UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ ”ION IONESCU DE LA BRAD” IAȘI

Implementarea unui sistem de management

integrat de mediu în cadrul Fabricii de Ciment
Tașca
Heidelbergcement

Profesor:
Șef lucr. Dr. Raluca Hlihor Studenți:
Munteanu Ionuț
Țapu Andreea Mădălina

IAȘI, 2020

1
 CUPRINS

CAPITOLUL 1 PREGĂTIREA ORGANIZAȚIEI PENTRU IMPLEMENTAREA

UNUI SISTEM DE MANAGEMENT A DE MEDIU ................................................................. 3

1.1 Descrierea organizației ............................................................................................... 3

1.2 Principalii factori poluatori ai firmei........................................................................... 7

1.3 Motivele pentru care organizația ia în considerare implementarea unui SMM ............ 9

1.4. Cauze care determină conducerea să aprobe introducerea unui S.M.M ...................... 9

1.5. Importanța pentru organizație a unui S.M.M. și obiectivele propuse ....................... 10

1.6. Identificarea suportului necesar la nivelul organizatiei............................................. 12

1.7. Stabilirea sectoarelor de activitate unde să se implementeze SMM .......................... 13

1.8 Estimarea gradul de conștientizare a companiei cu privire la implementarea SMM .. 14

CAPITOLUL 2 SISTEME DE MANAGEMENT DE MEDIU A ORGANIZAȚIEI ... 16

2.1 Politica de mediu a organizatiei ................................................................................ 16

2.1.1. Evaluarea politicii de mediu a organizației ........................................................ 17

2.2. Planificarea ............................................................................................................. 19

2.2.1. Analiza Inițială de Mediu (AIM ........................................................................ 19

2.2.2. Construirea și implementarea Sistemului de Management de Mediu ................. 25

2.2.2.1. Stabilirea obiectivelor generale și specifice (ținte) de mediu ale organizației .. 25

2.2.2.3 Implementarea si funcţionarea sistemelor de management de mediu ............... 29

2.2.2.4. Documentația sistemului de management de mediu ....................................... 30

CONCLUZII ................................................................................................................... 34

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................. 35

2
 CAPITOLUL I
PREGĂTIREA ORGANIZAȚIEI PENTRU IMPLEMENTAREA UNUI
SISTEM DE MANAGEMENT A DE MEDIU
1.1 Descrierea organizației

Profil de activitate
Fabrica de ciment Tașca este situată pe malul drept al râului Bicaz, la cota medie de 500 m,
în satul Tașca, comuna Tașca, la o distanță de circa 6 km de orașul Bicaz, pe drumul național DN
12 C.

Fig. 1.1. Fabrica de ciment din Tașca

Fabrica de ciment Tașca este o fabrică producătoare de ciment din localitatea Tașca, județul
Neamț ce aparține împreună cu fabricile de ciment Fieni și Chișcădaga, concernului internațional
HeidelbergCement, prin divizia românească Heidelberg Cement România S.A. Suprafața
amplasamentului este de 337.247,11 m2, având ca obiect de activitate producerea clincherului de
ciment în cuptoare rotative cu o capacitate de producție mai mare de 500 t/zi, precum și
producerea filerului de calcar.
Pentru buna desfășurare a activității de fabricare a cimentului și filerului de calcar pe
amplasamentul Fabricii Tașca se mai desfășoară următoarele activități:
- activitatea de întreținere și reparații;
- achiziții;

3
 - verificări metrologice;
- activitatea de proiectare a sistemelor informatice;
- investiții;
- laborator;
- preparare combustibili alternativi.
În procesul de fabricație (desfășurat pe 2 linii), materiile prime utilizate sunt reprezentate de
calcar, adus de la cariera fabricii de la Bicaz-Chei, marnă adusă de la cariera fabricii de
la Țepeșeni și cenușă de pirită, precum și unele materii prime alternative. Pentru aprovizionarea cu
energie, unitatea este recordată la sistemul național de transport al energiei electrice și de gaze,
folosind însă drept surse de energie și derivate petroliere sau deșeuri. Sursele de apă industrială sunt
reprezentate de râul Bicaz și de puțuri proprii.
Organizarea activității
Activitatea de fabricare a cimentului este realizată prin intermediul următoarelor puncte de
lucru: Fabrica de ciment Tașca, cariera de calcar Bicaz-Chei și cariera de marnă Țepeșeni.
a. În cadrul Fabricii de ciment Tașca activitatea desfășurată este fabricarea și
comercializarea cimentului și filerului de calcar.
b. Cariera de calcar Bicaz Chei are ca principal obiectiv extracția și prelucrarea primară a
calcarului. În carieră de desfășoară și activități de întreținere și reparare a utilajelor folosite în fluxul
tehonologic.

Fig. 1.2. Cariera Bicaz Chei

c. Activitatea principală desfășurată pe amplasamentul Carierei de marnă Țepeșeni este
extracția marnei.
Cifra de afaceri
HeidelbergCement România S.A., formată prin fuziunea din decembrie 2015 a societăților
Carpatcement Holding S.A., Carpat Beton S.R.L. și Carpat Agregate S.A., a înregistrat în 2016 o
cifră de afaceri de 825 milioane lei. În contextul economic nefavorabil de pe piața locală a
4
construcțiilor, creșterea de aproximativ 10% a cifrei de afaceri este în principal rezultatul includerii
în portofoliul societății a activităților de producere și comercializare a agregatelor și betoanelor, în
urma fuziunii efective de la 1 decembrie 2015. Pe fondul creșterii cifrei de afaceri și a volumelor de
vânzări, dar și ca urmare a preocupării permanente pentru controlul costurilor, HeidelbergCement
România S.A. a consemnat în 2016 un profit brut de 147 milioane lei, în creștere cu aproximativ
14% față de anul anterior.
Începând cu 1998, an care marchează lansarea operațiunilor grupului HeidelbergCement în
România, investițiile totale pe piața locală se ridică la peste 520 milioane euro, inclusiv costurile
de achiziție. Investițiile totale de mediu pentru modernizarea celor trei divizii – ciment, betoane și
agregate se ridică la o valoare totală de peste 46,7 milioane euro. Investițiile au reprezentat
dintotdeauna o prioritate, atât pentru creșterea afacerii, cât și în sprijinul dezvoltării durabile. În anii
cei mai dificili ai crizei economice globale, 2008-2009, HeidelbergCement a investit în România
aproximativ 100 milioane de euro în creșterea capacității de producție ciment.
Din 1998 până în prezent, HeidelbergCement România a contribuit cu peste 454 milioane
euro la bugetul de stat. În 2018, taxele și impozitele plătite către stat au atins nivelul
de aproximativ 34 milioane euro (incluzând aici impozite pe salarii, TVA, taxe locale, redevențe,
impozit pe profit etc.).

Conducere

Cristian Voinițchi este, de la 1 ianuarie 2018, Director tehnic – ciment al

HeidelbergCement România S.A. De asemenea, el are responsabilități adiționale de coordonare a
fabricii de ciment Fieni.
Cristian Voinițchi este absolvent al Facultății de Electrotehnică din cadrul Universității
Politehnice din București.
Din 2001 până în 2007 a ocupat următoarele funcții în cadrul fabricii de ciment Tașca:
inginer mentenanță electrică, inginer de sistem și responsabil pentru proiecte de investiții.

