Cercetări privind proiectarea unei ferme independente

energetic.
CUPRINS
Introducere (maxim 2 pagini despre necesitatea temei)
Capitolul 1. Consideratii generale privind fermele independete
energetic.
1.1. Definitii. Clasificari.Structura fermelor independente energetic
1.2. Consideratii generale privind sursele alternative de energie.
1.3. Posibilitati de realizare a independentei energetice in fermele
romanaesti.
1.3.1.Analiza situatiei actuale in fermele romanesti (structura, marime,
categorii in care se incadreaza, statistici, etc.)
1.3.2. Analiza potentialului de surse energetice regenerabile din
fermele romanesti.
1.3.3. Posibilitati de utilizare a surselor alternative de energie in
fermele romanesti.
1.3.4. Legislatie nationala care sa sustina utilizare SRE in domeniul
agricol.
Concluzii.

Capitolul 2. Tehnologii de utilizare a SRE in fermele din romania.

2.1. Tehnologii de conversie energetica a energiei solare.
2.2. Tehnologii de conversie energetica a energiei eoliene.
2.3. Tehnologii de conversie a biomasei solide.
Concluzii.

Capitolul 3. Proiectarea unei ferme independente energetic.

3.1. Proiectarea fluxului energetic in ferma.
3.2. Analiza tehnica a procesului de conversie energetica in ferma -
identificarea indicatorilor de eficienta energetica a fermei.
3.3. Determinarea necesarului energetic intr-o ferma agricola.
3.4.Concluzii.

Capitolul 4. Proiectarea unei ferme independente energetic - studiu de

caz.
4.1. Definirea fermei.
Ferma mixta - agroaootehnica - 100 de capete bovine, 200 ha teren
agricol.
4.2. Proiectarea fermei independente energetic functie de sursele de
enrgie identificate.
4.3. Analiza eficientei energetice a fermei.
Concluzii.

Capitolul 5. Concluzii generale si perspective de dezvoltare viitoare.

Bibliografie
Contents
Capitolul 1. Consideratii generale privind fermele independete energetic.................................................6
1.1. Definitii. Clasificari.Structura fermelor independente energetic.................................................6
1.2. Consideratii generale privind sursele alternative de energie.....................................................10
 INTRODUCERE

Dimensiunea globală a problemei resurselor naturale, cu deosebire energetice, este dată de

amploarea fără precedent a solicitării acestor resurse, concomitent cu faptul că a devenit tot mai evident
caracterul limitat şi spectrul epuizării lor şi că s-a amplificat gradul de independenţă a ţărilor privind
valorificarea acestor resurse, apărînd noi şi complexe probleme cu privire la necesitatea asigurării
accesului tuturor ţărilor la resurse, în vederea susţinerii dezvoltării economice.

Asigurarea energetică este o problemă actuală a omenirii. Problemele energeticii nu numai că obţin
statutul direcţiilor prioritare de cercetare ştiinţifice, dar devin şi un subiect al unor dezbateri serioase la
nivel de stat în multe ţări ale lumii, mai ales în ţările occidentale.

Energia reprezintă o necesitate vitală pentru societatea contemporană. Omenirea a trecut de-a
lungul timpului prin încercări de colaborare internaţională în vederea asigurării cu energie, dar şi prin
conflicte Union Fenosae, pentru resursele energetice. Puterea economică a unei ţări depinde foarte
puternic de forţa ei energetică.

Accesul diferenţiat la resurse afectează relaţiile dintre state cu consecinte dintre cele mai
distrugătoare. Asistăm la o accentuare a dezastrelor naturale, epuizare a resurselor energetice, creştere
demografică corelată cu reducerea resurselor de apa şi hrană, încalzire a climei etc., fenomene ce
continuă să influenţeze stabilitatea şi securitatea globală.

Economia mondiala depinde încă de petrol ca resursă centrala de energie, iar lupta pentru resurse
domină geopolitica secolului XXI. Problema resurselor prezintă multe faţete, deficitul acestora având un
rol importantîn declanşarea sau amplificarea unor conflicte, de polarizare şi/sau de catalizare a forţelor.

Resursele energetice şi de materii prime sunt, în general, limitate şi repartizate neuniform pe

întinderea Terrei. De altfel, există şi o lege a rarităţii resurselor, care constă în aceea că volumul, structura
şi calitatea resurselor economice se modifică mai încet decât volumul, structura şi intensitatea nevoilor
umane.

Spectrul epuizării în urmatorii ani a resurselor energetice a făcut ca o parte însemnată a politicilor
externe, dar şi a celor de putere, să fie preocupată, pe de o parte, de accesibilitatea conductelor şi
terminalelor, viitoarele trasee ale rutelor energetice, parteneriate etc., iar pe de altă parte, de
identificarea celor mai eficiente căi de utilizare şi a posibilităţilor de substituire a acestor resurse,
diminuarea dezechilibrelor de mediu determinate de exploatarea, condiţionarea, prelucrarea şi utilizarea
resurselor.

