Grile Cerc Mark

Cercetări de marketing – Teste grilă
TESTE GRILĂ – LICENłĂ

CERCETĂRI DE MARKETING
Conf. dr. ec. ROZALIA NISTOR

Lect. dr. ec. ALEXANDRU CĂPĂłÎNĂ
1
Test 1
Dintre domeniile de referinŃă care fac parte din activităŃile de cercetare a
pieŃei, putem menŃiona:
a) cererea de mărfuri sau servicii
b) oferta de mărfuri sau servicii
c) comportamentul concurenŃilor pe piaŃă
d) reŃelele de distribuŃie a produselor şi serviciilor
e) a+b+c+d
Test 2
Cercetările de marketing, indiferent de modalitatea în care sunt efectuate:
a) pot fi considerate un barometru pentru aprecierea gradului de încorporare a
marketingului în viaŃa firmelor
b) au la bază activităŃi prin care firmele obŃin date repetitive, primare necesare
sistemului informaŃional şi decizional
c) asigură legătura firmei cu piaŃa şi un feedback continuu de informaŃii privind
reacŃia cererii la eforturile de marketing
d) a+c
e) b+c
Test 3
În funcŃie de direcŃia de bază de orientare a activităŃilor de cercetare, putem
distinge două categorii de cercetări de marketing:
a) cercetări exploratorii
b) cercetări fundamentale
c) cercetări aplicative
d) b+c
e) a+b
Test 4
Cercetările fundamentale de marketing au rolul:
a) de a stabili coordonatele fenomenului cercetat, defini variabilele şi ipotezele
care stau la baza unor cercetãri ulterioare
b) de a fundamenta şi evalua concepte, teorii, categorii şi instrumente de măsurare
şi analiză a datelor şi informaŃiilor de marketing
c) de a raporta factorilkor de decizie din domeniul marketingului factorii care
influenŃează comportamentul consumatorilor
d) de a testa şi valida cercetările aplicative de marketing
e) de a comensura eforturile de marketing mix ale firmelor şi a le traspune în
funcŃii de răspuns a cererii
Test 5
În funcŃie de obiectul cercetãrii, cercetãrile de marketing pot fi:
a) exploratorii
b) predictive
2
c) cauzale
d) instrumentale
e) a+b+c+d
Test 6
Cercetările predictive, o categorie importantă a cercetărilor de marketing:
a) reuşesc sã analizeze desfãşurarea, în timp şi spaŃiu a unui anumit fenomen de
piaŃã
b) urmãresc realizarea unor previziuni a fenomenelor pieŃei, pe diferite orizonturi
(scurt, mediu, lung)
c) sunt desfãşurate în vederea testãrii şi validãrii unor instrumente şi metode de
cercetare ce vor fi utilizate în viitor
d) urmãresc sã descrie, într-un orizont de timp, posibilităŃile de extindere a unei
pieŃe sau a unui segment de piaŃă
e) b+c
Test 7
Cercetările exploratorii urmăresc:
a) stabilirea coordonatelor fenomenului cercetat
b) definirea variabilelor şi ipotezelor care stau la baza unor cercetãri ulterioare
c) sã analizeze desfãşurarea, în timp şi spaŃiu a unui anumit fenomen de piaŃã
d) a+b
e) a+c
Test 8
Cercetările calitative vizează anumite aspecte precum:
a) definirea caracteristicilor unei pieŃe
b) cunoaşterea, caracterizarea şi cunatificarea segmentelor de piaŃă
c) identificarea factorilor atitudinali şi motivaŃionali care influenŃează
comportamnetul de consum al indivizilor
d) a+b+c
e) a+c
Test 9
Dintre factorii care joacă un rol critic în generarea unor decizii eficiente de
marketing legate de managementul portofoliului de produse ale unei firme, putem
aminti:
a) testele de produs
b) studiile de distribuŃie
c) observarea comportamentului de piaŃă al competitorilor
d) analizele de poziŃionare
e) a+d
Test 10
Dupã frecvenŃa desfãsurãrii cercetãrile de marketing se clasificã:
a) previzionale
3
b) permanente
c) periodice
d) ocazionale
e) b+c+d
Test 11
PercepŃiile clienŃilor au în general un fundament raŃional în spate în cazul:
a) mediului de afaceri;
b) clienŃilor privaŃi;
c) clienŃilor loiali;
d) clienŃilor aflaŃi în postura de căutători de relaŃii;
e) b+d
Test 12
Pentru situaŃiile în care produsele sau serviciile pot atinge un grad mare de
variabilitate şi complexitate, se utilizează studii specifice de:
a) previziune cu ajutorul metodei lanŃurilor Markov;
b) nivelare exponenŃială (Single Exponential Smoothing)
c) analiză conjugată (conjoint analysis)
d) a+b
e) b+c
Test 13
Implementarea standardelor care să ducă la satisfacŃia clienŃilor poate fi
monitorizată prin studii specifice de:
a) focus-grup;
b) “mystery shopping”
c) analiză cantitativă de conŃinut
d) panel de clienŃi
e) a+b+d
Test 14
Cercetãrile de marketing se constituie într-un sistem organizat de
comunicaŃii de la :
a) piaŃă la vânzãtor şi producãtor
b) organizaŃii la clienŃi
c) producători şi distribuitori
d) a+c
e) b+d
Test 15
Utilizarea inteligentã a cercetãrii de marketing îi ajutã pe managerii de
marketing prin:
a) prezentarea şi analizarea unor fapte reale
b) adaptarea nevoilor clientului la poziŃionarea produselor pe piaŃă
c) formularea de propuneri pentru acŃiunile ce trebuie întreprinse în viitor
4
d) a+c
e) b+d
Test 16
AsociaŃia Americanã de Marketing defineşte cercetarea de marketing ca
fiind:
a) activitatea prin intermediul cãreia, cu ajutorul unor concepte, metode si tehnici
stiintifice de investigare se realizeazã specificarea mãsurarea, culegerea, analiza şi
interpretarea informaŃiilor de marketing
b) culegerea sistematicã, înregistrarea, stocarea şi analizarea datelor privind
aspecte legate de marketingul bunurilor şi serviciilor
c) activitatea prin care se determină studii de satisfacŃie a clienŃilor, studii
necesare lansării pe piaŃă a unor noi produse şi studii referitoare la analiza mixului
de marketing al unei organizaŃii
d) culegerea sistematică a datelor despre o piaŃă Ńintă astfel încat să ofere
informaŃii despre posibilităŃile de segmentare şi de poziŃionare a ofertelor
e) nici un răspuns nu este corect
Test 17
Cercetãrile orientate asupra firmei urmãresc:
a) stabilirea potenŃialului acesteia
b) capacitatea sa de reacŃie la schimbările mediului
c) capacitatea sa de previziune a comportamentului clienŃilor
d) a+c
e) a+b
Test 18
Cercetãrile instrumentale sunt desfãşurate în vederea:
a) stabilirii coordonatelor fenomenului cercetat şi definirii instrumentelor care
stau la baza unor cercetãri ulterioare
b) identificării arsenalului de tehnici de investigare a pieŃei
c) testării şi validării unor instrumente şi metode de cercetare, cum ar fi: metodele
de eşantionare, locul cercetãrii, chestionare, metode statistice de analizã şi
previziune
d) determinării celor mai eficiente instrumente şi tehnici de cercetare a pieŃei din
perspectiva profitabilităŃii unei organizaŃii
Test 19
Cercetările aplicative sunt efectuate în raport cu:
a) tendinŃele observate în mediul extern al firmei
b) necesităŃile procesului decizional
c) implicaŃiile rezultatelor asupra planificării strategiilor de marketing
d) a+c
5
Test 20
Identificarea factorilor atitudinali şi motivaŃionali care influenŃează
comportamentul de consum reprezintă o componentă a unei cercetări:
a) exploratorii
b) calitative
c) cantitative
d) explicative
Test 21
O cercetare de marketing efectuată asupra pieŃei unui produs poate descrie:
a) segmentele acesteia după anumite criterii
b) ponderea fiecărui segment
c) distribuŃia teritorială a vânzărilor
d) a+c
e) b+d
Test 22
O cercetare descriptivă inventariază segmentele unei pieŃe şi stabileşte:
a) ponderea fiecărui segment în totalul vânzărilor unui produs
b) rata de acceptabilitate a produsului de către segmentul de clienŃi Ńintă
c) ponderea tehnicilor de cercetare de teren în raport cu cele de birou
d) a+c
e) a+b
Test 23
O investigaŃie îşi dobândeşte trăsăturile unei cercetări de marketing dacă
reprezintă un suport real pentru:
a) modelarea proceselor de piaŃă
b) analiza factorială
c) o acŃiune (decizie) de marketing
d) a+c
e) a+b+c
Test 24
Cercetarea de piaŃă trebuie abordată ca un proces continuu, deoarece orice
firmă trebuie:
a) să cunoască în permanenŃă pulsul pieŃei
b) să impună bariere de intrare pe piaŃă concurenŃilor
c) să dispună de suficiente informaŃii asupra tuturor factorilor controlabili şi
necontrolabili care caracterizează piaŃa
d) a+c
e) a+b+c
6
Test 25
Cercetările de birou au ca surse de informaŃii:
a) statistici, rapoarte
b) publicaŃii de specialitate
c) interacŃiunile agenŃilor de vânzări cu clienŃii
d) a+c
e) a+b
Test 26
Din perspectiva activitãŃilor operative (de execuŃie), cercetările de marketing
vor fi plasate în:
a) cadrul sistemului informaŃional de marketing
b) strategia de segmentare a portofoliului de clienŃi
c) poziŃie ierarhică de nivel mediu în cadrul departamentului de marketing
d) structura organizatoricã alãturi de celelalte instrumente de marketing (strategii,
politici, programe, etc)
e) a+d
Test 27
Dintre avantajele alegerii unei firme de consultanŃă specializate în cercetările
de marketing putem menŃiona:
a) existã posibilitatea utilizãrii unui personal specializat, cu experienŃă
b) oferã o mare flexibilitate şi capacitate de adaptare la specificul fiecãrei
cercetãri în parte
c) cercetãrile se pot desfãsura cu mai multã obiectivitate
d) a+b+c
e) a+c
Test 28
Principalele operaŃii care se desfăşoară în cadrul sistemului informaŃional de
marketing sunt:
a) desfăşurarea activităŃilor operaŃionale de marketing
b) culegerea informaŃiilor din micromediu şi macromediu
c) stocarea informaŃiilor
d) transmiterea informaŃiilor către decidenŃi
e) b+c+d
Test 29
Subsistemele ale sistemului informaŃional de marketing sunt:
a) subsistemul cercetărilor de marketing
b) subsistemul înregistrărilor interne
c) subsistemul de supraveghere al pieŃei
d) a+b+c
e) a+c
7
Test 30
Cercetarea de birou îşi poate dovedi eficienŃa cînd:
a) poate furniza cercetãtorului informaŃii de bazã, reducând timpul necesar
cercetãrii de teren
b) poate gestiona factorii critici de succes ai unei cercetări de marketing
c) poate furniza suficiente informaŃii pentru a identifica pe cea mai promiŃãtoare
dintre ele şi a le exclude pe celelalte înainte de a cheltui fonduri pentru
investigarea lor prin cercetare de teren costisitoare
d) a+b
e) a+c
Test 31
AngajaŃii centrelor informaŃionale de marketing, care au ca misiune acŃiuni
de supraveghere a pieŃei, au ca principale sarcini:
a) urmărirea schimbărilor de comportament al concurenŃilor
b) organizarea de focus-grupuri pentru găsirea unor soluŃii
c) organizarea unor anchete selective în rândul cumpãrãtorilor
d) organizarea unor şedinŃe de brainstorming
e) b+c
Test 32
O firmă trebuie să cunoască cel puŃin următoarele aspecte legate de
concurenŃii săi direcŃi:
a) caracteristicile concurenŃilor
b) strategiile lor pe piaŃă
c) obiectivele în domeniul comercializării produselor
d) reacŃia concurenŃilor la provocările pieŃei
e) toate răspunsurile sunt corecte
Test 33
Componenetele externe ale unui sistem informaŃional de marketing provin
din:
a) date secundare
b) date comerciale obŃinute de la instituŃii de profil
c) studii de marketing de la departamentul cercetări de marketing
d) a+b+c
e) a+c
Test 34
Principalele avantaje ale bazelor de date de marketing sunt:
a) pot stoca cantităŃi însemnate de informaŃii care pot fi accesate de cei care au
nevoie de ele, în momentul în care au nevoie
b) necesită un volum redus de operaŃiuni de actualizare
c) pot fi interogate, în sensul că pot fi selectate numai anumite informaŃii solicitate
de un utilizator final
8
d) a+c
e) a+b+c
Test 35
Firmele care doresc să-şi constituie baze de date de marketing şi să le
proceseze cu ajutorul Internetului au două alternative:
a) să apeleze la specialişti IT care pot crea structurile de date necesare desfăşurării
activităŃilor de marketing
b) crearea unor baze de date de marketing proprii folosind strategii web de
achiziŃii în primul rând de adrese e-mail (ale clienŃilor, furnizorilor,
distribuitorilor, etc.)