1.2 Principalii factori poluatori ai firmei

Factorii de mediu sunt atent monitorizaţi atât prin sisteme proprii cât şi în paralel prin
intermediul unor laboratoare externe acreditate, cu periodicitatea specificată în autorizaţiile
deţinute. Rezultatele monitorizărilor, conform frecvenţei stabilite prin actele de reglementare, se
raportează periodic Agenţiei pentru Protecţia Mediului Neamţ.
Principalii factori poluatori ai Fabricii de ciment Taşca sunt reprezentați de emisiile de
pulberi și de gaze provenite în urma arderii combustibililor fosili. Pe lângă aceștia în pondere mult
5
mai redusă se întalnesc poluarea fonică, provenită de la funcționalitatea utilajelor, și poluarea apelor
de suprafață și subterane.
Clasificarea factorilor de mediu în funcție de mediul natural în care se deversează
1. Emisii
Pentru emisiile rezulatate din desfășurarea activităților, titularul instalațiilor utilizate se va
asigura că se respectă valorile limită din Autorizația de mediu, a caracteristilor tehnice ale instalației
și a condițiilor locale de mediu. (Tabel 1.1)

Tabel 1.1.
Tipuri de emisii poluante rezulate din activitate fabricii
Tipul emisiei Valoare limită (mg/Nm3)
pulberi 30
NOX 500 - 800
SOX 400
CO 2000
HCl 10
HF 1
Hg 0,05
Sb, As, Pb, Cr, Co, Cu, Mn, Ni 0,5
dioxine/furani 0,1

2. Apa
Apele uzate menajere și tehnologice ce rezultă în urma procesului de fabricație, vor fi
supuse epurării și apoi deversării acestora în albia râului Bicaz. Procesul de epurare se realizează în
conformitate cu prevederile H.G. 325/2005 – NTPA 001 și ale Autorizației de gospodărire a apelor
nr. 9/29.12.2006. Astfel principalele categorii de ape uzate sunt:
- ape uzate tehnologice și menajere pentru Fabrica Tașcaș
- ape uzate tehnologice de la rampa de spălare auto din Cariera Bicaz Chei
- ape menajere de la sediul administrativ Cariera Bicaz Chei
3. Solul
Concetrațiile poluanților specifici activității, care pot afecta solul de pe terenurile
susceptibile la poluare din incinta fabricii de ciment nu vor depăși limitele pentru terenuri de
folosință mai puțin sensibile prevăzute în Ordinul MAPPM nr. 756/1997 pentru aprobarea
Reglementării privind evaluarea poluării mediului, conform tabelului 1.2.

6
 Tabel 1.2.
Poluanții care pot contamina solul din incinta fabricii

Indicator Valori normale Prag de alertă Prag de intervenție

(mg/kg s.u.) (mg/kg s.u.) (mg/kg s.u.)
Zn 100 700 1500
Cu 20 250 500
Pb 20 250 1000
As 5 25 50
Sulfuri - 400 2000
Produse ≤ 100 1000 2000
petroliere

1.3 Motivele pentru care organizația ia în considerare implementarea unui

SMM
Sistemele de management de mediu au apărut ca o necesitate de integrare structurată și
sistematică a problemelor de protecție a amediului în managementul general al întreprinderii,
recunoscându-se astfel ca un contreol efectiv al poluării nu se poate realiza explusiv numai prin
soluții tehnolgice
La începutul activiității Fabricii de ciment de la Taşca valorile emisiile de pulberi
(principalii factori poluanți de mediu) rezultate din procesele de ardere din cuptor, depășeau 350
mg/Nmc. Însa în urma investițiilor și implementării unui sistem de management de mediu făcute,
chiar din primii ani, emisiile de pulberi ale principalelor utilaje din fluxul tehnologic au scăzut
semnificativ, fiind înregistrate valori mai mici de 20 mg/Nmc.
Pe lângă reducerea considerabilă a emisiilor de pulberi, sistemul de management de mediu,
a creat alte efecte pozitive asupra fabricii și anume: minimalizarea riscurilor financiare create de
amenzi, îmbunatățirea imaginii firmei, poziționarea mai bună pe piață în urma vanzărilor și
educarea, protejarea sănătății și motivarea personalului în ceea ce privește protecția mediului.

1.4. Cauze care determină conducerea să aprobe introducerea unui S.M.M.

Oragnizația, prin introducerea unui S.M.M., își propune:
- să economisească cantițăți semnificative de combustibili fosili (resurse naturarle
neregenerabile);
- idetificarea din timp a problemelor de mediu;
- reducerea riscurilor prin controlul proceselor;
- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

7
 - valorificarea și eliminarea completă a deșeurilor generate de alte industrii și
activități (industria petrolieră, auto, agricultura, silvicultura, deșeuri generate de populație
sortate corespunzator înainte de a ajunge în fabrica de ciment).

1.5. Importanța pentru organizație a unui S.M.M. și obiectivele propuse

S.M.M. are ca obiectiv abordarea într-un context global al relațiilor unităților economice cu
mediul,având ca finalitate reducerea efectelor negative ale activităților umane asupra mediului și în
general includerea cerințelor de protective a mediului în toate sectoarele specific activitățilo
economice: strategia de dezvoltare, aprovizionare, marketing, cercetare, producție și servicii,
financiar. În afară de anasamblul activităților legate strict de producție, sistemele de management
integrat vizează și protecția produsului, a consumatorului și a personalului implicat în fabricație.
Principalele obiective ale aderării unui SMM sunt:
- identificarea și controlul aspectelor de mediu, a impacturilor și riscurilor relevante pentru
companie
- satisfacerea politicii de mediu, a obiectivelor și țintelor, inclusive coformitatea cu legislația
de mediu
- definirea unui set de principii de bază care să orienteze activitățilr viitoare vizînd
responsabilități de mediu
- stabilirea unei creșteri ale perfomanței de mediu a acompaniei, pe baza unui bilanț costuri-
beneficii
- definirea responsabilităților, autorității și a procedurilor care să asigure implicarea fiecărui
angajat al companiei în reducerea impactului negative asupra mediului
- realizarea unui sistem efficient de comunicare în interiorul companiei și asigurarea unei
instruiri corespunzătoare a personalui
- îmbunătățirea competitivității pe piața internă și international
- evitarea problememlor de mediu la introducerea produselor noi
Problema încălzirii globale este una dintre cele mai mari provocări pe care o are în față
umanitatea. Rezolvarea ei este o preocupare majoră atât pentru șefii de state și de guverne, cât și
pentru publicul larg, pentru mediul de afaceri și implicit pentru industria cimentului (care, la nivel
global, este responsabilă pentru 5% din emisiile de gaze cu efect de seră).
Pentru a înțelege mai bine impactul activității fabricii asupra mediului, trebuie să se facă
referire, în primul rând, la procesul de producere a clincherului.
Acest proces este unul „energo-intensiv”, deoarece materia primă trebuie încălzită la
temperaturi de aproape 1.500 ⁰C. În mod tradițional, pentru aceasta sunt folosiți combustibili fosili

