punctul de vedere al clientului: exista clienţi care nu iau în calcul
costurile cu echipamentul închiriat (subînchiriat) atunci când angajează un furnizor
de catering exterior. Aceştia cred că angajând o firmă de catering pot ieşi mult mai
ieftin decât în cazul în care ar organiza o manifestare într-o locaţie în cadrul unei
restaurant. În acest caz costurile pot să fie mult mai ridicate deoarece la costul

2
Vintilă Iuliana, Chicos Ştefan, Ştiinţa şi artă în catering Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 2004,pag.60
mâncării se adaugă costul transportului, costul servirii şi costul închirierii
echipamentelor auxiliare.
Din punctul de vedere al furnizorului: furnizorii de catering interior nu sunt
limitaţi în privinţa pregătirii meniurilor deoarece aceştia sunt susţinuţi de
echipamente care pot suporta o varietate de meniuri. De asemenea, personalul care
lucrează în cateringul interior este mult mai familiarizat cu posibilităţile de
petrecere decât cei care lucrează în cateringul exterior şi care trebuie să se
adapteze la o varietate de situaţii neobişnuite.
Cateringul interior nu este afectat de sezonalitate ca şi cateringul exterior
care zi de zi se confruntă cu nevoia de personal, mai ales de perioadele de sezon.
Avantajele cateringului exterior:
Sunt necesare depuneri în avans a sumelor privind contravaloarea
evenimentului. Acest lucru îi conferă furnizorului o anumită securitate dacă
evenimentul este anulat şi constituie un depozit utilizat pentru aprovizionarea cu
alimente.
Investiţii destul de mici pentru pornirea afacerii deoarece aceştia pot utiliza
serviciile de subcontractări a echipamentului necesar evenimentului.
Costurile sunt contractabile deoarece acest furnizor nu trebuie să
achiziţioneze în avans acele cantităţi necesare pentru a desfăşura evenimentul
În cazul cateringului exterior pot apărea venituri adiţionale şi profituri din
furnizarea şi a altor servicii precum: transport, decorări de spaţii, închirieri de
apartamente nupţiale, muzică, etc. Afacerea se realizează numai pe bază de
contract ferm.
Se poate crea o previziune în avans a eventualelor manifestări, deoarece de
regulă rezervările în cateringul exterior se fac cu săptămâni, luni şi chiar ani înainte
de eveniment.
 Realizarea unei plăţi directe către managerul proprietar care poate deţine mai
bine controlul banilor.
Reclama orală liberă.
Dezavantajele cateringului exterior: mulţi manageri de catering şi
personalul care desfăşoară această activitate părăsesc domeniul epuizaţi de stresul
constant şi necesarul foarte mare de energie. Acest stres este legat de sezonalitatea
afacerii care impune găsirea unui personal potrivit.
Veniturile sunt inconsecvente făcând foarte dificilă gestionarea capitalului
mai ales în timpul perioadelor "moarte" când cheltuielile continuă şi veniturile nu
există sau sunt foarte mici.

1.3. Factorii care determină optiunea clientilor

Stilul de viaţă presupune o anumită filosofie de a trăi frumos cât mai mult
timp, pentru binele celorlalţi şi al tău. Menţinerea stării de sănătate, încetinirea
proceselor degenerative şi prelungirea vieţii sunt markerii de apreciere a calităţii
stilului de viaţă.
Activitatea fizică moderată, activitatea mentală intensă şi constantă pe
parcursul vieţii, pasiunile, relaxarea, vacanţele regulate, gândirea pozitivă şi
altruistă, lipsa consumului de droguri (inclusiv ţigări), consumul controlat de
băuturi alcoolice (recomandat, vin roşu 50-75 ml în timpul mesei principale sau la
cină), lipsa excesului din consumul de medicamente formează reperele unui stil de
viaţă inteligent.
Serviciile de catering au o imensă responsabilitate socială în a crea şi
promova o ofertă tentantă şi valoroasă de produs catering, care să rezolve corect
necesităţile şi exigenţele de hrănire pentru toate segmentele de consumatori.
 Un sistem inteligent de catering reprezintă soluţia în rezolvarea problemelor
de nutriţie, care generează boli şi maladii devenite de necontrolat în societatea
modernă (obezitate, diabet, boli cardiovasculare, cancer etc.).
Profesioniştii din catering, în special din sfera socială, trebuie să aibă
abilitatea de a crea şi promova meniuri valoroase şi extrem de atractive, care să
elimine tentaţia rezolvării casnice a problemei alimentare, într-o manieră, de cele
mai multe ori, diletantistă şi iresponsabilă. Problemele grave de sănătate ale
generaţiei tinere, manifestate prin diminuarea răspunsului imun al organismului, un
sistem osos vulnerabil, o capacitate de focalizare şi efort mental redusă sunt
determinate, în bună parte, de un stil al alimentaţiei incorect, dat de lipsa de
educaţie şi informare din familie. Schimbarea mentalităţii privind alimentele şi
alimentaţia precum şi modificarea potenţialului financiar, care dictează
disponibilitatea de consum alimentar în spaţiul ex - casnic, sunt pârghiile de
dislocare a consumului alimentar din spaţiul casnic în cel public.
Factorii care determină opţiunea clientului serviciilor de catering pentru
servirea mesei în spaţiul ex - casnic sunt următorii:
• social - O ocazie specială care este celebrată în societate constituie cel mai
frecvent motiv de servire a mesei în afara domiciliului3.
Unele evenimente speciale ca zile de naştere sau aniversări familiale,
momente speciale din an (Crăciun, An Nou, Ziua îndrăgostiţilor), evenimentele
personale sau de grup (promovarea în funcţie, câştigarea unui concurs sau a unui
examen) constituie ocazii care sunt marcate prin mese festive. În unele cazuri,
restaurantele îşi pot adapta oferta de catering în funcţie de natura evenimentului
celebrat şi exigenţele clientului, prin asigurarea unui stil aparte de meniu sau prin
atmosfera creată, care să genereze relaxare şi bună dispoziţie (proiectarea unui
film, audiţii muzicale, program de cabaret etc).
3
Vintilă Iuliana, Chicos Ştefan, Ştiinţa şi artă în catering Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 2004 pag.49
• afaceri - Calitatea restaurantului ales este direct corelată cu amploarea şi
importanţa afacerii în derulare. Mesele de prânz şi cina de afaceri sunt cele mai
frecvente, în acelaşi timp micul dejun sau gustarea de amiază fiind oferite de unele
reţele catering şi de unele hoteluri private.
• accesibilitatea şi timpul - Un serviciu public poate fi convenabil ca localizare sau
ca viteză de servire. Un cuplu de persoane cu servicii acaparatoare va decide să ia
masa în oraş la întoarcerea acasă mai degrabă decât să o prepare la domiciliu.
Aceştia nu vor dori să se deplaseze prea departe de casă dar nici să consume
produse sofisticate aşa încât vor alege o pizzerie de cartier sau un restaurant cu
profil chinezesc sau indian. O familie ieşită la cumpărături în weekend va decide să
ia masa de prânz într-un fast-food plasat în zonă comercială. Funcţionarii,
personalul medical din spitale şi sanatorii, personalul didactic din şcoli, licee sau
universităţi, care dispun de puţin timp liber, vor decide să ia masa de prânz în
cantina instituţiei în care lucrează. Satisfacerea acestor necesităţi de consum este
corelată cu exigenţele de accesibilitate şi rapiditate în servire, care sunt
particularităţi ale pieţei cateringului de larg consum, reprezentate de următoarele
tipuri de unităţi: fast-food-uri, pizzerii, cafe-baruri, cantine, braserii, ceainării sau
prin automate de vânzare plasate în şcoli, spitale, birouri sau alte instituţii.
• atmosfera şi serviciile - atmosfera, curăţenia, igienă, politica de primire şi tratare
a clienţilor pot constitui elemente particulare de atracţie pentru anumite segmente
de consumatori. Prima impresie pe care o produce un restaurant este foarte
importantă. Consumatorii potenţiali aflaţi în trecere pot să admire sau să se lase
impresionaţi de aspectul exterior al restaurantului şi aceasta să-i determine să-l
viziteze. Design-ul interior este însă la fel de important şi cuprinde unele aspecte
distincte: mărimea şi forma încăperii, mobilierul şi accesoriile, culoarea şi
aranjamentul interior, iluminarea şi condiţionarea spaţiilor etc.
 Atmosfera este senzaţia particulară pe care ţi-o crează un restaurant.
Restaurantele de înaltă clasă impun, de obicei, o atmosferă cu grad înalt de
formalism, care este conferită de atitudinea şi ţinuta personalului, decor, servicii
speciale, tipul clientelei care frecventează aceste restaurante etc. Alte restaurante,
ca barurile sau pizzeriile, încearcă să creeze o atmosferă relaxantă, aşa încât o
persoană foarte sociabilă să devină uşor o parte a acestui sistem.
Natura şi calitatea atmosferei unui restaurant este afectată de multe aspecte
distincte de organizare şi operare: decor şi design interior, aranjarea meselor şi a
scaunelor, servicii speciale, atitudinea şi ţinuta personalului, tempoul servirii,
nivelul de zgomot din restaurant, genul de muzică abordat, condiţionare şi
iluminare, profesionalismul personalului de servire.
• meniul - Lista de meniu a unui restaurant constituie un element de atracţie, mai
ales atunci când oferă o extindere a experienţei de consum, prin produse
inaccesibile în sistem casnic. Tipul de meniu şi varietatea ofertei pot încuraja noi
experienţe de consum. La nivelurile inferioare ale pieţei de consum, lista de meniu
este limitată, pentru că şi selecţia consumatorilor este îndreptată spre meniuri
tradiţionale. În restaurantele de înaltă clasă este încurajată experimentarea unor
meniuri noi, de lux, unicat, exotice.
• preţul - Nivelul de preţuri afectează semnificativ alegerea consumatorului. Cu
excepţia clienţilor care îşi permit restaurante de înaltă clasă, majoritatea
consumatorilor doresc produsul şi serviciile de catering la preţuri mici sau
accesibile dar de calitate indiscutabilă, acest raport calitate/preţ cântărind greu în
decizia de abordare a unui anumit tip de unitate catering4.

1.4. Tendinţe moderne în serviciile de catering

4
Vintilă Iuliana, Chicos Ştefan, Ştiinţa şi artă în catering Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 2004 pag.52
 Apariţia şi amplificarea cererii de produs catering este determinată de
următoarele elemente cauzale: modificările în sfera socială, economică şi
demografică din societatea modernă; accentuarea participării femeilor la
activităţile diverselor domenii din societate; schimbările de optică privind
alimentul şi alimentaţia, inclusiv obiceiurile alimentare; modificarea atitudinii faţă
de sacrificarea timpului liber pentru procurarea, prepararea şi servirea alimentelor;
accentuarea gradului de libertate al indivizilor societăţii moderne, creşterea
mobilităţii sociale şi integrarea obiceiurilor alimentare ale unor etnii în cultura
alimentară locală; creşterea necesităţii de consum imediat, simplu, comod şi plăcut,
acasă sau în societate, prin comandă directă sau prin telefon, fax, e-mail (home
delivered); scăderea vânzărilor de produse neadecvate consumului rapid, cu
prelucrare minimală, simplă şi uşoară, cu dotarea limitată de la domiciliul propriu;
creşterea interesului faţă de o alimentaţie sănătoasă dar deosebit de atractivă
senzorial şi pecuniar.
Multe dintre aceste elemente apar intercorelate ca efect. De exemplu,
creşterea ponderii femeilor în volumul forţei de muncă determină mult mai puţin
timp disponibil pentru planificarea şi realizarea meniurilor zilnice ale familiei. În
acelaşi timp, creşterea bugetului familial, prin câştigurile aduse de femei, duce la
creşterea puterii de cumpărare şi alocarea unei părţi importante din bugetul familial
serviciilor catering, consumate în spaţiul ex-casnic. Un cuplu de soţi având cariere
proprii, persoanele singure sau bătrânii preferă să consume produsul de catering,
bun şi relativ ieftin, eliminând rutina pierderii câtorva ore preţioase în bucătărie. În
plus, obiceiurile alimentare ale societăţii moderne au cunoscut modificări esenţiale.
Cele trei mese ale zilei au fost înlocuite cu mese frugale, rapide, în care gustările
tip snack sunt multiplicate de mai multe ori în zi (5-7 ori). Produsul catering a fost
realizat special pentru această utilitate. În plus, traficul internaţional intens a dus la
apariţia şi extinderea cererii de produse speciale, cu profil etnic, inedite şi exotice.
 Consumatorii societăţii moderne au devenit interesaţi de o alimentaţie
sănătoasă şi diete hipocalorice. Cererea enormă de produse proaspete, fără
conservanţi sau alţi aditivi, hipocalorice, bogate în fibre, cu un conţinut redus de
grăsimi săturate şi colesterol, cu un conţinut redus sau zero de zahăr, sare, cofeină
a încurajat sistemul de producţie catering să aducă modificările impuse în structură
şi compoziţia alimentelor.
Produsul de catering este menit să satisfacă nu numai necesităţile fiziologice
ale organismului uman ci urmăreşte şi satisfacţia psihologică, dată de valoarea de
simbol a statutului social şi de prezentare atractivă, într-un cadru ambiental cât mai
plăcut. Accentuarea laturii psihosociale a alimentului şi alimentaţiei explică
succesul industriei de catering în translatarea consumului de alimente în sfera ex-
casnică. Alimente sau meniuri speciale pot fi „la modă” la fel ca orice alt obiect de
larg consum. A servi cel puţin una din mesele zilnice la un restaurant popular sau
a-ţi invita partenerul de afaceri la un restaurant dintr-o reţea de lux reprezintă din
start o emblemă a puterii financiare pe care o ai în societate, care stabileşte automat
nivelul expectaţiilor de afaceri pe care îl pretinzi. Prin actul alimentar se oferă
consumatorului o reasigurarea a poziţiei în societate pe care o are sau o pretinde5.
Tendinţele generale manifestate în cererea catering sunt următoarele:
creşterea interesului pentru o alimentaţie sănătoasă; creşterea cererii de alimente
ale meniurilor vegetariene, mai ales în cazul persoanelor tinere; un declin al cererii
de carne roşie şi o accentuare a solicitării cărnurilor albe şi a peştelui; creşterea
cererii de alimente proaspete şi manifestarea unei reticenţe accentuate faţă de
aditivi, arome şi coloranţi sintetici; creşterea importanţei zonelor cu fumat interzis
în restaurante; creşterea importanţei igienei şi curăţeniei în sistemele de catering.
Dezvoltarea accentuată a sistemelor de catering aferente liniilor de transport.

