Sunteți pe pagina 1din 1

bileul 21

1. Ce este argumentarea?
Argumentarea este o formă a gândirii care constă în fundamentarea afirmaţiei
despre adevărul sau falsul unei afirmaţii sau teorii. Argumentarea este un „proces
de justificare logică a unei propoziţii”. În procesul argumentării se realizează
cerinţa unui dintre cele mai importante principii ale gândirii corecte – principiul
raţiunii suficiente. Sarcina principală a argumentaţiei este o întemeiere completă
sau parţială a unor afirmaţii cu ajutorul folosirii altor afirmaţii. Argumentarea are
un rol foarte mare în mai multe domenii – în procesul cunoaşterii ştiinţifice, în
dezvoltarea teoriilor ştiinţifice, în procesul didactic, în procesul comunicării dintre
oameni, în discuţii ştiinţifice
2. Care este structura argumentării?
(a). INDICATORI LOGICI DE PREMISĂ – introduc propoziţiile temei (premise)
(b). INDICATORI LOGICI DE CONCLUZIE – introduc teza (concluzia) unei
argumentări
3. Ce este demonstraţia, Care este structura demonstraţiei?
Demonstraţia este derivarea logic corectă a concluziei din premise adevărate.
Demonstraţia este tipul de argumentare în care drept argumente servesc propoziţii,
adevărul cărora este stabilit. Este important nu doar de a demonstra o teză
adevărată, ci şi de a combate una falsă.
Structura demonstraţiei
Orice demonstraţie se compune din:
– Teza de demonstrat (demonstrandum) este o propoziţie concretă pe care o
propunem şi pe care urmează să o argumentăm (demonstrăm, dovedim).
– Fundamentul demonstraţiei (principia demonstrandi) este un ansamblu de
premise din care urmează să conchidem teza (premisele sunt numite şi argumente).
– Procesul de demonstrare (forma logică a raţionamentului care leagă fundamentul
de teză) este raţionamentul sau ansamblul de raţionamente prin care deducem teza
din premise.

S-ar putea să vă placă și