c) cumpărarea de la furnizorii specializaŃi a unor baze de date de marketing
existente
d) b+c
e) a+c
Test 36
Dintre dezavantajele alegerii unei firme de consultanŃă specializate în
cercetările de marketing putem menŃiona:
a) posibilitatea ca executantul cercetãrii sã nu fie suficient familiarizat cu
problemele beneficiarului
b) dificultatea de a formula concluziile cercetãrii astfel încât ele sã poatã fi
integrate uşor în programe proprii de marketing
c) costul uneori mai ridicat al cercetãrii
d) dificultatea obŃinerii informaŃiilor necesare în timpul dorit
Test 37
În mod obişnuit, bugetele alocate cercetărilor de marketing reprezintă între:
a) 3% şi 10% din valoarea vânzărilor realizate de o firmă
b) 1% şi 5% din valoarea vânzărilor realizate de o firmă
c) 1% şi 10% din valoarea vânzărilor realizate de o firmă
d) 5% şi 10% din valoarea vânzărilor realizate de o firmă
Test 38
ActivităŃile de marketing ce se doresc a fi eficiente necesită un volum tot mai
ridicat de informaŃii care nu mai pot fi gestionate în cadrul sistemelor
informaŃionale de marketing tradiŃionale, necesitând:
a) planificarea şi crearea unor baze de date relaŃionale;
b) implementarea unor sisteme de Marketing Intelligence Research
c) informatizarea sistemelor informaŃionale de marketing
d) implementarea unor aplicaŃii orientate obiect în domeniul marketingului
9
Test 39
Transmiterea deciziilor de marketing de la sistemul de management la cel
executiv în cadrul unui sistem informaŃional de marketing reprezintă un:
a) flux ascendent
b) flux descendent
c) flux comunicaŃional bidirecŃional
d) flux de informaŃii vertical
Test 40
În cazul sistemului de management al marketingului, intrările de informaŃii
sunt reprezentate de :
a) obiectivele de marketing
b) deciziile de marketing
c) informaŃii prelucrate pe baza metodelor specifice de tratare a informaŃiilor
d) a+c
e) b+c
Test 41
Unele firme şi-au creat propriile centre informaŃionale de marketing care:
a) permit culegerea, analizarea şi reportarea sistematică a datelor şi concluziilor
referitoare la diferitele situaŃii cu care o firmă se confruntă pe piaŃă
b) colectează şi distribuie informaŃiile de marketing către toate compartimentele şi
nivelurile ierarhice ale firmei
c) identifică punctele forte şi punctele slabe ale firmei, oportunităŃile sau
ameninŃările provenite din mediul de marketing
d) a+c
Test 42
Între sistemul informaŃional şi sistemul informatic din cadrul unui
compartiment de marketing există un raport de :
a) coordonare
b) comunicare
c) apartenenŃă
d) a+c
e) a+b+c
Test 43
În cadrul unui sistem informatic de marketing, resursele brainware sunt
reprezentate de :
a) reŃele de calculatoare şi comunicaŃii care au rolul de a colecta, prelucra,
transmite, şi distribui informaŃiile de marketing în format electronic
b) experŃii IT care colaborează cu specialiştii în marketing în vederea
implementării sistemului
10
c) persoanele care implementează şi care utilizează sistemul informatic
d) a+c
Test 44
Sistemul informatic de marketing (SIMK) are ca principale funcŃii:
a) stocarea de informaŃii în baze de date create cu ajutorul sistemelor de gestiune a
bazelor de date
b) interogarea bazelor de date, care este echivalentă cu selectarea anumitor
informaŃii pe baza unor criterii, privită din perspectiva prelucrării informaŃiilor
c) comunicare, care asigură transferul informaŃiilor în cadrul reŃelei de
calculatoare şi/sau între calculatoare şi reŃele de telecomunicaŃii
d) generarea de informaŃii de marketing în format electronic
e) a+b+c+d
Test 45
Gestionarea şi prelucrarea complexă a informaŃiilor din bazele de date,
obŃinute în cadrul unor cercetări de marketing, se realizează cu ajutorul:
a) bazelor de date multidimensionale
b) bazelor de date distribuite
c) sistemelor de gestiune a bazelor de date
d) a+c
e) a+b
Test 46
În funcŃie de poziŃia pe care o ocupă pe piaŃă, o firmă trebuie să fie extrem de
atentă la:
a) acŃiunile de marketing ale concurenŃilor direcŃi (exemplu: leaderul trebuie să
urmărească acŃiunile challengerului)
b) barierele de intrare pe piaŃă impuse de competitori
c) valorificarea avantajelor competitive
d) personalizarea mesajelor de marketing
e) a+c+d
Test 47
În procesul de supraveghere a pieŃei, cea mai importantă activitate este de:
a) cercetare exploratorie a pieŃei
b) supraveghere a concurenŃei
c) training a agenŃilor de vânzări în domeniul cercetării de marketing
d) a+b
Test 48
Dacă sunt avute în vedere mai multe pieŃe, cercetarea de birou poate furniza
suficiente informaŃii pentru:
a) a puncta factorii specifici care urmeazã sã fie investigaŃi;
11
b) a identifica pe cea mai promiŃãtoare dintre pieŃe
c) a le exclude pe celelalte pieŃe, înainte de a cheltui fonduri pentru investigarea
lor prin cercetare de teren costisitoare
d) a+c
e) b+c
Test 49
Istoricul achiziŃiilor şi al plăŃilor poate fi abordat din perspectiva bazelor de
date de marketing ca o înregistrare specifică tabelului:
a) furnizori
b) clienŃi
c) forŃă de vânzare
d) distribuitori
Test 50
Bazele de date referitoare la clienŃi permit:
a) interogări bazate pe tehnologia OLAP
b) un management eficient al valorii acestora, ceea ce creează premisele unor
relaŃii durabile cu aceştia
c) actualizarea permanentă a profilului clientului Ńintă
d) a+c
e) b+d
Test 51
În cadrul elaborării unui program de cercetare de marketing, principalele
operaŃii sunt:
a) estimarea valorii informatiilor
b) selectia modalitatilor de culegere a datelor
c) prelucrarea preliminara
d) alegerea surselor de informatii
e) b+d
Test 52
OperaŃiunile aferente investigării preliminare, care este faza iniŃială a unei
cercetări de marketing, sunt:
a) identificarea problemei
b) definirea scopului cercetãrii
c) elaborarea ipotezelor de lucru
d) estimarea prealabilã a valorii informatiei care va fi obŃinutã prin cercetare
Test 53
Definirea obiectului cercetării se realizează prin parcurgerea urmatoarelor
etape:
a) divizarea temei de cercetat în aspectele ei de bază
12
b) formularea întrebărilor cercetătorului în legătură cu aspectele de bază ale temei
de cercetat
c) stabilirea obiectivelor cercetării având în vedere fiecare din întrebările pe care
şi le pune cercetătorul
d) a+b+c
e) a+c
Test 54
Valoarea informaŃiei rezultate dintr-o cercetare depinde de o multitudine de
factori precum:
a) importanŃa deciziei în luarea cãreia se folosesc rezultatele studiului
b) gradul de formalizare şi de explicitare a ipotezelor
c) gradul de risc şi incertitudine care însoteşte luarea deciziei şi influenŃa
informaŃiei obŃinute din cercetare asupra deciziei
d) a+c
e) a+b
Test 55
Pentru evaluarea contribuŃiei informaŃiei la îmbunãtãŃirea procesului
decizional se folosesc urmãtoarele criterii:
a) acurateŃea (mãsura în care informatia reflectã realitatea)
b) actualitatea
c) disponibilitatea (mãsura în care informaŃia poate fi obtinutã )
d) relevanŃa (pertinenŃa şi aplicabilitatea informaŃiei pentru luarea deciziei)
Test 56
Alegerea modalitãtilor de culegere si sistematizare a informaŃiilor vizeazã
rezolvarea altor aspecte importante, de natura tacticã, precum:
a) definirea conceptualã şi operationalã a variabilelor cercetate
b) definirea modalităŃilor de comensurare a eforturilor de marketing
c) clasificarea acestora în dependente şi independente
d) a+c
e) b+d
Test 57
În practică, pentru culegerea informaŃiilor de marketing se utilizează
următoarele metode sau tehnici:
a) “blind test”
b) ancheta
c) braistorming
d) simulare
e) b+d
13
Test 58
Prelucrarea informaŃiilor de marketing presupune parcurgerea
următoarelor etape:
a) realizarea unei baze de date iniŃialã, în formã matricialã, care se va obŃine prin
transferul datelor din diferiŃi suporŃi în care sunt înregistrate, în urma unei
activităŃi de codificare şi de pregãtire a datelor
b) corectarea erorilor produse în timpul transferului datelor când se va face o
evaluare a calitãŃii lor
c) descrierea cu ajutorul unor indicatori statistici şi metode grafice a datelor
înregistate
d) construirea bazei de date finale care va servi la analiza detaliatã a acestora
Test 59
Erorile ce pot apare la obŃinerea de informaŃii în procesul cercetărilor de
marketing se pot datora urmãtoarelor cauze:
a) lipsa reprezentativităŃii eşantionului
b) lipsa de răspunsuri
c) abordarea unor persoane ce nu corespund profilului anchetat
d) erori legate de răspunsuri
e) a+b+d
Test 60
Sursele ambiguităŃii într-un chestionar pot fi determinate de:
a) inserarea unor întrebări filtru în cadrul chestionarului
b) redactarea unor întrebãri prea lungi
c) folosirea unor cuvinte cu care respondentul nu este familiarizat sau care pot
avea mai multe semnificaŃii
d) b+c
e) a+c
Test 61
Potrivit principiului icebergului, în cercetãrile de marketing problemele
hotãrâtoare sunt:
a) identificate rapid cu tehnologiile specifice managementului bazelor de date
b) rareori acelea care sunt imediat vizibile
c) evidenŃiate de către operatorii de interviu în hărŃi de poziŃionare a răspunsurilor
d) a+c
e) b+d
Test 62
O definire clarã şi corectã a scopului unei cercetãri se poate realiza numai
printr-o strânsã colaborare între executantul si beneficiarul ei, care trebuie sã
ajungă la un consens în privinŃa:
a) identificării problemei supus ecercetării
b) alternativelor ce se supun investigaŃiei
14
c) criteriilor care vor sta la baza evaluării alternativelor
d) gradului de importanŃã şi de urgenŃã a deciziei
e) b+c+d
Test 63
În alegerea temei de cercetare trebuie pornit de la:
a) scopul cercetării
b) planificarea strategiei de marketing
c) nevoia de informaŃii a beneficiarului cercetãrii
d) a+c
Test 64
Pentru determinarea valorii nete a unei cercetări, se utilizează următorii
indicatori:
a) valoarea deciziei luate pe baza informaŃiilor rezultate din cercetarea de