8
cu putere calorică mare: cărbune, păcură, gaz natural. Arderea acestora produce gaze cu efect de
seră.
O altă provocare majoră este reprezentată de cantitatea tot mai mare de deșeuri generate de
activitățile economice și de viața de zi cu zi în societatea noastră. Orice persoană produce în medie,
circa 1,5 kg de deșeu pe zi și cum aceste cantități se tot adună, ce facem cu ele a devenit o întrebare
care preocupă intens autoritățile.
La nivelul organizației, pentru aplicarea unui sistem de management de mediu se propune:
a. Angajamentul conducerii, inclusiv al conducerii superioare;
b. Planificarea și stabilirea procedurilor, a obiectivelor și a țintelor necesare, correlate cu
planificarea financiară și investițiile;
c. Definirea de către conducere a unei politici de mediu care include îmbunătățirea continua
a a instalației;
d. Punerea în aplicare a procedurilor legislative în ceea ce privește responsabilizarea și
implicarea angajațiilor, promovarea competiției, programele de întreținere a echipamenetelor și
controlul eficinet al proceselor și garantarea respectării legislației de mediu.
e. Verificarea performanței și luarea de măsuri corrective, acordând o atenție deosebită
monitorizării și măsurării, acțiunilor corrective și preventive, înregistrarea eventulelor pericole.
f. Reviziunea de către conducere a sistemului de management de mediu și a adapătării și
eficențizării continue a acestuia
g.Urmărirea dezvoltării de tehnologii mai curate
i. Luarea în considerare a efectelor asupra mediului generate de eventuale dezafectare
ainstalațieie în etapa de proiectare a unei noi fabric și pe tot parcurusul perioadei sale de
funcționare;
j. Efectuarea în mod sistematic a evaluării sectoriale comparative.
Totodată, Fabrica din Tașca se va angaja în realizarea următoarelor activități în sesul
asigurării încadrării surselor de luare în limitele prescrise în standardele de specialitate:
- măsurători continue ale parametrilor de proces care demonstrează stabilitatea procesului
cum ar fi temperatura, conținutul de O2, presiunea și debitul;
- monitorizarea și stabilizarea prametrilor critici ai procesului, adică alimentarea cu un
amestec omogen de materii prime și cu combustibili, dozarea regulate și execesul de oxigen;
- măsurători continue pentru pulberi, emisii de NOX,SOX, și CO;
- măsurători periodice ale emisiilor de metale;
- măsurători periodice ale HCl, HF
- măsurători continue sau perioadi ce ale emisiilor de pulberi.

9
 1.6. Identificarea suportului necesar la nivelul organizatiei
Problema încălzirii globale este una dintre cele mai mari provocări pe care o are în față
umanitatea. Rezolvarea ei este o preocupare majoră atât pentru șefii de state și de guverne, cât și
pentru publicul larg, pentru mediul de afaceri și implicit pentru industria cimentului (care, la nivel
global, este responsabilă pentru 5% din emisiile de gaze cu efect de seră).
În industria cimentului, procesele de fabricație implică un consum semnificativ de energie,
dar și emisii de praf și gaze. Ca răspuns la aceste provocări, Fabrica de ciment din Tașca ce aparține
Grupului HeidelbergCement, a realizat și continuă să deruleze investiții majore în tehnologii și
măsuri de protejare a mediului și a resurselor naturale, ca și în îmbunătățirea permanentă a
condițiilor de muncă și sprijinirea comunităților locale unde își desfășură activitatea.
Aderarea la un sistem de management de mediu privind producția include toate
caracteristicile următoare:
1. angajamentul conducerii, inclusiv al conducerii superiore;
2. definirea de către conducere a unei politici de mediu care include îmbunătățirea continuă
a instalației;
3. planificare și stabilirea procedurilor, a obiectivelor și a țintelor necesare cu planificarea
financiară și investițiile;
4. punerea în aplicare a procedurilor, acordând o atenție deosebită: structurii și
responsabilității; formării, sensibilizării și competenței; comunicării; implicării angajaților
e) documentării; controlului eficient al proceselor; programelor de întreținere; pregătirii și
răspunsului în caz de urgență; garantării respectării legislației de mediu.
5. verificarea performanței și luarea de măsuri corective, acordând o atenție deosebită:
monitorizării și măsurării; acțiunilor corective și preventive; ținerii înregistrărilor; independenței
(dacă este posibil) a auditului intern și extrn efectuat pentru a stabili dacă sistemul de management
de mediu este sau nu în conformitate cu procedeele prevăzute și dacă a fost implementat și menținut
în mod corespunzător
6. revizuirea de către conducere a sistemului de management de mediu și a adaptăptării și
eficientizării continue a acestuia;
7. urmărirea dezvoltării de tehnologii mai curate;
8. luarea în considerare a efectelor asupra mediului generate de eventuala dezafectare a
instalației în etapa de proiectare a unei noi fabrici și pe tot parcursul perioadei sale de
funcționare;
9. efectuarea în mod sistematic a evaluărilor sectoriale comparative.

10
 1.7. Stabilirea sectoarelor de activitate unde să se implementeze SMM
Implementarea SMM în cadrul Fabricii de ciment din Tașca, se realizează pe mai multe
sectoare de activitate precum:
a) reducerea emisiilor surselor punctiforme în aer: prin dotarea instalațiilor cu filtre,
electrofiltre și apartate de reducerea emisiilor de NOx;
b) reducerea emsiilor surselor punctiforme în apa de suprafață și în canalizare: pentru
menținerea calității apelor uzate evacuate (ape menajere și ape industriale) sunt utilizate instalații de
preepurare (decantoare-separatoare) și instalații de epurare finală (bazine de retentie). Aceste
instalații de epurare, au scopul de a menține calitatea apelor in limitele impuse în Autorizația de
gospodărire a a apelor nr 9/29.06.2006.
c) controlul emisiilor fugitive în aer: în vederea reducerii acestor emisii sunt utilizate tehnici
BAT. Aceste tehnici prevăd că :
 benzile de transport, ce se regăsesc atât pe amplasamentul Fabricii de la Tașca cât și pe
ampalsamentul carierei de calcar, care preiau materiile prime și materiile de adaos sunt
benzi carcasate care nu produc emisii fugitive in mediu;
 benzile de transport pentru clincher prezintă diuze pentru stropirea clincherului;
 depozitul de cenușă de pirită este in majoritatea timpului închis;
 căile de acces și rigolele sunt curățate periodic, pentru a evita antrenarea pulberilor.
d) manevrarea deșeurilor rezultate din activitatea proprie a firmei, care în mare parte sunt
reciclabile și depozitate în vederea valorificării în condiții de siguranță în conformitate cu legislația
in vigoare.

