Sunteți pe pagina 1din 8

Multilateralismul Rusiei: Concertul de Putere de la Yalta, sfere de

influenta si veto in afacerile globale

Iulian Chifu,

Dezbaterea despre multilateralism propusa de China in cadrul Consiliului de Securitate


pe care-l prezideaza luna aceasta a fost ocazia cu care, in cadrul unei videoconferinte
ministeriale desfasurata vineri spre sambata noaptea, 7/8 mai, Ministrul de Externe al
Rusiei, Serghei Lavrov, a dezvaluit abordarea Rusiei in legatura cu multilateralismul si
lumea de maine.

Seful diplomatiei ruse a dezvaluit fara rezerve pozitia Federatiei Ruse despre
democratie, multilateralism, lumea bazata pe reguli, liniile rosii, interese legitime,
optand pentru o lume care sa fie condusa si subordonata la nivel global ONU si
Consiliului de Securitate indiferent de organismele internationale sau regionale create.
El s-a declarat adeptul intelegerilor de la Yalta, Concertului Marilor Puteri pentru
conducerea lumii si pozitiei de veto a Rusiei in cadrul oricarei reguli noi sau in
evaluarea aplicarii celor curente, inclusiv in interpretarea si relativizarea principiilor si
formularilor din Carta ONU.

Liniile rosii ale Rusiei lui Putin


Serghei Lavrov are, altfel, un limbaj si un discurs care se vrea principial. El vorbeste
despre faptul ca exercitarea leadershipului colectiv este singura cale pentru ca
,,adevaratul multilateralism" sa castige. Iar multilateralismul adevarat este cel din
Carta ONU care a fost testata in timp, de aceea regulile unice aceptabile la nivel
international sunt cele din Carta, iar leadershipul si guvernanta globala se pot realiza
doar in cadrul ONU. Ba mai mult, Rusia cere, prin vocea reprezentantului sau,
urmarea neconditionata a obiectivelor si principiilor Cartei ONU in orice politica
externa a unui stat, respectand nu numai suveranitatea egala a statelor, dar mai ales
neamestecul in treburile interne, solutionarea disputelor prin mijloace diplomatice si
renuntarea la amenintarea utilizarii fortei.

Preocuparea fundamentala a Rusiei lui Putin este procesul de formare a unui sistem
international multipolar care ar avea loc chiar acum, cu noi centre de crestere
economica, de influenta financiara si politica, si pledeaza pentru prezervarea
bazei legale recunoscuta international - spre deosebire si contrapusa lumii bazate de
reguli ca si concept occidental - scopul fiind constructia unui ,,echilibru stabil intre
interesele care trebuie sa tina cont de noile realitati" - o alta formula de a sublinia
mentinerea statu quo-ului sub faldurile ONU si ale Consiliului de Securitate, in paralel
cu revizionismul practicat in virtutea ,,nevoii de echilibru intre interese" si ,,noile
realitati".

Ministrul de Externe rus Serghei Lavrov a subliniat pe tot parcursul interventiei sale,
faptul ca ONU este coloana vertebrala a ordinii mondiale moderne, cerand statelor sa
,,adere neconditionat" la Carta ONU, respectand suveranitatea si neamestecul in
treburile interne. El a blamat ,,parteneriatele inguste" create pentru a discuta teme ce
se afla deja pe agenda ONU, precum securitatea in spatiul cibernetic, criticand atat
Summitul Democratiilor anuntat de catre SUA cat si Alianta pentru Multilateralism
propusa de Franta si Germania, pe motiv ca ar fi cluburi exclusiviste in care s-ar
incerca crearea de reguli care sa fie impuse ulterior tuturor. ,,Daca vrem sa fim in
favoarea multilateralismului, atunci trebuie sa gasim impreuna modalitati de a gasi
formule de a-l aplica cinstit, fara incercari de a demonstra primatul cuiva sau sa
subminam drepturile cuiva."