marketing
b) valoarea deciziei adoptate fără a afecta o cercetare de marketing
c) venitul previzionat din cercetare
d) a+c
e) a+b
Test 65
În scopul realizãrii corespunzãtoare a cercetãrii analistul sau echipa de
cercetãtori trebuie sã specifice:
a) obiectivele cercetării
b) deciziile ce urmează să fie luate bazate pe modele matematico-statistice
c) restricŃiile de timp şi costuri implicate în programul de cercetare
d) a+c
e) b+d
Test 66
Dintre tipurile de informaŃii provenite din surse secundare externe putem
aminti:
a) studii din arhiva firmei
b) rezultatele unor studii la nivel de ramură
c) paneluri efectuate de organizaŃii
d) b+c
e) a+c
Test 67
InformaŃiile primare pot fi obŃinute prin următoarele metode:
a) validare chestionare, anchete şi corelaŃii
b) observare, ancheta şi experiment
c) experiment, introspecŃie şi înregistrare pe website-uri
d) a+c
15
Test 68
Anticiparea rezultatelor face parte din proiectul de cercetare, în care sunt
prevãzute:
a) machete de prezentare a datelor, pentru a se vedea concepŃia dupã care vor fi
interpretate şi analizate rezultatele
b) tehnici de măsurare a variabilelor cu ajutorul unor scale metrice sau nemetrice
c) procedee de prelucrare a informaŃiilor
d) a+c
e) a+b+c
Test 69
Ancheta este cea mai cunoscută metodă de obŃinere de date primare şi are
drept instrument de lucru chestionarul care va fi distribuit spre completare:
a) unui eşantion reprezentativ pentru populaŃia avută în vedere
b) clienŃilor potenŃiali ai unui produs sau serviciu ce urmează să fie lansat pe piaŃă
c) grupului de clienŃi Ńintă ai unei firme
d) a+c
e) b+c
Test 70
Observările oferă posibilitatea obŃinerii de date şi de informaŃii privind
comportamentul consumatorilor fără:
a) a implica un buget de marketing ridicat
b) a apela la consultarea directă a acestora
c) a necesita o echipă de proiect destinată cercetărilor de marketing
d) a+b
e) b+c
Test 71
Dacã douã persoane înŃeleg diferit aceleaşi rezultate ale unei cercetări de
marketing, cauza se află de obicei în:
a) divergenŃele cauzate de gradul de pregătire în domeniul marketingului
b) viziunile diferite referitoare la fenomenele de marketing
c) neclaritatea integrării scopului şi sferei cercetării
d) a+c
Test 72
Pentru asigurarea îmbinarii rigurozităŃii stiintifice cu conciziunea solicitatã
de practicieni se aplicã metoda elaborãrii a douã tipuri de rapoarte asupra studiilor
efectuate:
a) un raport tehnic, complet, destinat cercetãtorilor experimentaŃi, care sã nu
omitã detaliile şi sã prezinte absolut toate datele şi modul lor de analizã şi de
interpretare
16
b) un raport integrat care oferă o viziune de ansamblu a tehnicilor şi
instrumentelor folosite în cercetarea de marketing
c) un raport rezumativ, destinat conducerilor firmelor care urmează sã ia deciziile
şi care trebuie întocmit într-o formã cât mai uşor asimilabilã
d) a+c
e) b+c
Test 73
Erorile datorate lipsei de reprezentativitate a esantionului se manifestã prin:
a) colectarea informaŃiilor atunci când valorile comunicate diferã de valorile
efective ale factorului în cauzã
b) diferenŃe semnificative între mãrimile caracteristicilor populatiei studiate şi
estimãrile aceloraşi mãrimi pe baza sondajului
c) faptul că la unele întrebãri respondentul nu vrea sã rãspundã deoarece nu
dispune de timp suficient sau apreciazã cã întrebarea este indiscretã
d) a+c
e) a+b
Test 74
Erorile provenite din lipsa de rãspunsuri apar atunci când:
a) există diferenŃe semnificative între mãrimile caracteristicilor populatiei studiate
şi estimãrile aceloraşi mãrimi pe baza sondajului
b) operatorii de interviu solicită un număr prea mare de întrebări cu caracter
personal
c) o persoanã inclusã în esantion nu poate fi gãsitã de cãtre anchetator
d) b+c
Test 75
Ambiguitatea este eroarea produsã în procesul transmiterii informaŃiilor şi
se referã la:
a) interpretarea greşitã a rãspunsurilor sau a comportamentului respondentilor
b) faptul cã la unele întrebãri respondentul nu vrea sã rãspundã deoarece nu
dispune de timp suficient
c) faptul cã la unele întrebãri respondentul nu vrea sã rãspundã deoarece nu
înŃelege foarte bine întrebările
d) formularea întrebărilor într-o manieră tehnică
Test 76
Pentru identificarea şi înlãturarea ambiguitãŃilor se recomandã:
a) solicitarea informatiilor sub forma unor întrbãri alternative
b) eliminarea barierelor comunicaŃionale dintre operatorii de interviu şi
persoanele chestionate
c) testarea în prealabil a chestionarelor cu un grup de respondenŃi similari celor
care vor fi interogaŃi în sondajul final
17
d) a+c
e) b+d
Test 77
Prima etapă aferentă prelucrării datelor dintr-o cercetare de marketing este:
a) realizarea unei planificări a bazei de date în care se vor insera rezultatele
cercetării
b) realizarea unei baze de date iniŃialã, în formã matricialã, care se va obŃine prin
transferul datelor din diferiŃi suporŃi în care sunt înregistrate, în urma unei
activităŃi de codificare şi de pregãtire a datelor
c) construirea bazei de date care va servi la analiza detaliatã a informaŃiilor prin
procesări analitice
d) implementarea unui SGBD care va gestiona datele rezultate din cercetare
Test 78
Simularea reprezintă o tehnică de conducere (dirijare) a experimentelor cu
un calculator folosind:
a) un model de sistem managerial
b) un sistem format dintr-o funcŃie obiectiv, variabile şi constrângeri
c) o proiectare a unui sistem integrat de cercetări de marketing
d) a+b
e) a+c
Test 79
Orice ipoteza statisticã are douã componente:
a) ipoteza testului Fishermann
b) ipoteza nulă
c) ipoteza alternativă
d) a+c
e) b+c
Test 80
Când costul cercetãrii este mai mic decât contribuŃia ei la perfecŃionarea
unei decizii date, atunci:
a) se estimează venitul mediu aşteptat în urma cercetării
b) efectuarea ei poate fi aprobatã
c) se impune elaborarea unui set de alternative decizionale şi aplicarea metodei
utilităŃii globale în vederea alegerii deciziei optime
d) b+c
e) a+b+c
Test 81
Procesul de măsurare în cercetările de marketing poate fi definit ca:
a) totalitatea datelor culese de specialiştii în marketing prin care se evaluează
impactul strategiei de marketing
18
b) procesul de exprimare simbolică, numerică sau nenumerică, a gradului în care
un fenomen de marketing posedă o anumită caracteristică sau proprietate
c) rezultatul aplicării testelor de evaluare directă şi indirectă în cercetările
efectuate
d) asocierea unor numere diferitelor caracteristici ale obiectelor, persoanelor sau
fenomenelor, asociere realizatã cu respectarea unor reguli specifice
e) b+d
Test 82
În procesul cercetărilor de marketing, pot fi evaluate douã aspecte privind
calitatea rezultatelor procesului de mãsurare a fenomenelor de marketing:
a) evaluarea proporŃiei în care regulile de mãsurare au fost înŃelese
b) evaluarea gradului de concordanŃă între valoarea percepută de clienŃi şi
loialitatea acestora
c) evaluarea modului în care regulile stabilite sunt apropiate de anumite aspecte
ale realitãŃii
d) a+c
e) b+c
Test 83
În cercetarea de marketing, un concept poate fi definit:
a) specific sau conceptual
b) restrictiv
c) intuitiv
d) la nivel tactic
e) la nivel strategic
Test 84
Dintre caracteristicile care influenŃează procesul de măsurare în cercetarea
de marketing, putem menŃiona:
a) caracteristici adiŃionale, permanente ale respondentului
b) caracteristici cu acŃiune temporarã asupra respondentului
c) caracteristici ale procesului de rãspuns
d) caracteristici ale instrumentelor de mãsurare
Test 85
Printre etapele procesului de măsurare în cadrul cercetărilor de marketing
se regăsesc:
a) definirea obiectivelor cercetării
b) definirea domeniului şi conceptului
c) recoltarea de date pentru testarea relevanŃei şi validitãtii mãsurãrii
d) generarea unor modele de variabile
e) b+c+d
19
Test 86
În elaborarea unei scale este obligatorie respectarea următoarelor cerinŃe:
a) să fie inteligibilă de către subiecŃii de la care se culeg informaŃiile
b) să diferenŃieze (discrimineze) nivele de intensitate ale proprietăŃilor obiectului
sau fenomenului cercetat
c) să fie validată de instrumente şi metode de cercetare ce vor fi utilizate în viitor
d) a+b
e) a+b+c
Test 87
Pentru a exprima diferite caracteristici se pot folosi următoarele tipuri de
scale de mãsurare:
a) scale nominale
b) scale ordinale
c) scale proporŃionale
d) a+b+c
e) a+c
Test 88
Dintre caracteristicile sau opŃiunile care pot fi măsurate cu ajutorul scalelor
nominale putem menŃiona:
a) domiciliul
b) ocupaŃia
c) stilul de viaŃă
d) a+b
Test 89
Scala interval poate fi regăsită sub diverse forme de manifestare:
a) scala cu adjective bipolare de sens opus
b) scala continuă
c) scala de tip acord-dezacord
d) a+b+c
e) a+b
Test 90
Scala proporŃională poate fi reprezentată în mai multe forme şi anume:
1. scala cu măsurare directă
2. scala lui Likert
3. scala cu sumă constantă pentru perechi de obiecte
d) a+b+c
e) a+c
Test 91
Un element esenŃial în intepretarea datelor referitoare la vânzări obŃinute în
urma unei cercetări de marketing este reprezentat de:
20
a) determinarea targetului vânzărilor şi repartizarea acestuia pe agenŃi de vânzări
b) stabilirea modului în care exprimãm vânzãrile în unitãti fizice sau în unitãti
monetare
c) corelarea acŃiunilor de vânzare cu metodele de culegere a datelor
d) a+c
e) a+b
Test 92
Dacă ne-am propune sã efectuãm previziuni ale vânzãrilor bazate pe
dimensiunile potenŃiale ale pieŃei, corespondenŃa între realitate şi rezultatele
mãsurãrii:
a) nu ar fi suficientã sub aspectul rangului segmentelor de piaŃă
b) implică procedee de cercetare cantitative
c) necesită o abordare relaŃională a cercetării de marketing
d) a+c
Test 93
O definiŃie conceptuală (specifică) dată de Enegel conceptului de loialitate
faŃă de marcă este următoarea:
a) “o atitudine de acceptare a unei mărci care generează achiziŃii repetitive”
b) “un răspuns eficient al unui client la politica de promovare focalizată pe
atractivitatea unei mărci”
c) “un răspuns sau o atitudine preferenŃială şi comportament, faŃă de una sau mai
multe mărci dintr-o categorie de produse, afirmat de consumator într-un anumit
interval de timp”
d) “o atitudine de dezvoltare a relaŃiilor între organizaŃii şi clienŃi pe baza analizei
preferinŃelor acestora în urma cercetărilor de marketing”
Test 94
O definire operaŃionalã a unui concept descrie activitãŃile pe care
cercetãtorul trebuie sã le desfãşoare, în ordine, pentru:
a) a decide alegerea celor mai eficiente instrumente de cercetare
b) a aloca o valoare conceptului considerat
c) a orienta resursele financiare alocate cercetării către activităŃile operaŃionale
d) a+c
e) a+b+c
Test 95
Caracteristicile procesului de mãsurare reflectă impactul operatorului de
interviu asupra metodelor de intervievare, în timp ce caracteristicile procesului de
rãspuns evidenŃiază:
a) greşelile înregistrate din cauza marcãrii unui rãspuns eronat
b) greşelile produse în codificarea, tabelarea datelor
c) reflecŃia temporarã a unor stãri ale respondentului
21
d) reflectarea unor caracteristici permanente precum clasã socialã, nivel de
inteligenŃă
e) a+c
Test 96
InstrucŃiunile neclare, întrebãrile ambigue, termenii confuzi, întrebãrile
irelevante sau întrebãrile omise pot genera erori în cazul:
a) influenŃei datorate caracteristicilor procesului de mãsurare
b) influenŃei datorate instrumentelor de mãsurare
c) influenŃei situaŃionale
d) a+c
Test 97
Cu cât erorile (E) reprezintă un procent mai mic din rezultatul măsurării
(M), cu atât:
a) creşte calitatea procesului de cercetare de marketing
b) creşte profitabilitatea firmei de consultanŃă în domeniul cercetărilor de
marketing
c) acurateŃea mãsurãrii este mai ridicatã
d) a+c
e) a+b
Test 98
Erorile sistematice, cunoscute şi ca tendinŃã, sunt acele erori care apar:
a) întâmplãtor în procesul de mãsurare
b) în mãsurã apreciabilã de fiecare datã când se mãsoarã anumite fenomene
c) în cazul interpretării divergente ale unor rezultate ale cercetării
d) a+c
e) b+d
Test 99
Tehnicile specifice, aplicabile în etapa aferentă generării unor modele de
variabile, sunt:
a) recoltarea de date pentru testarea relevanŃei şi validitãtii mãsurãrii
b) focus-grupuri cu diferite persoane cheie (personalul de vânzare, distribuitori,
oficialii unor asociaŃii de comercianŃi, consumatori)
c) analiza de conŃinut a diferitelor categorii de publicitate
d) b+c
e) a+c
Test 100
Existã o multitudine de metode statistice pentru testarea validităŃii
construcŃiei instrumentului de cercetare, dar cea mai uzualã este:
a) metodologia dezvoltării unui proces de măsurare
b) matricea “multitrait-multimethod”
22
c) matricea probabilităŃilor de tranziŃie
d) metoda nivelării exponenŃiale
Test 101
O scală poate fi definită ca o serie de categorii, sau nivele dispuse porgresiv
în limitele unor valori sau mărimi, care:
a) permit înregistrarea fenomenelor de marketing
b) generează posibilităŃi de scalare a datelor obŃinute în urma cercetării
c) permit caracterizarea sau cuantificarea construcŃiei investigate
d) a+c
e) a+b
Test 102
Scalarea multidimensională este utilizată în practică atunci când:
a) se măsoară simultan mai multe caracteristici ale fenomenului sau procesului
studiat
b) se determină intervalele în care pot evolua fenomenele de marketing cercetate
c) se măsoară iniŃial o caracteristică sau o proprietate a fenomenului studiat, în
funcŃie de care se analizează oportunitatea măsurării celorlalte caracteristici
d) a+c
e) a+b+c
Test 103
Scala nominală este o scală neparametrică considerată:
a) cea mai elementară din punct de vedere a capacităŃii de măsurare
b) cea mai eficientă din punct de vedere al costurilor de cercetare
c) cea mai restrictivă din punct de vedere statistico-matematic
d) a+b+c
e) a+c
Test 104
Scala ordinală este o scală neparametrică care permite:
a) evaluarea diferenŃelor dintre variabile
b) ordonarea variantelor cercetate în funcŃie de un anumit criteriu
c) determinarea corelaŃiilor dintre subiecŃii participanŃi la cercetare
d) a+c
e) b+c
Test 105
O parte semnificativă din cercetãrile de marketing, şi mai ales cercetãrile
consumului, se bazeazã pe:
a) teste neparametrice
b) scale bipolare
c) scale ordinale
d) a+c
23
e) a+b+c
Test 106
Scorul mediu indică sintetic nivelul intensităŃii carcteristicii cercetate şi se
poate compara cu scorurile medii realizate de alte grupuri şi astfel se pot ordona
grupurile în funcŃie de:
a) semnificaŃiile diferitelor niveluri de acceptabilitate ale produsului supus
cercetării
b) preferinŃa manifestată pentru produsul în cauză
c) preferinŃa manifestată în utilitate în consum
d) a+c
Test 107
Scala interval este o scală parametrică care se bazează pe:
a) utilizarea unor unităŃi de măsură egale, care fac posibilă stabilirea nu numai a
ordinii variantelor analizate, ci şi a distanŃelor dintre ele
b) evaluarea diferenŃelor dintre variabile
c) ordonarea variantelor cercetate în funcŃie de un anumit criteriu
d) a+b+c
e) a+c
Test 108
Scala cu seturi de intervale de mărimi egale permite compararea
răspunsurilor, ca nivele medii, folosind:
a) un punct situat pe o scală cuprinsă între două calificative de sens opus
b) o formă grafică pentru a a sesiza mai uşor importanŃa acordată acestora de către
cei chestionaŃi
c) ca instrumente de cercetare: media, mediana, grupul modal, corelaŃia rangurilor
şi deviaŃia standard
d) a+c
e) b+d
Test 109
Testul T, analiza factorialã şi coeficientul de variaŃie sunt modele statistice
inferenŃiale utilizate în cazul:
a) scalei nominale
b) scalei ordinale
c) scalei interval
d) scalei cu sumă constantă
Test 110
Alegerea modalitaŃilor de analiză a informaŃiilor culese cu ajutorul celor
patru tipuri de scale (nominală, ordinală, interval şi proporŃională) se face având în
vedere următoarele:
24
a) tipul de scală utilizat
b) numărul eşantioanelor cercetate
c) dependenŃa dintre eşantioane
d) a+c
e) a+b+c
Test 111
Sunt cunoscute, în literatura de specialitate, următoarele modalitãŃi de
abordare a atitudinilor:
a) concluzii bazate pe raportarea propriilor pãreri sau comportamente
b) concluzii desprinse din observarea comportamentului manifestat
c) concluzii desprinse din rãspunsurile la stimulii parŃiali structuraŃi
d) concluzii desprinse din realizarea obiectivelor propuse
Test 112
Metodele de scalare bazate pe autoraportarea atitudinii sunt de două tipuri:
a) scale de realizare
b) scale de evaluare (unidimensionale)
c) scale atitudinale
d) b+c
e) a+c
Test 113
Scala de evaluare se poate concentra asupra:
a) părerii faŃă de atributul respectiv
b) atitudinii în ansamblu faŃã de un obiect
c) comportamentului de ansamblu al subiecŃilor faŃă de întrebările chestionarului
d) mãsurii (gradului) în care un obiect conŃine un anume atribut
e) a+b+d
Test 114
Cele mai importante aspecte ce rezultã din utilizarea scalelor de evalure
noncomparativã detaliate sunt:
a) natura sau gradul descrierii verbale
b) gradul de convergenŃă al scalelor
c) scale echilibrate sau dezechilibrate
d) a+c
e) a+b+c
Test 115
Scalele comparative de evaluare se folosesc:
a) atunci când cercetãtorul vrea sã se asigure cã toŃi respondenŃii cunosc scopul
evaluãrii, pentru fiecare punct de referinŃã de pe scalã
b) în general, pentru evaluãri ale acŃiunilor publicitare
25
c) în general, pentru evaluarea factorilor critici de succes ai unei cercetări de
marketing
d) a+b
e) a+c
Test 116
Cele mai cunoscute scale de evaluare a atitudinii sunt:
1. diferenŃiala semantică
2. scala evaluării preferinŃelor
4. scala Likert
d) a+b
e) a+c
Test 117
Scalarea multidimensională (MDS) se utilizează frecvent pentru:
a) evaluarea caracteristicilor şi potenŃialului de piaŃă al concurenŃilor
b) poziŃionarea produselor
c) identificarea unor oportunitãŃi pentru produse noi
d) b+c
e) a+c
Test 118
Factorii cu ajutorul cărora se determină atitudinea unui individ faŃă de o
marcă în cadrul modelului Fishbein-Rosenborg sunt:
a) importanŃa stimulului asociat imaginii de marcă
b) evaluarea făcută de individ importanŃei relative a unui atribut
c) măsura în care marca respectivă satisface consumatorul în privinŃa atributului
luat în considerare
d) a+b+c
e) b+c
Test 119
În cazul scalei lui Likert, principalele etape de abordare sunt:
a) se alcatuieşte un set de propoziŃii care reprezintă afirmaŃii cu caracter favorabil
sau nefavorabil la adresa stimulului care face obiectul investigaŃiei
b) sunt prezentate afirmaŃii fiecaruia dintre subiecŃi ale caror opinii urmează a fi
scalate; subiectul este rugat să-şi exprime acordul sau dezacordul, încercuind una
din cele cinci gradaŃii ale scalei
c) fiecărei gradaŃii i se ataşează, după administrarea chestionarului următoarele
valori numerice: -2, -1, 0, +1, +2
d) a+c
e) a+b+c
Test 120
Scala cu sumã constantã solicitã respondentului sã dividã o sumã, în general
10 sau 100, între douã sau mai multe atribute pentru a reflecta:
26
a) relativa preferinŃã a respondentului pentru fiecare atribut
b) preferinŃele respondenŃilor pentru anumiŃi stimuli comparativi
c) importanŃa respectivelor atribute sau gradul în care un anumit obiect posedã un
anumit atribut
d) a+c
Test 121
Cu ajutorul scalei de evaluare noncomparativă simplă, un respondent poate:
a) obŃine o comparaŃie precum marca cea mai solicitatã
b) evalua un produs pe baza unor criterii ce par potrivite pentru aceasta
c) să îşi exprime opinia în legătură cu poziŃionarea unui produs
d) a+c
e) a+b+c
Test 122
Scalele de evalure noncomparativã detaliate cer evaluatorului sã selecteze:
a) informaŃii adiŃionale rezultate în urma procesului de cercetare