5
Vintilă Iuliana, Chicos Ştefan, Ştiinţa şi artă în catering Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 2004 pag.53
 Capitolul II
Industria de catering

2.1. Sistemul de productie de catering

Producţia de catering este faza circuitului6 (fluxului) logistic de transformare
a materiilor de start în procesarea catering (produse proaspete şi brute, produse de
confort alimentar, alimente, ingrediente, aditivi, băuturi) în produse complet
elaborate, gata de a fi ofertare clienţilor, în urma lansării comenzii de consum.
Ofertarea produsului complet de catering presupune simpla comercializare şi
consumul imediat/amânat, ex - house (în afara unităţii de catering) sau servirea în -
house (în spaţiile de servire ale unităţii de catering: restaurant, bar, cafenea, terasă,
steak - house etc).
În funcţie de metoda de conservare, principalele sisteme centralizate de
producţie de catering sunt următoarele:
1) sistemul cook - chill;
2) sistemul cook-freeze;
3) sistemul sous-vide.
Sistemul cook-chill
Termenul “cook” chill se referă la sistemul de catering bazat pe gătirea
completă a produsului urmată de refrigerare rapidă şi păstrare în condiţii
controlate, la temperaturi peste punctul de congelare şi cuprinse între 0-3°C,
aşezându-se imediat înainte de servire. Stocul de produse va fi consumat după
maximum 5 zile de păstrare în stare refrigerată.
Procesul include urmatoarele etape:
- achiziţia alimentelor de start în procesarea catering;
6
Vintilă I., Banu C., Catering, Ed. Uni Press(2000), Bucureşti
 - depozitarea alimentelor de start în procesarea catering;
- pregătirea iniţială;
- gătirea;
- porţionarea în itemi cu grosime sub 50 mm, în maxim 30' de la
finalizarea gătirii, pentru prezervarea aspectului, aromei, caracteristicilor
nutriţionale şi de inocuitate;
- refrigerarea rapidă: în 90' trebuie atinsă temperatura de 0-3°C; depozitare
în stare refrigerată la 0-3°C, menţinută constantă pe întreaga perioadă de păstrare
(5 zile);
- distribuţia în containere de refrigerare pentru transportul pe distanţe mici
şi în vehicule dotate cu sisteme de refrigerare pe distanţe mari. Dacă înainte de
regenerare temperatura a crescut în timpul distribuţiei la 5-10°C produsul va fi
consumat în maxim 12 ore sau distrus. Dacă temperatura depăşeşte valoarea de
10°C înainte de regenerare produsul trebuie distrus;
- regenerarea termică în maxim 30" de la scoaterea din refrigerator.
Temperatura de 70°C trebuie menţinută pe minim 2" înainte de servire.
Sistemul cook-freeze
Procesul cook-freeze se desfasoara pe etape:
- achiziţia alimentelor proaspete pe baza specificaţiilor standard de calitate;
- depozitarea alimentelor în condiţii controlate, de perfectă igienă,
evitându-se contaminarea încrucişată şi promovându-se rotaţia stocurilor;
- pregătirea iniţială care include toate operaţiile anterioare gătirii propriu-
zise, secţiunile pregătire iniţială şi gătire fiind separate în timp şi spaţiu, din motive
de securitate igienică;
- gătirea până la formarea caracteristicilor de comestibilitate, valatabilitate
şi inocuitate caracteristice unui produs cu o corectă pregătire culinară. Temperatura
de 70°C trebuie atinsă în centrul termic al produsului şi menţinută 2';
 - porţionarea alimentelor în mai puţin de 30' de la finalizarea gătirii şi
înainte de congelarea rapidă. Porţiile vor avea o grosime maximă de 50 mm;
congelarea rapidă, după maxim 30' de la finalizarea gătirii. În maxim 90' de la
intrarea în congelator se va atinge temperatura de -5°C în centrul termic al porţiei,
continuându-se răcirea până la temperatura de conservare/depozitare (-18°C);
- depozitarea produsului congelat se poate face pe mai mult de 8
săptămâni, fără modificări semnificative de valatabilitate şi valoare nutritivă.
- controlul stocurilor, prin marcarea acestora şi urmărirea până la data
expirării şi rotaţia stocurilor, sunt esenţiale în această etapă de procesare catering;
- distribuţia se face în containere congelator pe distanţe mici şi vehicule
dotate cu sisteme de congelare pe distanţe mari;
- regenerarea include etapele de decongelare, până la temperatura de +3°C
şi încălzirea la 70°C pentru minim 2'. Servirea este imediată şi se face la o
temperatură care nu trebuie să coboare sub 63°C (produse servite în stare caldă).
Orice aliment regenerat şi necomandat trebuie distrus şi nu reîncălzit sau reintrodus
în frigider.
Sistemul sous-vide
Sistemul de producţie de catering sous-vide este derivat din sistemul cook
chill şi presupune pasteurizarea în atmosferă de abur sub presiune a produsului
porţionat şi ambalat sub vid, conservarea până la utilizare în consum realizându-se
prin refrigerare ultrarapidă (0-3°C/6-21 de zile). Durata de păstrare (conservare)
este prelungită prin acţiunea cumulată a vidului, temperaturii de pasteurizare şi a
sistemului de ambalare (pungi din material plastic).
Metoda de producţie sous-vide presupune următoarele etape
- porţiile individuale de produs cu pregătire iniţială încheiată sunt introduse
în pungi speciale din material plastic;
- închiderea ambalajului sub vid;
 - gătirea în atmosfera unui cuptor cu injecţie de abur sub presiune
(100°C/1000 bari). Temperatura şi durata se stabilesc în funcţie de tipul
produsului;
- refrigerare rapidă a produsului gătit, la 3°C, în răcitoare cu apă şi gheaţă
sau cu circulaţie forţată de aer răcit;
- depozitare şi distribuţie la temperatura de 3°C, regenerare înainte de
servire în apă fierbinte sau în cuptor cu injecţie de abur.
Sistemul previne decoloraţiile produselor vegetale (mere, pere, căpşuni,
salate) şi râncezirea (carne, peşte, sosuri, garnituri etc.)

