Dispecerizarea sistemelor de transport

Capitolul 5

SCADA

Prin SCADA - (supervisory control and data acquisition) definim dispozitivele de

monitorizare, achiziţie de date, transmisie la distanţă şi operare în timp real a sistemelor de
colectare, distribuţie şi transport prin conducte a lichidelor şi gazelor.

Ţiţeiul, produsele petroliere şi gazele naturale reprezintă resurse energetice importante

care au valori energetice ridicate dar şi preţuri mari pe unitatea de volum transportat. Din
această cauză transportul acestor tipuri de produse prin sistemele de conducte trebuie
supravegheat 24 de ore din 24, sistemul informatic asociat trebuie să permită gestionarea şi
decontarea în timp real a produselor transportate şi semnalarea promptă a tuturor incidentelor
care apar în sistem.

O caracteristică a sistemelor de colectare distribuție şi transport a petrolului şi gazelor

naturale constă în mărimea acestora, ele se pot întinde pe sute sau mii de kilometrii. Din
această cauză dispozitivele electronice de supraveghere şi comandă trebuie să permită
realizarea transmisiei în siguranţă a datelor pe toată lungimea sistemului. Telemetria este
sistemul care asigură conectarea echipamentelor aflate la mare distanţă, transmiterea
comenzilor, programelor şi primirea datelor de monitorizare din diverse locaţii.

SCADA reprezintă o combinaţie între telemetrie şi sistemele de achiziţie de date.

SCADA colectează informaţii de la sistemele de măsură plasate în diverse locaţii, le transferă
la o staţie centrală, face analiza datelor şi controlează afişarea rezultatelor către operatori, dar
asigură şi reîntoarcerea comenzilor de operare către staţiile locale.

5.1. Scurt istoric al sistemelor SCADA

Din punct de vedere istoric, o dată cu dezvoltarea tehnologiilor electronice de

măsurare a diverselor mărimi din sistemele de transport şi distribuţie au apărut dispozitivele
de supraveghere de tip senzori legați de panou, fig. 5.1.

Capitolul 5 Pag. 54
 Dispecerizarea sistemelor de transport

Aceste tipuri de dispozitve se realizau sub forma unor staţii locale de control
electronic a parametrilor plasate în staţiile de pompare sau comprimare. Ele se compuneau
dintr-un panou cu aparate indicatoare la care se conectau senzorii. Distanţele la care puteau fi
plasaţi senzorii erau limitate de lungimile firelor care pentru distanţe mari produceau atenuări
semnificative ale semnalelor. Informaţiile primite de la senzori erau afişate pe ecran, modul
de stocare constă în scrierea senalelor analogice pe suluri de hartie gradată care se derula în
timp sau notarea valorilor de pe panou în registre de către operatori. Aceste tipuri de
dispozitive necesitau prezenţa continuă a operatorilor care să supravegheze în permanenţă
panoul şi să poată lua deciziile adecvate.

Din punct de vdere constructiv pentru semnalele primite de la senzori erau necesare
cel puţin două fire astfel cu cât creşte numărul de senzori se măreşte şi numărul de fire din
sistem, lucru ce poate produce dificultăţi atunci când apar întreruperi de semnal şi se pune
problema testării sau înlociurii firelor de legatură.

Dispozitivele de tip senzori legați de panou se proiectează şi se realizează pentru a

anumită configuraţie a sistemului de comprimare, pompare, măsurare debit, etc. Orice
schimbare a structurii sistemului supravegheat necesită şi modificarea panoului şi a
senzorilor.

5.2 Principii fundamentale ale sistemelor moderne SCADA

Un dispozitiv inteligent denumit CPU Central Processing Unit uneori denumită și

procesor reprezintă un dispozitiv logic capabil să execute un program. Inteligenţa
dispozitivului este reprezentată de programul pe care îl execută. Pentru a răspunde cerinţelor
industriale s-au realizat dispozitive inteligente care să execute un program pe baza datelor
colectate în timp real de la senzori din sistem.