b) informaŃiile stocate în baza de date de marketing a firmei care a realizat o
cercetare
c) una dintr-un numãr limitat de categorii care sunt ordonate în termenii scalei de
poziŃionare
d) a+c
Test 123
Dintre principalele cerinŃe privind utilizarea scalelor detaliate de evaluare
putem menŃiona:
a) natura sau gradul de descriere verbalã în scalele detaliate de evaluare
b) existenŃa unor limite în care se pot înscrie opiniile respondenŃilor
c) alternative echilibrate sau dezechilibrate
d) a+c
e) b+c
Test 124
Decizia de a folosi o scalã echilibratã trebuie sã Ńinã seama de:
a) acurateŃea şi relevanŃa atitudinilor respondenŃilor
b) distribuŃia estimatã a atitudinii populaŃiei studiate
c) tipul de informaŃii ce se doresc a se obŃine
d) a+c
e) b+c
Test 125
Dacă folosim într-o cercetare de marketing o scalã cu numãr impar de
trepte, vom observa cã punctul neutru de pe scalã:
27
a) influenŃeazã semnificativ rãspunsurile subiecŃilor, în sensul că majoritatea
respondenŃiolor au tendinŃa de a se concentra în acel punct
b) nu influenŃeazã semnificativ rãspunsurile subiecŃilor
c) reprezintă un punct critic în ceea ce priveşte distribuŃia răspunsurilor
persoanelor chestionate
d) asigură o eficientizare a procesului de standardizare a rezultatelor cercertării
Test 126
Folosirea scalei comparaŃiilor perechi implicã prezentarea a douã obiecte
respondentului în acelaşi timp, solicitându-i-se acestuia:
a) să îşi exprime opiniile referitoare la problema analizată
b) sã selecteze unul din cele douã folosind acelaşi criteriu de apreciere
c) să evalueze acŃiunile promoŃionale prin compararea a două mesaje publicitare
d) a+c
e) a+b
Test 127
Metoda comparaŃiilor perechi forŃeazã respondentul sã aleagã una din douã
alternative. O rezolvare a acestei probleme a comparaŃiilor perechi se realizeazã
prin:
a) teste de scalare a atitudinii
b) teste de diferenŃiere a preferinŃei
c) intermediul diferenŃialei semantice
d) testelor Fishermann
Test 128
Metoda ordonãrii rangurilor solicitã respondentului:
a) sã stabileascã o ordine a obiectelor dupã un anumit criteriu
b) să găsească o soluŃie optimă de ordonare a preferinŃelor în legătură cu un
anumit atribut sau caracteristică
c) să considere toate alternativele împreună, într-o singură soluŃie, să le compare,
apoi să le ordoneze în funcŃie de o anumită caracteristică
d) a+c
e) b+c
Test 129
DiferenŃiala semanticã solicitã respondentului sã evalueze atitudinea faŃã de
un obiect sau caracteristicile acestuia, pe o scalã bazată în general pe 5 nivele,
intercalate între:
a) două atribute alese arbitrar de administratorul cercetării
b) două atribute relevante pentru fiecare întrebare a chestionarului
c) douã atribute adjectivale bipolare
d) a+c
28
Test 130
Scala lui Stapel posedă zece nivele, cinci cu semnul plus, cinci cu semnul
minus, iar între aceste două zone:
a) se concentrează atributele supuse analizei
b) se inserează atributul care urmează a fi evaluat, farã prezentarea celor doi poli
ai săi
c) se autoinserează valorile coeficienŃilor alocaŃi caracteristicilor studiate
d) a+c
e) a+b+c
Test 131
Etapele de lucru specifice scalei lui Likert sunt următoarele:
a) se alcatuieşte un set de propoziŃii care reprezintă afirmaŃii cu caracter favorabil
sau nefavorabil la adresa stimulului care face obiectul investigaŃiei
b) sunt prezentate fiecaruia dintre subiecŃi propoziŃiile ale caror opinii urmează a
fi scalate
c) dacă este vorba de o afirmaŃie cu caracter favorabil, fiecărei gradaŃii i se
ataşează, după administrarea chestionarului, valori numerice
d) scorul realizat de un subiect se calculează făcând suma algebrică a valorilor
numerice care caracterizează opinia sa referitoare la fiecare propoziŃie
componentă a setului
Test 132 k
În cadrul formulei utilizate în modelul Fishbein Rosenberg A jk = ∑ Wik * Oij
i =1
indicatorul Wik reprezintă:
a) atitudinea individului “k” pentru marca “i”
b) măsura în care marca “k” satisface consumatorul în privinŃa atributului “i”
c) evaluarea făcută de individul “k” importanŃei relative a atributului “i”
d) atitudinea individului “i” pentru marca “k”
Test 133
Scalarea multidimensionalã (MDS) este un termen generic care denumeşte:
a) o varietate de tehnici pentru a reprezenta obiecte-mãrci, magazine, produse - ca
puncte într-un spatiu multidimensional, unde dimensiunile sunt, de fapt, atributele
pe care respondentul le utilizeazã pentru a diferenŃia obiectele
b) o varietate de tehnici care cer respondentului sau cercetãtorului sã identifice
numãrul sau natura dimensiunilor utilizate pentru a evalua obiectele
c) o serie de procedee matematico-statistice care asigură suportul de analiză a
datelor multidimensionale recoltate în cadrul unor cercetări de marketing
d) a+b
e) a+c
Test 134
Metoda de scalare care utilizează modelul lui Fishbein Rosenberg este:
29
a) o metodă integrată de determinare a preferinŃelor clienŃilor în legătură cu
anumite caracteristici ale unor produse
b) cea mai complexă metodă de evaluare a atitudinii
c) o metodă care generează corelaŃii între seriile de date obŃinute în urma
cercetării
d) a+c
e) b+c
Test 135
Cu ajutorul diferenŃialei semantice, cercetătorul investighează atât direcŃia,
cât şi:
a) intensitatea răspunsului clienŃilor la acŃiunile de marketing
b) hărŃile de poziŃionare a produselor anchetate
c) intensitatea reacŃiei respondentului faŃă de obiecte, respectiv faŃă de imaginile
sugerate de către acestea
d) a+b
e) a+c
Test 136
Principalele metode de recoltare a informaŃiilor de marketing sunt:
a) investigarea surselor statistice
b) cercetarea directă
c) analiza directă a fenomenelor de marketing
d) experimentul de marketing
e) a+b+d
Test 137
Pentru ca procesul de culegere a informaŃiilor din sursele statistice să
decurgă în cele mai bune condiŃii, se recomandă:
a) preocupări din partea celor ce participă la acest proces pentru ca informaŃiile
culese să fie veridice, obiective şi valide
b) definirea scopului cercetãrii şi elaborarea ipotezelor de lucru
c) consultarea sursei statistice originale
d) a+c
e) b+c
Test 138
Printre metodele ce implică participarea conştientă a purtătorilor de
informaŃii se regăsesc:
a) ancheta prin telefon
b) ancheta prin terminalul calculatorului conectat la Internet
c) ancheta exhaustivă
d) b+c
e) a+b
30
Test 139
Tehnicile de cercetare folosite în ancheta selectivă de teren sunt:
a) tehnici de interogare pe baza de interviu structurat
b) teste proiective
c) tehnici de interogare explorativă
d) a+c
e) a+b
Test 140
După gradul de control al mediului de desfăşurare, observările pot fi:
a) directe
b) în mediu natural
c) în mediu simulat
d) a+b
e) b+c
Test 141
Principalele informaŃii ce se pot obŃine cu ajutorul anchetei prin sondaj şi
care constituie surse de infomaŃii în procesul decizional al firmei sunt:
a) cunoaşterea comportamentului cumpărătorilor şi a consumatorilor
b) cunoaşterea atitudinilor şi a metodelor de cumpărare
c) cunoaşterea opiniilor şi valorilor împărtăşite de subiecŃi (preferinŃe faŃă de un
produs sau faŃă de o marcă; satisfacŃia sau insatisfacŃia legată de consum;
cunoaştrea stilului de viaŃă etc)
d) cunoaşterea caracteristicilor consumatorilor (caracteristici demografice; mediul
de viaŃă; tipul de gospodarie etc)
Test 142
O atenŃie deosebită trebuie acordată în cadrul unei anchete următoarelor
elemente:
a) definirea scopului general, a obiectivelor, ipotezelor şi a variabilelor cercetării
b) definirea şi individualizarea colectivitatăŃii generale asupra căreia se
intenŃionează efectuarea studiului va constitui baza (cadrul) de eşantionare
c) chestionarul ca instrument de culegere a datelor, reprezintă unul din elementele
cele mai importante de care depinde reuşita unei cercetări selective
d) a+c
e) a+b+c
Test 143
Principalele avantaje ale contactului direct prin operatori sunt:
a) realizarea unei baze de date iniŃialã, în formã matricialã, care se va obŃine prin
transferul datelor din diferiŃi suporŃi în care sunt înregistrate
b) oferă un feed-back din partea celor intervievaŃi, care doresc sau nu să partcipe
la anchetă
31
c) se obŃin răspunsuri precise la intrebări complexe, deoarece cei implicaŃi in
anchetă au posibilitatea să se lamurească reciproc asupra elementelor mai puŃin
clare sau care pot inregistra interpretari
d) b+c
e) a+b+c
Test 144
Proiectarea experimentelor de marketing poate fi clasificatã în douã
categorii de metode:
a) proiectare primară
b) proiectare multidimensională
c) proiectare statistică
d) a+c
e) b+c
Test 145
Limitele anchetei prin telefon constau în:
a) număr limitat de întrebări
b) durata anchetei
c) tipul întrebărilor
d) a+c
e) a+b+c
Test 146
Pentru cercetarea pieŃelor externe pe baza surselor statistice se folosesc
informaŃiile puse la dispoziŃie, in principal, de:
a) Buletinul lunar de statistică al O.N.U.
b) Statistica comerŃului exterior editată de O.C.D.E.
c) Anuarul Uniunii Europene
d) a+b+c
e) a+c
Test 147
Fiecare componentă informaŃională dintr-o sursă statistică să fie evaluată
prin prisma:
a) obiectivelor planificate în proiectarea cercetării de marketing
b) scopului cercetării aflate în derulare
c) scopului traspus în politica de marketing a afirmei
d) a+c
Test 148
Pentru a obŃine o imagine şi mai completă asupra fenomenelor de marketing,
informaŃiile obtinute din surse statistice se dovedesc insuficiente şi se apelează la
informaŃii recoltate prin:
a) metode de cercetare directă
32
b) metode de cercetare aplicativă
c) metode de cercetare integrată de marketing
d) a+c
Test 149
Anchetele selective, abordate ca metode ce implică participarea conştientă a
purtătorilor de informaŃii, presupun:
a) interogarea purtătorilor de informaŃii
b) antrenarea purtătorilor de informaŃii la efectuarea unor teste (de memorie,
recunoaştere, incadrare, jucare de rol etc.)