2.2. Evoluţia cateringului în România

Se spune că mâncarea gătită de altcineva este întotdeauna mai gustoasă,
restaurantele îţi oferă luxul acesta dar în afara confortului locuinţei. Ce se întâmplă
atunci când nu vrei să părăseşti căminul, locul unde te simţi cel mai bine sau vrei
că petrecerea să fie numai a ta fără ochii unor străini cu care poate nu ai vrea să-ţi
împarţi intimitatea? Răspunsul acestei întrebări este simplu: să angajezi o firmă de
catering.
Piaţa restaurantelor din România, care însumează 5.267 de firme cu activităţi
în domeniu, a atins, anul trecut, valoarea de un miliard de euro, iar până în anul
2010 este estimată dublarea acesteia, potrivit unui studiu realizat de grupul
Daedalus.
Românii merg la restaurant în special pentru a se întâlni cu prietenii. De
asemenea, românii ies la restaurant cu familia aproape în aceeaşi proporţie cu
partenerii de afaceri. Petrescu Dragoş CEO Trotter Prim a spus “Din păcate, în
România, din cauza puterii mici de cumpărare, obiceiul de business lunch este
mult mai puţin dezvoltat decât în UE, unde oamenii merg la restaurant cu
partenerii de afaceri aproape în aceeaşi proporţie ca şi cu prietenii.”7
Calitatea mâncării, promptitudinea şi atitudinea personalului reprezintă cei
mai importanţi factori în alegerea unei locaţii.
Potrivit aceluiaşi studiu, realizat în ultimele patru săptămâni, numai nouă
români din 100 au fost de mai mult de cinci ori într-o lună la restaurant. De
asemenea, peste 70% dintre români preferă mâncarea româneasca, urmată de cea
italienească şi cea asiatică.
Condiţia esenţială de competitivitate într-un astfel de sector o reprezintă
satisfacerea exigenţelor clienţilor printr-un meniu variat, de o calitate ireproşabilă,
asigurarea unui ambient plăcut în incita cofetărie, gelateriei şi a minirestaurantului
precum şi promptitudinea livrărilor pentru serviciile de catering.
Serviciile de alimentaţie publică au fost şi vor fi întotdeauna o afacere
permisivă şi permeabilă, deci uşor de imitat şi deschisă competiţiei susţinute. Prin
urmare şi riscul de faliment este destul de mare.
În acest gen de activitate influenţele generate de sistemul politic, şi sistemul
juridic nu au o importanţă majoră. Ceea ce contează cel mai mult sunt abilităţile
managementului de a anticipa şi percepe tendinţele pieţei, de a satisface dorinţele
clienţilor şi de ai fideliza.
După o bună perioadă de timp în care a existat o preferinţă generală pentru
genurile de fast-food, şi consumul de produse de patiserie şi cofetărie la domiciliu,
se constată o tendinţă de reconsiderare a localurilor clasice şi de bun gust.
În cadrul sectorului terţiar serviciile de alimentaţie publică ocupă locul 14 la
nivel naţional, vânzările anuale fiind de aproximativ 950.000.000 mii lei (potrivit
unui publicat în Buletinul nr.9/2001). În aceste condiţii, activitatea restaurantelor
private reprezintă cca 90% din totalul activităţilor de alimentaţie publică.
7
Petrescu, Dragoş, citat de Money Express, 11.2007
 Începutul anilor 1990 aduceau într-o Românie aflată la început de
democraţie o mulţime de afaceri şi idei noi, mare parte din ele venite din ţările
dezvoltate din Europa. Printre ele se găsea şi un concept relativ nou, acela de
catering, care presupune furnizarea unor preparate culinare în diferite locaţii. Până
în acel moment, singura formă de catering cunoscută în România erau serviciile
oferite de câteva restaurante care organizau petreceri ce se desfăşurau în afara
sălilor proprii.
Paşii care se fac în industria de catering din România sunt mici. Dezvoltarea
este frânată de lipsa de cultură a poporului român în gastronomie. Românul nu vrea
să încerce ceva nou. Seriozitatea oamenilor este una dintre problemele importante
ale domeniului.
După 1992 au apărut însă şi firmele care aveau strict acest specific, puţine la
număr în primele momente. De asemenea, restaurantele nou apărute preluau şi ele
modelele de peşte graniţe şi dezvoltau departamente speciale pentru aceste servicii.
Faptul că românii nu cunoşteau aceste practici a ridicat unele probleme spus Iulia
Multescu catering manager Gust: "Atunci, la început, clienţii erau puţini şi trebuia
să stai să le explici ce înseamnă o recepţie, ce înseamnă un eveniment şi nu a fost
uşor pentru că oamenii nu erau învăţaţi cu genul ăsta de activitate.8”
Sfârşitul anilor 1990 a adus însă o mare schimbare pe această piaţă, după
introducerea bonurilor de masă. Acest lucru a dus la o adevărată explozie de firme
de catering. Iniţial, aceste bonuri au fost concepute pentru a oferi salariatului o
masă caldă la prânz, la sediul firmei, masă care era asigurată de firme specializate
de catering, care primeau de la patron, pentru serviciile oferite, respectivele tichete.
După un timp, ele şi-au pierdut scopul pentru care au fost făcute, pentru că
sindicatele au insistat din ce în ce mai mult ca aceste tichete să li se dea în mână
angajaţilor. Aceştia nu au mai avut interes să îşi plătească masa de prânz la firmă,
8
Iulia Multescu, citată de Money Express, 05. 2007
preferând să asigure hrană întregii familii cu ajutorul lor. În acel moment, un
număr mare de firme a dispărut de pe piaţă, pierzându-se domeniul de activitate.
Au supravieţuit acelea care nu se ocupau în exclusivitate de catering şi au avut un
alt punct de sprijin, de genul restaurante şi hoteluri, care chiar dacă numai aveau
clienţi pentru livrări, rămâneau totuşi cu cei direcţi. De asemenea, au supravieţuit
firme care se aflau de mai mult timp pe piaţă, cele cu tradiţie şi o calitate bună a
produselor.
Fiind un domeniu destul de vast, cateringul a oferit mai multe nişe, mai
multe domenii de activitate, fiecare firmă alegând unul anume sau, uneori,
împletind chiar două. Cel mai vast, mai mare ca număr de persoane care trebuie
servite este cateringul industrial, care presupune livrarea de produse gastronomice
la scară largă, în unităţi militare, spitale, şantiere, etc. Aici numărul de persoane
servite poate ajunge până la cinci, şase mii. Mai nou însă, este o tendinţă clară a
acestor clienţi de a-şi deschide cantine proprii, administrându-le singuri sau lăsând
o firmă de catering să o facă, reducând astfel destul de mult costurile.
Urmează apoi cateringul aerian, care este menit să asigure hrană pasagerilor
care călătoresc cu avionul. Şi aici, marile companii aeriene au renunţat la serviciile
firmelor specializate şi au început să deschidă propriile afaceri departamente care
se ocupă de acest aspect.
Ca amploare şi număr de oameni care trebuie serviţi, cateringul de
eveniment se situează pe treapta următoare. Acest domeniu este cel care a cunoscut
şi cel mai mare succes în România, dezvoltându-se odată cu economia, deoarece
clienţii sunt firmele mai mari sau mai mici. Acest tip de catering a încetat de ceva
vreme să se limiteze la transportarea la locul evenimentului a mâncării.
Evenimente ca recepţii, cocktailuri, petreceri de firmă, lansări de produse,
inaugurări de sedii şi sucursale, prezentări de modă, etc., devin o desfăşurare
impresionantă de forţe, firmele de catering ocupându-se tot mai mult de orice
aspect. Ele se implică în organizare, începând cu găsirea şi amenajarea spaţiului,
personal, logistica necesară pentru a servi mâncarea în condiţii excelente, mergând
uneori chiar şi până la publicitatea din jurul evenimentului şi coordonarea
programului artistic: formaţie, orchestră, trupă de teatru, balet, etc.
Cateringul de prânz a căzut foarte mult în ultima perioadă, după ce a cunoscut acea
explozie, din ce în ce mai puţine firme oferind angajaţilor săi masa de după-
amiază. De ceva vreme, chiar angajaţii se ocupă de acest aspect, comandând la
birou prânzul, de la firmele de catering cu livrare la domiciliu.
Acest ultim domeniu a cunoscut şi el un avânt foarte mare, în ultimii ani
arătând din ce în ce mai multe afaceri de acest gen, cu specific divers, pe toate
gusturile.
De la mâncare chinezească la pizza şi de la delicatesele indiene la produse
de patiserie franţuzească, oferta este foarte generoasă.
În urmă cu câţiva ani, cei care încercau să intre pe această piaţă se loveau de o
problemă majoră şi anume lipsa materiei prime, a unor ingrediente speciale care
trebuiau importate, crescând astfel preţurile. De acest impediment s-au lovit mai
ales străinii care încercau să pună în aplicare reţetele cu care au fost învăţaţi, sau
românii care se întorceau acasă după mai mulţi ani petrecuţi afară. Importarea celor
necesare presupune de multe ori costuri covârşitoare şi, nu de puţine ori, pentru
supravieţuire, s-a ajuns la compromis. De asemenea, aparatura necesară nu s-a
găsit de la început în România.
O altă mare problemă care a fost şi care continuă să se facă simţită din ce în
ce mai acut este lipsa personalului pregătit, soluţia în acest caz fiind aducerea
profesioniştilor din străinătate pentru traininguri. Şi în prezent, chiar şi cele mai
mari firme continuă să aducă pentru angajaţi nume mari de pe piaţa internaţională,
sau îi trimit la studii în exterior.
 Cei care au reuşit să supravieţuiască acestor impedimente, se confruntă mai
nou cu necesitatea alinierii la standardele Uniunii Europene, în ceea ce priveşte
dotările, condiţiile de igienă în bucătărie, transport, depozitare, etc. În plus, firmele
de catering vor trebui să facă faţă unui client mult mai experimentat de acum
înainte, fie el firmă din România care s-a învăţat deja cu aceste practici, fie el firmă
din străinătate care aşteaptă un nivel al serviciilor la fel de mare ca cel exterior.
Clienţii care ştiu de acum ce vor, ce să ceară, vor ajuta şi ei la triere, mergând pe
principiul că cererea poate să influenţeze oferta.
Sorin Pitiş, preşedintele Asociaţiei de Catering din România spune că:
"Sunt aspecte cu care se confruntă firmele de catering şi aceste aspecte crează
probleme acum. Este o nouă mare sită în care se vor cerne iar firmele. Vor putea
rămâne cele care îşi desfăşoară activitatea conform standardelor, iar cele care nu
vor face faţă o să dispară."9
Iulia Multescu, catering manager Gusto spune că: "Merită să începi o
asemenea afacere, dar trebuie să ştii în ce te bagi şi să ai clienţi care se câştigă şi
se păstrează dacă ai calitate şi anumite standarde. Nimeni nu spune că nu mai e
loc şi de alte firme de acest gen pe piaţă. Dacă vine cineva în plus nu cred că este
o tragedie, cum nu cred că este o tragedie dacă cineva se retrage."10
Unde sunt mai multe firme de catering creşte amploarea evenimentului care
poate fi contractat. Asociaţia de Catering din România a apărut tocmai acestei
nevoi. Sorin Pitiş, preşedintele Asociaţiei de Catering din România spune că:
această asociaţie s-a creat din dorinţa de a capacită evenimente foarte mari11.
Cel mai mare eveniment la care acesta a participat este un Revelion
organizat în Bucureşti, la Romexpo, la care au fost deservite 7.500 de persoane de
9
Sorin Pitiş citat de HRB Expert, 10. 2009
10
Iulia Multescu, citată de Money Express, 05 2007
11
Sorin Pitiş citat de HRB Expert, 10.2009

11
patru firme. Asociaţia a avut o tentativă de a intra în Cartea Recordurilor cu un mic
de 21,5 metri.
Asociaţia va organiza o dată pe an un festival gastronomic cu specificul
activităţii de catering. Fiecare firmă îşi va demonstra măiestria într-o anumită
ramură de producţie, la alegere.

2.3. Impactul produselor de catering asuprea consumatorului

Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor este expresia necesităţii satisfacerii
unor nevoi sociale. Integrate în structurile şi mecanismul procesului social al
producţiei, serviciile sunt oferite colectivităţilor de oameni, unităţilor economice,
instituţiilor şi persoanelor fizice.
Întreprinderile de alimentaţie publică şi de turism, similar altor întreprinderi
economice, sunt un produs, un rezultat al mediului social economic. Pe de altă
parte sunt generatoare de noi necesităţi determinate de îndeplinirea rolului lor
economico - social şi de realizarea lor de activitate.
În paralel cu dezvoltarea economică, a crescut gradul de ocupare a populaţiei
şi în consecinţă, rezolvarea problemei alimentaţiei a impus noi preocupări pentru
îmbinarea cerinţelor de satisfacere a necesarului fiziologic, de încadrare în timpul
liber şi în bugetul de venituri disponibile.
În condiţiile economiei de piaţă consumatorul devine axul central al tuturor
activităţilor economice ce converg spre satisfacerea cât mai deplină a dorinţelor,
exigenţelor, preferinţelor, necesităţilor, această satisfacere fiind însăşi esenţa
activităţii economice realizate. Influenţa alimentaţiei asupra stării de sănătate a
individului, importanţa acesteia în dezvoltarea armonioasă a organismului, în
menţinerea vigorii fizice şi intelectuale, deci impactul asupra rezultatelor obţinute
în activităţile economico - sociale, au determinat ritmuri accentuate de creştere
pentru sectoarele care au ca obiect de activitate alimentaţia.
 Tehnologia culinară modernă, cu toate exigenţele ei, nu se mai poate sprijini
numai pe intuiţia, talentul său îndemânarea lucrurilor din activitatea productivă a
acestui sector, deoarece s-au produs mutaţii rapide în procesul de prelucrare, în
sortimentul produselor comercializate, în cererea de consum, intensificându-se
interdependenţele cu alte sectoare de activitate.
Oferta de produse alimentare trebuie să corespundă noilor exigenţe,
specifice omului modern, tentat tot mai mult de procurarea hranei gata preparate.
Nevoia de hrană trebuie satisfăcută la un nivel superior prin acoperire necesarului
fiziologic cu alimente variate, gustoase, în condiţiile economisirii fondului de timp
afectat pregătirii zilnice, diminuării efortului solicitat de această activitate şi
totodată prin costuri reduse.
Alimentaţia publică, implicit sectorul catering, prezintă un caracter deosebit
de complex prin specificul ei, prin multitudinea factorilor tehnologici care
influenţează oferta de produse, prin diversitatea cererii exprimate.
Sistemul catering se adresează în special consumatorilor colectivi: cantine şcolare,
cantine restaurant, spitale, unităţi militare şi de aviaţie, restaurante autoservire,
unităţi cu servire rapidă (fast-food). Aceştia au devenit consumatori exigenţi, care
acceptă să-şi satisfacă nevoia de hrană cu alimente gata preparate dar, care, să aibă
o valoare nutritivă normală, preţuri mai mici şi să fie prezentate corespunzător.
Multiplele avantaje ale produselor catering le oferă acestora o poziţie
distinctă în ansamblul mărfurilor alimentare, determinând ascensiunea lor pe plan
internaţional, atât din punct de vedere al volumului ofertei cât şi din punct de
vedere al structurii sortimentale.
Fabricarea produselor de tip catering permite o valorificare superioară şi
complexă a materiilor prime, aditivarea cu un sortiment diversificat de constituenţi
de gust, aromă, aspect, posibilitatea de fortificare cu substanţe biologic active
(aminoacizi esenţiali, vitamine, săruri minerale), precum şi echilibrarea valorii
nutritive.
Prin aplicarea sistemului catering, se asigură concentrarea producţiei în
unităţi mari cu toate avantajele acesteia: creşterea gradului de mecanizare a
operaţiilor de prelucrare primară cu consecinţe net favorabile în reducerea
pierderilor; aplicarea metodelor moderne, cu scurtă durată de prelucrare termică
care permite menţinerea substanţelor nutritive în alimentele prelucrate în proporţii
cât mai apropiate de cele iniţiale; conservarea şi convertirea în condiţii adecvate;
posibilitatea creşterii eficiente a combinaţiilor sortimentale; asigurarea igienei prin
implementarea unor metode moderne.
Sistemul catering a luat naştere în marile aglomerări urbane din SUA, şi s-a
extins cu repeziciune şi în alte ţări ca Anglia, Germania, Suedia, Franţa şi nu în
ultimul rând România.
În România, în urma unui studiu efectuat prezentat în tabelul 1, asupra
cheltuielilor efectuate de diferite tipuri de familii pentru consumul alimentar şi de
băuturi se poate constata că peste 60 % din cheltuielile unei familii de ţărani se duc
pe alimente şi băuturi în comparaţie cu aproximativ 50 % din cheltuieli cât revine
pentru o familie de salariaţi.