1.8 Estimarea gradul de conștientizare a companiei cu privire la implementarea

SMM
Având în vedere că Fabrica de ciment din Tașca face parte din grupul HeidelbergCement,
conștientizarea importanței implementării unui sistem de management de mediu reprezintă
prioritate pentru întreaga corporație.
În acest sens, grupul HeidelbergCement vizează patru direcții principale:
a) Îmbunătățirea calității factorilor de mediu
Prin acest principiu fabricile de ciment achiziționate de Grupul HeidelbergCement în
România, prezintă investiții în tehnologii de vârf pentru diminuarea emisiilor de praf și gaze, care
au fost reduse cu 95% față de nivelul înregistrat la achiziția fabricilor, plantarea perdelelor
forestiere în jurul orașelor poluate și derularea unor acțiuni de ecologizare.
b) Conservarea resurselor

11
 O altă parte a investițiilor este reprezentată de investițiile în combustibili alternativi.
respectiv deșeuri: anvelope uzate, diverse deșeuri plastice, textile, hârtie și carton, uleiuri uzate și
solvenți, deșeuri provenite din agricultură și industria lemnului, rumeguș, deșeuri petroliere etc.
Cel mai important avantaj al folosirii acestor combustibili constă în economisirea unor
cantități semnificative de combustibili fosili, adică de resurse naturale neregenerabile. Totodată se
reduc și emisiile de gaze cu efect de seră. Un alt beneficiu este adus de valorificarea și eliminarea
completă a deșeurilor generate de alte industrii și activități.
De la începutul utilizării combustibililor alternativi am incinerat aproape 600.000 de tone de
deșeuri. Astfel, am economisit o cantitate de combustibili tradiționali care ar asigura funcționarea
unei fabrici de ciment timp de trei ani și jumătate și am redus emisiile globale de gaze cu efect de
seră cu cantitatea absorbită anual de o suprafață de 8.300 ha de pădure de conifere.
c) Protejarea biodiversității
La nivel global, Grupul HeidelbergCement organizează Quarry Life Award, o competiție
internațională în domeniul cercetării și educării privind biodiversitatea în exploatările miniere de
suprafață. Prin proiectele premiate, HeidelbergCement își propune să aprofundeze și să promoveze
cunoștințele cu privire la valoarea biologică a habitatelor din exploatările miniere.
d) Educația pe teme de ecologie
Prin proiecte precum „Tinerii Gardieni ai Mediului”, HeidelbergCement România ajută
elevii cu specializare în protecția mediului și ecologie să participe la activități practice.

12
 CAPITOLUL II
SISTEME DE MANAGEMENT DE MEDIU A ORGANIZAȚIEI
2.1 Politica de mediu a organizatiei
Politica de mediu a unei organizaţii trebuie să fie definită clar de către conducerea
organizaţiei respective, care trebuie să precizeze obiectivele şi priorităţile acestuia în domeniul
mediului.
Politica de mediu, pentru a fi eficientă, trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
– să corespundă naturii, dimensiunilor şi impactului asupra mediului al activităţilor,
produselor sau serviciilor organizaţiei;
– să includă un angajament de îmbunătăţire continuă şi de prevenire a poluării;
– să includă un angajament de conformitate cu legislaţia şi cu reglementările de mediu
existente;
– să ofere cadrul necesar pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor şi ţintelor de
mediu;
– se adresează întregului personal;
– să fie disponibilă pentru public.
Politica de mediu este considerată ca fiind elementul motor al implementării şi îmbunătăţirii
sistemului de management de mediu al unei organizaţii. Ea trebuie să reflecte angajamentul
conducerii organizaţiei de a se conforma legislaţiei în vigoare şi de a urmări performanţa şi
îmbunătăţirea continuă. Politica de mediu reprezintă baza pe care se sprijină organizaţia pentru a-şi
fixa obiectivele şi ţintele de mediu. De aceea, este necesar ca politica de mediu să fie suficient de
clară pentru a fi înţeleasă de părţile interesate (atât în cadrul organizaţiei cât şi în exterior), analizată
şi revizuită periodic pentru a reflecta modificarea condiţiilor şi a informaţiilor. Se recomandă de
asemenea, ca domeniul său de aplicare să fie clar identificat.
2.1.1. Evaluarea politicii de mediu a organizației
Conducerea organizaţiei trebuie să definească şi să adapteze politica sa de mediu în
contextul politicii de mediu al oricărui ansamblu organizaţional căruia îi aparţine.
În scopul atingerii obiectivelor stabilite prin politica de mediu este necesar ca organizaţia să
identifice atât aspectele de mediu, dispoziţiile legale existente, obiectivele şi ţintele, cât şi
responsabilităţile stabilite şi termenele de realizare prevăzute.

13
 Pentru evidenţierea aspectelor de mediu, organizaţia trebuie să stabilească şi să aplice
proceduri care să permită identificarea acestora în legătură cu activităţile şi produsele sau serviciile
care pot fi controlate şi influenţate de organizaţia respectivă.
Prin aplicarea unor astfel de proceduri se urmăreşte identificarea şi actualizarea acelor
aspecte de mediu care au un impact semnificativ. Aspectele legate de procesul de identificare a
problemelor de mediu semnificative care ar trebui luate în considerare cu prioritate de către
sistemul de management de mediu al unei organizaţii sunt:
– costul şi timpul necesar efectuării analizelor;
– gradul efectiv de control asupra aspectelor de mediu luate în considerare;
– determinarea aspectelor de mediu în funcţie de intrările şi ieşirile asociate cu
activităţile, produsele şi/sau serviciile lor relevante (actuale şi anterioare);
– o analiză de mediu preliminară, pentru a lua în considerare toate aspectele de mediu
ale organizaţiei.
Analiza acestor aspecte trebuie să acopere în principal următoarele domenii:
– prevederile legislative precum şi reglementările;
– identificarea aspectelor de mediu semnificative;
– examinarea procedurilor şi practicilor de management de mediu existente;
– analiza şi evaluarea acţiunilor întreprinse în urma investigării incidentelor anterioare;
– condiţiile de funcţionare din cadrul organizaţiei şi situaţiile de urgenţă posibile.
O abordare corespunzătoare pentru această analiză de mediu preliminară poate include liste
de verificare, interviuri, măsurători şi inspecţii directe, rezultate ale auditurilor anterioare sau alte
analize care depind de natura activităţilor organizaţiei.
Procesul de identificare a aspectelor de mediu semnificative asociate activităţilor din
unităţile operaţionale ale organizaţiei, trebuie să ia în considerare, dacă este necesar,
următorii factori: emisii în aer, deversări în apă, gestionarea deşeurilor, contaminarea solului, alte
probleme referitoare la comunitate şi la mediul local.
Organizaţiile pot selecta categorii de activităţi, produse sau servicii pentru a identifica acele
aspecte susceptibile de a avea un impact semnificativ, sau pot evalua fiecare intrare şi ieşire de
produs.
Aşadar, pentru stabilirea şi analiza obiectivelor sale, o organizaţie trebuie să ia în
considerare atât prevederile legale cât şi aspectele de mediu semnificative, opţiunile tehnologice,
cerinţele sale financiare, operaţionale, comerciale, precum şi punctele de vedere ale părţilor
interesate.
Toate obiectivele şi ţintele de mediu trebuie să fie în concordanţă cu politica de mediu.