Scopul lucrării constă în studierea bazelor teoretice şi metodologice ale problemei utilizării
resurselor energetice şi examinarea posibilităţilor de a utiliza eficient sursele netradiţionale de energie în
Republica Moldova.

Realizarea acestui scop condiţionează numeroase sarcini ale cercetării ştiinţifice, care sunt sunt
formulate în modul următor:

- a defini conceptul de resurse energetice şi rolul lor în dezvoltarea economică mondială;

- a prezenta tipurile de surse şi resurse utilizate în producerea energiei;

- a evidenţia rolul resurselor netradiţionale în dezvoltarea sectorului energetic;

- a prezenta sursele şi resursele enrgetice utilizate în Republica Moldova;

- a identifica problemele specifice ale sectorului energetic al Republicii Moldova;

- a stabili eficienţa utilizării resurselor energetice din Republica Moldova;

- a propune căi de soluţionare a problemelor energetice din Republica Moldova prin utilizarea
resurselor netradiţionale de energie.
Capitolul 1. Consideratii generale privind fermele independete
energetic.

Primele utilizări ale energiei solare, prin captare, sunt prezente încă din antichitate. Este
suficient să amintim că Heron din Alexandria a construit un dispozitiv pentru pompare a apei care
folosea ca sursă primară energia solară, şi ca în secolul al III-lea î.H., matematicianul grec Arhimede (287
- 212 î.H.) a apărat cetatea Siracuza (Sicilia) de atacuri, cu ajutorul unor oglinzi uriaşe care orientau
fasciculele de lumină focalizatã spre navele inamice, incendiindu-le.

Dar nu numai însorita coastă a Mediteranei a fost sediul unor realizări interesante în domeniul
solar, ci şi America vechilor civilizaţii a avut construcţii remarcabile bazate pe cunoaşterea experimentală
a fizicii radiaţiei solare. Unul din exemplele cele mai interesante îl reprezintă „castelul lui Montezuma",
datat din jurul anului 700 e.n. şi aflat în actuala Arizona. Această construcţie era „climatizată" vara şi
iarna, fiind ridicată sub o imensă boltă de stâncă orientate spre sud. Zidul masiv de stâncă o umbrea
vara - când Soarele are înălţime mare pe boltă ,  iar iarna, înmagazinând căldura, o încălzea prin radiaţie
şi permitea şi razele solare să ajungă la zidurile ei, căci distanta pana la Soare este mult mai mică în acest
anotimp. 

1.1. Definitii. Clasificari.Structura fermelor independente energetic

Domeniul cel mai raspândit al utilizării energiei solare in instalaţii il reprezintă cel al producerii
de apă caldă de consum, deoarece instalaţiile de preparat apa calda de consum sunt simple si cu
eficienţă ridicată, in raport cu alte instalaţii similare folosite pentru conversia energiei soalre.

Energia solară reprezintă cea mai impresionantă şi sigură sursă de energie. Într-un interval de 20
de minute, soarele furnizează echivalentul consumului energetic anual al omenirii. Pe teritoriul
României, pe o suprafaţă orizontală de 1 mp, putem capta anual o cantitate de energie cuprinsă intre
900 si 1450 kWh, dependentă bineinţeles şi de anotimp. Radiaţia medie zilnică poate sa fie de 5 ori mai
intensă vara decât iarna. Dar şi pe timp de iarnă, in decursul unei zile senine, putem capta 4-5
kWh/mp/zi, radiaţia solară captată fiind independentă de temperatura mediului ambiant.

Datorită acestor cantităţi teoretice mari de energie care sunt înmagazinate de către radiaţia
luminoasă si a randamentului de transformare al acestei energii in caldură, instalaţiile termice care
folosesc energia termică solară sunt deosebit de eficiente având câteva avantaje care le propun pentru a
fi utilizate pentru producerea apei calde:

 Acoperă până la 70% din necesarul dumneavoastră de apă caldă;

 reduce cu până la 50% costurile dumneavoastră de incălzire;
 beneficiază de subvenţii din partea statului;
 reprezintă combinaţia ideală cu sistemele de incălzire existente;
 permite acoperirea unei cote de până la 100% din necesarul de apă caldă cu ajutorul soarelui pe
parcursul lunilor de vara;
 prin intermediul unor sisteme tehnice inovatoare, permite un montaj facil.