Capitolul 5 Pag. 55
 Dispecerizarea sistemelor de transport

Sistemele moderne de tip SCADA utilizează pentru controlul proceselor locale

dispozitive denumite PLC (programmable logic controller) care sunt dispozitive prevăzute cu
intrări/ieşiri digitale şi analogie, sisteme de comunicaţie, au memorie şi pot fi programate.
PLC-urile pe baza semnalelor primite de la senzori prin intermediul ieşirilor pot conduce pe
baza programului diverse sisteme industriale. Ele sunt dispozitive inteligente utilizate pe scară
largă în industrie pentru conducerea diverselor procese.

Pentru sisteme complexe se preferă realizarea unor dispozitive inteligente de

conducere distribuite în sistem. Astfel sistemele devin mai inteligente prin faptul că se
utilizează mai multe dispozitive inteligente distribuite în sistem, cuplate între ele. Aceste
tipuri de dispozitive distribuite se numesc DCS (distributed control systems). În figura 5.2
este prezentat un sistem SCADA de achiziţie de date bazat pe senzori legaţi la PLC-uri sau
DCS-uri. PC-ul este legat de PLC-uri/DCS-uri printr-o magistală de comunicaţie denumită
fieldbus deoarece comunicaţia se realizează prin protocolul ModBus.

Fig. 5.2

Tipul de sistem care înglobează PLC-uri/DCS-uri distribuite în punctele importante ale

procesului permite o mare flexibilitate în conducerea proceselor. Astfel prin programarea
PLC-urilor/DCS-urilor conducerea proceselor, gestionarea alarmelor şi o parte din decizii pot
fi luate local, pe baza datelor culese în timp real. Acest lucru elimină întârzierile ce pot
apărea în sistemul de comunicaţie, permite funcţionarea sistemului şi în cazul când
comunicaţia cu staţia centrală este temporar întreruptă.

Flexibilitatea sistemului devine maximă deoarece, cu toate că PLC/DCS-urile sunt

identice hard, programarea acestora se face particularizat, funcţie de configuraţia locală a
procesului, se realizează astfel distribuirea “inteligenţei artificiale” pe întreg sistemul de
colectare transport şi distribuţie a produselor petroliere şi a gazelor naturale.

Capitolul 5 Pag. 56
 Dispecerizarea sistemelor de transport

În situaţile critice deciziile pot fi luate local, automat de către programele care rulează pe
unităţile locale. PLC/DCS-urile menţin un flux de comunicaţii permanemt cu staţia centrală.
Aici, pe baza datelor culese din câmp se pot lua decizii, pe baza modelelor de simulare şi se
emit comenzi de operare globlă a sistemului de exploatare care sunt primite de către
PLC/DCS-uri executate, trimiţând totodată spre staţia centrală confirmarea execuţiei comenzii
şi reacţia sistemului.

Avantajele sistemului PC - PLC / DCS SCADA:

- Calculatorul poate să stocheze și să înregistreze o mare cantitate de date

- Datele pot fi prezentate în orice manieră dorește operatorul;

- Sute de senzori aflați pe o arie întinsă pot fi conectați la sistem;

- Operatorul poate să introducă simulări în timp real cu datele din sistem;

- Sistemul poate colecta multe tipuri de date;

- Datele pot fi vizualizate de oriunde nu numai din dispecer.

Dezavantajele sistemului PLC / DCS SCADA:

- Sistemul este mai complicat decât sistemul senzori-panou;

- Sistemul necesită analiști programatori pentru punere la punct și întreținere;

- Sutele de senzori se conectează printr-o mulțime de fire la PLC/DCS lucru care poate
să producă căderi;

- Operatorul poate să vadă (datele, semnalele) numai până la PLC/DCS.