In fapt, Serghei Lavrov are cea mai clara definire a ,,liniilor rosii" anuntate de catre
Presedintele Vladimir Putin in recentul sau discurs despre Starea Natiunii, acolo unde
anunta ca Rusia va decide unilateral care sunt liniile sale rosii. Cateva dintre aceste
conditii obligatorii ale Rusiei pentru toti ceilalti membri ai comunitatii internationale - o
formula unilaterala si perfect asociabila unui hegemon, odata ce regulile nu sunt
cuantificate nicaieri si sunt stabilite printr-un tip de exceptionalism asumat exclusiv de
catre Rusia in relatiile internationale - tin exact de regulile jocului care trebuie sa
ramana cele stabilite la Yalta, dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial si cuantificate in
cadrul ONU, cu precadere in Consiliul de Securitate, in care membrii permanenti,
marile puteri sunt statele responsabile cu precadere daca nu chiar in exclusivitate de
respectarea regulilor existente si de adoptarea celor viitoare.

,,Noi vrem egalitate, dar nu pentru catei" (Gr. Alexandrescu)


In fapt, vorbim despre o formula cunoscuta de comportament al Federatiei Ruse, care
considera ca disparitia Uniunii Sovietice a fost cea mai mare nenorocire a sfarsitului de
Secol 20. Rusia, succesoare la Tratate a URSS, ramane fidela intelegerilor de la Yalta
pe care le fetisizeaza si le vrea repetate in lumea de azi, daca nu chiar a acordurilor de
Mare Putere de tip Ribentropp-Molotov dinaintea Razboiului Mondial. Fireste nu
lipseste din panoplie sfera de influenta sau de interese privilegiate, pe care si-o asuma
cu precadere in spatiul post-sovietic, pe langa dreptul de veto in toate afacerile globale.

De asemenea, desi pledeaza pentru multilateralism, acesta nu este unul democratic,


tradus prin votul majoritar din Adunarea Generala a ONU, acolo unde sunt reprezentate
toate cele 198 de state, ci de votul cu majoritate calificata din Consiliul de Securitate si
de veto-ul celor 5 membri permanenti si mai ales de abuzul de acest vot, fara explicatii
si cu impunitate in raport cu regulile dreptului international si cele ale angajamentelor
existente, adica exact cele continute in conceptul occidental de ,,lume bazata pe reguli".
Si asta doreste si mai departe, si astazi, in raport cu orice legislatie de viitor si orice
formula de asociere mondiala a statelor suverane - institutie, organizatie regionala -
care trebuie sa intre sub controlul, imperiul si regulile Consiliului de Securitate si a
veto-ului sau. Aici dispare egalitatea suverana si democratia din modelul
multilateralismului in varianta Rusiei.

De altfel si aici apar noi evolutii in modul in care Rusia interpreteaza si relativizeaza
principiile, regulile si valorile din cadrul Cartei ONU la care a subscris in urma cu 70 de
ani. Astfel, daca a relativizat democratia in 2003, la aparitia Doctrinei Putin, prin
introducerea democratiei suvernane ca regula internationala si a verticalei puterii la
nivel intern, Rusia relativizeaza in fiecare zi drepturile omului, interpretate ca fiind
legate de dreptul umanitar, nicidecum de Carta Universala a Drepturilor Omului pe
care nu o invoca, ba chiar o respinge sau o interpreteaza in evaluarile proprii despre
democratia celorlalte state membre ale comunitatii internationale. Iar ideea
nevoii subordonarii oricaror organizatii fata de ONU si deciziilor luate prin Consiliul de
Securitate unde are drept de veto este o noutate expusa transant si direct, de aceasta
data, de catre Serghei Lavrov, cu ocazia acestei reuniuni.

Pentru ca Rusia isi doreste drept de veto in afaceri globale prezente si viitoare.
Revenirea la intelegerile celui de-al Doilea Razboi Mondial in formatul Yalta si
impartirea de pe celebrul servetel a sferelor de influenta, respingerea Summitului
Democratiilor (SUA) si a Aliantei pentru Multilateralism a statelor democratice pe care
o critica pentru faptul ca nu ar fi decat o modalitate de a-si impune regulile celorlalti.
De aceea sunt criticate in discurs reguli elaborate in forumuri neincluzive sau
discutarea oricaror alte reguli globale in alte organisme decat ONU, Consiliul de
Securitate sau agentiile subordonate. Totul trebuie sa ramana in cadrul ONU, si
discutate prin ,,echilibrul de interese" si prin prisma ,,evolutiilor realitatii curente".