Cheltuielile alocate de diferite tipuri de familii pentru consumul alimentar

Graficul 1.1
 51.4 55.9 58.2

63.6 66.9 67.1 familii de

familii de salariati tarani
71.4 75.1 76.4 familii de
penionari
familii de penionari
familii de
salariati
familii de tarani

2011 2012 2013

Sursa: Prelucrat pe baza datelor din Institutul Naţional de Statistică http://www.inss.ro

Motivul este, că majoritatea persoanelor dintr-o familie de salariaţi lucrează,
femeile din aceste familii sunt angrenate din ce în ce mai mult în diverse activităţi
dispunând de timp minim pentru procurarea şi prepararea hranei, preferând, de
altfel, să ia masa în afara domiciliului. Acest deziderat a impus dezvoltarea unei
reţele puternice, moderne de fabricare, păstrare şi livrare a alimentelor gata
preparate, pe care consumatorul cu un efort minim şi timp redus să-l poată avea la
îndemână în orice moment. Dezvoltarea consumului alimentar în afara domiciliului
a condus la creşterea cantitativă şi calitativă dar şi la diversificarea cererii de
preparate de consum. S-au înregistrat eforturi deosebite pentru satisfacerea cererii,
astfel încât în ţara noastră peste 20 % din populaţie ia masa în afara domiciliului.
Evoluţia consumului total pe persoana pe an
Graficul 2.2

3396.5
3500
3000
2500 1998.5
2000 Evolutia consumului
total pe persoana pe
1500 an (in USD)
814.5
1000
500
0
2011 2012 2013
 Sursa: Prelucrat pe baza datelor din Institutul Naţional de Statistică http://www.inss.ro

Consumul în afara domiciliului pe persoană şi pe an

Graficul 2.3

11.2
6.4 8.2

restaurant
1.4 2.1 2.3 cantine scolare
cantine restaurant cantine restaurant
restaurant
1.9 2.1 2.6
cantine scolare

2011 2012 2013

Sursa: Prelucrat pe baza datelor din Institutul Naţional de Statistică http://www.inss.ro

Cheltuieli la domiciliu pe persoană şi pe an

Graficul 2. 4

81.3
90 77.5 74.8
80
70
60
50 autoconsum
40 cumparaturi
30
20 7.6 7.2 5
10
0
2011 2012 2013

Sursa: Prelucrat pe baza datelor din Institutul Naţional de Statistică http://www.inss.ro

Astfel, în România, bugetul alimentar pe persoană şi pe an, a înregistrat
creşteri semnificative în perioada 2011-2013. Valoarea consumului pe persoană/an
a crescut de patru ori. Se observă, în structura consumului, creşteri mai mari la
consumul în afara domiciliului şi anume de la 11,1 % în 2012 ponderea acestuia
ajunge la 20,2 % în 2013, în timp ce consumul în afara domiciliului scade de la
88,9 % la 79,8 % în aceeaşi perioadă. Se înregistrează creşteri la consumul în afara
domiciliului pe toate tipurile de unităţi: restaurante - de la 6,4 % în 2012 la 11,2 %
în 2013, adică o creştere a consumului cu 75 %; cantine restaurant - de la 1,4 în
2012 la 2,3 în 2013, adică o creştere a consumului cu 86 %; cantine şcolare - de la
1,9 % în 2012 la 2,6 % în 2013, adică o creştere a consumului cu 65 %12.
Consumatorii preferă să-şi satisfacă nevoia de hrană prin consumul
alimentar în afara domiciliului, motivaţia de bază fiind: diversificarea sortimentală
a preparatelor.
Sortimentul variat atrage consumatorul, creează bună dispoziţie, stipulează
apetitul favorizând digestia şi asimilaţia. Preparatele realizate depind de materiile
prime, procedeele de prelucrare primară şi termică, prezentare. Prin asocierea cât
mai variată a componentelor de bază cu adaosuri, prin prelucrare, prin tehnici
diferite şi prezentarea cât mai variate, estetică, se valorifică potenţialul creativ al
specialiştilor în arta culinară realizându-se un sortiment cât mai diversificat.
Gama de alimente gata preparate din magazine s-a lărgit foarte mult
cuprinzând totul, de la mâncare vegetală cu sau fără conţinut de grăsime pentru cei
care vor să ţină cură de slăbire şi până la feluri specifice diferitelor etnii (cum ar fi
chinezul "chowmein" sau puiul "tandori" indian).
Tipul de prelucrare finală fiind foarte redus, iar posibilităţile de combinare
fiind foarte mari, creează premise favorabile pentru creşterea cererii de preparate
culinare catering şi în aceste condiţii se poate mări continuu oferta, în paralel cu
diversificarea sortimentală, specific profilului fiecărui agent economic: pizzerii,
cantine - restaurant, fast-food, etc.

12
http://www.inss.ro
 De asemenea, prin realizarea hranei prin sistemul catering există
posibilitatea întocmirii de meniuri variate pentru aceeaşi grupă de consumatori dar
şi pentru grupe diferite de consumatori, astfel încât să se satisfacă în condiţii
optime necesităţile fiziologice specifice dar există şi posibilităţi largi de alegere în
funcţie de gusturile şi preferinţele individuale.
În producţia şi diversificarea sortimentului de produse catering se constată
următoarele direcţii:
 diversificarea sortimentului de produse catering (de exemplu produse de
panificaţie pentru produse de tip Mcdonaldss), preparate din carne pentru
sandwişuri, legume, etc;
 realizarea unei game variate de produse deshidratate din grupa preparatelor
lichide pentru supe, supe-cremă sau ciorbe cuprind în compoziţia lor, în proporţii
mari, materii prime cu valoare energetică ridicată (paste făinoase, grupe de cereale
şi leguminoase, legume deshidratate, etc).
 diversificarea producţiei de concentrate alimentare care se consumă datorită
caracteristicilor lor organoleptice (cu valoare energetică şi biologică redusă),
pentru crearea apetitului în vederea consumului altor produse. Astfel se realizează
amestecuri condimentare sub formă brichetată, din care se realizează supe cu
valoarea energetică redusă;
 realizarea în industria alimentară de noi sortimente de conserve care să
corespundă mai bine obiceiurilor de alimentaţie ale consumatorilor, obţinute din
cât mai multe legume şi fructe;
 creşterea producţiei de supe instant în defavoarea supelor ce se pregătesc
prin fierbere;
 diversificarea sortimentului de pireuri din legume şi leguminoase care pot fi
servite sub formă de garnituri, la felurile de mâncare consistente;
 lărgirea şi extinderea producţiei de sosuri pasteurizate, aromatizate cu arome
de carne, care se obţin din făinuri cerealiere şi de leguminoase, concentrate
proteice, condimente;
 diversificarea sortimentului de ingrediente pentru diferite preparate catering
sub formă deshidratată cât şi congelată.

Capitolul III
Aspecte privind menagementul si marketingul firmelor de catering

3.1. Elemente necesare succesului în afaceri de tip catering

Pentru a avea succes într-o activitate de catering trebuie cunoscute elemente
de baza de ceea ce trebuie făcut şi respectiv, experienţa necesară şi trăsăturile
personale13. Este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii:
Experienţa în domeniu - este necesară pentru a înţelege procedurile şi problemele
legate de prepararea meniurilor şi de serviciile acordate clienţilor.
Este foarte important ca întreg personalul implicat în preparare şi servire să
câştige experienţa în relaţiile cu clienţii.
Antreprenoriatul - acesta trebuie să fie dispus să cheltuie timp şi energie
pentru a avea succes în afacerile de catering.
De asemenea, trebuie să aibe un talent înnăscut pentru afaceri, să posede
abilităţi pentru a vedea toate aspectele afacerii şi să demonstreze o dorinţă
puternică de a deveni propriul său şef în vederea câştigării unei independente
financiare.
13
Băbăiţa, C., Catering, Editura Mirton, Timişoara, 2003. pag.45
 Cunoştinţe de bază în afaceri.
Acestea sunt compuse din: Cunoştinţe de contabilitate şi gestiune pentru a
înţelege aspectele financiare ale ale operaţiunilor din cadrul afacerii; să câştige prin
intermediul acelor cunoştinţe, abilitaţi de prelucrare şi interpretare a regulilor
financiare; cunoştinţe de drept, să cunoască legile referitoare la autorizări,
contracte de muncă, condiţii de servire a băuturilor alcoolice se nealcoolice;
cunoştinţe privind managementul resurselor umane pentru a şti cum se recrutează,
formează, motivează şi conduce personalul cunoştinţe de marketing legate de
modul de realizare şi implementare a unui plan de marketing în domeniul
cateringului.
Abilităţi de a planifica, organizate executa şi controla. În cazul planificării, un
furnizor trebuie să prevadă toate aspectele, evenimentele de catering şi toate
documentele pe care le planifica, trebuie să fie înţelese de client şi uşor executate
de personalul de catering.
Organizarea este simplă şi poate fi formată dintr-un grup care poate executa
eficient orice operaţie. Execuţia reprezintă faza de implementare a planului de
organizare a personalului. Controlul consta în supervizarea aspectelor
evenimentului. Toate planurile bine organizate şi executate presupun control şi
supervizare.
Abilităţi de comunicare cu clienţii şi cu personalul
Comunicarea cu personalul este o problemă complexă şi în termini simpli
poate fi definite ca: abilitatea de a spune personalului ce se aşteaptă de la el şi în
aşa fel încât acesta să înţeleagă mesajul transmis.
Rezultatul unei comunicări eficiente în catering este realizarea unei petreceri
cu profesionalism conform aşteptărilor clientului.
Ascultarea
 Furnizării de catering interior şi exterior trebuie să asculte cu atenţie clientul
pentru a-i determina nevoile. De exemplu: un client întreabă furnizorul “Eşti
capabil să te ocupi de o petrecere vinerea viitoare?” va fi tratat diferit un client care
întreabă “Cât costă să te ocupi de o nuntă?”
În cazul primului client, acesta este gata să cumpere serviciile furnizorului în
timp ce al 2-lea se târguie. În acest caz, furnizorul trebuie să ştie să-i câştige foarte
rapid încrederea.
Capacitatea de a calcula riscurile. Este foarte important ca un furnizor să
cunoască limita la care riscul depăşeşte câştigul.
Creativitatea este capacitatea de a transforma viziunile clienţilor în realitate
creând privelişte, sentimentul, meniul, ambientul şi servirea pe care o doreşte
clientul.
Abilitatea de a cunoaşte nevoile clientului.
Succesul porneşte de la identificarea unor nevoi şi satisfacerea acestora.
Insuccesul apare la cei care încearcă să-şi satisfacă propriile nevoi
reprezentate de bani, echipamente sau renume, uitând ţinta principală: satisfacerea
nevoilor clienţilor. Când un client este nemulţumit, nevoile furnizorului legate de
veniturile, profit şi feed-back pozitiv urmează automat.
Abilitatea de a realiza o imagine favorabilă
Clienţii care angajează firme de catering, o fac pentru că se bazează pe
percepţia acestora imaginii pe care trebuie să o creeze.
Se poate spune că furnizorii de catering se vând mai întâi pe ei înşişi şi apoi
produsul. Furnizorii care se bucură de succes înţeleg faptul că proiectarea imaginii
(a unei anumite imagini) trebuie focalizată spre acei clienţi care-şi doresc acea
imagine iar eforturile cercetărilor de marketing trebuiesc direcţionate spre
segmentele de piaţă corespunzătoare.
Capacitatea de a acorda atenţie maximă la detaliile managementului
 Succesul în cateringul exterior provine din implicarea în toate detaliile
afacerii şi cunoaşterea modului de obţinere a performanţelor în cadrul serviciilor
legate de prepararea, servirea mâncării, vânzarea, contabilitatea, etc.
Mulţi furnizori cred că afacerea se poate desfăşura de la nivelul unui birou
citind doar ceea ce există pe monitorul unui computer. În realitate, cateringul
exterior poate fi urmărit doar din centrul acţiunii, la faţa locului. În acesta afacere
este foarte importantă verificarea şi reverificarea fiecărui detaliu pentru a fi siguri
că se îndeplinesc cele mai înalte standarde.
Atribuţiile furnizorilor
Mulţi furnizori de servicii cred că afacerea se poate desfăşura de la nivelul
unui birou citind doar ceea ce se tipăreşte pe monitorul unui computer. În realitate,
cateringul exterior poate fi urmărit şi poate rula doar din centrul acţiunii. În această
afacere este foarte importantă verificarea şi reverificarea fiecărui detaliu.
Furnizorii inteligenţi trebuie să se aştepte şi la la atribuţii ca: obţinerea de
răspunsuri de la clienţi cu privire la mâncare şi servicii; supravegherea personalului
de catering pentru a fi sigur că se obţine performanţa spre care sunt direcţionaţi;
ajutorul trebuie dat atunci când o masă trebuie eliberată sau când barul devine
brusc foarte aglomerat;
Cea mai importantă sarcină a unui manager este aceea de a lua decizi (cele
mai bune) şi a găsi soluţii posibile cu cele mai puţine dezavantaje. Sfaturi în luarea
unei decizii (Kannie Sitterly): aminteşte-ţi că de cele mai multe ori nu există o
singură soluţie acceptabilă a problemei. Alege cea mai bună alternativă; ia decizii
care ajută la atingerea obiectivelor companiei; ia în considerare sentimentele
oamenilor ori de câte ori oamenii sunt implicate în afaceri; acordă timp de calitate
pentru planificare şi luarea deciziilor. Foloseşte timpul în care eşti energic şi când
mintea ta este înviorată; realizează faptul că niciodată nu vei mulţumi pe toată
lumea; fă-ţi timp pentru luarea deciziilor în afaceri deoarece amânarea unei decizii
poate costa mii de dolari; nu te aştepta la un vot popular, strângeţi colegii pentru
luarea unei decizii înainte de a acţiona sau aşteaptă votul lor confidenţial înainte de
a decide ceva care te-ar costa prea mult în timp. Sunt perioade când tu trebuie să
faci ceva.
Leadership este conducerea sau artă de a conduce
Există unele linii şi sfaturi pentru lideri: condu oamenii în loc de a dicta
ordine pentru câştigarea cooperării; acordă şi celorlalţi un credit; rămâi fidel
crezului tău; niciodată nu-ţi coborî standardele; in faţa unei controverse caută
adevărul; impuneţi punctele de vedere în mod tactic fără a isca aversiuni; ai
încredere în alţii; condu potrivit unor exemple. Nu este cum spui tu, este ceea ce
faci să conteze;
Profesionalismul
O de definiţie a fost dată de către Carl McKeben care indică urmarea câtorva
linii directoare: devino cunoscut pentru că faci ceea ce spui că vei face;
dă preţ menţionărilor şi angajamentelor doar când cunoşti totul despre eveniment;
tratează clienţii şi personalul cu respect; clădeşte relaţii cu clienţii şi nu-i privi ca şi
cum ar fi proiecte, bani; fi punctual sau vino puţin mai devreme pentru întâlniri şi
fi pregătit pentru întâlniri; plasează-te în urma muncii. Dacă este efectuată rău fă
corecturile necesare; in faţa abuzurilor altora nu răspunde prin a deveni abuziv.
Încearcă să te detaşezi emoţional şiş a gândeşti logic. Nu te folosi de puterea ta
pentru a abuza de alţii; imbrăcate profesionist; bucurate de munca ta, de furnizor
al cateringului exterior iar când această muncă încetează să mai producă mulţumire
este timpul să închei şi şa îţi găseşti o nouă carieră.
Cunoştinţe de management etic
Furnizorii cu o etică adevărata îşi vor asuma responsabilităţi asupra acţiunii
de găzduire asupra planurilor de desfăşurare a evenimentelor care trebuie să fie în
interesul oaspeţilor.
 Marketingul în sistemele de catering înseamnă să dezvolţi o imagine şi un
plan de marketing; să realizezi diferite instrumente de marketing care produc
ofertanţi şi clienţi; să clasifici ofertanţii şi cumpărătorii; să vinzi produse
cumpărătorilor potriviţi.
Trebuie cunoscut faptul că, clienţii devin tot mai pretenţioşi şi selectivi în
ceea ce priveşte actul de cumpărare al produselor alimentare şi în aceste condiţii
dacă un client nu cunoaşte foarte bine furnizorul de tip catering nu va cumpăra de
la acesta.
În general, reţelele de supermarketuri furnizoare de produse alimentare,
restaurantele, cluburile privat, etc. Operează la aplicarea cateringului în general
pentru creşterea vânzărilor. Furnizorii de astfel de sistem de catering nu pot
accepta scuze pentru un nivel scăzut al vânzărilor. Aceştia trebuie să găsească
metode potrivite care să conducă la creşterea pieţei prin intermediul unei activităţi
de marketing eficient.
De asemenea, trebuie să demonstreze potenţialilor clienţi de ce? (care sunt
motivele?) care fac compania lor diferită de cea a concurenţilor.
Pieţele cateringului
- Piaţa persoanelor fizice
- Piaţa persoanelor juridice
Piaţa clienţilor fizici include: petreceri personale la domiciliu, manifestări
de colectare de fonduri, reuniuni, botezuri, absolviri, aniversări, recepţii de nunţi,
etc.
Piaţa companiilor include acel catering pentru evenimentele legate de
business: inaugurări, petreceri pentru încurajarea vânzărilor, servirea de mese de
afaceri.
 În general, cateringul pentru companii este mai profitabil deoarece
organizatorii de evenimente comune previzionează bugetele pentru astfel de
activităţi.
Cateringul în cazul persoanelor fizice presupune de obicei întâlniri cu
comisii desemnate de către client, sau chiar cu clientul personal care solicita foarte
mult din timpul furnizorului şi care de regulă aloca bilete pentru desfăşurarea
evenimentelor.

