Ministrul de Externe Bogdan Aurescu tinea in mana un cartof

fierbinte, pe care scria Kovesi

Liviu Avram,

Cartoful venise de la CEDO. Ca sa fie sigur ca nu se arde doar el, l-a impartit in cinci si l-
a trimis tot atator institutii, ca sa exprime un punct de vedere. Poate fara sa vrea,
ministrul Aurescu a comis, totusi, un gest salutar: vom afla cat de sincera este actuala
Putere atunci cand spune ca vrea o reforma reala a Justitiei, inclusiv a celei
constitutionale.
Mai tineti minte cand, prin vara-toamna anului trecut, Ludovic Orban, pe atunci
premier, tuna si fulgera impotriva unor decizii ale Curtii Constitutionale, perorand ca e
nevoie de o reforma profunda a acestei institutii? Orban si-a atras atunci atat critici
pentru indrazneala de a ataca Sacro-Sanctitatea Sa CCR, cat si laude pentru un asa
curaj. La drept vorbind, ne le-a meritat nici pe unele, nici pe altele. Pentru ca juca
teatru. A avut ocazia, el insusi, sa reformeze CCR, dar a ratat-o cu mare talent.

Pe 5 mai 2020, CEDO dadea verdictul in cazul Kovesi si constata ca Romania, prin
demiterea procurorului-sef al DNA, a incalcat doua articole ale Conventiei Drepturilor
Omului. Cel privind libertatea de exprimare (unul dintre motivele demiterii a fost ca
Kovesi a criticat asaltul legislativ al PSD impotriva Justitiei) si cel privind accesul la
Justitie: desi Constitutia si legile prevad expres posibilitatea atacarii in contencios a
actelor administrative, Laurei Kovesi i-a fost interzisa aceasta posibilitate exclusiv prin
decizia CCR (cea negociata in WC, n-ar trebui sa uitam vreodata acest relevant aspect).

Hotararea CEDO a devenit definitiva, prin neatacare, pe 5 august 2020, moment din
care Guvernul roman avea sase luni la dispozitie sa transmita la Serviciul de Executari
al CEDO un plan de masuri privind implementarea deciziei Kovesi vs. Romania, astfel
incat asemenea accidente sa nu se mai repete. Mai repede decat Guvernul s-au miscat
doua asociatii de magistrati, Forumul Judecatorilor si Initiativa pentru Justitie, care in
august anul trecut au trimis un memoriu la CEDO, prin care propuneau o serie de
modificari legislative si constitutionale menite sa insanatoseasca climatul juridic si
constitutional din Romania.

Un capitol consistent din acest memoriu viza reformarea Curtii Constitutionale,

principalul vinovat din afacerea Kovesi:

 * Instituirea unei interdictii exprese in asa fel incat conflictele juridice de natura
constitutionala sa nu mai poata fi convertite in proceduri de drept comun, interferand
cu competenta instantelor ordinare (asa cum s-a intamplat si in cazul Kovesi, si in
cazurile privind completele de 3 si de 5 de la Inalta Curte, dar si in numeroase alte
cauze).

* Instituirea posibilitatii de revizuire a unei decizii a Curtii Constitutionale in cazul in

care CEDO a constatat ca prin acea decizie s-a incalcat un drept fundamental (exact ca
in cazul Kovesi).

* Interdictia de a fi numite judecator CCR persoanele care au fost membre ale unui
partid politic cu 5 ani inainte de numire, precum si interdictia de a ocupa o functie
politica mai repede de 3 ani de la parasirea functiei de judecator CCR.

* Reglementarea ca o parte dintre judecatorii CCR sa fie numiti de catre autoritatea

judecatoreasca, nu doar de catre puterea politica, asa cum e acum.

* Numarul judecatorilor sa fie crescut de la 9 la 15, concomitent cu revenirea la

sistemul de judecata fond-apel: complete de 7 judecatori vor judeca in prima instanta,
iar Plenul va judeca calea de atac.

