AN II

13 ,
r .
ă N
ic
at
em
T
ia
aţ
ic
bl
Pu

Sub-programul
pomicol

Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale
Textul acestei publicaţii are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro; www.rndr.ro

USR: Departamentul Publicaţii, 2014

Fotografie coperta I: www.shutterstock.com

Credite foto: Facultatea de Horticultură - Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, www.shutterstock.com

© RNDR, 2014

Reproducerea textelor este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

CUPRINS

Abrevieri .......................................................................................................................................................................................... 2

Introducere ................................................................................................................................................................................... 3

Situația actuală a pomiculturii în România ................................................................................................................... 4

Analiza SWOT a sectorului pomicol din România ......................................................................................................... 9

Nevoi abordate prin sub-programul tematic pentru sectorul pomicol ....................................................... 13

Bugetul sub-programului pomicol ................................................................................................................................... 14

Obiective generale și specifice ale sub-programului pomicol ........................................................................... 15

Măsurile implementate prin sub-programul pomicol............................................................................................. 16

Investiţii în exploataţii pomicole ..................................................................................................................................... 18

Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol ............................................................................ 24

Cooperare în sectorul pomicol .......................................................................................................................................... 27

Calitatea materialului săditor pomicoL ....................................................................................................................... 34

Sisteme de cultură în pomicultură................................................................................................................................... 36

Eficiența economică a speciilor pomicole în diferite sisteme de cultură ................................................... 38

Bibliografie ................................................................................................................................................................................. 40
 ABREVIERI
AFIR Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale

CAC Conformitas Agraria Communitatis

CCT DRAP Comitetul Consultativ Tematic Dezvoltare Rurală, Agricultură și Pescuit

GO Grupuri operaționale

FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

PEI Parteneriat European de Inovare

PEI-AGRI Parteneriatul European pentru Inovare privind Productivitatea și Durabilitatea Agriculturii

PNDR Programul Național de Dezvoltare Rurală

RGA Recensământul General Agricol

RNDR Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală

SAU Suprafața agricolă utilizată

STAS Standard de Stat

TFUE Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene

UE Uniunea Europeană

VT Virus tested

VF Virus free

2
Introducere
În ultimii 23 de ani, sectorul pomicol s-a aflat
într-un declin constant, cu consecinţe nefaste
asupra dezvoltării economice a mediului rural
şi asupra calităţii vieţii comunităţilor din zonele
pomicole tradiţionale. Așadar, contextul actual
marcat de probleme structurale evidente ale sec-
torului și gradul scăzut de adaptare la cerinţele
pieţei, a făcut ca strategia acestui sub-program
tematic din cadrul PNDR 2014-2020 să abor-
deze într-o manieră integrată sectorul pomicol
pornind de la producție și până la consumator.
Un prim obiectiv al sub-programului vizează re-
structurarea și îmbunătățirea competitivității
sec­torului pomicol. În acest sens, au fost elabora-
te măsuri care sprijină investițiile în active fizice
și exploatații pomicole, respectiv, susțin crește-
rea suprafețelor ocupate de plantațiile pomicole
și pepiniere, și modernizarea parcului tehnologic.
Plecând de la aceste investiții și mergând în zona
de procesare și marketing al fructelor și produ-
selor derivate, se asigură o altă componentă de
sprijin în cadrul sub-programului tematic. În-
ființarea ori extinderea și dotarea unităților de
procesare, a rețelelor locale de colectare, recep-
ție, depozitare, condiționare, sortare și ambalare
creează premizele formării lanțurilor scurte și
ale valorificării superioare a produselor cu va-
loare adăugată.
Un alt set de măsuri completează acțiunile pre-
cedente și oferă sprijin pentru înființarea gru-
purilor de producători și cooperarea în sectorul
pomicol. Astfel, se oferă cadrul pentru îmbună-
tățirea performanțelor generale ale exploatațiilor
pomicole, asigurarea unei mai bune integrări pe
piață a produselor primare și creșterea venituri-
lor prin comercializarea în comun a producției și
o mai bună aprovizionare cu input-uri.
Totodată, prin înființarea Grupurilor Operațio­
nale, se promovează inovarea și este facilitată
cooperarea actorilor din sector în scopul comer-
cializării produselor în cadrul lanțurilor scurte.
Aportul domeniului de cercetare-dezvoltare prin
soluții inovative conectate la realitățile sectoru-
lui și aplicarea unor tehnologii de top, conduc
către creșterea gradului de adaptare a exploata-
țiilor la schimbările climatice și cerințele pieței
și la promovarea tehnicilor de producție priete­
noase cu mediul.
Sub-programul pomicol reprezintă în esență o
șansă uriașă de relansare economică și o poartă
către realizarea unor afaceri de succes.
3
 Situația actuală a pomiculturii
în România