3.2. Instrumente de marketing privind promovarea şi publicitatea

Promovarea şi publicitatea orală
Multe firme prefera să organizeze petreceri fără a-şi prevedea prin tarif sau
un profit ridicat sau există situaţii în care furnizorii organizează petreceri sau
evenimente în condiţii de pierdere financiară urmărind în acest caz să obţină o
imagine cât mai bună în fata clienţilor.
Colaborarea cu mediul exterior poate fi beneficia mai ales în cazul în care
acest mediu este format din firme care pot ajuta la dezvoltarea propriului sistem.
Publicitatea este expunerea liberă care direct sau indirect creează percepţia.
În majoritatea cazurilor, publicitatea e o recomandare relaţionala, o opinie
nepărtinitoare care ajuta la formarea imaginii unui furnizor de tip catering. De
asemenea, aceasta poate ajuta la impunerea furnizorului ca lider pentru o anumită
zonă sau teritoriu.
Se considera că orice companie poate să emită în mod legal aproximativ 6
comunicate de presă pe an. Exista companii care îşi dublează aceste comunicare.
În condiţiile concurentei de piaţă orice întreprinzător trebuie să profite de
orice oportunitate pentru o expunere pozitivă mai ales dacă aceasta nu costa.
Printre evenimentele cele mai importante, subliniate în comunicatele de
presă sunt: lansarea unei afaceri, manifestări majore ale afacerii, o petrecere
emoţionanta sau o provocare neobişnuită, schimbări de personal în interiorul
firmei, catering pentru o celebritate, câştigarea unui trofeu, premiu, etc.
Broşurile trebuie să includă fotografii color, texte interesante, o deschidere
pentru scrisori personalizate, o ofertă sau cartea de vizită a unei afaceri.
Pentru a realiza o broşură excelenta trebuie să se respecte următoarele:
- să inspire credibilitate. Acest lucru poate fi realizat în formând clienţii despre
experienţa acumulată în afaceri, despre clienţii remarcabili ai firmei, despre
premiile semnificative, etc.; să informeze cititorii asupra meniurilor oferite şi
asupra tuturor serviciilor aferente demonstrându-le acestora că vor avea de câştigat
dacă vor face afaceri cu firma d-voastra şi nu cu altă firmă; să fie citite uşor iar
mesajele transmise să conţină doar câteva cuvinte; pot fi adresate şi chiar
personalizate;
Buletinele informative
Furnizorii de tip catering au descoperit că publicarea unui buletin informativ
este o modalitate foarte personală de a ţine legătura cu clienţii.
Prima etapă în realizarea unui buletin informativ este determinarea
cuprinsului care trebuie prezentat într-o manieră personală. De regulă, buletinele
informative pentru diverse restaurante include teme cu următoarele evenimente:
promovări, reţete, mâncăruri, tendinţe în meniuri, ştiri despre celebrităţi, glume,
tipuri de afaceri, comentarii ale clovneriilor, etc.
Poşta directă: consta în expedierea informaţiilor către clienţii potenţiali.
Acestea include meniuri ale furnizorilor de catering, broşuri, buletine
informative şi alte scrieri promoţionale. Toate elementele poştei directe trebuie să
atragă atenţia, să capteze interesul şi să stimuleze dorinţa în rândul utilizatorilor.
Pentru a îmbunătăţi posta directă trebuie luate în calcul câteva posibilităţi:
menţinerea în dosare şi chiar în arhiva a datelor de identificare a oricăror clienţi ai
firmei; revizuirea permanentă a bazelor de date pentru a nu se ajunge în situaţia ca
adresele să nu fie valabile; să nu fie incluse în baza de date informaţii pe care
compania nu poate să le menţină deoarece acestea vor submina integritatea
întregului sistem.

3.3. Planificarea meniurilor in catering

Criterii de planificare a meniurilor
Principalele criterii de planificare a meniurilor 14 în unităţile de catering sunt
următoarele:
· tipul unităţii sau operării catering în care meniul va funcţiona (restaurant,
bar, pub, cafenea, fast-food, etc), în termeni de calitate şi extensie a ofertei de
produs catering, precum şi standard al serviciilor catering;
· segmentul - ţintă de clientelă, actual şi potenţial, privit din următoarele
perspective;
· necesităţi şi exigenţe de consum în diferite circumstanţe (cotidian, pentru mesele
principale din zi, marcare unor evenimente, serviciu la birou, serviciu în vacanţe
etc.);
· disponibilitatea medie de a cheltui pe servicii catering, în funcţie de statutul
socio-profesional, sex, vârstă, religie, stare de sănătate, autorestricţii bioecologice
etc.;
· disponibilitatea medie de a experimenta produse noi, băuturi exotice, incluse în
specialitatea casei sau cursurile scumpe, exotice ale meniului;
· disponibilitatea medie de şedere în spaţiul unităţii de catering;
· apartenenţa, în anumite perioade din zi său an, la piaţa captivă sau semi captivă
din cantine şcolare, industriale, medicale, terapeutice sau servicii de catering ale
unităţilor turistice;