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov

Reforma Consiliului de Securitate al ONU: pozitia unanima a actorilor implicati in


dezbaterea despre multilateralism
Desi discursul lui Serghei Lavrov a fost aplaudat si laudat de catre omologul sau chinez
Wang Yi - care detine formal pozitia de secretar pentru afaceri externe al Partidului
Comunist Chinez, pozitie superioara Ministrului de Externe formal al Chinei - pozitia
Rusiei a fost nuantata cu observatii vizand structura Consiliului de Securitate al ONU
atat de catre partea chineza cat si de catre Presedintele Adunarii Generale, diplomatul
turc Volkan Bozkir. De altfel, principala tema in discutie de fiecare data cand se ridica
discutia privind reformarea ONU pentru a fi adaptata lumii de astazi a fost tocmai
dreptul de veto al membrilor permanenti. Si variantele incercate pana astazi au fost
abtinerea de la veto cand e implicat statul in cauza, membru al Consiliului de
Securitate, cresterea numarului de membri permanenti pentru a reprezenta si statele
perdante in cel de-al Doilea Razboi Mondial, apoi pentru a reflecta acoperirea
geografica echilibrata - cu Germania, Japonia, India, Brazilia ca membri - sau chiar
disparitia/eliminarea dreptului de veto pentru a reflecta pe deplin egalitatea suverana a
statelor.

Presedintele Adunarii Generale nu a pledat direct pentru preluarea responsabilitatii


deciziilor de catre organismul pe care-l conduce si care reprezinta toate statele,
luand deciziile cu majoritate simpla. A realizat ca aceasta varianta este inacceptabila.
Dar a discutat explicit despre nevoia de reforma a Consiliului de Securitate, optand
pentru ,,un Consiliu de Securitate mai reprezentativ, mai responsabil in fata Adunarii
Generale si a tuturor statelor si mai transparent in deciziile sale". Batalia dintre dreptul
de veto si alternativa democratica a deciziei majoritatii statelor ramane marele
deziderat de castigat pentru multilateralismul ONU, care inseamna si democratie, daca
organizatia vrea sa ramana relevanta si in viitor.

Interesant este ca si Wang Yi a avut un discurs in acelasi sens, cu nuantele si interesele


promovare de catre China. Astfel, el a pledat pentru ,,nevoia ca ONU sa se adapteze
timpurilor si sa imbunatateasca eficienta, capabilitatile pentru raspunsul in cazuri de
urgenta, transparenta si efortul de reformare". Pentru China, importanta este
cresterea reprezentarii si a vocii statelor in curs de dezvoltare. Fireste ca si China
considera ca ,,impartirea lumii in tabere ideologice se opune multilateralismului", iar
membrii ONU ar trebui ,,sa urmareasca egalitatea si justitia, nu hegemonia". ,,Trebuie
sa punem accentul pe actiune si nu pe retorica", a adaugat ministrul chinez, care a
cerut ca ,,sistemul de guvernanta globala sa fie mai corect si mai echitabil".
FOTO

Shutterstock

Democratie, multilateralism, lumea bazata pe reguli in varianta americana


Secretarul de Stat al SUA, Anthony Blinken, a folosit reuniunea convocata de China
pentru a da replica majoritatii sustinerilor ruse ale lui Serghei Lavrov - care a vorbit,
paradoxal, dupa el. Si abordarea a tinut de rememorarea contextului si a intelesului
originar al prevederilor din Carta ONU, citandu-l pe Harry Truman, presedintele
american care a negociat-o si semnat-o. A fost formula de a contrapune vointa autorilor
si continutul prevederilor din Carta optiunilor, relativizarilor si interpretarilor
prezentate de Serghei Lavrov in numele Rusiei lui Putin. Astfel, el a subliniat motivele
originare ale efortului de a mentine pacea si securitatea globala prin adoptarea unui set
de principii pentru prevenirea conflictelor si pansarea suferintelor umane, apoi
recunoasterea drepturilor omului in varianta lor universala, deloc interpretabila sau
subiectiva, introducerea regulii dialogului pentru a imbunatati sistemul spre beneficiul
oamenilor.