În contextul nevoii de dezvoltare durabilă a Se menține tendința de diminuare a su-

sectorului pomicol, este necesar să pornim prafețelor ocupate cu plantații pomicole, în
de la realitățile actuale ale domeniului, ra- ultimii cinci ani ritmul defrişărilor fiind mai
diografiind elementele definitorii ale acestui accelerat decât cel al înființărilor (în perioada
segment de activitate. 2008-2012 au fost defrișate 5 722 de hectare
și înființate doar 3 007 hectare).
Teritoriu şi populaţie
Arealele pomicole în România ocupă o supra- Sursa: Date administrative MADR
față de 100 957 km2, din care peste 84,7% se
află în spațiul rural. Populația de aproximativ
9 407 milioane locuitori din cadrul acestor
areale cunoaște un declin demografic, fiind în
continuă scădere și în curs de îmbătrânire.

Analiza sectorului pomicol

Teritoriul care face obiectul sub-programu-
lui tematic pentru sectorul pomicol acoperă
1 341 de localități ce dețin o suprafață pomi-
colă totală de 158 632,57 de hectare, repre-
zentând aproximativ 1,2% din SAU (suprafa-
ța agricolă utilizată). În perioada 1990-2013
suprafața ocupată cu plantații pomicole a
scăzut cu aproximativ 50% (de la 313,4 mii
de hectare în 1990 la 158,6 mii de hectare în Fig. 1. Suprafețele ocupate de speciile pomicole (2013)
*Alte specii: cătină, aronia, trandafir de dulceață,
anul 2013). soc, lonicera, măceș, corn

4
Structura pe vârste, sisteme de cultură

Sursa: Date administrative MADR

și clase de productivitate
Majoritatea plantaţiilor pomicole sunt îmbă­
trânite, cu vârste mai mari de 25 de ani, cu
potenţial productiv redus, în declin sau aban-
donate (fig. 2). Doar pe 7% din totalul supra-
faței sunt plantații tinere. Cele pe rod ocupă
67 110 hectare și reprezintă 42% din totalul
suprafaței (fig. 3). În funcție de sistemul de
cultură, se constată un procent foarte mare
(68%) deținut de plantațiile clasice, 30% Fig. 3. Situația suprafețelor ocupate de plantațiile
pomicole în funcție de potențialul productiv (2013)
plantații intensive și numai 2% plantații su-
perintensive. În ceea ce privește suprafaţa
exploatațiilor pomicole ecologice, aceasta a
crescut, de la 211 hectare în 2006 la 6 083
hectare în 2012. Dintre acestea, aproximativ
86% sunt în conversie și doar 14% certificate.

Fig. 4. Situația suprafețelor ocupate de plantațiile

pomicole în funcție de sistemul de cultură (2013)

Dimensiunea fizică a exploataţiilor

Fig. 2. Suprafețele ocupate de plantațiile
pomicole pe grupe de vârstă (2013)
agricole ce dețin plantații pomicole
Fărâmițarea excesivă a terenurilor, cu precă-
dere în zona colinară (favorabilă culturilor
pomicole) reprezintă un factor determinant
în declinul sectorului pomicol.