14
 2.2. Planificarea
2.2.1. Analiza Inițială de Mediu (AIM)
Cuantificarea impactului asupra mediului prin metoda Indicelui De Poluare Globală
Metoda clasică de evaluare, propusă de Rojanski
Metoda indicelui de poluare globală permite aprecierea stării de sănătate sau de poluare a
mediului şi de exprimare cantitativă a acestei stări pe baza unui indicator rezultat dintr-un raport
între valoarea ideală şi valoarea la un moment dat a unor indicatori de calitate, consideraţi specifici
pentru factorii de mediu analizaţi.
Metoda presupune parcurgerea mai multor etape de aprecieri sintetice bazate pe indicatori
de calitate posibili să reflecte o stare generală a unuia din factorii de mediu analizaţi şi apoi
corelarea acestora printr-o metodă grafică.
Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10, 10 reprezentând starea naturală
neafectată de activitatea umană, iar nota 1 reprezintă o situaţie ireversibilă şi deosebit de gravă de
deteriorare a factorului de mediu analizat.
Indicele de poluare globală a unui ecosistem (IPG) rezultă din raportul între suprafaţa
reprezentând starea ideală (SI) şi suprafaţa reprezentând starea reală (Sr):
IPG=Si/Sr (1)
Metoda indicelui de poluare globală prezintă o serie de avantaje cum ar fi: oferă o imagine
globală a stării de sănătate a mediului, permite compararea stării unei zone în diferite momente în
timp.
Tabelul 2.1.
Valorile indicelui de poluare globală
Valoarea indicelui de Starea de sănătate a mediului
poluare globală
IPG = 1 Mediu natural neafectat de activitatea umană
I < IPG < 2 Mediu supus efectului activităţii umane în limite
admisibile
2 < IPG < 3 Mediu supus efectului activităţii umane, provocând
stare de disconfort formelor de viaţă.
3 < IPG < 4 Mediu afectat de activitatea umană, producând tulburări
formelor de viaţă.
4 < IPG < 6 Mediu grav afectat de activitatea umană. Periculos
formelor de viaţă.
Peste 6 Mediu degradat, impropriu formelor de viaţă.

Dezavantajul metodei constă în nota de subiectivitate generate de încadrarea pe scara de

bonitate şi care depinde în primul rând de experienţa şi exigența evaluatorului, precum şi de

15
posibilitatea aprecierii limitelor pentru toţi indicatorii ce caracterizează mediul la un moment dat şi
a ponderii acesteia în determinarea stării generale de calitate a mediului.

Metoda îmbunătăţită de calcul a indicelui de poluare globală

Metoda îmbunatăţită de calcul a indicelui de poluare globală propusă de Popa și colab.
(2005) urmează aceleaşi etape de acordare a notelor de bonitate pentru fiecare indicator de calitate
analizat şi considerat reprezentativ pentru caracterizarea calităţii componentelor de mediu evaluate.
Astfel, se elaborează scările de bonitate având la bază concentraţiile maxim admise conform
legislaţiei în vigoare, după care se încadrează indicatorii de calitate analizaţi în aceste scări şi se
acorda note de bonitate. Se obţin în final note de bonitate pentru fiecare componentă de mediu
evaluată.
Nouă formulă de calcul a indicelui de poluare globală porneşte de la aceeaşi formulă
propusă de Rojanski (1997) în care indicele de poluare globală este raportul dintre valoarea ideală şi
valoarea reală, respectiv aria figurii geometrice ce exprimă starea naturală, ideală a mediului şi aria
figurii geometrice ce exprimă starea reală, evaluată.

(2)
unde:
b - Media aritmetică a notelor de bonitate obţinute de componentele de mediu evaluate
Dintre avantajele noii metode de calculare a indicelui de poluare globală se pot menţiona:
metoda poate fi aplicată şi pentru una sau două componente se mediu, iar rezultatele finale despre
starea globală a calităţii mediului pot fi obţinute calculând numai media aritmetica a notelor de
bonitate acordate fiecărei componente de mediu evaluate.
Etapa I. Alegerea unei activități, produs sau serviciu
Având în vedere că obiectul de activitate a firmei alese este producerea cimentului, pentru
descrierea impactului asupra mediului se va lua în studiu producerea cimentului.
Fluxul tehnologic de producere a cimentului este redată în firgua 2.1.
Producția cimentului începe în cariere, cu excavarea calcarului și a argilei. Acestea sunt
concasate și apoi transportate în fabrică, prin sisteme de benzi transportoare și/sau pe calea ferată.
Calcarul și argila conțin cantități mari de carbonat de calciu, respectiv de silicați de aluminiu.
Calcarul și argila sunt fin măcinate împreună cu alte materii prime care aduc fier și/sau
siliciu, fiecare din componenți fiind atent dozat și analizat pentru respectarea rețetei de preparare a
făinii, care se introduce în cuptor în vederea obținerii clincherului.

16
 Făina brută, încălzită în cuptorul rotativ la o temperatură de până la 1.450˚C, se transformă
prin răcire bruscă într-un material nou, cristalin, cu aspect granular, numit clincher Portland, care
este un produs intermediar – însă esențial – în fabricarea cimentului.
În urma măcinarii clincherului, împreună cu dozaje bine controlate de gips și adaosuri de
fabricație (zgură, calcar etc.) la o finețe deosebit de ridicată, se obține produsul final – cimentul –
care se stochează în silozuri și se livrează în saci sau vrac, în camioane specializate.

Figura 2.1. Fluxul tehnologic de obținere a cimentului

Etapa II și III. Identificarea aspectelor de mediu ale activității de producere a

cimentului și impactul asupra mediului
Conform figurii 2.2., pentru producerea cimentului, poluanții sunt eliberați atât în aer cât și
în apă (apele subterane în special) și sol.

17
 Figura 2.2. Emisiile poluante rezulatate în urma fiecărui proces tehnologic

1. Emisiile eliberate în AER

Conform Autorizației de Mediu eliberată de către ANPM (Autoritatea Națională pentru
Potecția Mediului) pentru funcționarea întreprinderii, pentru emisiile rezultate din desfășurarea
activităților titularul va respecta valorile limită din prezenta autorizație, stabilite pe baza celor mai
bune tehnici disponibile, a caracteristicilor tehnice ale instalației și a condițiilor locale de mediu.
Tabel 2.2.
Emisiile eliberare în aer
Tipul emisiei Valoare limită Note de bonitate Note bonitte
(mg/Nm3) indicator component de
mediu
Pulberi 30 5
NOX 500 7
SOX 400 6
CO 2000 6
HCl 10 5 5,8
HF 1 6
⅀(Cd, Tl) 0,05 5
HG 0,05 5
⅀( Sb, As, Pb, Cr, Co, Cu, 0,5 7
Dioxine/furani 0,1 6
Mn, Ni, V)
(PCDD/PCDF) în ng/m3
La utilizarea simultană a combustibilor conveționali și alternative (coincinerare) pentru
cuptorul de clincher, titularul va respecta valorile limită prevăzute de Legea 278/2013 privind
Emisiile industriale.
Valorile-limită de emisie stabilite se aplică drept medii zilnice pentru pulberi totale, NO X,
SO2 și CO (pentru măsurători continue), ca valori medii pe o perioadă de eșantionare de minimum
30 minute și maximum 8 ore pentru metale grele și ca valori medii pe o perioadă de eșanționare de
minium 6 ore și maximum 9 ore pentru dioxine și furani. Toate valorile se normează la un conținut
de oxigen de 10%. Mediile pentru o jumătate de oră sunt necesare pentru calculul mediile zilnice.