14
Dobrescu E., Bălăbănescu, C., Tehnica servirii consumatorilor, Ed. Didactică şi Pedagogică(1991), Bucureşti
· mobilitatea zonală, naţională şi internaţională a clientului, care influenţează
structura şi exigenţele de consum;
· disponibilitatea în funcţie de sezon şi accesibilitatea ca preţ a materiilor
prime, ingredientelor, aditivilor şi băuturilor necesare creării tuturor itemilor de
meniu;
· destinaţia meniului: meniu breakfast, pentru dejun, cină, gustări, banchet,
cafenea, terasă, fast-food, restaurant etc. Natura, structură, extensia (numărul de
cursuri alimentare şi de itemi circumscrişi fiecăruia dintre acestea) şi standardul
meniurilor este determinat direct de destinaţia acestora;
· echilibrarea nutriţională şi de aport energetic a itemilor de meniu;
· impactul calităţii de prezentare şi a standardului de ofertare (extensia şi
diversitatea meniului, valoarea şi originalitatea itemilor de meniu, tempoul servirii,
succesiunea actelor alimentare, asocierea preparatelor cu băuturile,
profesionalismul alcătuirii şi structurării listei de meniu etc.) asupra confortului
psihosenzorial şi stării de bine în cursul consumării meniului şi după aceasta
(solicitare gastrointestinală, grad şi viteză de asimilare a nutrienţilor, efecte
benefice imediate sau de durată asupra sănătăţii, efecte terapeutice etc.).
Calitatea prezentării şi a servirii meniurilor are efect direct asupra intensităţii
iniţiale şi susţinerii apetitului pe parcursul tuturor actelor alimentare care se succed
în meniu, coeficientului de utilizare digestivă al troficelor (randamentul de
asimilare al troficelor în organismul uman) şi confortul psihofiziologic produs de
experienţa alimentară, gândită ca structură, volum, succesiune, templu (viteza de
succedare a actelor alimentare din meniu).
· evitarea strictă a repetiţiei componentelor de bază în cadrul aceluiaşi meniu
şi succesiunea corectă a cursurilor alimentare în meniu. Componentele de bază
(carne, cartof, orez, paste, ciuperci, fasole, bacon, roşii etc.) nu pot fi introduse în 2
acte ale aceluiaşi meniu, chiar sub forme diferite (pătate, tocate, prăjite, fierte,
sortate, etc.). Actele alimentare au o succesiune în meniu astfel încât fiecare curs să
pregătească „intrarea în scenă” a următorului curs, să-l pună în valoare şi să-l
completeze. Succesiunea clasică a actelor alimentare (hours d’ouvre, preparate
lichide, preparate din paste, ou, peşte, antreuri, preparate de bază, desert, brânză,
fructe, cafea), acompaniate corect de băuturi, are justificare ştiinţifică, deoarece
permite satisfacerea graduală a nevoilor alimentare şi instalarea treptată a stării de
saţietate. De exemplu, un meniu nefinalizat prin deşert are o putere de saţietate
manifestată pe o perioadă mai redusă decât un meniu terminat cel puţin cu un fruct;
· evitarea strictă a repetiţiei ingredientelor şi aditivilor de culoare, gust, aromă,
textură în cadrul aceluiaşi meniu. Condimentele puternice (ceapă, usturoi, mărar,
cimbru, coriandru, mentă etc.) vor fi utilizate strict la prepararea unui singur curs
alimentar din meniu. Nu este permisă utilizarea aceluiaşi vin la două preparate din
cadrul aceluiaşi meniu;
· asigurarea diversităţii caracteristicilor senzoriale de culoare, gust, aromă,
textură, pentru itemii cursurilor din cadrul aceluiaşi meniu. Preparatele şi băuturile
vor fi divers şi corect colorate, aromatizate, asezonate, cu texturi diferite
(consistente, semi consistente, semifluide, fluide), sosuri cu o fundaţie diferită
(stock, demi-glacé, veloute etc.). Preparatele fade vor fi asociate cu cele gustoase,
aromate, cele tari cu cele moi, preparatele vor fi divers colorate şi vor avea gusturi
diferite dar compatibile în cadrul aceluiaşi meniu, produsele greu digerabile vor fi
asociate cu cele uşoare, frugale. Băuturile trebuie să pună în valoare preparatele,
trebuie să pregătească „intrarea în scenă” a actului alimentar pe care-l
acompaniază, să o promoveze şi să faciliteze digestia acestuia, pentru a permite
continuarea experienţei de consum;
· armonizarea preparatelor din lista de meniu cu băuturile din lista de vinuri.
 Regulile generale care trebuie respectate la servirea băuturilor sunt
următoarele: vinurile vor fi introduse progresiv în meniu, de la cele uşoare şi
delicate la cele pline, de la vinurile obişnuite la cele de înaltă calitate, de la cele
tinere la cele învechite; la servirea mai multor tipuri de vinuri se servesc mai întâi
vinurile albe seci urmate de vinurile roşii şi terminând cu vinurile albe dulci;
vinurile vor fi în perfectă armonie cu tipul cursului alimentar pe care-l
acompaniază; şampania poate acompania orice curs alimentar, în varianta de
şampanie seacă, la felul dulciurilor servindu-se o şampanie demidulce; vinurile
rose pot fi servite după orice fel alimentar deşi nu sunt recomandate pentru
evenimentele cu un înalt grad de formalism; vinurile albe seci sunt servite cu felul
de peşte, carne albă sau fructe de mare; vinurile roşii se servesc la cărnurile roşii
(vânat, carne de vită); vinurile albe seci se servesc la felul dulciurilor; Porto se
serveşte cu felul de brânză şi desert.
Respectarea restricţiilor terapeutice, de dietă, etnice, religioase, bioetice
impuse de segmentul particular de clientelă deservit.
O tendinţă care se manifestă tot mai accentuat astăzi este aceea de asimilare
a unor particularităţi etnice, impuse de diferitele culturi ale minorităţilor care
coexistă în cadrul unei naţiuni. Amplificarea circulaţiei turistice internaţionale şi
stimularea interesului prin mijloace de media în cunoaşterea specificităţi unor
bucătării tradiţionale a contribuit la modificarea atitudinii consumatorului faţă de
produsele noi aduse de tradiţia altor etnii.
Religia unei naţiuni influenţează substanţial obiceiurile alimentare ale
acesteia. Alimentaţia zilnică sau cea prilejuită de ocazii speciale (festinuri,
aniversări, sărbători speciale) este restricţionată de unele dogme religioase.
Creştinii nu au obiceiuri alimentare mult afectate de religie. Unii dintre aceştia sunt
vegetarieni din considerente morale iar alţii pot refuza să consume carne în zilele
de vineri. Sărbătorile creştine sunt marcate prin consumul de alimente tradiţionale:
ouă, cozonac şi miel la cuptor de Paşte.
Musulmanii celebrează naşterea lui Mahommed la sfârşitul lui februarie sau
începutul lui martie prin post, în care carnea şi alcoolul sunt interzise. Adevăraţii
budişti sunt vegetarieni, iudeii au restricţii alimentare stricte.
Puterea de cumpărare şi disponibilitatea, în termeni de timp şi bani, de
consum a serviciilor de catering. Planificarea meniurilor se face având clientul, cu
necesităţile şi exigenţele sale, inclusiv financiare, în centrul atenţiei politicilor de
catering şi marketing. Fiecare tip de unitate îşi proiectează operarea catering şi
oferta inclusă în meniu în funcţie de client şi concurenţă, pentru a câştiga clientul şi
a surclasa concurenţa. Profilul este dictat de volum şi structura de consum, care
poate fi reglate prin planificarea corectă a meniurilor, că ofertă şi preţ.

Categorii de bază ale unui meniu

Diversitatea meniurilor este dependentă de: furnizorii şi pieţele de desfacere
pe acre aceştia le deservesc; modul în care urmează a fi servit meniul (bufet sau
masă)
Stilul de servire va fi influenţat de scopul în care se ţine petrecerea, de
timpul alocat servirii mesei şi de localizarea acestuia
Tipurile fundamentale de servire cu ocazia unor evenimente deosebite pot fi:
mâncăruri servite şezând la masă, bufeturi, bufeturi staţionare (staţii alimentare),
cocktail, combinaţii între aceste tipuri de servire.
Mâncăruri servite şezând: în meniurile planificate pentru astfel de petreceri
furnizorul trebuie să servească mâncăruri potrivite pentru a fi servite la masă, fie
porţionate individual fie pe platouri. Mesele servite sub această formă pot fi
precedate de recepţii, gen cocktail care ar putea include şi aperitive servite de
ospătari sau de aperitive servite la bufete staţionare special amenajate.
 Principalele feluri de mâncare incluse într-o masă servită şezând: gustări,
aperitive, supe, salate, felul principal (produse pe bază de amidon, orez, cartofi,
paste, legume), brânzeturi, deserturi, cafea sau ceai.
Unii clienţi preferă meniurile servite la casă, cu meniurile de tip bufet.
În serviciul de tip bufet invitaţii sunt îndrumaţi spre mesele de unde pot
alege dintr-o mare varietate de produse. În cazul acestor mese se poate opta pentru
sistemul de autoservire în totalitate sau şist de servire prin intermediul personalului
angajat.
Mesele de tip bufet sunt foarte populare datorită avantajelor pe care le oferă:
numărul mare de posibilităţi care stau la dispoziţia invitaţilor oferind o gamă foarte
largă de produse, aceasta ducând la satisfacerea unui număr foarte mare de clienţi;
numărul redus de personal necesar în astfel de ocazii; sunt costurile mai reduse
decât în cazul mâncărilor servite la mese.
Mesele de tip bufet trebuie în permanenţă încărcate pentru a nu rămâne
goale nici după ce ultimul invitat a plecat. Acest tip de mese pot sau nu să fie
precedate de aperitiv (gustări).
În cazul în care se pledează şi pentru soluţia servirii aperitivelor, furnizorul
trebuie să ţină cont de acest lucru şi să aducă sortimentele servite ulterior.
Meniul necesar prezentării unui bufet ar trebui să includă o salată, unu-două
feluri de antreuri, un produs pe bază de amidon (orez, cartofi, caşcaval), o legumă
sau un amestec de legume, pâine sub formă de chifle şi chiar unt.
Desertul şi cafeaua pot fi aşezate pe altă masă sau pot fi servite direct la
mesele unde sunt aşezaţi invitaţii.
Staţiile alimentare
Acest sistem de servire se pretează foarte bine în următoarele situaţii: dacă
evenimentul se desfăşoară pe mai multe nivele ale unei clădiri (supermagazine,
hipermarketuri etc.); atunci când furnizorii sunt obligaţi să servească mâncăruri cu
specific naţional, tradiţional; când clientul doreşte ca oaspeţii săi să se poată mişca
în voie sau când clientul doreşte un eveniment deosebit.
Folosind conceptul de staţii alimentare, furnizorul poate împărţi expoziţia în
componente mai mici care să aibă un impact deosebit asupra invitaţilor deoarece
fiecare dintre staţii poate reprezenta ceva, poate avea decoraţiuni pe o tematică
diferită, culori şi varietăţi ale meniurilor.
Staţiile alimentare au următoarele avantaje: pun la dispoziţia clientului o
foarte mare diversitate de produse alimentare care dacă ar fi aşezate pe o singură
masă nu ar fi compatibile din punct de vedere al aspectului, culorii unele cu altele;
divizarea spaţiului şi implicit a invitaţilor în grupuri mai mici, aceasta conferă
uşurinţa în mişcare, iar traficul între staţiile alimentare se poate desfăşura
nestingherit.
De regulă, în aceste staţii pot fi servite mâncăruri mexicane, greceşti,
chinezească, diferite sortimente marine, supe calde sau reci, brânzeturi, fructe
proaspete şi legume, îngheţată etc.
Petrecerile gen cocktail
La aceste petreceri, de obicei, sunt servite aperitive care pot fi precedate sau
nu de prânzuri sau cine. Aperitivele pot fi servite de către angajaţi sau pot fi
amplasate sub formă de bufeturi. Dimensiunile aperitivelor sunt reduse pentru a fi
consumate cu uşurinţă. De regulă, localizarea petrecerii va influenţa foarte mult
alegerea
Dacă servirea se realizează într-un spaţiu fără ventilaţie, nu se recomandă
servirea unor aperitive calde care sunt obţinute prin prăjire şi care îşi pierd din
calitate odată cu procesul de răcire.
Constituirea listelor de meniu
 Principalele aspecte care trebuie luate în consideraţie la constituirea listelor
de meniu sunt următoarele15:
Metoda de editare, cu următoarele variante: scris de mână, lizibil, într-un
stil plăcut, metodă adoptată de unităţile mici de catering; listare pe imprimantă
laser, cuplată la un calculator.
Tipul şi culoarea hârtiei
Grosimea hârtiei este determinată de formă de prezentare a listei de meniu,
de gradul de protecţie al hârtiei şi de frecvenţa de utilizare (suvenir, utilizare
zilnică, periodică, sezonală). Greutatea hârtiei, exprimată în g/m 2, variază între
120-500. Culorile introduse în reprezentările grafice din cărţile de meniu trebuie
să fie bine armonizate, culoarea aleasă trebuind să nu afecteze lizibilitatea textului.
Protejarea hârtiei listelor de meniu se face în 3 variante:
· lăcuire cu un lac incolor;
· laminare, într-un film fin, transparent, la cald;
· plasticizare, prin încapsulare între 2 foi subţiri, transparente de material
plastic.
Caracterele de tipărire afectează lizibilitatea textului din lista de meniu, de
obicei nu mai mult de 2-3 stiluri diferite de tipărire nefiind utilizate, unul pentru
titlurile principale şi subtitluri şi unul pentru denumirea itemurilor din listă şi
descrierea acestora. Un stil prea elegant sau antic poate produce o stare de
confuzie. Se recomandă stilul Times New Roman, Italic 10 sau Bold.
Aceasta este o listă completă a posibilităţilor de a alege din cadrul unui
meniu şi care poate fi trimis prin poştă sau poate fi înmânat personal potenţialilor
clienţi. Aceste meniuri poate sau nu să aibă tipărite şi preţurile. Ele trebuie să
îndeplinească anumite condiţii: să aibă dimensiunea potrivită care să permită
trimiterea într-un plic standard; calitatea hârtiei este foarte importantă deoarece
15
Dobrescu E., Bălăbănescu, C., Tehnica servirii consumatorilor, Ed. Didactică şi Pedagogică(1991), Bucureşti
aceasta indica calitatea companiei şi calitatea serviciilor oferite; aceste meniuri
trebuie să conţină informaţii minimale despre ingredientele şi modul de preparare
datorită faptului că la ora actuală clienţii încep să fie educaţi în spiritual unei
nutriţii corespunzătoare.
Contactele directe: pot fi făcute personal sau telefonic. Furnizorii pot
considera drept clienţi potenţiali doar acei clienţi care se situează în cadrul
propriului segment de piaţă. Furnizorii, pentru a se putea să se adreseze în mod
direct clienţilor trebuie să se informeze în prealabil despre numele persoanei
interesate în organizarea unor evenimente de tip catering. Scopul acestor contacte
este de a cunoaşte potenţialii clienţi şi de a le oferi prospecte cu conţinut ridicat de
informaţii. Dacă clienţii nu sunt disponibili, întâlnirile trebuiesc reprogramate la o
dată ulterioară. Furnizorii care recurg la contactele directe trebuie să fie conştienţi
şi de efectele negative posibile pentru că aceştia pot fi percepuţi de către clienţi ca
fiind furnizori cu probleme financiare.