5
 La nivelul anului 2010, suprafața medie a
unei exploatații agricole pomicole era de 0,38
hectare, cu mult sub suprafața minimă nece-
sară unei exploatații pomicole viabile (0,3 -
5,0 ha). Conform datelor din Recensământul
General Agricol (RGA), cele mai mari dimen-
siuni medii în România le au plantațiile de
piersic și nectarin (0,64 ha) și cele mai mici,
plantațiile de păr (0,16 ha).
Forma juridică de organizare a exploa-
tațiilor agricole ce dețin plantații po-
micole
Majoritatea exploatațiilor pomicole sunt
orga­nizate sub formă de exploatații indivi-
duale, PFA sau IF (98,92%) și gestionează
peste 76% din suprafața pomicolă.
6
Accesul la resurse financiare
Volumul mic al investițiilor din sectorul po-
micol are mai multe cauze dintre care amin-
tim: costurile ridicate pentru înființarea de
noi plantații, perioada lungă de timp până la
intrarea pe rod a pomilor, veniturile scăzute
la nivel de gospodărie în mediul rural, nu-
mărul scăzut de locuri de muncă disponibile
în mediul rural, accesul redus la resursele fi-
nanciare și costurile mari ale produselor de
creditare.
Forme asociative
Slaba asociere și cooperare în scopul produ-
cerii, dar mai ales al valorificării în comun
a producţiei de fructe, este un alt factor im-
portant ce a influențat negativ valorificarea
producției și, implicit, veniturile pomicultori-
lor. La nivelul anului 2013, existau numai 14
forme asociative: 3 organizaţii de producători
și 11 grupuri de producători recunoscute pre-
liminar. Doar 8 dintre acestea acoperă exclu-
siv produse din sectorul pomicol.

Producţie și consum
Principala producție de fructe în România
provine de la cele 2 specii majore: prunul și
mărul. Împreună asigură 77% din producția
internă de fructe și ocupă aproximativ 83%
din suprafața cultivată cu pomi (fig. 1). Pro-
ducția medie de mere la unitatea de supra-
față în România este de numai 85 kg/ha, sub
jumătate din media producției înregistrate la
nivelul UE 27 (fără Italia și Irlanda, 2012).
Consumul mediu de fructe pe cap de locuitor,
la nivel național, este însă în creștere (66,9 kg
în 2012), ceea ce indică o creștere a necesa­
rului intern de fructe.
existentă în acest sens, capacitatea totală a
Industria de procesare depozitelor de fructe fiind doar de 132 735 de
tone (2011).
La nivelul exploataţiilor pomicole se regăsesc
dotări uzate fizic şi moral, fără sisteme inte-
Comerțul cu fructe și produse din
grate de valorificare a producţiei (colectare,
fructe
sortare, calibrare, condiţionare, depozitare,
am­balare, comercializare), aspect ce se re- În condițiile actuale, producția de fructe a
flectă negativ în productivitatea, profitabili- României poate acoperi necesarul intern
tatea şi competitivitatea acestor exploataţii. doar pentru trimestrele III și IV, în prime-
Spațiile de depozitare nu acoperă nevoia le două trimestre aceasta fiind acoperită în