18
 2. Poluanți eliberați în APĂ
Tabel 2.3
Poluanții eliberați în ape
Nr. Categoria Indicatori de calitate Valori Valori Notă Notă
crt. apei limită limită bonitate bonitate
admisibile admisibile indicator component
conform conform de mediu
HG Autorizației
352/2005 gosopdărir
mg/l e a apelor
1. Ape uzate Temperatura; 35⁰C 30⁰C 10
tehnologice pH; 6,5 – 8,5 6,5 -8,5 9
și menajere Materii în suspensii; 35 60 6
pentru CBO5; 25 25 6
Fabrica CCO-Cr; 125 125 8
Tașca Substanțe extractibile; 20 20 9
Detergenți; 0,5 0,5 4
Azot total; 10 - 7
Fosfor total; 1 1 4
Sulfați; 600 600 6
Cloruri; 500 500 7
Reziduu filtrate; 2000 2000 8
Produse petroliere; 5 - 4
Hg; 0,05 - 6 6,44
Pb; 0,2 - 6
Azot amoniacal NH4; - 2 4
Azotați NO3; - 25 5
Azotiți NO2 - 1 3
2. Ape uzate pH; 6,5 -8,5 6,5 -8,5 9
tehnologice Materii în suspensie; 35 60 7
de la rampa CBO5; 25 25 6
de spălare Substanțe extractibile; 20 20 4
auto din Sulfați; 600 600 8
Cariera Bicaz Cloruri; 500 500 7
Chei Reziduu filtrat 2000 2000 8
19
 3. Poluanți eliberați în SOL
Concentrațiile poluanților specifici activității, care pot afecta solul de pe terenuri
susceptibile la poluare din incinta fabricii de ciment nu vor depăși limitele pentru terenuri de
folosință mai puțin sensibile prevăzute în Ordinul MAPPM nr 756/1997 pentru aprobarea
Reglemetării privind evaluarea poluării mediului, după cum urmează:
Tabel 2.4.
Poluanții eliberați în sol
Indicator Valori Prag de Prag de Note bonitate Note bonitate
normale alertă intervenție indicator component
(mg/kg s.u.) (mg/kg s.u.) (mg/kg s.u.) de mediu
Zn 100 700 1500 9
Cu 20 250 500 7 5,8
Pb 20 250 1000 8
As 5 25 50 5

Etapa IV. Evaluarea importanței impactului

Tabel 2.5.
Impactul poluanților asupra fiecărui factor de mediu
Nr. crt. Componenta de mediu Nota de bonitate
1 AER 4,4
2 APĂ 6,44
3 SOL 5.8

Aplicând formula îmbunătățită a indicelui de poluare globală pentru fiecare component de

mediu, rezultă că:

Pentru AER: IPG = = 2,97

Pentru APĂ: IPG = = 2,41

Pentru SOL: IPG = = 2,97

Conform tabelului 2.1., IPG se află între 2 și 3, ceea ce rezultă că atât AERUL cât și APA și
SOLUL sunt afectate într-o oarecare măsură de activitatea umană, creând un disconfort vieții

20
oamenilor care locuiesc în zona apropiată întreprinderii. Tot din aceste calcule rezultă și faptul că
activitatea de producere a cimentului a Fabricii de ciment din Tașca, nu prezintă un pericol
pentru mediu din punct de vedere al poluării.

2.2.2. Construirea și implementarea Sistemului de Management de Mediu

Implementarea și certificarea Sistemului de Management de Mediu, conform SR EN ISO
14001, reprezintă în principal, angajamentul conducerii la cel mai înal nivel privind: respectarea
legislației de mediu, prevenirea poluării accidentale și de îmbunătățire continuă a performanțelor de
mediu
2.2.2.1. Stabilirea obiectivelor generale și specifice (ținte) de mediu ale organizației
În nivel de organizație, firma își propune ca odată cu implementarea Sistemului de
Management de Mediu, indeplinirea următoarelor obiective:
1. Reducerea emisiilor surselor punctiforme de aer
Pentru reducerea emisiilor în aer, instalația supusă evaluării are în dotare: electrofiltre, filtre
cu saci și instalație de reducere a emisiilor de NOX
2. Reducerea emisiilor surselor punctiforme în apă de suprafață și în canalizare
Pentru menținerea calității apelor uzate evacuate (ape menajere și ape industrial de pe
amplasamentul Fabricii de ciment Tașca și amplasamentul Carierei de calcar Bicaz Chei), acestea
sunt epurate în instalații de preepurare (decatoare-separatoare – la rampa de spălare de la Cariera de
calcar Bicaz Chei, decantor IMHOFF –de pe amplasamentul Fabricii de ciment Tașca) și în
instalații de epurare finală (bazin de retentive – de pe amplasamentul Fabrciii de cimnet Tașca).
Aceste instalații de epuare au scopul de a menține caliatatea apelor în limitele impuse în Autorizația
de gospodărire apelor nr 9/29.12.2006 valabile până la data de 29.12.2016.
3. Controlul emisiilor fugitive în aer
Pentru potențialele surse de emisii fugitive, se utilizează tehnici BAT pentru reducerea
emisiilor în aer, după cum urmează:
- benzile de transport (aflate atât pe amplasamentul Fabricii de ciment Tașca cât și pe
amplasamnetul carierei de calcar) materii prime, material de adaos, ciment, sunt benzi
caracasate pentru a nu produce emisii fugitive în mediu;
- la benzile de transport clincher se practică stropirea cu apă a clincherului pentru a nu
produce emisii fugitive în mediu;
- depozitul de cenușă de pirită este un depozit închis;
- curățarea periodică a căilor de acces și a rigolelor pentru a evita antrenarea pulberilor ca
urmare a traficului rutier.

21
 Depozitul de adaosuri – depozit deschis prevăzut cu paravane laterale; materialele de
depozitare au o umidiatate de circa 18%, posibilitatea antrenării pulberilor fiind redusă.
La nivelul Societății sunt stabilite programe anuale de ecologizare și esterizare a celor trei
amplasamente.
4. Controlul emisiilor fugitive în apa de suprafață, în canalizare și în ape subterane
Surse de emisii fugitive în apa de suprafață, canalizare și apa subterană nu există având în
vedere că activitățile pe amplasamnet se desfășoară pe suprafeșe betonate.
5. Miros
Decantorul IMHOFF este o potențial sursă de miros; prin respectarea graficului de curățare
periodică a acestuia emisiile sunt insesizabile.