3.4. Dezvoltarea unui plan de marketing în cazul unei activităţi de

catering
Furnizorii de catering nu sesizează necesitatea unui plan de marketing.
Aceştia încearcă să răspundă doar cerinţelor clienţilor iar atâta timp cât obţin un
profit satisfăcător totul este în regulă16.
Cateririi care sunt la începutul unei afaceri şi care de multe ori au nevoie de
finanţări din partea instituţiilor financiare sunt obligate să prezinte un plan de
marketing care să corespundă cererilor de împrumut sau de creditare.
Un plan de marketing eficient începe cu stabilirea obiectivelor financiare.
Furnizorii de catering trebuie să-şi stabilească foarte clar şi precis
obiectivele lor financiare determinând necesităţile şi aspiraţiile lor din punct de
16
Babaita, C., Catering, Editura Mirton, Timisoara, 2003.
vedere financiar după care trebuie să-şi creeze planul capabil să atingă aceste
obiective (estimarea vânzărilor pe o perioadă de 5 ani, valoarea profitului estimate,
etc.).
Primul pas pe care trebuie să-l facă furnizorii de catering este să conducă un
compartiment de marketing care să fie în stare să determine o varietate de funcţii
cum ar fi: dimensiunea pieţei căreia i se adresează; populaţia; cererea pentru
sistemele de tip catering;
Acest tip de informaţii pot fi obţinute din următoarele surse: anuarul statistic
din care se poate extrage densitatea populaţiei pe judeţe şi modul de repartizare;
hărţi care să conţină cele mai mari zone comerciale ziarele locale şi magazine se
pot afla informaţii cu privire la specificul afacerii din zona respective; paginii aurii;
publicaţiile camerelor de comerţ şi industrie, etc.
Pregătiţi cu toate aceste date din analize şi statistici, catererii trebuie să
examineze atent pieţele pe care vor pătrunde. Acest lucru trebuie să fie prins în
corelaţie cu imaginaţia lor.
Al doilea pas consta în stabilirea unui buget pentru marketing. Exista
catereri care cheltuiesc foarte puţin pentru a-şi face marketing propriei afaceri iar
alţii aloca acestui lucru 5% din vânzări.
Catererii care sunt la începutul unei afaceri trebuie să-şi pună următoarele
întrebări: exista bani pentru advertising (publicitate)?; cât de repede putem să ne
servim clienţii?; suntem capabili să ne deschidem această afacere şi care este
volumul de munca necesar?.
Planul de marketing al oricărei companii trebuie să demonstreze potenţialilor
clienţi de ce propria companie este mai bună decât compania concurenţă şi de
asemenea, în ce măsură propria companie oferă satisfacţie maximă clienţilor.
Moduri în care poate fi oferită satisfacţie maximă clienţilor: Suntem
profesionişti şi vom colabora fără probleme; staţi liniştiţi, mâncarea nu va lipsi nici
o clipă; vă asigurăm că veţi fi satisfăcuţi, în caz contrar d-voastra vă veţi primi
banii înapoi; nu vă faceţi probleme, vă vom ajuta şi cu alte servicii auxiliare, dacă
aveţi nevoie; veţi avea parte de cea mai bună purtare din partea personalului nostru
care este preocupat de d-voastra şi vă va satisface toate cerinţele; nu vă faceţi
probleme, veţi un invitat la propria d-voastra petrecere.

CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ

 IssaMariage - agenţie de catering

4.1. Descrierea agentiei

IssaMariage este o agenţie specializată în realizarea de evenimente, în
special nunţi şi botezuri17. Compania noastră vine în întâmpinarea clienţilor care au
decis să ne aleagă cu o vastă gama de accesorii şi decoruri speciale. Folosim numai
materiale de bună calitate importate din Orient. Accesoriile noastre fac ca
evenimentul dumneavoastră să fie unul special şi unic în felul lui. IssaMariage este
agenţia care s-a născut din pasiunea de a crea cel mai important eveniment. Echipa
noastră este de părere că fiecare client este unic şi trebuie să se simtă special, iar
noi depunem tot efortul să realizăm acest lucru.
Echipa IssaMariage este una tânără şi plină de entuziasmul de a reuşi. Nu ne
lăudăm că suntem cei mai buni, ne lăudăm însă cu evenimentele peste care ne-am
pus amprenta. Colaborarea cu zeci de restaurante atât pe plan local, cât şi în
întreaga România ne-a creat un brand care este recunoscut prin seriozitate şi
rafinament. Clienţii noştrii ne recomandă cu căldură. Preţurile mici, materialele
elegante şi accesoriile unice au făcut din IssaMariage una dintre cele mai
respectabile agenţii organizatoare de evenimente din România.

17
http://www. IssaMariage.ro
 Am reuşit să organizăm evenimente în majoritatea oraşelor importante din
România de sud-vest. Suntem deschisi la orice propunere şi ne putem deplasa în
orice colţ al ţării.
Misiunea Agenţiei  IssaMariage este să transforme viziunea proprie în
realitate, într-un spectacol de culori speciale şi designuri ce vor fi folosite astfel
încât să se potrivească cu atmosfera şi dispoziţia pe care doriţi să o creaţi.
Îndrăzniţi să daţi frâu liber imaginaţiei alături de noi. Puteţi avea încredere în
abilitatea noastră de a vă oferi idei unice. Ţelul nostru este să facem din această zi
specială pentru dumneavoastră o experienţă de neuitat.
“Arăta ca un vis…”,” arăta ca un film..”. acestea sunt cuvintele pe care
vrem să le auzim de la mirese, miri şi invitaţi, cuvinte care ne fac fericiţi şi
satisfăcuţi pentru că suntem capabili să oferim clienţilor noştri emoţii unice şi de
neuitat.

4.2. Tipuri de aranjamente

IssaMariage18 va pune la dispoziţie o gamă variată de amenajări de săli şi
restaurante incluzând amenajarea meselor şi scaunelor cu huse, fete de masă şi

18
http://www. IssaMariage.ro
şervete în culorile preferate, diferite combinaţii textile şi de calitate superioară cum
ar fi tafta, blocade şi organiza, vaze înalte îmbinate cu bogatele aranjamente
florale, pene şi fulgi de struţ ce dau un plus de eleganţă şi fineţe, suporţii din fier
forjat cu lumânări şi aranjamente florale creează tema romantică, arcade, stâlpişori
decorativi, efecte speciale, decoruri personalizate şi diverse decoraţiuni din voal
pentru a crea o nuntă de vis în funcţie de tema aleasă de dumneavoastră, glamour,
clasic elegant, rustic, extravagant şi romantic.
Amenajarea decorului pentru ziua care va rămâne pentru totdeauna în inima
dumneavoastră, este preocuparea şi plăcerea noastră.  Iubim ceea ce facem şi acest
lucru este susţinut de multă responsabilitate, originalitate şi creativitate.

Aranjamentul cu fulgi - un nou aspect al nunţi

Issa Mariage lansează pe piaţa nunţilor din Vâlcea decoraţiunile,
aranjamentele şi accesoriile din pene şi puf de struţ! Penele şi puful de struţ
reprezintă o noutate absolută pe piaţa nunţilor care vor să fie remarcate fiind
menite să dea un aer de eleganţă şi stil aparte evenimentului. Mărturii din fulgi
ceva deosebit pentru dumneavoastră, acestea sunt disponibile în 10 culori (alb, roz,
siclam, roşu, portocaliu, verde, lila, mov, albastru, negru) şi două dimensiuni (35
cm şi 55 cm) Penele de struţ se regăsesc în toate combinaţiile cromatice posibile şi
se pot realiza aranjamente în diverse vaze, şi chiar în combinaţii cu flori. Oferim şi
accesorii asortate cum ar fi marturii - fulgi deosebite în culori minunate şi bulgăraşi
din puf de struţ. Creează tema nunţii tale: pene, puf, fluturaşi şi lumina caldă de
lumânări!
Figura 1
 Sursa http://www. IssaMariage.ro
Agenţia IssaMariage din Râmnicul Vâlcea realizează pentru evenimente
speciale aranjamente florale speciale, adunând într-o galerie de rafinament şi
elegantă o întreagă gamă a florilor disponibile din sezonul în care se desfăşoară
evenimentul dumneavoastră.Realizăm buchete florale pentru mireasa, naşa şi
domnişoare de onoare, realizăm buchete speciale pentru lumânări de nuntă şi botez,
realizăm aranjamente florale pentru masa de prezidiu şi mesele de restaurant pe
suport înalt din cristal sau pe suport din fier forjat, aranjamente pentru vasul de
botez, pentru stâlpişorii decorativi de la intrare în biserică sau în restaurant, pentru
arcade şi pentru maşini.
Oferim aranjamentele florale atât pentru evenimentele noastre dar şi pentru
alte evenimente la care putem participa. Toate florile folosite de IssaMariage sunt
de origine Olandeză, având o calitate demnă de apreciat. Aranjamentele florale sunt
realizate pe loc, în incinta locaţiei unde are loc evenimentul dumneavoastră,
contrastând şi completând tabloul nunţii prin culoarea îndrăzneaţă. Întotdeauna
aranjamentele florale sunt cele care completează cu succes orice eveniment. Fie că
este vorba de mesele invitaţilor sau masa mirilor, dar şi de maiestoasele arcade sau
cupole care înfrumuseţează ceremonia religioasă, florile trebuie să exprime
fericirea celor două personaje principale, dacă vorbim de o nuntă şi pofta de viaţă,
dacă luăm în considerare petrecerea botezului.
Figura 2

Sursa http://www. IssaMariage.ro

Buchetul este poate cea mai importantă componentă a înfăţişării, care pune în
evidenţă o mireasă. Pentru fiecare mireasa, florile reprezintă un mesaj important către
cei din jur. Un semn al fericirii pe care ea o trăieşte în cea mai frumoasă zi din viaţa
ei, dar şi un talisman care îi va călăuzi paşii alături de cel iubit. Îndrăzniţi să vă
alegeţi o combinaţie de flori în culori nebunatice, energice, sau poate visătoare,
sentimentale. Se spune că o mireasă se poate caracteriza chiar şi după buchetul purtat
în ziua nunţii. Pentru o rochie de mireasă în stil romantic se potriveşte un buchet
floral rotund, clasic, iar pentru o rochie de mireasă cu trena cere un buchet floral
cascada. Pentru o nuntă tradiţionala florile de câmp şi cele tradiţionale sunt cele mai
potrivite pentru un buchet de mireasă deosebit. Pentru o nuntă extravaganţă, cu stil şi
deosebită, florile exotice şi combinaţiile cu fulgi dau buchetului de mireasă un stil
unic şi sofisticat.
Buchetul miresei, al naşei şi cele ale domnişoarelor de onoare, se realizează în
funcţie de preferinţe, ţinuta şi tema nunţii.
Buchete extravagante dar îndrăzneţe, rustice dar moderne, clasice dar unice, acestea
sunt doar câteva din alegerile pe care le putem oferi viitoarelor mirese.
Figura 3

Sursa http://www. IssaMariage.ro

Lumânările sunt un accesoriu obligatoriu pentru orice cununie religioasă.

Simbol al purităţii sufleteşti şi al iubirii, lumânările de cununie semnifica modelul
luminos al naşilor care-i îndruma pe miri pe timpul vieţii. Tradiţia spune că aceste
lumânări sunt cumpărate de către nas împreună cu voalul şi părură miresei. Acestea
sunt purtate de o domnişoară de onoare şi de un cavaler de onoare care deschid
alaiul, în drumul spre biserică, fiind urmaţi de nas şi mireasa şi de naşa şi mire.
Apoi urmează socrii mari apoi cei mici. Este necesar să se aibă în vedere faptul că
lumânările nu trebuie să fie aduse cu aceeaşi maşină dacă drumul până la biserica
se face cu maşina. Până după oficializarea cununiei religioase, mireasa sta cu nasul
şi cu lumânarea să, iar mirele cu naşa şi cu lumânarea să. La ieşirea din biserică,
lumânările vor fi purtate de către miri, semn al faptului că ei devin acum model de
familie pentru alţii.