7

mare parte din import. Comerțul internațio-
nal cu fructe este dezechilibrat. Spre exem-
plu, în anul 2012, în cazul piersicilor și nec-
tarinelor, importul a fost de peste trei ori mai
mare decât producția internă, iar cantitatea
exportată a fost de sub 4% din cantitatea im-
portată. Chiar și la mere, în același an, impor-
turile au depășit exporturile cu peste 31 000
de tone și au reprezentat peste 22% din pro-
ducția internă.
Educație și formare profesională
Scăderea nivelului de instruire a manageri-
lor exploataţiilor pomicole se datorează, atât
scăderii numărului de absolvenți ai școlilor
cu profil agricol (învățământ profesional,
8
liceal și postliceal) de la 16 937 în 2005 la 4 511
în 2012, cât și reducerii numărului liceelor cu
profil agricol, de la 124 în 1997 la doar 44 în
2011.
Consultanța
La nivelul anului 2012, numărul total de an-
gajaţi din reţeaua de consultanţă publică era
de 850 de persoane dintre care, 500 în cen-
trele locale de consultanţă agricolă şi 350 în
camerele agricole judeţene, acoperind doar
25% din unitățile administrative.
Cercetarea pomicolă
În ultimii 23 de ani numărul institutelor și
stațiunilor de cercetare pomicolă (publice) a
scăzut de la 26 de unități înainte de 1990 la
doar 8 în 2013. Scăderea suprafețelor deți-
nute de unitățile de cercetare pomicolă este o
consecință, atât a declinului sectorului pomi-
col, cât și a retrocedării terenurilor.
Calitatea vieții în arealele pomicole
Peste 84,7% din suprafața arealelor pomicole
se află în spațiul rural și, ca atare, acestea
sunt afectate de lipsa infrastructurii sau de o
infrastructură deficientă, cu impact negativ
asupra dez­voltării economice a spațiului ru-
ral și, implicit, asupra dezvoltării sectorului
pomicol. De asemenea, infrastructura educa­
ţională, sanitară şi culturală nu are capacita-
tea de a susţine un nivel de viaţă decent.
Analiza SWOT a sectorului
pomicol din România
Pentru realizarea analizei SWOT s-au luat în
considerare situația socio-economică, nivelul
sectorial, mediul și clima, aceastea fiind re-
flectate în toate cele patru coordonate anali-
zate: punte tari, puncte slabe, oportunități și
amenințări.
Puncte tari
• pondere ridicată a zonelor rurale în cadrul
arealelor pomicole;
• suprafață semnificativă, caracterizată de
condiții pedoclimatice favorabile culti­vă­
rii unui număr mare de specii pomicole;
• tradiţie în domeniul pomiculturii în
România şi existența unor bazine po­
micole consacrate;
• tradiție în activitatea de cercetare-dezvol­
tare în domeniul pomiculturii;
• număr însemnat de soiuri autohtone și
portaltoi cu grad ridicat de adaptare la
condiţiile pedoclimatice din România;
• existenţa unei structuri interprofesionale
recunoscute care derulează diferite pro­
grame şi proiecte în beneficiul membrilor
săi;
• consum scăzut de input-uri chimice;
• biodiversitate mare asociată plantațiilor
pomicole;
• posibilități ridicate de stocare a carbo­
nului prin utilizarea unor specii pomicole
cu o perioadă mare de exploatare.

Puncte slabe
• trend demografic negativ și populație în
curs de îmbătrânire;
• nivel scăzut al venitului pe gospodărie și
numărul redus de locuri de muncă;
• infrastructură rurală de bază slab dezvol­
tată și servicii de bază neadaptate nevoilor
populaţiei;

