UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE STIINTE,EDUCATIE FIZICA SI INFORMATICA

KINETOTERAPIE SI MOTRICITATE SPECIALA

MASAJUL GAMBEI SI AL PICIORULUI

REFERAT

STUDENT ,NITA ELENA

ANUL II
 INTRODUCERE

Masajul medical face parte din fizioterapie.

Prin termenul de masaj se întelege o grupare sistematică şi ştiintifică de
manipulări executate manual asupra tesuturilor corpului uman, cu scopul de a
influenta tesutul nervos şi muscular şi circulatia generală. Cu exceptia
automasajului, masajul medical este o metodă terapeutică pasivă.
Masajul medical se poate face şi prin procedee mecanice, utilizânduse
diverse aparate sau apa.
Procedeele manuale – manevre sau manipulări de masaj – constă din
mişcări variate de alunecare a mâinilor la suprafata corpului şi de presiune în
profunzime, de strângere şi stoarcere a tesuturilor, de lovire ritmică pe părtile
cărnoase, de scuturare a segmentelor etc. Procedeele manuale sunt cele mai
vechi, mai răspândite şi mai eficace forme de executare a masajului, deoarece
mâna omului dispune de multiple posibilităti de adaptare şi de perfectionare a
mişcărilor.

Masajul mecanic se execută cu instrumente sau aparate mişcate fie cu

mâna, fie cu ajutorul unor surse diverse de energie. Există numeroase aparate
care însă nu pot înlocui mâna omului. În practică, se foloseşte numai masajul
vibrator, care este mai bine executat cu aparate decât cu mâna.
 Procedeele de masaj se execută cu o anumită tehnică, după reguli
metodice bine stabilite, respectând toate conditiile de igienă şi urmând cu
strictete indicatiile sau contraindicatiile medicale.
Tehnica şi metoda de masaj variază în raport cu forma şi structura
tesuturilor sau ale organelor pe care dorim să le masăm şi cu scopul pe care îl
urmărim. În ordinea dispozitiei lor anatomice, de la suprafată spre profunzime,
părtile moi ale corpului care sunt prelucrate prin masaj, sunt: tegumentele,
straturile subtegumentare (tesut conjunctiv şi grăsos), muşchii, vasele şi nervii,
tesuturile şi organele profunde.
Masajul poate fi superficial sau profund, partial sau general, de durată
mai scurtă sau mai lungă, calmant sau stimulant. În anumite cazuri, atunci când
masajul nu poate fi executat de o persoană pregătită, acesta poate fi înlocuit, în
parte, cu automasajul.
Rezultatele obtinute prin masaj depind în mare măsură de folosirea unei
tehnici corecte.
Masajul – partial sau general – executat pe tesuturile de la suprafata corpului
mai este cunoscut sub numele de masaj somatic.
Masajul terapeutic, medical, reprezintă unul din mijloacele de tratament
fizioterapic care, combinat cu kinetoterapia, poate contribui la vindecarea sau
ameliorarea multor afectiuni.
 Aria de aplicare a masajului medical este destul de vastă şi, dacă este
indicat în timp util şi aplicat corect, contribuie, alături de celelalte măsuri
terapeutice la scurtarea timpului de recuperare a pacientului.
Masajul terapeutic poate fi indicat în :
• leziuni ale pielii şi ale structurilor continute de aceasta;
• leziuni ale muşchilor şi ale tendoanelor;
• leziuni osoase, articulare sau sechele ale acestora;
• leziuni ale nervilor periferici;
• afectiuni neurologice centrale;
• afectiuni ale sistemului circulator;
• afectiuni organice etc.
In continuare vom discuta despre masajului gambei si alpiciorului.
 Masajul gambei

Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambei şi în special a tricepsului

sural, subiectul va fi aşezat în decubit ventral, cu genunchiul uşor flectat şi cu
piciorul în uşoară flexie plantară;

-gamba se mentine în această pozitie fie cu ajutorul unei mâini, fie

sprijinind- se pe un genunchi al teraputului, pe un obiect (prosop
rulat)sau pe planul înclinat al banchetei.

Masajul gambei se începe cu alunecări lungi, care pornesc de la călcâi şi

depăşesc în sus articulatia genunchiului;

- se continuă cu alunecări scurte şi vii, prin care se prelucrează pe rând

tendonul lui Achile, muşchii gastrocnemieni şi spatiul popliteu.