Lumânările de cununie sunt înalte, fiind confecţionate direct proporţional cu

statura mirilor. Aceste tipuri de lumânări sunt asociate cu romantismul şi cu
iubirea, lumina lor emanând o aură de mister. Forma şi modelul lor tine foarte mult
seama de preferinţele naşilor. De cele mai multe ori acestea sunt împodobite cu
flori.

Figura 4

Sursa http://www. IssaMariage.ro

Aranjamente florale pentru maşini poate  aţi închiriat o limuzină sau poate vă
deplasaţi cu maşină proprie, un aranjament floral simplu şi delicat va conferi
maşinii un aer aparte şi deosebit. Aceste aranjamente se execută într-un suport
special cu ventuza ce se montează pe capota maşinii, buchetele fiind sectorizate cu
funde lungi satinate sau decor din tull.
 Figura 5

Sursa http://www. IssaMariage.ro

Fântâna de ciocolată un MULŢUMESC dulce pentru invitaţi19.
La toate nunţile, mirii îşi îndulcesc invitaţii cu prăjituri pe platouri, însă
IssaMariage va propune să înlocuim prăjiturile cu un dulce mult mai atrăgător
pentru invitaţi Fântâna de ciocolată  este apogeul rafinamentului, o inovaţie în
domeniu, o apariţie ce denotă elegantă pentru orice petrecere. Valurile mătăsoase
de ciocolată o fac să arate ca un tort de  2-7 etaje, un deşert inedit şi irezistibil.
Imaginează-ţi o căpşună proaspătă care se topeşte sub valurile calde de ciocolată de
cea mai bună calitate. Gustul fructelor reci şi proaspete combinate cu ciocolată
caldă crează un deliciu culinar, fără să mai vorbim de parfumul degajat de fântâna
de ciocolată, parfum care parcă te cheamă să încerci neapărat acest delicios deşert.
Platourile cu fructe care însoţesc acesta fântâna de ciocolată se pot asorta pentru
fiecare sezon în parte.

19
http://www. IssaMariage.ro
 Ciocolată folosită este de 4 tipuri: Ciocolată alba; Ciocolată amaruie;
Ciocolată cu lapte ; Ciocolată neagra.
IssaMariage oferă spre închiriere fântâna de ciocolată pe mai multe etaje
(2,3,4,5,6,7 etaje) împreună cu ciocolată aleasă de dumneavoastră la preţuri
incredibil de mici faţă de cele existente pe piaţă.
Figura 6

Sursa http://www. IssaMariage.ro

Accesoriile sunt amănuntele care personalizează şi dau culoare nunţii

dumneavoastră, cireaşa de pe tort care face diferenţa: sunt întotdeauna elementele
care dau imaginea finală, “finisajul lucrării”. De la mărturii, care reprezintă o
amintire plăcută pentru invitaţii la coşuleţe pentru petale, seturi de tort,  pahare
şampanie decorate în funcţie de culoare nunţi, toate acestea vor păstra vie în timp
ziua nunţii voastre şi o vor transforma în “Nunta Anului”. Fiecărui invitat îi va
face plăcere să primească o amintire de la nuntă. Mărturiile din organiza care
conţin cinci bombonele de zahăr simbolizând sănătatea, bogăţia, fericirea,
fertilitatea şi viaţa lungă.
 Favorurile de nuntă şi botez cum sunt cutiuţele diferite modele şi culori,
fulgi decoraţi cu fundiţe din organiza, suzete colorate pentru botez sau diferite
modele din cristal trebuie  să reflecte personalitatea cuplului şi stilul lor.

Figura 7

Sursa http://www. IssaMariage.ro

Peste 200 modele de invitaţii nunta şi botez disponibile

Invitaţia de nuntă reprezintă anunţul viitoarei căsătorii, o mărturie a

dragostei a două persoane ce îşi unesc destinele pentru totdeauna, textul putând fi
unul standard sau creaţie proprie. Majoritatea invitaţiilor sunt compuse din 2 părţi:
din carton alb ambosat, auriu sau ivoriu cu text şi foaie calc cu grafică, prinse fie cu
panglică sau fundă din satin, fie cu organiză de diferite culori. Gama de invitaţii de
nuntă este foarte diversă, de la invitaţii cu accesorii colorate sau în nuanţe elegante,
până la stilul papirus, clasic, "fantasy", elegant, "I love you" sau stilul simplu, fără
plic.

Figura 8

Sursa http://www. IssaMariage.ro

Agenţia Issa Mariage din Râmnicu Vâlcea oferă pentru evenimentul

dumneavoastră mai multe jocuri de artificii. Artificii exterioare, artificii pentru
dansul mirilor dar şi artificii pentru tort. Toate focurile de artificii se execută cu
autorizaţie, iar Agenţia IssaMariage este autorizată să execute aceste jocuri de
artificii. Vă stăm la dispoziţie cu mai multe tipuri de artificii.

Figura 9
 Sursa http://www. IssaMariage.ro

4.3. Anliza SWOT

Puncte tari
         Gamă variată de amenajări de săli şi restaurante incluzând amenajarea
meselor şi scaunelor cu huse, fete de masă şi şervete în culorile preferate, diferite
combinaţii textile şi de calitate superioară cum ar fi tafta, blocade şi organiza, vaze
înalte îmbinate cu bogatele aranjamente florale, pene şi fulgi de struţ ce dau un
plus de eleganţă şi fineţe, suporţii din fier forjat cu lumânări şi aranjamente florale
creează tema romantică, arcade, stâlpişori decorativi, efecte speciale, decoruri
personalizate şi diverse decoraţiuni din voal;

        Preturi mici, materiale elegante si accesorii unice;

        Promovare prin reclamă abundentă.

          Puncte slabe

        Schimbarea preţurilor la materia primă;

       Imposibilitatea deplasarii pe distante mai mari de 200 km de la sediul central

din Rm. Valcea.

         Oportunităţi

        Pătrunderea pe noi pieţe;

        Găsirea unei surse de aprovizionare cu materii prime mai ieftine;

        Dezvoltarea afacerilor în zonă.

Ameninţări

        Costul în creştere al materiei prime;

        Concurenţa puternică;

In urma identificării punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităţilor si a

amenintărilor se poate concluziona ca societatea ISSA MARIAGE :
         este o societate profitabila;

        are un management modern;

        are o structură organizatorică optimă;

        posedă o bază tehnico-materială modernă

        are produse diversificate si de bună calitate;

        are un preţ de cost al produselor competitiv;

        are o piaţă de desfacere stabila si este posibila largirea ei;

        are posibilitatea de integrare verticala;

        are posibilitatea şi condiţiile de diversificare a produselor;

        are posibilitatea de a se menţine printre liderii de piaţă zonali si chiar

naţionali.

Pentru menţinerea si accentuarea dezvoltării societaţii ISSA MARIAGE se

poate acţiona prin:

        continuarea modernizării bazei tehnico-materiale;

        dezvoltarea sectorului de desfacere si desfacerea directă catre clienţi a

produselor;

        realizarea de servicii catre alte intreprinderi

        altele.

In urma analizei concluziilor de catre conducerea la varf a societătii se poate

realiza:
         redefinirea misiunii, a direcţiilor strategice si a obiectivelor de dezvoltare
(unde se vrea sa se ajunga);

        ierarhizarea obiectivelor de dezvoltare;

        elaborarea măsurilor de dezvoltare si stabilirea indicatorilor de realizat.

Analiza SWOT este o metoda eficienta, utilizata în cazul planificării

strategice pentru identificarea potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei
viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare. De fapt analiza SWOT
trebuie sa dea raspunsul la întrebarea „Unde suntem?”, aceasta implicând analiza
mediului intern al întreprinderii si a mediului extern general si specific.

Analiza SWOT dă ocazia să se identifice măsurile oportune pentru

înlaturarea/diminuarea punctelor slabe (ierarhizarea lor ca priorităţi) şi elimină în
mare masură surprinderea în cazul ameninţărilor.
 Concluzii
Cu toţii am fost la nunţi, la diverse recepţii sau conferinţe, iar singurul
lucru pe care aceste evenimente îl au în comun este gama largă de mâncăruri puse
la dispoziţie. În timp ce majoritatea dintre noi ne-am gândit doar la bogăţia
meniului şi la modul de a-i face pe meseni să guste din plin mâncărurile puse la
dispoziţie, alţii, cu un spirit antreprenorial mai dezvoltat, s-ar întreba ce
oportunităţi de afaceri sunt ascunse sub tăvile de argint încărcate cu bucate.
 Începutul anilor 1990 aduceau într-o Românie aflată la început de
democraţie o mulţime de afaceri şi idei noi, mare parte din ele venite din ţările
dezvoltate din Europa. Printre ele se găsea şi un concept relativ nou, acela de
catering.
 Până în acel moment, singura formă de catering cunoscută în România erau
serviciile oferite de câteva restaurante care organizau petreceri ce se desfăşurau în
afara sălilor proprii.
Serviciile de catering de bază se referă doar la prepararea şi la livrarea
mâncării, însă multe dintre acestea îşi extind oferta, furnizând băuturi, veselă,
decoraţiuni şi personalul necesar servirii participanţilor la eveniment.
În domeniul catering- ului, ai două mari tipuri de evenimente pe care le poţi
ţinti, şi anume cele de tip privat şi cele de tip corporatist.
Evenimentele private sunt cele petrecute în familie, precum nunţile,
botezurile, aniversările şi înmormântările, iar cele corporatiste includ prânzurile de
afaceri, întâlnirile de consilii directoare şi dineurile.
Unele firme sunt specializate doar în evenimentele corporatiste sau doar în
cele private, pe când altele încearcă să se ocupe de ambele.
Aţi putea crede că pregătirea a câtorva sandvişuri pentru o întâlnire de
afaceri este o slujbă pe care aproape orice ar putea să o aibă, însă nu este cazul să
vă lăsaţi păcăliţi.
A lucra în catering înseamnă mai mult decât ceea ce se poate vedea cu
ochiul liber, şi dacă vreţi să aveţi succes în acest domeniu, trebuie să fiţi înzestraţi
cu anumite abilităţi.
Gusturile clienţilor devin din ce în ce mai sofisticate, mai ales în condiţiile
lărgirii gamei de produse alimentare puse la dispoziţia consumatorilor.
În consecinţă, ofertele trebuie să fie mai atrăgătoare decât clasicele pateuri care-ţi
vin în minte atunci când te gândeşti la o conferinţă de afaceri.
O atenţie deosebită ar trebui acordată modului de preparare a mâncării, în
contextul interesului crescut al consumatorilor cu privire la alimentaţia sănătoasă.
Deci, cu atât mai mult antreprenorul trebuie să se asigure că oferta lui cuprinde
produse de calitate, proaspete şi sigure.
 Agenţia IssaMariage este una dintre cele mai promiţătoare firme de catering
din oraşul nostru.
IssaMariage este o agenţie specializată în realizarea de evenimente, în
special nunţi şi botezuri.
Echipa IssaMariage este una tânără şi plină de entuziasmul de a reuşii. Nu ne
lăudăm că suntem cei mai buni, ne lăudăm însă cu evenimentele peste care ne-am
pus amprenta. Preţurile mici, materialele elegante şi accesoriile unice au făcut din
IssaMariage una dintre cele mai respectabile agenţii organizatoare de evenimente
din România.
IssaMariage lansează pe piaţa nunţilor din Vâlcea decoraţiunile,
aranjamentele şi accesoriile din pene şi puf de struţ!

Agenţia IssaMariage este autorizată să execute aceste jocuri de artificii. Vă

stăm ăla dispoziţie cu mai multe tipuri de artificii.
 Bibliografie

Băbăiţa, C., Catering, Editura Mirton, Timişoara,

2003

Dobrescu E., Bălăbănescu, C. Tehnica servirii consumatorilor,

Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1991

Multescu, Iulia citată de Money Express, 05.2007

Petrescu, Dragoş citat de Money Express, 11.2007

Pitiş, Sorin citat de HRB Expert, 10.2009

Vintilă I., Bănu C. Catering, Editura Uni Press, Bucureşti,

2000

Vintilă Iuliana, Chicos Ştefan, Ştiinţa şi artă în catering, Editura

Didactică şi Pedagogică Bucureşti,
2004

Walker, Hugh citat de Startups.co.uk.

*** http://www.inss.ro
http://www. IssaMariage.ro
***