9

• nivel scăzut al educației și formării pro­
fesionale în domeniul pomicol, deter­
minat de scăderea numărului de unități
școlare cu specific agricol (licee) și a
nu­mărului de absolvenți (învățământ
profesional, liceal și postliceal);
• cost ridicat al investițiilor, acces redus
la resurse financiare și costuri mari ale
produselor de creditare;
• număr mare de exploatații pomicole de
mici dimensiuni și al celor fără per­so­
nalitate juridică, grad mare de fărâ­mițare
a suprafeţelor pomicole;
• suprafață redusă ocupată de culturi în
spații protejate;
• procent ridicat de plantații pomicole îm­
bă­trânite și rată scăzută de înlocuire a
plantațiilor pomicole aflate în declin;
• dotări tehnice insuficiente și cu un grad
ridicat de uzură fizică și morală în cadrul
exploataţiilor pomicole;
10
• capacitate redusă a sistemelor de colec­
tare şi depozitare raportat la nevoile
sectorului;
• dificultăţi în valorificarea fructelor pe
piaţă, din cauza cooperării și asocierii re­
duse a producătorilor de fructe;
• producție orientată spre autoconsum și
nu către comercializare;
• producție scăzută la unitatea de suprafață
(ha);
• sistem public de consultanță în tranziție,
capacități globale de consultanță ina­dec­
vate cerințelor pieței, structuri şi sisteme
pentru transferul de cunoștințe și inovare
slab dezvoltate;
• diversificare slabă a sortimentului, exis­
tența a două specii pomicole principale
(măr, prun), urmate la mare distanță de
celelalte specii;
• susținere financiară slabă a instuțiilor de
cercetare cu specific pomicol, scăderea
numărului și a suprafețelor deținute de
acestea;
• capacitate redusă a institutelor și sta­
țiunilor de cercetare pomicolă de a pro­
duce material de plantare de calitate, din
categoria biologică „Certificat”;
• număr mic de sisteme integrate de valo­
rificare a producţiei (colectare, sortare,
calibrare, condiţionare, depozitare, am­
balare, comercializare);
• nivel redus al exporturilor concomitent
cu un nivel ridicat al importurilor;
• fluctuația producției de fructe, cauzată în
special de efectele climatice extreme;
• incapacitatea producătorilor autohtoni de
a asigura necesarul de ofertă în termeni
cantitativi, calitativi și de continuitate;
• capacitate redusă a fermierilor de a
achiziționa și utiliza tehnologii și tehnici
inovative;
• insuficientă corelare a cercetării din
domeniul pomicol cu practica agricolă;
• unități de procesare cu un grad ridicat de
uzură fizică și morală;
• sisteme inadecvate de gestionare a ris­
curilor prin care să se diminueze / prevină
efectele produse de potențialele riscuri
(plase antigrindină, sisteme de irigații,
sisteme antiîngheț, sisteme de avertizare
în timp real, folii antiploaie);
• utilizarea unor sisteme de irigații mari
consumatoare de energie și apă;
• scăderea suprafețelor pomicole, cu im­
pact direct asupra condițiilor de mediu și
climă.
Oportunități
• interes crescut pentru dezvoltarea infra­
structurii în zonele rurale;
• creșterea accesului populației din zonele
rurale la programele de instruire şi
formare;
• creșterea accesului antreprenorilor din
arealele pomicole la instrumente finan­
ciare;
• trendul ascendent al consumului de fructe
per locuitor;
• continuarea programului de încurajare a
consumului de fructe proaspete în şcoli;
• interes crescut pentru înființarea / extin­
derea pepinierelor pomicole;
• reînnoirea generațiilor de fermieri;
11
 • accesul fermierilor din arealele pomicole
la instrumentele de gestionare a riscurilor
în agricultură (fondul mutual);
• parteneriatele care promovează transferul
de cunoștințe, inovarea și facilitează
formarea lanțurilor scurte;
• biomasa rezultată din activitățile specifice
sectorului pomicol;
• creşterea interesului consumatorilor
față de produsele provenite din zone cu
un grad scăzut de poluare și obținute
prin practicarea sistemelor de cultură
ecologice.
12
Amenințări
• continuarea depopulării satelor și a îm­
bătrânirii populației;
• dificultăți în formarea de parteneriate
locale puternice și reticenţa fermierilor
de a constitui forme asociative;
• folosirea de material săditor neadaptat la
condiţiile pedoclimatice specifice area­le­
lor pomicole;
• înființarea plantațiilor în zone cu potențial
pomicol redus;
• scăderea suprafeţelor ocupate de plan­
ta­țiile pomicole și creşterea ponderii su­
prafeţelor ocupate de livezile îmbătrânite,
slab productive;
• creșterea consumului de fructe din import
concomitent cu scăderea exportului;
• continuarea reducerii numărului insti­
tu­țiilor de cercetare cu profil pomicol și
afectarea activității de cercetare-dez­vol­
tare-inovare specifică sectorului;
• menţinerea unui grad ridicat de fărâ­mi­
ţare a plantațiilor pomicole;
• abandonul plantațiilor pomicole;
• intensificarea degradării solurilor, po­
luă­rii apelor, afectarea biodiversității și
creșterea emisiilor de gaze cu efect de
seră;
• intensificarea fenomenelor climatice ex­
treme (secetă, arșiță, inundații, grindină,
înghețuri târzii);
• reducerea cantității de apă dulce dis­
ponibilă.
Nevoi abordate prin sub-programul
tematic pentru sectorul pomicol