c) implicarea purtătorilor de informaŃii în procese de audit a informaŃiilor
d) a+b
e) a+c
Test 150
Ancheta prin poştă prezintă următoarele avantaje:
a) permite un control mai eficace asupra comportamnetului operatorilor de
interviu
b) permite obŃinerea cu realită uşurinŃă a informaŃiilor de la subiecŃii foarte
dispersaŃi teritorial
c) oferă un potenŃial foarte ridicat pentru obŃinerea unei mari cantităŃi de
informaŃii
d) a+c
e) b+c
Test 151
Testele oarbe fac parte din categoria testelor psihometrice şi au următoarele
funcŃii:
a) de încadrare într-o anumită categorie a unor produse, marci,ambalaje
b) de asociere de imagini şi cuvinte unor marci de produse
c) de recunoaştere a unor produse, mărci, ambalaje
d) a+c
e) a+b
Test 152
Observarea constituie o metodă de cercetare alternativă, utilizată
concomitent şi ca un complement cu alte metode de obŃinere a datelor primare,
precum:
a) anchetele prin sondaj
b) experimentele de marketing
c) anchetele on-line
d) a+b
e) a+b+c
33
Test 153
În funcŃie de coordonata temporală, observările pot fi:
a) observare mecanică şi personală
b) observare pe termen scurt şi termen mediu
c) observare directă şi indirectă
d) observare pe termen scurt şi pe termen lung
Test 154
Observările nestructurate sunt acelea care se înregistrează şi investighează
tot ceea ce este relevant în raport cu o temă şi se impun a fi efectuate atunci când:
a) se înregistrează informaŃiile într-o bază de date
b) se începe o cercetare exploratorie
c) se realizează un test de marketing simulat pe eşantioane de mici dimensiuni
d) a+b
e) a+c
Test 155
Anchetele permit obŃinerea unui volum insemnat de informaŃii despre o
populaŃie cercetată:
a) într-un interval de timp relativ scurt, cu cheltuieli reduse şi o acurateŃe
semnificativă
b) într-un interval de timp relativ scurt, cu cheltuieli ridicate dar şi cu o rată de
revenire a investiŃiilor ridicată
c) analizând comportametele ce vor reflecta cu acurateŃe situaŃia cercetată
d) a+c
e) b+c
Test 156
Definirea şi individualizarea colectivitatăŃii generale asupra căreia se
intenŃionează efectuarea studiului va constitui:
a) baza de eşantionare
b) mulŃimea asupra careia se vor generaliza rezultatele cercetării
c) baza de constituire a variabilelor cercetării
d) a+b
e) b+c
Test 157
Contactul direct in funcŃie de numărul anchetelor reprezintă o metodă foarte
utilă în:
a) marketingul tranzacŃional
b) marketingul relaŃional
c) marketingul industrial
d) marketingul on-line
e) marketingul axat pe baze de date
34
Test 158
Experimentul implicã manipularea uneia sau a mai multor variabile
explicative în aşa fel încât:
a) efectul acesteia sau acestora asupra uneia sau a mai multor variabile explicate
sã poatã fi mãsurat
b) tehnicile de analiză statistică a datelor să permită o gestiune eficientă a
informaŃiilor culese de către operatori
c) efectele subliminale asupra respondenŃilor să fie maximizate
d) a+c
Test 159
Proiectarea experimentelor de marketing poate fi clasificatã în douã
categorii de metode:
a) proiectare primară şi proiectare avansată
b) proiectare primară şi proiectare statistică
c) proiectare statistică şi proiectare informatizată
d) proiectare avansată şi proiectare statistică
Test 160
Metoda proiectării “Înainte şi după” este utilizatã pentru a estima:
a) profiturile realizate în cazul testării produselor noi
b) valorile previzionate ale cererii pentru un anumit produs sau serviciu
c) efectul creşterii preŃului asupra cotei de piaŃă
d) gradul de predictibilitate a cererii pentru un anumit produs sau serviciu
Test 161
Proiectarea statistică are la bazã ipoteza cã grupurile experimentale sunt:
a) relativ asemãnãtoare în privinŃa variabilei dependente şi cã toŃi membrii acestor
grupuri vor reacŃiona similar la acŃiunea variabilei independente
b) omogene din punct de vedere al eşantionării
c) asemănătoare din perspectiva profilului clientului Ńintă
d) a+c
Test 162
Experimentele de marketing se pot realiza:
a) prin teste de laborator şi teste on-line
b) în condiŃii de laborator sau pe teren
c) prin teste de apartenenŃă şi teste de laborator
d) în condiŃii de risc şi incertitudine
e) b+d
35
Test 163
Proiectarea de tipul pãtratelor latine impune ca fiecare variabilã sã fie
divizatã:
a) într-un număr impar de nivele de referinŃă
b) într-un număr par de nivele de referinŃă
c) într-un numãr egal de nivele
d) într-o combinaŃie optimă de variabile şi constrângeri
Test 164
Într-un chestionar de marketing, trebuie cuprinse cel puŃin două categorii de
informaŃii:
a) totalitatea informaŃiilor culese de specialiştii în marketing prin care se
evaluează ancheta
b) informaŃii care se referă la profilul persoanei chestionate şi în mod particular la
profilul socio-demografic
c) informaŃii despre reacŃia persoanei chestionate la stimulii legaŃi de categoria de
produse sau servicii cercetate
d) b+c
e) a+c
Test 165
ReacŃiile specifice procesului de achiziŃie sunt:
a) cognitivă
b) comportamentală
c) afectivă
d) b+c
e) a+b+c
Test 166
Sarcinile elaborării unui bun chestionar sunt următoarele:
a) să filtreze informaŃia utilă şi relevantă de cea nesemnificativă sau inutilă
b) să prezinte informaŃia utilă într-o formă organizată şi operabilă
c) să colecteze informaŃia existentă la un moment dat
d) să depisteze sursele de informaŃii latente
Test 167
Chestionarul nu se poate elabora fără a se putea răspunde la o serie de
întrebări de genul:
a) întrebarea este înŃeleasă de către cei chestionaŃi?
b) cel chestionat cunoaşte răspunsurile la întrebările formulate?
c) cel chestionat este în măsură să-şi amintească răspunsul?
d) respondentul doreşte să răspunde la întrebările din chestionar?
36
Test 168
În raport cu gradul de trasparenŃă al scopului chestionarului, întrebările din
cadrul acestuia pot fi:
a) deschise
b) frontale
c) colaterale
d) b+c
e) a+b+c
Test 169
În cadrul unui chestionar, întrebările deschise:
a) sunt preferate atunci când anchetatorii nu pot sau nu vor să anticipeze
alternativele de răspuns posibile
b) sunt frecvent utilizate în cadrul cercetărilor exploratorii şi în cadrul studiilor
descriptive
c) descriu, într-un orizont de timp, tendinŃele în evolutia fenomenelor analizate
d) a+b
e) a+c
Test 170
În procesul de elaborare al chestionarelor trebuie să se respecte o serie de
reguli de maximă importanŃă dintre care amintim:
a) evitarea cuvintelor care reflectă o vorbire în argou sau jargon, care fac
inteligibile întrebările pentru o mare masă de subiecŃi
b) evitarea întrebărilor care presupun răspunsuri implicite
c) întrebările trebuie să fie cât mai simple, nicidecum compuse şi trebuie să
includă două sau mai multe aspecte din tema de cercetat
d) a+b+c
e) a+c
Test 171
Practica a dovedit că există o serie de recomandări generale care trebuiesc
avute în vedere în procesul de elaborare a unui chestionar:
a) înainte de a adresa prima întrebare celui chestionat este necesar un protocol de
deschidere a comunicării şi o scurtă prezentare a celui care realizează interviul
b) deorece primele întrebări dau tonul întregii cercetări, acestea trebuie să fie
simple, uşoare şi atractive, cu scopul dezvoltării interesului de a răspunde
c) periodic, chestionarul este punctat cu întrebări relaxante sau stimultive pentru
furnizarea unor răspunsuri sincere
d) sunt lăsate la sfârşitul chestionarului întrebările cu rol de identificare şi
clasificare care pot atinge aspecte sensibile sau cu carcater confidenŃial precum:
vârstă; nivel al veniturilor; ocupaŃie etc.
37
Test 172
Aşezarea în pagină a întrebărilor şi mărimea chestionarului trebuie să
respecte următoarele reguli:
a) chestionarul terbuie să fie aerisit, adică întrebările trebuie să stea la distanŃă
apreciabilă una de cealaltă
b) chestionarul trebuie să ofere spaŃii suficiente pentru scalele ordinale
c) chestionarul trebuie conceput astfel încât în final el să aibă o dimensiune
rezonabilă, dimensiunea fiind dată de numărul de întrebări, de dimensiune
acestora şi de amploarea spaŃiului destinat răspunsurilor
d) a+c
Test 173
Întrebările deschise şi testele psihologice includ:
a) descrieri de tip text
b) scale tip Likert
c) fraze incomplete, sparte sau neterminate
d) a+b
e) a+c
Test 174
ReacŃia comportamentală a unui individ se referă la:
a) înŃelegerea tipului de proces decizional avut în vedere în procesul achiziŃiei,
atitudine, perferinŃe, intenŃii şi motivaŃii
b) o serie de informaŃii cu privire la cunosŃinŃele celor anchetaŃi în legătură cu
produsul sau serviciul supus analizei cu spcificarea sursei de informare sau de
influenŃă
c) obiceiurile de cumpărare dictate de stilul de viaŃă, de particularităŃile zonei
geografice din care provine cel chestionat etc.