2.2.2.2 Analiza punctelor slabe si punctelor forte

Analiza iniţială de mediu (AIM) trebuie să identifice şi toate aspectele de
mediu referitoare la serviciile administrative şi juridice ale organizaţiei.
Vor trebui colectate si analizate toate informaţiile referitoare la:
 Organizarea activităţii de supraveghere şi control de mediu a firmei;
 Proceduri, instrucţiuni de utilizare, programe de intervenţie ȋn domeniul mediului;
 Reclamaţii, penalităţi de mediu;
 Incidente sau accidente de mediu produse ȋn trecut;
 Regulamente interne.
Pentru obţinerea informaţiilor privind aspectele organizatorice, cea mai utilizată metodă este
informarea directă, prin discuţii purtate cu persoane din conducerea organizaţiei şi din sectoarele
operaţionale.
PUNCTE TARI
A. Instalaţii pentru colectarea şi evacuarea gazelor arse de la secţia de turnare ȋn matriţe.
B. Emisiile ȋn atmosferă sunt monitorizate semestrial, coşurile de dispersie fiind amenajate
pentru executarea determinărilor conform Ordin 462/1993.
C. Măsurători continue ale parametrilor de proces care demonstrează stabilitatea procesului
cum ar fi temperatura, conținutul de CO2, presiunea și debitul.
D. Apele uzate menajere și tehnologice ce rezultă în urma procesului de fabricație, sunt
supuse epurării și apoi deversării acestora în albia râului Bicaz. Procesul de epurare se realizează în
conformitate cu prevederile H.G. 325/2005 – NTPA 001 și ale Autorizației de gospodărire a apelor
nr. 9/29.12.2006.

22
 E. Reducerea emsiilor surselor punctiforme în apa de suprafață și în canalizare: pentru
menținerea calității apelor uzate evacuate (ape menajere și ape industriale) sunt utilizate instalații de
preepurare (decantoare-separatoare) și instalații de epurare finală (bazine de retenţie). Aceste
instalații de epurare, au scopul de a menține calitatea apelor in limitele impuse în Autorizația de
gospodărire a a apelor nr 9/29.06.2006.
F. Pentru protecţia solului unitatea deţine platforme betonate şi canalizări etanşe.
G. Poluarea din incinta fabricii de ciment, cu noxe şi suspensii de praf, nu va depăși limitele
pentru terenuri de folosință mai puțin sensibile prevăzute în Ordinul MAPPM nr. 756/1997 pentru
aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului.
H. Manevrarea deșeurilor rezultate din activitatea proprie a firmei, care în mare parte sunt
reciclabile și depozitate în vederea valorificării în condiții de siguranță în conformitate cu legislația
in vigoare.
PUNCTE SLABE
1. Unitatea nu are elaborat si implementat un sistem de reducere a emisiilor la sursa si
minimizarea deseurilor in vederea prevenirii si reducerii poluarii.
2. Emisiile de gaze depasesc valoarea limita la emisie ceea ce impune masuri de regucere a
emisiilor prin dotarea instalatiilor cu sisteme de filtrare
3. Consumul de apă potabilă şi consumul de apă industrial este contorizat pe fiecare sursă,
dar nu şi pe fiecare secţie consumatoare. Unitatea nu dispune de un program de reducerea
consumului de apă prin care să fie identificate, implementate, monitorizate posibilităţile de reducere
a consumurilor specific de apă şi a debitelor de ape uzate.
4. Existenta riscului de contaminare a panzei freatice si pentru sanatatea umana.
5. Riscul permanent pentru producerea discomfortului personalului angajat datorită
zgomotului şi prezenţei prafului.
6. Existenţa riscului de poluarea a aerului cu pulberi/gaze, ceea ce duce la risc de
ȋmbolnavire.

2.2.2.3 Implementarea si funcţionarea sistemelor de management de mediu

Pentru eficienţa sistemelor de management, responsabilităţile şi autorităţile trebuie bine
definite şi comunicate în cadrul organizaţiei. Documentarea responsabilităţilor şi
autorităţilor se realizează de obicei prin întocmirea fişelor de post. Cerinţa comună este
desemnarea unui reprezentant din conducerea organizaţiei, care în afara altor responsabilităţi,
trebuie să aibă responsabilitatea şi autoritatea pentru implementarea, şi menţinerea sistemului de
management, respectiv raportarea pentru conducere funcţionarea acestuia.

23
 Pentru transpunerea în practică a sistemului de management de mediu, se recomandă ca
organizaţia să-şi dezvolte capacităţile şi mecanismele de susţinere necesare îndeplinirii politicii de
mediu, a obiectivelor şi a ţintelor sale.
De asemenea, se cere ca resursele corespunzătoare, (umane, materiale şi financiare)
importante pentru implementarea politicii de mediu a organizaţiei şi atingerea obiectivelor avute în
vedere, să fie stabilite şi puse la dispoziţia celor interesaţi.
Pentru ca un management de mediu să fie eficient se recomandă ca elementele S.M.M. să fie
concepute şi realizate astfel încât să fie integrate şi armonizate în mod efectiv în elementele
sistemului de management general.
Un element important al activităţii de implementare al S.M.M. îl reprezintă elaborarea unor
planuri şi proceduri pentru situaţii de urgenţă care să asigure capacitatea de răspuns corespunzătoare
în cazul apariţiei unor situaţii neprevăzute sau accidentale, sens în care organizaţia trebuie să
elaboreze şi să menţină proceduri care să trateze incidentele de mediu şi situaţiile de urgenţă
posibile.
Este necesar să existe un sistem de măsurare şi monitorizare a performanţei reale faţă de
obiectivele şi ţintele de mediu ale organizaţiei în domeniile sistemului de management şi a
proceselor operaţionale, fapt ce include evaluarea conformităţii cu legislaţia şi reglementările de
mediu existente.
Auditurile S.M.M. trebuie să fie realizate periodic pentru a dovedi şi determina dacă
sistemul este conform măsurilor planificate şi dacă este corect implementat şi menţinut. Acestea pot
fi realizate de către personalul organizaţiei, şi/sau de participanţii externi aleşi de organizaţie, în
mod obiectiv şi imparţial şi cu instruirea corespunzătoare.

2.2.2.4. Documentația sistemului de management de mediu

Sistemul de management trebuie să se supună recomandării de a nu introduce o

documentaţie supradimensionată în cadrul organizaţiei. Fără nici un fel de documentaţie, de
asemenea, organizaţia nu poate fi condusă.
ISO 14001 stabileşte, în principal, următoarele cerinţe referitoare la documentaţie:
Documentaţia sistemului de management de mediu
Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină informaţiile, pe suport de hârtie sau
electronic, pentru:
a) a descrie elementele esenţiale ale sistemului de management de mediu şi interacţiunea lor;
b) a indica accesul la documentaţia conexă.
Conform lui ISO 14001 trebuie să fie documentate în special:
 Politica de mediu
24
  Obiectivele de mediu
 Funcţiile cheie: atribuţiile, responsabilităţile, autorităţile
 Anumite proceduri stipulate de ISO 14001
 Control operaţional
 Monitorizarea şi măsurarea caracteristicilor cheie ale activităţilor relevante pentru
mediu
 Evaluarea conformităţii cu prevederile legale de mediu
Documente interne ale sistemului
Documentele interne ale sistemului sunt stabilite şi elaborate de către organizaţie, pe baza
cerinţelor exprimate de reglementările de bază (ISO 14001). Exemple pentru documentele interne
ale sistemului:
 Politica de mediu
 Manualul de management de mediu (nu este obligatoriu)
 Proceduri şi instrucţiuni de lucru
 Organigrama
 Fişele de post, etc.