Dezvoltarea tehnologiei de achiziţie de date şi de construcţie a senzorilor precum şi

cerințele sistemelor SCADA din ce în ce mai a impus dezvoltarea de senzori care să conțină
inteligența PLC-urilor sau DCS-urilor. S-au creat supersenzori care incorporează într-un
singur dispozitiv mai mult de un senzor, intrări/ieșiri analogice, memorie și sistem de
comunicație. Aceste dispozitive sunt numite IED – Intelligent Electronic Devices. Utilizarea
IED-urilor în sistemele de tip SCADA au simplificat sistemul.

În fig. 5.3 este prezentat un sistem cu o staţie centrală şi mai multe unităţi IED
conectate al aceasta.

Avantajele sistemului PC – IED:

- Este necesar un minim de fire pentru legătură;

- Operatorul poate “vedea” până la nivelul senzorilor;

- Datele primite includ informații suplimentare despre senzori cum ar fi: seria, modelul
unde și de către cine a fost instalat;

- Toate dispozitivele sunt “plug and play” deci instalarea și schimbarea se fac cu
ușurință;

Capitolul 5 Pag. 57
 Dispecerizarea sistemelor de transport

- Dispozitive mai mici înseamnă un spațiu fizic mai mic pentru sistemul de achiziție de
date.

Dezavantajele sistemului PC-IED

- Exploatarea sistemelor complexe necesită operatori bine pregătiți;

- Prețul senzorilor este ridicat – dar nu mai se utilizează PLC-uri;

- IED sunt mai complexe decât un sistem de comunicații clasic.

Fig. 5.3

5.2. SCADA şi principalele tipuri de sisteme de telemetrie.

Un sistem SCADA (sau Supervisory Control And Data Acquisition) reprezintă un

sistem alcătuit dintr-un număr de “remonte teminal units” (RTU) – unităţi care permit
comunicarea între diversele staţii din sistem – care colectează datele din câmp şi le transmite
către staţia centrală, denumită master, prin intermediul unui sistem de comunicaţii. Staţia
master afişează datele achiziţionate, iar operatorul sau staţia în mod automat execută
programele de operare transmiţând comenzile spre unităţile (PLC/DCS) plasate în câmp.

Utilizarea datelor primite în timp real de la sistem permite optimizarea procesului de

operare, mărirea siguranţei în exploatare şi scăderea costurilor de operare comparativ cu alte
sisteme neautomate de operare.

De regulă există un anumit grad de confuzie între sistemele de tip SCADA şi sistemele
de control ale proceselor. SCADA este un sistem care operează la distanţă. Întrebarea
inevitabilă este cât de departe poate opera un sistem SCADA. Distanţa se referă la depărtarea

Capitolul 5 Pag. 58
 Dispecerizarea sistemelor de transport

dintre locaţia staţiei de control şi diferitele puncte unde se colectează datele şi se primesc
comenzi. De multe ori această legătură nu se poate face print-un fir direct. În cazul sistemelor
SCADA legăturile de comunicaţie reprezintă o componentă critică a sistemului.

O diagrama tipică pentru un sistem SCADA este prezentată în fig. 5.4.

Fig. 5.4

Capitolul 5 Pag. 59
 Dispecerizarea sistemelor de transport

Staţia master este reprezentată de mai multe terminale conectate printr-o reţea locală.
Comunicaţiile din sistem sunt realizate prin intermediul RUT-erelor care furnizează o
interfaţă între mărimile analogice sau digitale culese din câmp şi staţiile de teletransmisie.
Sistemele de comunicaţie furnizează calea prin care se transmit informaţiile, aceasta poate fi
prin linii telefonie, prin unde radio, prin microunde sau prin satelit. Pentru fiecare cale de
transmisie de date se utilizează protocoale specifice şi metode de detecţie a erorilor de
transmisie pentru a realiza o transmisie optimă a datelor.

Un sistem complex de tip SCADA are 5 niveluri de ierarhie:

1. Instrumente de măsură şi dispozitive de control plasate la nivelul câmpului;

2. Terminala şi RTU care gestionează datele din câmp;
3. Sistem de comunicaţii;
4. Staţiile master;
5. Departamentul de prelucrare al datelor comerciale.

În figura 5.5 sunt prezentate nivelurile de ierarhizare ale unui sistem SCADA.