d) informaŃii ce trebuiesc grupate sub forma unor liste, în care să figureze şi
explicaŃiile referitoare la utilitatea informaŃiilor
Test 175
Un chestionar, pentru a putea răspunde scopului cercetării, trebuie să
îndeplinească o serie de condiŃii:
a) să dispună de acurateŃe
b) să fie actualizat
c) să fie relevent
d) a+c
e) a+b+c
Test 176
În practică se întâlnesc două mari grupe de întrebări care se diferenŃiază una
de cealaltă în raport cu perspectiva de comunicare acordată subiectului anchetat:
a) întrebări directe şi întrebări indirecte
38
b) întrebări închise şi întrebări deschise
c) întrebări cu o variantă de răspuns şi întrebări cu variante multiple de răspuns
d) întrebări frontale şi întrebări deschise
Test 177
Întrebările deschise sunt frecvent utilizate în cadrul:
a) cercetărilor exploratorii
b) studiilor descriptive
c) cercetărilor de anvergură
d) a+c
e) a+b
Test 178
Întrebările deschise favorizează răspunsurile spontane şi chiar neaşteptate,
deoarece:
a) solicită un efort de concentrare şi inspiraŃie din partea respondenŃilor
b) oferă respondenŃilor libertatea deplină în a da răspunsuri aşa cum gândesc ei
c) oferă respondenŃilor oportunitatea de a alege un răspuns predefinit
d) a+c
e) b+c
Test 179
Principalele tipuri de întrebări deschise care se întâlnesc în practica
redactării de chestionare sunt:
a) întrebări deschise introductive sau de deschidere
b) întrebări deschise de solicitare
c) întrebări deschise de cunoaştere a opiniilor şi a părerilor celor chestionaŃi cu
privire la tema supusă cercetării
d) a+c
e) a+b+c
Test 180
Întrebări închise sunt acelea care limitează variantele de răspuns ale
persoanei anchetate, prin:
a) alegerea şi bifarea unui tip de răspuns din mai multe alternative posibile oferite
de anchetator
b) ierarhizarea unor argumente
c) situarea unei caractersitici într-un anumit inteval de variaŃie sau într-o anumită
scară de proporŃii
d) a+c
e) a+b+c
Test 181
Întrebările închise apar atunci când cercetătorul:
a) a depăşit faza exploratorie
39
b) s-a familiarizat cu problematica studiată şi în faza descriptivă, încearcă să
confirme pe un eşantion reprezentativ cele descoperite în faza exploratorie
c) a depăşit atât faza exploratorie cât şi cea descriptivă
d) a+b
e) b+c
Test 182
La întrebările cu variante de răspuns multiple, alegerea unei alternative de
răspuns poate fi:
a) exclusivă, în sensul că alegerea uneia dintre alternativele de răspuns le exclude
automat pe celelalte
b) indusă de specialiştii în marketing care solicită răspunsuri persoanelor incluse
în eşantionul cercetării
c) neexclusivă, în sensul că pot fi alese în acelaşi timp mai multe alternative de
răspuns
d) a+c
e) a+b+c
Test 183
Întrebările directe şi indirecte se utilizează atunci când se porneşte de la
ipoteza că:
a) subiectul răspunde corect
b) există răspunsuri predefinite
c) există probabilitatea apariŃei unor perturbaŃii în procesul cercetării
d) a+c
Test 184
Întrebările ajutătoare au rolul de a:
a) evidenŃia o serie de opinii sau comportamnete asupra cărora trebuie să se
pronunŃe cel intervievat
b) stimula în grade diferite procesul reamintirii de către subiect a unui aspect care
interesează cercetătorul
c) implica în mod activ respondenŃii în procesul cercetării
d) b+c
e) a+c
Test 185
Scala dihotomică implică utilizarea tipurilor de întrebări care permit:
a) una din mai multe variante de răspuns
b) respondentului să opteze pentru un răspuns original care nu se află între lista
răspunsurilor predefinite
c) una din două variante de răspuns
d) una din cinci variante de răspuns, intercalate între -2 şi +2
40
Test 186
Scala ordinală permite realizarea unui clasament pe baza:
a) preferinŃelor
b) perceŃiilor individuale
c) popularităŃii
d) a+c
e) a+b
Test 187
Scalele interval reflectă atât ordinea cât şi preferinŃa dintre tipurile de
răspuns şi permit:
a) evidenŃierea unor opinii sau comportamnete asupra cărora trebuie să se
pronunŃe cel intervievat
b) diferenŃierea şi nuanŃarea preferinŃelor în raport cu precizarea unor origini
relativ reale ale intensităŃii opiniilor subiecŃilor anchetaŃi
c) alegerea uneia dintre alternativele de răspuns care le exclude automat pe
celelalte
d) a+b
e) a+c
Test 188
Ordinea de plasare a întrebărilor în cadrul chestionarului este foarte
importantă deoarce ea influenŃează decizia subiecŃilor de:
a) cooperare la desfăşurarea anchetei
b) a răspunde la toate întrebările
c) a colabora cu agenŃiile de cercetări în marketing
d) a+b
e) b+c
Test 189
În general, chestionarul începe cu o întrebare filtru care are rolul de a stabili
dacă subiectul anchetat este:
a) suficient de calificat pentru a furniza informaŃiile care sunt solicitate
b) pregătit pentru a răspunde la toate întrebările, inclusiv la cele ce prezintă un
caracter tehnic
c) inclus în eşantionul cercetării
d) a+c
Test 190
După conceperea chestionarului şi revizuirea lui, se realizează testarea
preliminară a chestionarului pentru a verifica în rândul personaelor care alcătuiesc
populaŃia intervievată, că:
a) sensul întrebărilor a fost înŃeles corect
b) ordinea întrebărilor nu derutează persona chestionată
c) numărul întrebărilor nu este prea mare şi nu riscă să obosească pe cei chetionaŃi
41
d) nu au fost scăpări şi nici repetări a unor întrebări importante
Test 191
Printre etapele procesului de eşantionare se enumeră:
a) alegerea cadrului de eşantionare sau a bazei de eşantionare
b) stabilirea politicii de recrutare a personalului de eşantionare
c) stabilirea mărimii eşantionului
d) a+c
e) a+b+c
Test 192
Listele din care se poate alege eşantionul pot fi:
a) lista agenŃilor economici înregistraŃi într-o anumită regiune geografică
b) cărŃile de telefon ale localităŃilor
c) listele de anunŃuri publicitare
d) a+b
e) b+c
Test 193
Elementele componente ale formulei de determinare a unui eşantion sunt:
a) eroarea standard a dispersiei
b) coeficientul probabilităŃii cu care se garantează obŃinerea rezultatului
c) eroarea limită acceptabilă
d) a+b
e) b+c
Test 194
Din categoria restricŃiilor de ordin statistic în cazul folosirii metodelor clasice
de estimare a eşantionului fac parte:
a) mărimea intervalului de încredere în care se aşteaptă să se încadreze rezultatele
b) gradul de împrăştiere a valorilor caracteristicii cercetate
c) probabilitatea cu care se garantează rezultatele
d) b+c
e) a+b+c
Test 195
Eşantionarea aleatoare prezintă o serie de avantaje, dintre care putem
menŃiona:
a) rezultatele obŃinute la nivelul eşantionului crează dependenŃe între variabilele
cercetării
b) cunoaşterea probabilităŃii cu care fiecare membru al colectivităŃii poate fi
inclus în eşantion dă posibilitatea determinării unei marje de eroare a rezultatelor
obŃinute
c) selecŃia probabilistă dă posibilitatea asigurării reprezentativităŃii eşantionului,
oferind utilizatorilor o protecŃie în raport cu alte modalităŃi de selecŃie
42
d) b+c
e) a+c
Test 196
Eşantionarea aleatoare fixă cu restricŃii îmbracă următoarele forme de
manifestare:
a) eşantionare stratificată
b) eşantionare de grup
c) eşantionare aleatoare sistematică
d) a+c
e) a+b+c
Test 197
Principalele metode de eşantionare nealeatoare sunt:
a) eşantionare nealeatoare zonală multistadială
b) eşantionare prin cote
c) eşantionare din aproape în aproape (metoda „bulgărelui de zăpadă”)
d) b+c
e) a+b+c
Test 198
Cele mai importante criterii care pot fi avute în vedere în alegerea metodei
de eşantionare sunt:
a) nivelul de reprezentativitate al eşantionului
b) resursele financiare
c) distribuŃia spaŃială a populaŃiei
d) posibilitatea utilizării analizei statistice pentru a extinde rezultatele eşantionului
la nivelul populaŃiei de referinŃă
Test 199
Calcularea parametrilor dihotomatici ai eşantionului cercetat calculaŃi sub
formă de procente sau proporŃii, presupune determinarea:
a) abaterii standard, abaterii medii pătratice
b) proporŃiei variabilelor dihotomice
c) dispersiei
d) a+c
Test 200
Se poate estima valoarea parametrilor unei populaŃii ce urmează a fi
cercetate determinând:
a) media eşantionului
b) procentul eşantionului
c) abaterea standard pentru o anumită variabilă
d) a+c
43
e) a+b+c
Test 201
Practica a demonstrat că mărimea eşantionului este direct proporŃională cu:
a) eroarea
b) unitatea de eşantionare şi unitatea de analiză
c) costurile pe cae le implică culegerea datelor
d) a+c
e) b+c
Test 202
În practica dimensionării unui eşantion este necesar să se aibă în vedere
două categorii de restricŃii:
a) de ordin tehnologic
b) de ordin statistic
c) de ordin organizatoric
d) a+c
e) b+c
Test 203
Planul de sondaj reprezintă:
a) o modalitate concretă de planificare şi organizare a unei cercetări de marketing
care utilizează metode statistice
b) ansamblul operaŃiilor prevăzute a se executa pentru obŃinerea unui eşantion,
inclusiv dregulile de desfăşurare a acestor activităŃi
c) modalitatea de punere în practică a unei cercetări, Ńinând cont de gradul de
împrăştiere a valorilor caracteristicii cercetate
d) a+b
e) b+c
Test 204
Eşantionarea aleatoare secvenŃială presupune că:
a) eşantioanele sunt extrase din când în când până când se îndeplinesc o serie de
criterii prestabilite
b) rezultatele obŃinute la nivelul eşantionului sunt extinse la nivelul întregii
populaŃii cercetate cu aceaşi marjă de eroare
c) se pot face extrapolări asupra rezultatelor cercetării
d) a+c
e) b+c
Test 205
În cazul eşantionării aleatoare fixe fără restricŃii cu întoarcere, alegerea
eşantionului se face după principiul :
a) „bulgărelui de zăpadă”
b) indexării datelor
c) „bilei revenite”
44
d) „arborelui decizional”
Test 206
Eşantionarea stratificată se utilizează de regulă atunci când populaŃia
cercetată este extrem de numeroasă, drept pentru care este necesară:
a) o segmentare a portofoliului de persoane în funcŃie de criterii relevante stabilite
de către coordonatorul cercetării
b) o împărŃire a acesteia după diverse criterii: demografice, sociale, economice,
etc.
c) o interogare prealabilă a eşantionului inclus în cercetare
d) b+c
e) a+c
Test 207
Eşantionarea areolară este forma de sondaj probabilistic utilizat atunci
când:
a) eşantionul se constituie din grupuri şi nu din unităŃi elementare extrase una câte
una
b) se au în vedere anumite considerente de natură analitică şi anumite ipoteze ale
cercetării
c) nu există o bază de sondaj sau când aceasta este incompletă
d) eşantionul nu este considerat reprezentativ şi nici rezultatele cercetării nu se
doresc a fi generalizate la întreaga populaŃie studiată
Test 208
Atunci când nuexistă lise complete şi disponibile despre populaŃia cercetată,
vor fi eliminate următoarele metode de eşantionare:
a) eşantionarea aleatoare
b) eşantionarea prin metoda itinerariului
c) eşantionarea sistematică
d) a+c
e) b+c
Test 209
Atunci când populaŃia cercetată nu este egal distribuită în teritoriu, se poate
alege:
a) eşantionarea stratificată
b) eşantionarea de grup
c) eşantionarea prin cote
d) eşantionarea convenŃională
e) b+d
Test 210
Eşantionarea sistematică este procedeul de eşantionare care presupune:
45
a) stabilirea lungimii intervalului sau a pasului care se va folosi în procesul de
selecŃie al eşantionului
b) o împărŃire a populaŃiei cercetate după diverse criterii: demografice, sociale,
economice, etc.
c) o abordare specifică conform căreia eşantioanele sunt extrase din când în când
până când se îndeplinesc o serie de criterii prestabilite
d) a+c
Test 211
Cele mai uzuale metode de analizã a informaŃiilor care studiază relaŃia
existentã între douã variabile sunt:
a) metode bivariate
b) metode trivariate
c) metode multivariate
d) a+c
e) b+c
Test 212
În cazul scalei nominale, pentru caracterizarea tendinŃei centrale se va
calcula:
a) grupul modal
b) mediana
c) media aritmetică
d) media geometrică
Test 213
În cazul unei scale de tip ordinal pentru caracterizarea tendinŃei centrale se
va calcula:
a) grupul modal
b) mediana
c) media aritmetică
d) media geometrică.
