Microeconomie

- note de curs Prof. univ. dr. Cosmin Marinescu

Productivitate marginală și productivitate medie

Productivitatea marginală a muncii reprezintă sporul de producţie datorat

creşterii cu o unitate a factorului muncă. Din punct de vedere matematic,
!!
WmgL = !!
.

Pentru modificări infinitezimale ale nivelului de angajare a factorului muncă,

productivitatea marginală poate fi exprimată ca derivata de gradul I:
!!
Q=f(k, L) => WmgL = Q! k, L = !!
.

Pe termen scurt, la baza combinării factorilor de producţie stă legea

productivităţii marginale descrescânde, care exprimă relaţiile de cauzalitate dintre
factorul variabil (variabilă independentă) şi producţie (variabilă dependentă).
Prin productivitate medie a muncii înţelegem producţia obţinută în medie pe
!
unitatea de factor de producţie variabil: WmL = !
.

Relaţia dintre WmgL şi WmL:
1) dacă WmgL>WmL =>WmL creşte
2) dacă WmgL<WmL =>WmL scade
3) dacă WmgL=WmL => WmL= maximă
Microeconomie - note de curs Prof. univ. dr. Cosmin Marinescu

Analiza costurilor pe termen scurt

Pe termen scurt, costurile se împart în costuri fixe şi costuri variabile.

Costurile variabile reprezintă acea categorie a costurilor ce îşi modifică
dimensiunea în raport de volumul producţiei.
Considerând capitalul factorul fix şi munca factorul variabil, obţinem
următoarele relaţii:

CF = r ∗ k , unde r= preţul factorului capital (chiria sau dobânda)

CV = w ∗ L , unde w= preţul factorului muncă (salariul)

CT = CF + CV = r ∗ k + w ∗ L
Pentru orice decizie de producţie, semnificativ nu este nici costul fix, nici
costul variabil, care reprezintă, în esenţă, mărimi totale şi rezultate ale producţiei, ci
costul marginal.
Orice decizie antreprenorială de modificare a volumului producţiei se bazează
pe o evaluare comparativă între costurile marginale antrenate de mişcarea
respectivă şi anticiparea unor venituri marginale.
Costul marginal reprezintă variaţia costului total determinată de modificarea
cu o unitate a producţiei.
!!" !!"!!!" !!"
Cmg = !!
= !!
= !!

Pentru modificări infinitezimale, costul marginal se calculează ca prima

derivată a funcţiei costului total sau variabil.
!!" !!"
Cmg = !!
= !!

Aceasta înseamnă că înclinaţia tangentei într-un anumit punct la curba

costului total sau la curba costului mediu reflectă costul marginal în acel punct.
Pe baza elementelor ce caracterizează relaţia dintre o mărime marginală şi
mărimea totală, modul în care evoluţia costului marginal determină configuraţia
specifică a curbelor CV şi CT poate fi reprezentat grafic după cum urmează:
Microeconomie - note de curs Prof. univ. dr. Cosmin Marinescu

La nivelul Q1 al producţiei, costul marginal înregistrează valoarea minimă.
Aceasta înseamnă că, la Q1, curbele CV şi CT înregistrează un punct de
inflexiune.
Curba costului total are aceeaşi formă cu cea a costului variabil, cu deosebirea
că ordonata fiecărui punct de pe curba CT va avea ca valoare suma dintre CF şi
valoarea ordonatei punctului corespunzător de pe CV.
Costurile medii
Costurile medii se calculează prin raportarea costului total corespunzător la
nivelul producţiei. Astfel, deosebim trei tipuri de costuri:
!" !" !"
a) Cfm = !
b) Cvm = !
c) Ctm = !

Relaţia dintre acestea poate fi dedusă în baza relaţiei dintre costurile totale
aferente (CTm= CVm+CFm).
Din punct de vedere grafic, evoluţia CFm este una permanent descrescătoare
pe măsură ce producţia se amplifică:
Microeconomie - note de curs Prof. univ. dr. Cosmin Marinescu

Din punct de vedere grafic, relaţiile dintre costurile totale, cele medii şi cele
marginale pot fi reprezentate astfel:

Minimul Cvm se atinge pentru producţia Q2, corespunzătoare nivelului L2 de
angajare a factorului muncă (limita extensivă). Cvm corespunzător unui anumit nivel
al producţiei este descris de panta coardei ce trece prin origine şi intersectează sau
este tangentă la curba CV în punctul corespunzător producţiei alese.
În mod similar, minimul Ctm se atinge pentru producţia Q3, corespunzătoare
nivelului L3 de angajare a factorului muncă (limita intensivă), dincolo de nivelul
producţiei corespunzător Cvm minim. Aceasta se bazează pe ipoteza conform căreia
creşterea Cvm, după ce îşi atinge minimul, este mai lentă decât scăderea Cfm.
Microeconomie - note de curs Prof. univ. dr. Cosmin Marinescu

Cum Cmg reprezintă panta curbei CV, respectiv a CT, şi cum Cvm şi Ctm sunt
minime pentru Q2 şi Q3, acolo unde panta coardei mobile egalează panta curbelor CV
şi CT, se poate deduce că pentru Q2 Cmg=Cvm şi pentru Q3 Cmg=Ctm.
Relaţia ce se stabileşte între costurile medii şi Cmg corespunde oricărei relaţii
dintre o mărime medie şi una marginală: atâta vreme cât curba Cmg se găseşte
dedesubtul Cm (variabil sau total), acesta din urmă va scădea; atunci când curba Cmg
se află deasupra curbei Cm (variabil sau total), acesta din urmă va creşte.
Relaţia cost marginal - productivitate marginală
Relația cost mediu - productivitate medie
Intuitiv, relaţia dintre productivitate şi costuri trebuie să fie una invers
proporţională: dacă productivitatea este un indicator al eficienţei alocării resurselor,
unei productivităţi mai mari îi vor corespunde economii în planul costului.

ΔCV Δ(w ∗ L) ΔL w w
Cmg = = =w∗ = =
ΔQ ΔQ ΔQ ΔQ WmgL
ΔL
=> Atunci când Wmg este maximă, Cmg este minim.
CV w ∗ L w w
Cvm = = = =
Q Q Q WmL
L
=> Atunci când WmL este maximă, Cvm este minim.