Energia solară are câteva mari avantaje care o preferă surselor convenţionale de obţinere a energiei
si anume:

 Este ecologică. Astfel se reduc emisiile de CO2 care contribuie la crearea efectului de seră.
 Este economică. Functionează în baza aceluiaş raport de preţ/calitate ca şi o instalaţie
convenţională de producere a apei calde menajere si incălzire .Sunt generate costuri
suplimentare relativ reduse cu montarea simultană a unei instalaţii de producere a apei
calde.
 Costul suportat de beneficiarul unui astfel de sistem pentru energie se va diminua cu 70
până la 100%.
 Este durabilă. Durată de viaţă a unui echipament solar este de până la 30 de ani, graţie
utilizării exclusive a matrialelor rezistente la intemperii.
 Este eficientă si autonomă. În mare măsura nu este necesară efectuarea de lucrări de
intreţinere şi nu depinde de majorarea preţului energiei obţinute prin surse convenţionale.
 Instalaţiile de producere a apei calde sunt estetice. Designul exterior excelent al
captatoarelor solare în combinaţie cu postamentul de bază bine studiat al acestora oferă
 posibilitatea unei instalări tangente pe acoperişuri cu ţiglă care se armonizează din punct de
vedere estetic cu orice proiect arhitectural.

 Cartea Alba a ISES din 2003 prognozeaza procentele fiecărui tip de sursă
de energie regenerabilă în producerea de energie în lume (situaţie dată
pentru anul 2003) astfel:
 - Bioenergie: aproape 11% din energia folosită în prezent pe plan
mondial este obţinută din bioenergie; se estimează pentru potenţialul
bioenergiei în 2050 o medie de 450EJ (ceea ce este mult mai mult decât
cererea totală actuală de energie in plan mondial.
 -Energie geotermală: energia geotermală poate fi o sursă de energie
regenerabilă majoră pentru un numar mare de tari (cel puţin 58 de ţări: 39
pot fi alimentate 100% din energie geotermală, 4 cu mai mult de 50%, 5
cu mai mult de 20% şi 8 cu mai mult de 10 %).
 -Energia eoliană: capacitatea globală a energiei eoliene va ajunge la peste
32000MW, iar procentul de creştere este de 32% / an.
 Ţinta de 12% din cererea mondială de electricitate produsă din energie
eoliană până în 2020 pare a fi deja atinsă.
 În “Campania Take-Off” din cadrul Cartii Albe se propun pentru
furnizare, pentru 2010, următoarele capacitati energetice:
 . Biomasa: 135 Mtoe;
 . Energie Hidro: - 14 GW – Instalaţii Hidro Mici (sub 10 MW)
 -91 GW – Instalaţii Hidro Mari;
 . Energie Eoliană: 40 GW;
 . Energie Termică Solară: 100 Milioane m2;
 . Energie Fotovoltaică: 3 GWp;
 . Energie Solară Pasivă: 35 Mtoe;
 . Energie Geotermală: - 1 GW –Energie Electrică
 -5 GWth – Energie termică.
 În Cartea Verde, se precizează că sursele regenerabile de energie pot
contribui efectiv la creşterea resurselor interne, ceea ce le conferă o
anumită prioritate în politica energetică.
  În “Directiva 2001/77/EC”, din 27 septembrie 2001, privind
“Promovarea energiei electrice produsă din surse regenerabile, pe piaţa
unică de energie”, se stabileşte obiectivul strategic privind aportul
surselor regenerabile în consumul total de resurse energetice primare,
care trebuie să fie de 11%, în anul 2010.
 În Cartea Alba se estimează că, până în anul 2010, se vor crea între 500
000 şi 900 000 de noi locuri de muncă prin implementarea SRE.
 Cartea Alba prognozeaza o reducere a emisiilor de CO2 estimate, potrivit
cu scenariul care trebuie urmărit până în 2010 pentru tarile UE, astfel:

Tipul de energie Capacitate Reducerea de CO2 (mil
suplimentară tone / an)
1. Eoliană 36 GW 72
2. Hidro 13 GW 48
3. Fotovoltaică 3 GWp 3
4. Biomasă 90 Mtep 255
5. Geotermală (+ pompe de
2.5 GW 5
căldură)
6. Colectoare solare 94 mil m2 19
Total pentru piaţa UE 402

Folosirea energiei alternative, din surse regenerabile și sustenabile, este una

din prioritățile multor sectoare, iar agricultura nu face excepție.

Fermierii au în prezent numeroase opțiuni pentru folosirea acesteia, un prim

exemplu fiind utilizarea de panouri solare în fermele lor. Dar reprezintă acestea
oare o investiție rentabilă? Haideți să aflăm.

Dacă ne uităm la beneficiile directe, vom observa că panourile solare aduc

multe avantaje. Vorbim, în primul rând, despre economii ca urmare a
costurilor mai mici cu energia.
Există, de asemenea, posibilitatea de a produce energie electrică la o scară
mai mare; nu puține sunt cazurile în care fermierii pot avea un excedent de
energie care poate fi redistribuita său transferată în rețea – în acest fel
fermierul devine un fel de furnizor, obținând venituri din vânzarea de energie
electrică.