e) b+d
Test 214
Testul Z se utilizează pentru:
a) mãsurarea corelatiei dintre variabilele analizate
b) măsurarea coeficientului de elasticitate utilizat în cunoaşterea cererii;
c) testarea semnificatiei statistice a diferenŃelor dintre grupuri
d) a+c
e) b+d
Test 215
În cazul testului Hi-pătrat dacă ξ2c < ξ2t atunci ipoteza nulã se:
46
a) respinge
b) acceptă
c) actualizează
d) anulează
Test 216
Coeficientul de contingenŃã ia valori în interval (0,1) şi cu cât se apropie
valoarea calculatã a lui C de 1 spunem cã asocierea dintre cele douã variabile este:
a) tot mai puternicã
b) tot mai slabă
c) dinamică
d) a+c
e) b+c
Test 217
Testul t reprezintã o metodã statisticã utilã pentru testarea semnificaŃiei
legãturilor între variabile, atunci când s-a folosit o scalã de tip:
a) interval
b) proporŃională
c) ordinală
d) a+b
e) a+c
Test 218
În cazul cererii de consum, în mod curent, se folosesc doi factori pentru
explicarea variaŃiei cererii, şi anume:
a) preŃul produselor
b) indicele inflaŃiei
c) veniturile populaŃiei
d) a+b
e) a+c
Test 219
Dacă coeficientului de elasticitate este E > 1, atunci cererea populaŃiei pentru
diversele produse poate fi calificatã drept :
a) elasticã
b) inelasticã
c) de elasticitate unitarã
d) elastică în raport cu preŃul
Test 220
Dacã datele rezultate din cercetare au fost obŃinute cu scale de tip ordinal
atunci se poate testa semnificaŃia statisticã folosindu-se testul:
a) U (Mann-Whitney)
47
b) coeficientul de corelaŃie statisticã
c) testul neparametric Hi-pătrat
d) coeficientul de corelaŃie a rangurilor ( Spearman)
Test 221
Analiza informaŃiilor presupune:
a) identificarea variabilelor şi a asocierii dintre acestea
b) conversia unor serii de observaŃii în generalizãri despre variabile precum şi
relaŃiile existente între variabile
c) efectuarea de previziuni
d) a+c
e) b+c
Test 222
Obiectivele analizei informaŃiilor obŃinute cu ajutorul cercetărilor de
marketing sunt:
a) determinarea tendinŃei centrale a fenomenului studiat
b) identificarea variabilelor şi a asocierii dintre acestea
c) caracterizarea variaŃiei şi a repartiŃiei variabilelor
d) determinarea legãturilor de cauzalitate dintre variabile
Test 223
Ipoteza nulă în cadrul testului neparametric Hi-pătrat implică faptul că:
a) există diferenŃe semnificative între grupurile considerate
b) nu există nici o diferenŃă semnificativă între grupurile considerate
c) nu există corelaŃii între frecvenŃele fenomenelor care rezultă din observare
d) există corelaŃii între frecvenŃele fenomenelor care rezultă din observare
Test 224
Testul neparametric Hi-pătrat poate fi aplicat cu succes dacă:
a) efectivul colectivităŃii cercetate este de maxim 1.000 de subiecŃi
b) efectivul colectivităŃii cercetate este de cel puŃin 25 de subiecŃi
c) efectivul colectivităŃii cercetate este de cel puŃin 40 de subiecŃi
d) efectivul colectivităŃii cercetate este de cel puŃin 150 de subiecŃi
Test 225
Dintre etapele care trebuie parcurse pentru aplicarea testului U (Mann-
Whitney) putem menŃiona:
a) formularea ipotezei nule
b) determinarea rangului în ordinea preferinŃei
c) efectuarea comparaŃiei între valoarea calculată şi valoarea tabelată a testului U
d) a+c
48
e) a+b+c
Test 226
Testul lui Fischer constituie o posibilitate de a analiza:
a) variaŃia şi repartiŃia variabilelor cercetate
b) diferenŃele semnificative dintre variabilele analizate
c) intercondiŃionările dintre variabile
d) b+c
e) a+c
Test 227
Coeficientul Spearman ia valori cuprinse în intervalul (0,1); cu cât se apropie
de valoarea 1, putem afirma că:
a) ipoteza nulă se acceptă
b) intensitatea legăturilor dintre variabile este mai puternică
c) intensitatea corelaŃiei dintre cele două variabile considerate este mai puternică
d) ipoteza nulă se respinge
Test 228
Factorii în raport cu care apreciem gradul de sensibilitate al cererii pot fi
reprezentaŃi de:
a) venit
b) preŃ
c) cheltuielile cu promovarea vânzărilor
d) a+b
e) a+b+c
Test 229
Coeficientul de elasticitate face posibilă analiza evoluŃiei sale:
a) în timp real
b) pe produse sau grupe de produse
c) în dinamică
d) b+c
e) a+c
Test 230
Previziunile de marketing implică:
a) proiecŃia
b) predicŃia
c) planurile
d) a+b
e) a+b+c
Test 231
După obiectul previziunii se identificã:
49
a) previziunea cererii
b) previziunea ofertei
c) previziunea vânzãrilor
d) a+c
e) b+c
Test 232
După natura previziunilor de marketing, acestea pot fi:
a) optimiste
b) probabile
c) pesimiste
d) a+c
e) a+b+c
Test 233
Din punct de vedere al ariei de cuprindere, previziunile se pot împãrŃi în:
a) macroeconomice
b) mezoeconomice
c) microeconomice
d) a+c
e) a+b+c
Test 234
O serie dinamicã are drept componente următoarele tipuri de variaŃii:
a) variaŃia dublă
b) variaŃia ciclicã
c) variaŃia sezonierã
d) a+c
e) b+c
Test 235
Metodele cauzale sunt de naturã regresionalã, şi complementar se mai
utilizează şi:
a) modelul barometric de previziune;
b) cercetarea intenŃiilor cumpãrãtorilor
c) modelele econometrice
d) a+b
e) a+b+c
Test 236
Metoda lanŃurilor Markov este o metodă de previziune:
a) calitativă
b) cantitativă
c) bazată pe analogii
d) implicită
50
Test 237
Metoda lui Brown este o metodă de previziune:
a) aplicativă
b) bazată pe procese
c) cantitativă
d) calitativă
Test 238
Matricea probabilităŃilor de tranziŃie este specifică următoarei metode:
a) Brown
b) Markov
c) Delphi
d) Brainstorming
e) PERT
Test 239
Metoda seriilor dinamice este o metodă de previziune:
a) aplicativă
b) cantitativă
c) orientată către rezultate
d) calitativă
Test 240
PredicŃiile sunt derivate din aplicarea unor modele mai largi prin care:
a) extinderea unei serii de cifre în viitor se realizează numai pe baza analizelor şi
a datelor istorice luând în considerare nivelul vânzãrilor şi timpul
b) variaŃiile nivelurilor vânzãrilor din trecut sunt legate de modificãrile altor
variabile, necontrolabile sau controlabile de cãtre firmã
c) se utilizează cu precădere procedee statistice pe baza datelor istorice, cu
experienŃa şi cunostinŃele specialiştilor în probleme de marketing
d) b+c
Test 241
Ciclurile de producŃie si de marketing de la comanda materialelor la
distribuirea produselor finite la consumatori şi încasarea contravalorii acestora
reprezintă factori care determinã orizontul de previziune în cazul :
a) previziunilor pe termen foarte scurt
b) previziunilor pe termen scurt
c) previziunilor pe termen mediu
d) previziunilor pe termen lung
e) previziunilor pe termen foarte lung
51
Test 242
Metodele cantitative de previziune pot fi aplicate atunci când:
a) există o participare şi implicare a unui numãr mare de specialişti care pot
furniza informaŃii cantitative
b) se utilizează instrumentarul matematico-statistic adecvat fiecărei situaŃii în
parte
c) existã date despre trecutul variabilei şi ele pot fi cuantificate şi se presupune cã
evoluŃia viitoare a variabilei de previzionat va continua sã aibã aceeaşi
configuraŃie cu cea din trecut
d) b+c
e) a+c
Test 243
Metoda mediilor mobile centrate:
a) reprezintă o metodă bazată pe extrapolarea unor serii de date
b) este o metodã relativ simplã de izolare a tendinŃei sezoniere dintr-o serie de
date dinamice
c) este o metodă bazată pe centralizarea datelor din trecut despre un fenomen şi
indexarea acestora în vederea realizării previziunilor
d) a+c
Test 244
Pentru a utiliza metoda regresiei sunt necesare informaŃii cu privire la
volumul vânzărilor:
a) înregistrate pe cel puŃin cinci ani consecutivi din trecut
b) înregistrate pe cel puŃin trei ani consecutivi din trecut
c) înregistrate pe un eşantion reprezentativ de locaŃii de vânzare (minim 1000
locaŃii)
d) a+c
e) b+c
Test 245
În cazul formulei: Ft+1=∝ ∝Yt+(1-∝
∝)Ft specifică metodei lui Brown, Yt
reprezintă:
a) nivelul vânzărilor efective la momentul t
b) prognoza vânzărilor la momentul t
c) eroarea de ajustare
d) prognoza vânzărilor actualizată cu eroarea de ajustare
Test 246
O metodã cauzalã de previziune presupune dezvoltarea şi utilizarea unui
model de previziune în care:
a) schimbările asupra unei variabile afectează variabila Ńintă
52
b) schimbãrile volumului vânzãrilor sã fie un rezultat al schimbãrii survenite în
variaŃia unei sau mai multor variabile în aceeaşi perioadã de timp
c) tendinŃa sezonieră a unui fenomen reprezintă baza realizării previziunii
d) b+c
e) a+c
Test 247
Metoda intenŃiilor cumpărătorilor solicită acestora:
a) să utilizeze tehnici de data mining pentru a previziona achiziŃiile
b) să utilizeze modelul barometric de previziune a achiziŃiilor
c) sã-şi previzioneze ei înşişi achiziŃiile viitoare
d) a+b
e) a+c
Test 248
Modelele econometrice de previziune se bazeazã pe efectuarea unor
experimenŃe şi teste, pe de o parte, asupra unui fenomen real, iar pe de altã parte,
pe:
a) crearea unui model experimental, în laborator care sã reproducã identic pe cel
natural
b) implementarea unui algoritm de determinare a previziunilor pe baza unor
modele matematice bazate pe programare lineară
c) crearea unui model de gestiune a variabilelor previzionate cu metode de
regresie
d) a+c
Test 249
Consultarea experŃilor şi specialiştilor în vânzãri, producŃie, finanŃe,
administraŃie prezintã avantaje multiple:
a) permite colectarea unei varietãŃi de puncte de vedere continuate de o evaluare
şi interpretare adecvatã
b) oferã cu uşurinŃã pereviziuni rapide
c) nu necesitã pregãtirea unor statistici elaborate
d) a+c
e) a+b+c
Test 250
Utilizarea tehnicii Delphi ca metodă de previziune presupune:
a) realizarea de previziuni pe termen scurt, mediu, şi lung, la nivel
macroeconomic sau microeconomic
b) stabilirea unui consens de opinii din partea unui grup de experŃi solicitaŃi sã
facã estimãri în legãturã cu evoluŃia viitoare a unor variabile sau fenomene de
marketing
c) combinarea şi interpretarea prognozelor formulate de şefii executivului din
compartimente precum: finanŃe, marketing, producŃie şi achiziŃie
53
d) încercãri de a compara configuraŃii istorice cu situaŃii existente la momentul
respectiv, în vederea previzionãrii dezvoltãrii viitoare
54

Grile Cerc Mark

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Cerc Mark

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cercetări de marketing – Teste grilă

TESTE GRILĂ – LICENłĂ

Conf. dr. ec. ROZALIA NISTOR

S-ar putea să vă placă și