ȘCOALA GIMNAZIALĂ DORNA ARINI

Grupuri de sunete
Clasa a VI-a

Citește, cu atenție, textul de mai jos, pentru a răspunde cerințelor date:

Era minunat să fiu iar în Norvegia, în casa cea veche a bunicii. Dar acum, când mă făcusem atât de
mic,
totul era altfel și îmi trebuia destul de mult timp ca să mă orientez. Lumea mea era o lume a covoarelor, a
picioarelor de mese și de scaune și a micilor crăpături din spatele mobilelor masive. O ușă închisă nu putea fi
deschisă și nu puteam ajunge la lucrurile de pe masă. Dar, după câteva zile, bunica a început să născocească
tot felul de dispozitive cu care să-mi facă viața mai ușoară. A adus un tâmplar care să meșterească câteva scări
înalte și înguste și a proptit câte una de fiecare masă din locuință ca să mă pot urca oricând doream...
Pe urmă a scornit un sistem la fel de năzdrăvan datorită căruia puteam să aprind lumina ori de câte ori
intram într-o cameră în timpul nopții. N-aș putea să vă explic cum funcționa, fiindcă nu mă pricep deloc la
electricitate, știu doar că există un mic buton înfipt în podea, lângă ușă, în fiecare încăpere din casă și, când
apăsam pe buton ușurel cu o labă, lumina se aprindea, când îl apăsam a doua oară, lumina se stingea.
(Roal Dahl, Inimă de șoarece)

1. Stabilește numărul de litere și numărul de sunete pentru fiecare dintre cuvintele: Norvegia, micilor,
închisă, stingea + general, geacă, ghindă, ciorbă, cinematograf, ceață, sufix, ciubote, baci, examen.
2. Precizează felul în care se pronunță litera ”x” în cuvintele: explicație, exemplu, extrem, taxe,
mixtură, axă.
3. Transcrie, din text, două cuvinte care conțin diftong și două cuvinte care conțin hiat.

4. Scrie câte un cuvânt pentru fiecare dintre situațiile de mai jos:

a) Diftongii ”ea”, ”oi”
b) Triftongii ”oai”, ”eoa”
c) Hiaturile ”ia”, ”au”

5. Alege, prin încercuire, varianta corectă:

 Silaba este formată din: a)o consoană și o semivocală; b)o vocală sau un grup de sunete care conține o
vocală;
 Diftongul este grupul de sunete format din: a)o vocală și o consoană pronunțate în aceeași silabă; b)o
vocală și o semivocală pronunțate în aceeași silabă.
 Triftongul este format din: a)o vocală și două semivocale pronunțate în aceeași silabă; b)două vocale și o
semivocală pronunțate în aceeași silabă.
 Hiatul apare între: a)o vocală și o semivocală alăturate, pronunțate în silabe diferite; b)două vocale
alăturate, pronunțate în silabe diferite.

6. Desparte în silabe cuvintele, explicând regulile utilizate: prieten, geografie, sculptor, anistoric,
funcționar, dizarmonie, analfabet, niciodată, soră, ticsit, vârstă, tablă, aerian, dezechilibru, dreptunghi,
abstract, acru, adresă, albastru, alee, african, arbori, atals, aur, axă, barcă, cadran, cinste, conflict,
construcție, delicvent, dovleac, evlavios, idee, lingvist, mamă, măslin, munte, negru, ploaie, șerpoaică.

7. Grupează cuvintele de mai jos, în funcție de grupurile de sunete pe care le conțin: teatru, doreau,
tablou, cafea, strigau, fiică, ideal, tăiai, aripioară, păreau, maestru, hiat, cai, fier, gutui, iulie, leac, moară,
noroi, pâine, piață, râu, lăcrămioară, leoarcă, maiou, zgripțuroaică, arie, câmpie, ființă, folie, liliac, poet,
radio, real, vietate, aer, băiat, cuier, cleioase, dădeau, iubire, junior, pleoapă, proiect, suiau, zoolog, aplauze,
doamnă, nervoasă, sforăie, voal, boieroaică, vorbeai, miei, familie, podoabă, nea, roabă, joi.
 8. Precizează tipul diftongilor din cuvintele de mai jos: cadou, careu, câine, dulău, faimos, frumoasă,
greier, pârâu, suflau, știucă, toamnă, treabă, țesea, viespe, visau, ziua.

9. Subliniază cu roșu diftongii, cu verde triftongii și cu albastru vocalele în hiat din cuvintele din
textele de mai jos:
”Se zice că atunci când plouă
Din șapte boabe se fac nouă.
Se zice că, atunci când ninge,
Ursoaica labele își linge.
Se zice că, pe timp de moină,
Și vrăbiile joacă oină.”
(Nina Cassian, ”Povestea a doi pui de tigru numiți Ninigra și Aligru”)

”Vrăbiuța de la mare
Se bronza pe aripioare.
Mai tăcut decât un pește,
Pisicotul o pândește.
O pândește de sub floare,
Mustăcind din mustăcioare.”
(Constanța Buzea, ”Pisicot și vrăbiuța”)
”De cum s-a ivit lumina,
A ieșit din stup albina,
Să mai vadă, izma creață
A-nflorit de dimineață?

Se-ngrijește, gospodina,
De-nflorește și sulfina,
Căci plutise val de ceață,
Astă-noapte, pe verdeață.

A găsit toată grădina

Înflorită, și verbina,
Și s-a-ntors, după povață,
Cu o probă de dulceață.”
(Tudor Arghezi, ”Iscoada”)

Bibliografie:
- Adrian Nicolae Romonți (coord.), ”Limba și literatura română. Evocare. Realizarea sensului. Reflecție.
Clasa a V-a”, ed. Delfin, București, 2016
- Adrian Nicolae Romonți (coord.), ”Limba și literatura română. Evocare. Realizarea sensului. Reflecție.
Clasa a VI-a”, ed. Delfin, București, 2016
- Florentina Sâmihăian ș.a., ”Limba și literatura română. Clasa a VI-a”, ed. Art Educațional, București,
2019
- Florentina Sâmihăian ș.a., ”Limba și literatura română. Clasa a VI-a. Caietul elevului”, ed. Art
Educațional, București, 2019