De obicei, fermierii, gândindu-se la nevoile fermei lor, se concentrează doar pe

locuințe. În acest tip de instalații, puterea este mai mică sau egală cu 50 kW. 
De obicei, panourile solare sunt instalate pe acoperișurile clădirilor. Trebuie
subliniat, totuși, că merită să folosiți în acest scop și terenurile agricole care
asigura o suprafață mai mare de captare și generare a energiei fotovoltaice.

În termeni financiari, investiția în panourile solare ar trebui să se amortizeze

deja din al cincilea an de utilizare, apoi să înceapă să genereze profituri.
Ritmul creșterii prețurilor la energie poate însemna, de asemenea, că
rentabilitatea va avea loc chiar mai rapid.

Un alt beneficiu major de luat în calcul este, deci, și independența față de

creșterea prețurilor la electricitate.

1.2. Consideratii generale privind sursele alternative de energie.

Aportul energetic al sistemelor solar-termale la necesarul de caldură şi de apă caldă menajeră

din România este evaluat la circa 1.500 mii tep, ceea ce reprezinta aproximativ 50% din volumul de apă
caldă menajeră sau aproape 15% din necesarul de incălzire curentă.

Sistemele solar-termale active se folosesc, de obicei, pentru prepararea apei calde menajere in
locuinţe individuale. În condiţiile meteo-solare din România, un captator solar termic funcţionează, in
condiţii normale de siguranţă şi eficienţă, pe perioada martie – octombrie, cu randamente ce pot să
ajungă pană la 90%.

Captatoarele solare pot functiona cu o eficienţă superioară in regim hibrid cu alte sisteme termice
convenţionale sau neconvenţionale.
 În ceea ce priveşte utilizarea sistemelor solare pasive, nu este necesar un nivel foarte ridicat al
radiaţiei solare, întrucat acestea pot funcţiona şi in zone geografice mai puţin atractive din punct de
vedere al intensităţii radiaţiei solare (ex.: anumite zone de nord din Transilvania sau din Moldova).

Sistemele solare pasive sunt integrate, de regulă, în "anvelopa" clădirii, iar cea mai mare parte a
materialelor de construcţie sunt de tip convenţional. În condiţii normale, costul suplimentar mediu
(materiale incorporate într-o construcţie nouă) pentru reabilitarea termică a unei cladiri majorează
valoarea acesteia până la 20% (la clădiri renovate). Pentru utilizarea energiei solare ca sursă de energie
electrică, potenţialul exploatabil este ridicat, iar conversia energiei solare în energie electrică se
realizează cu instalaţii fotovoltaice care cuprind module solare, în configuraţii şi de dimensiuni diferite.

Prin crearea unui cadru instituţional, legislativ, financiar şi informaţional se asigură realizarea
urmatoarelor activităţi:

 promovarea surselor regenerabile de energie, cu asigurarea de măsuri de diminuare a perioadei

de recuperare a investiţiei specifice;
 asigurarea cadrului organizatoric de dezvoltare a investiţiilor în condiţii de eficienţă economică;
 instituirea unor structuri specializate, cu experţi coordonatori pentru implementarea soluţiilor
adoptate;
 respectarea standardelor de construcţii-montaj, obţinerea atestatului de certificare şi de
management al calităţii;
 extinderea măsurilor de cooperare internaţională, transfer tehnologic, schimb de experienţă şi
cooperare bilaterală pentru realizarea de proiecte de cercetare-dezvoltare şi demonstrative;
 promovarea campaniei de informare şi documentare, în scopul creşterii eficienţei în activitatea
managerială;
 promovarea de acte normative pentru asigurarea protecţiei mediului (reducerea emisiilor de
noxe, a oxizilor de carbon şi a altor medii poluante), care susţin producerea de energie din surse
regenerabile şi atragerea de investitori in domeniu.
Prin programele de măsuri adoptate în acest sens trebuie să se promoveze proiecte investiţionale şi cu
caracter demonstrativ, în vederea asigurării condiţiilor optime pentru dezvoltarea de aplicaţii pe termen
mediu si lung.

Referitor la sistemele solar-termale existente, se propune întocmirea unui program de măsuri în scopul
reabilitării acestora (unde este cazul) şi facilitarea accesului în circuitul de exploatare curentă a energiei
termice. Astfel, printr-un program demonstrativ pe termen mediu şi lung se pot realiză aplicaţii solare
fotovoltaice de puteri relativ reduse (de la 500W, până la 5.000W). În plus, se poate avea în vedere
elaborarea unui proiect investiţional care să sprijine procesul de electrificare rurală din surse
regenerabile de energie şi, în special, surse solare de energie .