EFECTUL GRĂSIMILOR ÎN MENŢINEREA STĂRII DE

SĂNĂTATE
 Starea de sănătate poate fi definită ca o stare de
echilibru între două componente: alimentaţie corectă
şi activitate fizică corespunzătoare.
 O alimentaţie corectă determină stilul de viaţă şi
prin faptul că pe lângă asigurarea necesarului
energetic zilnic, poate fi şi profilaxie pentru unele boli.
 Grăsimile se găsesc în organism sub
mai multe forme:
 trigliceride;
 acizi graşi;
 fosfolipide;
 steroizi.
 Trigliceridele reprezintă cea mai concentrată sursă de
energie a corpului şi sunt compuse din trei molecule de acizi
graşi şi o moleculă de glicerol.
 Acizii graşi se găsesc sub 2 forme: saturaţi şi nesaturaţi.
Acizii graşi saturaţi nu conţin legături duble iar consumul
excesiv este dăunător fiindcă dereglează starea de sănătate. Cei
nesaturaţi pot fi mononesaturaţi, cu o singură legătură sau
polinesaturaţi cu mai multe legături duble de carbon.
 Fosfolipidele intră în structura celulară a ţesutului nervos
sau a ficatului şi splinei.
 Steroizii sunt reprezentaţi de colesterol.
 Rolul lipidelor în organism:
Sursă primară de energie, care generează până la 70% din totalul de energie
în condiţii de repaus, de asemenea reprezentând un combustibil eficient
pentru a susţine activitatea fizică, în special în timpul antrenamentului de
rezistenţă;
Componentă esenţială a membranelor celulare şi a nervilor (tecile de
mielină);
Organele vitale sunt susţinute şi protejate de către depozitele adipoase; toţi
hormonii steroidieni sunt produşi din colesterol;
Vitaminele liposolubile sunt depozitate şi transportate în organism prin
intermediul lipidelor;
Căldura corpului este păstrată şi datorită existenţei stratului de grăsime
subcutanat.
 Lipsa activităţii fizice zilnice, rezultat normal al
industrializării şi tehnologizării, duce la apariţia
sedentarismului.
 Sedentarismul asociat cu o alimentaţie abundentă şi
hipercalorică reprezintă primul pas spre majoritatea bolilor
contemporane.
 Fiindcă excesul de grăsimi poate fi dăunător pentru
sănătate, dietele utilizate pentru reducerea stratului de
ţesutului adipos au eliminat în totalitate grăsimile din
alimentaţie, alegere complet eronată.
 Determinant pentru sănătatea sistemului nervos se
dovedeşte a fi tipul de grăsime consumat. Cercetările recente
demonstrează că grăsimile saturate dacă sunt în exces au un
efect dăunător asupra memoriei, capacităţii de învăţare cât şi
în alterarea comportamentului cognitiv. Deficienţele de
învăţare la tineri, pierderea memoriei la adulţi sau apariţia
unor boli degenerative ale sistemului nervos (Alzheimer şi
maladia Parkinson) este rezultatul efectului cumulativ al
grăsimilor saturate asupra creierului. Tot grăsimile saturate
determină rezistenţa la insulină determinând apariţia
diabetului de tip 2 şi perturbând folosirea glucozei de către
creier.
 Grăsimile sănătoase pentru creier pot fi grăsimile din peştele
gras din zone oceanice cu ape reci, grăsimi din surse alimentare
de origine vegetală (legume verzi, nuci, seminţe de in) cât şi
grăsimile din uleiuri de origine vegetală (ulei de măsline, cânepă,
rapiţă, arahide, palmier etc).
Influenţele grăsimilor pot fi dăunătoare şi asupra inimii şi a
sistemului vascular. Astfel excesul de acizi graşi omega-6 poate
duce la arteroscleroză, infract miocardic sau aritmii, pe când
consumul de acizi graşi omega-3 reduce rata de apariţie a
aritmiilor severe cu pâna la 30%.
Grăsimile vegetale care se găsesc în soia, varză, conopidă,
broccoli au de asemenea efecte de scădere a colesterolului şi
trigliceridelor.
 Sistemul imunitar este influenţat de grăsimile alimentare în 2 cazuri.
Curele de slăbire care elimină grăsimile pe de o parte iar pe de altă parte
cantitatea totală de grăsimi consumate.
Excesul de grăsimi nesănătoase poate duce la creşterea colesterolului
cu rezultat direct în formarea plăcilor de aterom care stau la baza apariţiei
bolilor cardiovasculare. Există 2 feluri de colesterol : LDL - cel care
formează ateroamele şi HDL – cel care transportă colesterolul din artere
pentru a fi eliminat din corp.
Se ştie că particulele mici şi dense de LDL sunt aşa de nocive încât
peste 50% dintre bărbaţi şi 20% dintre femei, chiar înainte de menopauză
pot avea boli coronariene prin îngustarea arterelor, progresul bolii
făcându-se de două ori mai repede decât la persoanele la care nu se
găseşte o cantitate mare de LDL.
 Rolul principal al colesterolului este că ajută la transportul
grăsimilor absorbite. Fiindcă colesterolul şi grăsimile sunt
insolubile în apă, pentru efectuarea transportului atât grăsimile cât
şi colesterolul se împachetează într-un înveliş de proteine. Dacă
există o cantitate prea mare de grăsimi în alimentele ingerate,
sistemul de transport nu funcţionează iar consecinţa este aceea că
grăsimile şi în special colesterolul se aglomerează în sistemul
circulator sub formă de ateroane pe vasele de sânge.
Circulaţia grăsimilor în sânge se face în asociaţie cu proteinele
(lipoproteine). Ele mai conţin pe lângă colesterol, apolipoproteine,
trigliceride, fosfolipide precum şi cantităţi diferite de alte grăsimi.
 Concluzii
• Excesul de lipide în organism este dăunător (colesterol crescut,
trigliceride în sânge, ţesut adipos în exces etc);
• Grăsimile din alimentaţie pot fi dăunătoare în 2 feluri: prin cantitatea
mare ingerată la o singură masă sau cumulativ prin ingerarea grăsimii un
timp îndelungat;
• Lipsa totală a grăsimilor din alimentaţie este dăunătoare;
• Alimentaţia inteligentă trebuie să evite grăsimile în exces şi să se
folosească doar grăsimile sănătoase;
• Esenţial pentru sănătate este folosirea zilnică în cantitate mică a
grăsimilor sănătoase (25-30%);
 
• În cazul în care nu se poate asigura o alimentaţie raţională
bazată numai pe grăsimi sănătoase, este imperios necesar să
facem o activitate fizică corespunzătoare, acest lucru nu
exclude efectuarea unei activităţi fizice chiar dacă alimentaţia
este raţională;
• Obişnuirea organismului cu o alimentaţie sănătoasă şi un
efort fizic corespunzător trebuie făcută de la o vârstă fragedă.