Fig. 5.5

Capitolul 5 Pag. 60
 Dispecerizarea sistemelor de transport

Ruterele (TRU) furnizează o interfaţă pentru semnalele analogice şi digitale provenite

de la dispozitivele de măsură aflate în câmp. Sistemul de comunicaţie realizează o cale de
transmisie a semnalelor între staţiile master şi staţiile plasate în câmp. Comunicarea poate fi
realizată prin radio, lini telefonice, microunde sau prin satelit.

Staţiile master (și submaster) adună informaţii de la diferite routere (RTUs) şi în

general furnizează operatorilor diverse intergenţe pentru a afişa datele din câmp sub forma
unor scheme funcţionale, sub formă grafică sau tabelară. În sistemele care realizează
telemetria pe distanţe mari staţiile master pe lângă funcţia de a aduna informaţiile din câmp,
are rolul de a realiza şi legătura inversă, adică de a transmite date de operare ale sistemului şi
comenzi către stațiile plasate în câmp.

5.3. Sisteme de control distribuite (Distributed control system - DCS)

Un alt tip de sistem SCADA dezvoltat în ultima perioadă o constituie sistemele de control
distribuite. Într-un astfel de sistem unităţile de control şi prelucrare a datelor bazate pe
microprocesoare sunt plasate, în paralel, pe o magistrală de comunicaţie denumită Data
Highway, la care sunt legate şi ruterele (RTDs) prin care se culeg datele din câmp. Data
highway este capabilă să asigure viteze mari de comunicare de la 1 MB/s la peste 10 MB/s. În
figura 5.6 este prezentat schematic un sistem de control distribuit.

Fig. 5.6

Capitolul 5 Pag. 61
 Dispecerizarea sistemelor de transport

Avantajul acestui tip de sistem constă într-o largă adaptabilitate la diverse tipuri de
procese, prin filozofia acestui tip de sistem, controlul procesul poate fi împărţit către mai
multe procesoare legate pe data highway fiecare putând controla şi supraveghea numai o
anumită parte a procesului, colectând de pe magistrala de comunicaţie numai datele de care
are nevoie.

Un alt avantaj a sistemelor de date distribuite constă în faptul că procesoarele pot să

lucreze în paralel, simultan şi independent pentru a controla diferitele parţi ale procesului.

Un exemplu tipic de sistem de control distribuit este sistemul de control al

autovehiculelor. Acesta este compus dintr-o magistrală de date la care sunt legate
procesoarele care controlează: funcţionarea motorului, funcţionarea sistemului de frânare,
funcţionarea climatizării, sistemul de stabilitate, etc. La această magistrală de date sunt
conectaţi toţi senzorii din autovehicul.

5.4. Arhitectura şi filozofia comunicaţiile în sistemele SCADA

Pentru sistemele SCADA comunicaţiile realizate între diferitele părţi sunt esenţiale.
Proiectarea şi realizarea sistemelor de comunicaţii depinde de echipamentele utilizate dar şi
de distanţa fizică dintre a componentelor sistemului SCADA. Pentru sistemele SCADA care
gestionează sistemele de colectare şi distribuţie a ţiţeiului şi gazelor naturale şi care se întind
pe mii de kilometrii sistemul de comunicaţii ridică probleme tehnice deosebite.

5.4.1 Arhitectura sistemelor de comunicaţii

Cel mai simplu mod de comunicaţie constă în realizarea comunicaţiei între două staţii,
de la punct la punct (“point-to-point”=. Comunicaţia se poate realiza prin setarea unei staţii
ca master, iar cealaltă ca slave. Staţia master conduce comunicaţia în acest caz, ea iniţiază
comunicaţia şi interoghează serverul, iar acesta îi răspunde. În acest caz staţia slave nu poate
iniţia comunicaţia, ea numai răspunde la cerinţele staţiei master. În figura 5.7 este prezentat
sistemul de comunicaţia point-to-point

Fig. 5.7

Capitolul 5 Pag. 62
 Dispecerizarea sistemelor de transport

Comunicarea se poate realiza în modul full duplex , adică fiecare staţie transmite şi
recepţionează pe frecvenţe diferite sau în modul simplex în care staţiile transmit şi
recepţionează pe aceiaşi frecvenţă.