Pe tendonul lui Achile se aplică neteziri liniare, scurte, în lungul acestuia sau
transversale, în „fierăstrău”.
 Pe partea cărnoasă a gambei, alunecările vor fi mai apăsate şi executate
continuu sau sacadat, cu podul palmei, cu rădăcina mâinii şi cu degetele îndoite
în pumn, „în pieptene”.

În spatiul popliteu netezirile trebuie să fie mai superficiale.

Frictiunile se aplică începând dinapoia maleolelor, în lungul tendonului

lui Achile, mergându-se în sus, până sub genunchi.

Se frământă cu o mână sau cu ambele mâini masa muşchilor posteriori ai

gambei.

Manevrele de batere se aplică mai ales pe partea cărnoasă, după care

urmează rulatul regiunii.

Scuturarea membrului inferior în întregime se execută în felul următor:

- se prinde piciorul cu o mână sau cu ambele şi, în timp ce se face o

uşoară tractiune în sens longitudinal, se execută mişcări vii şi scurte, în
sus, în jos şi lateral.

Dacă se doreşte masarea simultană a membrelor inferioare, terpeutul se

aşază cu fata spre picioarele subiectului, aplică mâinile pe cele două gambe şi
execută manevrele de masaj pe întreaga fată posterioară a membrelor inferioare.
 Masajul articulatiei gleznei

Incepe cu netezirea care se poate executa cu ambele maini, urmata de

presiune in zona perimaleolara si de fricitune a articulatiei tibiotarsiene.
Frictiunea incepe cu tendonul lui Ahile, sub maleola externa, apoi pe fata
dorsala si din nou catre tendonul lui Ahile, pe sub maleola interna.

Masajul piciorului

Pentru masajul piciorului pacientul sta in decubit dorsal cu membrul

inferior intins.

Pe partea dorsala a piciorului se face netezirea, cu palma, avand degetele

departate pentru fiecare metatarsian in parte, pornind de la varful degetelor
pacientului catre glezna. Aici se face netezirea specifica gleznei, cu cele doua
police pornind de la mijlocul articulatiei dupa care se ocolesc cele doua maleole
(interna si externa) concomitent.

Pe regiunea plantara – netezirea pieptene – se deruleaza pumnul de la

radacina pana la varfuri pe aponevroza plantara. Tot pe partea dorsala se mai fac
geluirile ca forma de framantat. Cu degetele departate pe metatarsiene iar pe
partea plantara se fac framantari cu 4 degete pe muschii tenari, hipotenari,
bureletul plantar si geluiri pe aponevroza plantara de la bureletul plantar pana la
calcaneu.

Frictiunea se face tinand contrapriza cu o mana pe calcaneu pornind cu

pozitia deget peste deget, de la mijlocul articulatiei tarsiene, ocolind maleola
dupa care se schimba mana contrapriza si se lucreaza pe partea cealalta. Se face
frictiunea si la calcaneu la insertia tendonului lui Ahile.

Frictiunea se mai executa la toate articulatiile interfalangiene cu policele

deasupra si aratatorul dedesubt, cu miscari circulare la fiecare articulatie.
Tapotamentul se executa pe partea plantara cu o singura mana, cu toate formele
lui.

Vibratia se executa atat pe partea dorsala cat si pe partea plantara cu

palma intreaga, realizand trenuri vibratorii succesive in lungul fibrei musculare
cu efect sedativ.

Masajul se incheie cu neteziri atat pe partea dorsala a piciorului (cu palma

intreaga) cat si pe partea plantara (netezirea pieptene).
BIBLIOGRAFIE

1. Cordun, Mariana, 1995, Masajul - tehnici si aplicatii în sport, Editura

Tehnică, Bucuresti.
2. Drăgan, I., Petrescu, O., 1993, Masaj– Automasaj, Editura Aquila,
Bucuresti.
3. Drăgan, I. si colab., 1993, Masaj – Automasaj – Refacere – Recuperare,
Editura Cucuteni, Bucuresti.
4. Fozza, Cristina, Nicolaescu, V., 1980, Gimnastica corectivă si masaj,
I.E.F.S., Bucuresti.
5. Ionescu, A., 1963, Masajul cu aplicatii în sport, Editura Didactică si
Pedagogică, Bucuresti.
6. Ionescu, A., 1994, Masajul – procedee tehnice, metodă, efecte, aplicatii
în sport, Editura All, Bucuresti.