Manualul de management

Manualul de Management (Manual de Mediu, Manual de Management de Mediu sau

Manualul Organizaţiei) conţine descrierea sistemului de management (elementele esenţiale ale
SMM şi interacţiunea lor). Manualul de management face trimitere la toate documentele şi
înregistrările relevante din cadrul sistemului de management.
Manualele de management sunt deseori remise, la cerere, părţilor interesate (de ex.,
clienţilor). Transmiterea în exterior a manualului este o măsură care va duce la creşterea încrederii
în companie. Nu există, însă, nici o obligaţie de a face public acest document.
Manualul de management poate conţine:

 Politica de mediu
 Descrierea elementelor de sistem şi a interacţiunii acestora
 Principatele responsabilităţi şi competenţe
 Prezentarea succintă a modului de desfăşurare a activităţii
 Trimiteri la alte documente

Manualul de management oferă o imagine de ansamblu asupra celor mai importante

principii şi linii directoare. El trimite la descrierea proceselor, procedurile şi instrucţiunile de lucru,
în care se face descrierea detaliată a modurilor de operare.
25
 Manualul de management constituie acoperişul piramidei documentelor. Baza acesteia este
constituită de proceduri şi instrucţiuni, care stabilesc derularea proceselor la locui de muncă.

Procedurile sistemului de management de mediu

În principiu, într-o procedură se descrie cum se procedează în realizarea unei anumite
acţiuni.
În procedură se documentează modul de organizare a derulării activităţii. Procedurile, ca şi
instrucţiunile, se supun unor continue completări şi adaptări (a noile dezvoltări care au loc. Dacă
aceste documente nu sunt revizuite, există pericolul apariţiei discrepanţelor între descrierea
activităţii şi realitatea concretă.
Structura procedurilor
Structura unui astfel de document trebuie să garanteze două lucruri:
• Descrierea fiecărei etape a activităţii
• Conexiunile procedurii cu derularea generală a activităţii în organizaţie
Este important ca procedurile/instrucţiunile să fie discutate cu toate părţile implicate, pentru
a fi acceptate şi a se ţine cont de ele.
O procedură poate avea următoarea structură:
a) SCOP: descrierea obiectivului procedurii - la ce serveşte ea?
b) DOMENIUL DE APLICARE: unde este valabilă această procedură?
c) TERMINOLOGIE Şl ABREVIERI: definirea termenilor şi a prescurtărilor
d) COMPETENŢE Şl RESPONSABILITĂŢI: Cine este responsabil pentru îndeplinirea
sarcinilor şi realizarea acţiunilor?
e) DESCRIERE: descrierea activităţii - text sau diagramă flux (Flow Chart)
f) CERINŢE: Sunt precizate cerinţe speciale referitoare la calitate, mediu, securitatea
muncii în descrierea modului de derulare a activităţii?
g) INDICAŢII Şl OBSERVAŢII: câteva indicaţii importante referitoare la procedură
h) TRATAREA NECONFORMITĂŢILOR: Cum trebuie acţionat când apare o abatere
de la activităţile descrise în procedură?
i) ÎNREGISTRĂRI: Cum sunt documentate rezultatele activităţilor descrise în procedură?
j) REVIZUIREA: Cine realizează revizuirea procedurii?
k) DIFUZARE: Cine posedă această procedură, cui i-a fost difuzată?
l) MOTIVUL ELABORĂRII: capitolul corespunzător din standard
m) ALTE OBSERVAŢII: alte specificaţii
n) ANEXE: Listarea anexelor
Înregistrări

26
 Diferenţierea document/înregistrare
În practică, există adesea probleme în a diferenţia documentele de înregistrări. Diferenţele
cele mai importante sunt listate în tabelul următor:

DOCUMENT (Specificație) ÎNREGISTRARE

Stabileşte cerinţele Dovadă

Stabileşte cum trebuie făcut un anumit lucru
Poate fi modificat
Pot exista mai multe revizii
Poate fi reconstituit istoricul modificărilor
Documentează modul cum s-a realizat ceva
Nu poate fi modificat este emisă o singură
dată
Poate fi păstrată ca dovadă o perioada mare
de timp

În managementul calităţii se utilizează următoarele definiţii:

Document: informaţia împreună cu mediul său suport
Specificaţie: document care stabileşte cerinţe
Înregistrare: document prin care se declară rezultate obţinute sau se furnizează dovezi ale
activităţilor realizate
Ca exemple pentru documente sunt date în ISO 9000:2000 înregistrările şi specificaţiile.
„Documentul" va fi, deci, un termen care acoperă specificaţiile şi înregistrările. Pentru uniformi-
zarea utilizării termenilor, se vorbeşte mult despre preluarea termenilor definiţi în ISO 9000:2000 în
managementul de mediu.
Orice proces descris are prevăzute anumite particularităţi. Forma scrisă a acestora se
numeşte document.
Documentele trebuie să garanteze folosirea regulilor convenite. De aceea, trebuie să se
asigure că documentele sunt disponibile la utilizator în forma actualizată. Sarcinile de difuzare şi
actualizare sunt asigurate prin controlul documentelor.
Exemple de documente: Procedurile şi instrucţiunile; Norme de lucru, liste de verificare
necompletate; Legi, reglementări .
Exemple de înregistrări: liste de verificare completate; rapoarte de mediu; protocoale;
rapoarte de neconformitate; obiecţiile părţilor interesate; rapoartele de analiză de mediu;
înregistrările emisiilor; documentele însoţitoare ale deşeurilor periculoase; certificatele de instruire;
rapoartele de audit; protocoalele privind analiza efectuată de către conducere; etc.

27
 CONCLUZII

Sistemul integrat de management este gândit ca să:

1) Sprijine managerii în drumul lor către atingerea responsabilităţilor individuale corporative;
2) Să reducă costurile și eforturile pe termen lung prin continua optimizare a proceselor și prin
combinarea sarcinilor cu competenţele;
3) Sprijine angajaţii în implementarea integrată a proceselor;
4) Asigure o evaluare pozitivă a corporaţiei referitoare la calitatea managementului;
5) Estimeze oportunităţile economice și riscurile aferente- asigurând astfel sustenabilitatea
afacerii ;
6) Comunicare internă mai bună şi mai eficientă;
7) Implementarea unui sistem integrat de management va genera mai puţine proceduri în
organizaţie şi o integrare mai uşoară a problemelor pentru a fi rezolvate;
8) O abordare mai uşoară şi integrată a problemelor legislative de mediu, sănătate
ocupaţională.
9) Se pot identifica cu exactitate fazele generatoare de poluare precum şi natura poluării şi
zonele în care pot apărea situaţii de urgenţă, etc.

28
 BIBLIOGRAFIE
1. Avizul de mediu al organizației eliberat de către Autoritatea Națională pentru Protecția
mediului la data de 05.01.2016
2. Suport de curs ”Managamentul mediului”, prof. dr. Raluca Hlihor

29