Un alt mod de comunicaţia este comunicaţia multipunct care se realizează între mai
multe staţii. De regulă şi pentru mai multe staţii de comunicaţie de defineşte o staţia master
care iniţiază şi conduce procesul de comunicaţii iar restul staţiile sunt slave. Dacă două staţii
slave trebuie să transfere date una la cealaltă acestea trebuie să utilizeze o staţie master pe
post de arbitru sau moderator.

Există şi alternativa prin care staţiile slave să intre intr-o comunicaţie una cu cealaltă
de tipul peer-to-peer. Acesta reprezintă cel mai complex sistem de comunicaţii care necesită
protocoale sofisticate pentru a manipula comunicaţiile şi pentru a evita coloziunile –
momentele când două sau mai multe staţii încearcă simultan să comunice între ele sau cu
staţia master.

În cazul când între staţiile de comunicare nu există o vizibilitate radio din cauze
naturale (configuraţii geografice deosebite ale terenului) se utilizează retransmiterea datelor
între staţiile slave sau relele de retransmitere. În figura 5.8 este prezentată o astfel de situaţie.

Fig. 5.8

În figura de mai sus RTU 4 primeşte mesajul de la master îl stochează şi apoi îl

retransmite către RTU 5. Acelaşi lucru face şi în cazul când RTU 5 transmite date către
master. Cele mai bune soluţii pentru aceste cazuri constă în utilizarea unor repetitoare.
Acestea primesc semnalul şi îl retransmit pe altă frecvenţă către staţiile din apropiere. În fig.
5.9 este prezentat un sistem de comunicaţii care folosește un repetitor.

Capitolul 5 Pag. 63
 Dispecerizarea sistemelor de transport

Fig. 5.9

Recepţia şi retransmiterea semnalelor de către repetitor nu se face simultan şi nici pe

aceiaşi frecvenţă. În figura 5.9 sunt prezentate cele două perioade comunicare. În prima
perioadă comunicare se desfăşoară într-un sens iar în perioada a doua în sens invers.

5.4.2 Filozofia comunicaţiei

Există două moduri de realizare a comunicaţiei, comunicaţie polară de tip master slave şi
comunicaţie de tip multisens cu detectarea coloziunilor.

În cazul comunicaţiei polare de tip master salve, masterul deține controlul total al
comunicaţiei el iniţiază şi conduce comunicaţie cu staţiile slave. În cazul când sistemul de
comunicaţii este format din mai multe staţii slave se definește o listă cu indicativul acestora
iar staţia master stabileşte în ordinea listei, succesiv comunicaţiile cu staţiile slave, fig. 5.10

În cazul în care o staţie slave nu răspunde atunci repetă iniţierea comunicaţiei de un

număr limitat de ori (de exemplu de 3 ori) apoi trece la staţia următoare, urmând să revină la
staţia care nu a răspuns când îi va veni din nou rândul conform listei.

Capitolul 5 Pag. 64
 Dispecerizarea sistemelor de transport

Fig. 5.10

Avantajele sistemului polar de comunicare constau în:

- faptul că softul de comunicare este simplu;

- căderile comunicaţiei între master şi staţiile slave se detectează repede

- nu pot apărea coliziuni de comunicaţie fapt care face ca fluxul de date să curgă fără
incidente;

- fiecare nod de comunicaţie are o adresă precisă fapt care conferă sistemului
stabilitate si predictibilitate.

Principalul dezavantaj al acestui tip de comunicare constă în imposibilitatea de a trata

alarmele în timp real. Datorită faptului că staţiile slave nu pot iniţia comunicaţia, alarmele
locale se pot transmite numai când se realizează comunicaţia cu staţia master.

Capitolul 5 Pag. 65