Guvernul lui Ludovic Orban - da, ala care caraia la CCR si ii cerea reformarea - avea,
atata vreme cat a mai stat in functie, posibilitatea sa preia cel putin unele dintre aceste
propuneri - macar cele care presupun doar modificari ale legii CCR, nu si ale
Constitutiei - si sa le transmita la Strasbourg.

Sau putea, spre exemplu, sa fi propus detalierea conditiei puse de Constitutie, preluata
ca atare in legea CCR, ca judecatorii sa aiba ,,inalta pregatire profesionala". Cum ar fi,
bunaoara, ca pretendentul sa aiba macar doctoratul in drept (si, daca se poate, unul
care sa nu fie plagiat). Caci ultimii doi terchea-berchea numiti de Liviu Dragnea la CCR,
Gheorghe Stan si Cristian Deliorga, nu au nici macar doctoratul - sau cel putin CV-urile
lor oficiale tac asupra acestui subiect. Si atunci, ce le atesta lor ,,inalta pregatire
profesionala", in afara de simpatia ce le-o poarta Liviu Dragnea/

Guvernul Romaniei a transmis la CEDO planul de masuri in ultima zi a celor sase luni
pe care le avea la dispozitie, pe 4 februarie 2021. In mod surprinzator, documentul nu
contine niciun cuvintel, dar absolut niciunul, privitor la ceea ce ar trebui facut pentru
reformarea Curtii Constitutionale. Inca nu e clar daca la document a contribuit si noul
ministru al Justitiei, Stelian Ion, sau acesta doar a transmis un document mostenit de la
predecesorul sau, Catalin Predoiu. Stelian Ion nu a raspuns, pana la publicarea acestui
material, la intrebarea pe care i-am adresat-o asupra acestui subiect.

Cert e ca Forumul Judecatorilor, luand act de carentele planului de masuri propus de

Guvern, a inaintat la CEDO un nou memoriu in care reitereaza masurile pe care le
considera necesare pentru implementarea corecta si completa a deciziei din cazul
Kovesi. Serviciul de Executari al CEDO a luat in serios demersul magistratilor si a cerut
un punct de vedere asupra acestuia de la autoritatile romane, mai exact Agentului
Guvernamental pentru CEDO, aflat in subordinea Ministerului Afacerilor Externe.

Acesta este, de fapt, cartoful fierbinte. Bogdan Aurescu a solicitat puncte de vedere fata
de memorandumul Forumului Judecatorilor de la Senat, Camera Deputatilor, Ministerul
Justitiei, CSM si CCR. Raspunsurile pe care aceste institutii le vor da vor fi un excelent
barometru, care va masura cat de sincere sunt declamatiile celor aflati acum la putere
cand spun ca nu vor decat reforme, reforme, reforme.

Si totusi: care sa fie motivul pentru care reprezentantii actualei Puteri (inca nu stiu
daca in integralitate sau doar unele factiuni) evita cu atata maiestrie sa faca ceva pasi,
fie si timizi, inspre reformarea Curtii Constitutionale, in pofida derapajelor pe care,
verbal, i le-au tot reprosat/

Prima ipoteza la indemana e si cea mai rautacioasa: pentru ca vor si ei sa foloseasca

CCR asa cum au folosit-o cei de la PSD, stiut fiind ca peste un an pleaca din plenul
Curtii trei dintre cei mai toxici judecatori care s-au perindat vreodata pe-acolo: Valer
Dorneanu, Daniel Morar si Mona Pivniceru. Am abandonat insa aceasta ipoteza, pentru
ca, naiv fiind, am foarte mare incredere in aceasta coalitie de guvernare, care
actioneaza sub egida presedintelui Klaus Iohannis.

A doua ipoteza eram pe cale s-o identific si s-o dezvolt, cand o boare de zvon m-a izbit
deunazi in moalele capului si m-a obligat sa ma intorc la prima ipoteza, aia rautacioasa:
unul dintre candidatii actualei Puteri pentru functia de judecator CCR este Bogdan
Licu, actualul prim-adjunct al procurorului general. Spre deosebire de ceilalti doi
terchea-berchea numiti la CCR de Dragnea, Bogdan Licu are macar doctorat. Dar e
plagiat.