In ceea ce priveste Consiliul de Securitate, si Blinken a facut observatia faptului ca


cele mai puternice state au acceptat sa se supuna tuturor acestor principii, ba chiar sa
manifeste o forma de auto-abtinere, refuzandu-si sa cada in pacatul de a face ceea ce
vor, dupa bunul plac, invocandu-l aici pe Presedintele Truman. Motivul este tocmai ca
statele mai putin puternice sa nu se simta amenintate si sa nu fie obligate sa se alieze
impreuna impotriva statelor puternice, membri permanenti din Consiliul de Securitate,
ca efect al impunitatii statelor puternice, al politicii bunului plac si al deciziilor pe
seama statelor mai mici si mai putin puternice, la un moment sau altul. In acest sens, el
a reamintit citand ca regulile din Carta ONU nu preamaresc statul, ci plaseaza, chiar de
la Articolul 1, si cetateanul in prim plan, oamenii - paragraful trei noteaza explicit
respectul pentru drepturile omului si libertatile fundamentale.

Secretarul American de Stat spune ca oamenii sustin intr-un numar covarsitor sistemul
democratic care reprezinta interesele, valorile si sperantele tuturor, chiar daca sistemul
este astazi in pericol. Presiunea ar veni de la nationalism, de la represiune si reprimare
interna, in crestere, de la rivalitatile dintre state care se aprofundeaza  si atacuri
impotriva ordinii internationale. De aceea, Statele Unite au anuntat, dincolo de
conlucrarea cu toate statele pe temele globale, si faptul ca vor respinge cu tarie si vor
reactiona puternic impotriva statelor care submineaza ordinea internationala, care
pretind ca regulile agreate nu exista, sau pur si simplu le incalca dupa bunul plac. Iar
motivul este ca sistemul nu are cum sa functioneze daca nu toate statele, cu atat mai
mult cele din Consiliul de Securitate, cele mari si puternice care l-au construit,
nu respecta regulile convenite.

Solutiile lui Blinken si ale Americii pentru a depasi aceste probleme constau in
respectarea (cu buna credinta, as adauga eu) de catre toti membri a propriilor
angajamente, cele care decurg din Carta Natiunilor Unite dar si cele din tratate si
conventii, din Rezoutiile Consiliului de Securitate dar si din dreptul umanitar
international, din regulile si standardele agreate sub auspiciile Organizatiei Mondiale a
Comertului si a numeroaselor organizatii internationale de standardizare existente.
Acest fapt a dus, de altfel, la intarirea unor competitori puternici ai SUA, care au
respectat lumea bazata pe reguli.

Al doilea punct este respectarea drepturilor omului si a demnitatii umane, care trebuie
sa ramana in miezul ordinii mondiale, deoarece toate natiunile au convenit ca anumite
drepturi ale oamenilor trebuie respectate oriunde. Iar jurisdictia interna nu poate da
unui stat dreptul de a incalca aceste drepturi, de a-si pune cetatenii in sclavie, de a-i
tortura, aduce la disperare sau a-i epura etnic, in nici un fel. In fine, respectarea
egalitatii suverane a statelor mentionata in principiile fondatoare ale ONU nu permite
unui stat, oricat de puternic, redesenarea frontierelor altui stat, rezolvarea disputelor
teritoriale prin utilizarea fortei si amenintarii cu forta, sau pretentiile unui stat de a
beneficia de o sfera de influenta pentru a dicta sau impune coercitiv alegerile si
deciziile sale altor state. Tot asa cum este agresiune si actiune ostila care ameninta
pacea si securitatea mondiala
, in sensul prevazut de Carta ONU, tintirea unui alt stat cu dezinformare sau
militarizarea coruptiei, subminarea alegerilor libere si corecte ale altui stat si a
institutiilor democratice sau vanarea jurnalistilor si dizidentilor peste hotare. Rusia si
China s-au putut regasi in acest discurs, ca si toate autocratiile existente.