În urma analizei SWOT a sectorului pomi- • restructurarea fermelor pomicole de mici

col din România, au reieșit o serie de nevoi dimensiuni, în ferme orientate către piaţă;
specifice: • gestionarea riscului în agricultură;
• infrastructură de bază şi servicii adecvate
• creșterea suprafețelor ocupate de plantații
în bazinele pomicole.
pomicole, pepiniere și diversificarea ga­mei
sortimentale;
• ferme pomicole competitive și sustenabile;
• produse cu valoare adăugată mare și locuri
de muncă în arealele pomicole;
• grupuri funcționale de producători și
cooperarea între fermieri și alți actori din
sectorul pomicol;
• activităţi de cercetare-dezvoltare-inovare
corelate cu nevoile sectorului și un sector
pomicol adaptat la efectele schimbărilor
climatice;
• acces facil la instrumente financiare
adecvate pentru fermieri, microîn­tre­
prin­deri și întreprinderi mici din arealele
pomicole;
• reînnoirea generațiilor în exploatațiile
pomicole;
• cunoștințe și formare profesională speci­
fică sectorului pomicol;
• servicii de consiliere, asistență şi con­sul­
tanță, adaptate la cerinţele reale ale pieţei;

13
 Bugetul sub-programului
pomicol

Pentru următorii șapte ani, prin PNDR 2014-2020, România are alocată o sumă de 8,015 miliarde
de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Sub-programul dedicat sectorului pomicol beneficiază de o alocare estimativă de 320 de milioane

de euro (circa 4% din FEADR), având în componență următoarele măsuri/sub-măsuri:
• modernizare ferme - 260 de milioane de euro;
• prelucrarea și comercializarea produselor agricole - 40 de milioane de euro;
• cooperare - 15 milioane de euro;
• grupuri de producători - 5 milioane de euro.

Alocarea estimativă a bugetului sub-programului pomicol pe măsuri/sub-măsuri

14
Obiective generale și specifice
ale sub-programului pomicol
Obiective generale ale • creşterea contribuţiei sectorului pomicol
sub-programului pomicol la menţinerea, protejarea mediului în­
con­jurător şi la utilizarea sustenabilă a
Problemele structurale majore cu care se resurselor naturale;
confruntă sectorul pomicol românesc identi- • obținerea unei dezvoltări teritoriale echi­
ficate în urma analizei SWOT se doresc a fi librate a economiilor și comunităților ru­
rezolvate prin abordarea următoarelor obiec- rale din arealele pomicole, inclusiv prin
tive generale și specifice ale sub-programului crearea de locuri de muncă.
pomicol:
• restructurarea sectorului pomicol şi îm­
bunătăţirea competitivităţii acestuia;
• asigurarea gestionării durabile a resur­
se­lor naturale și adaptarea la efectele
schim­bărilor climatice;
• obținerea unei dezvoltări teritoriale echi­
librate a comunităților rurale din arealele
pomicole.

Obiective specifice ale

sub-programului pomicol
• intensificarea restructurării exploata­
ţii­lor pomicole, atât la nivelul planta­
ţii­lor prin reconversia speciilor şi înti­
ne­rirea livezilor, cât şi în privinţa
mij­loa­celor tehnice, prin modernizarea
echipamentelor şi utilajelor;

15
 Măsurile implementate
prin sub-programul pomicol
Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse, în creşterii valorii adăugate a produselor
cadrul sub-programului pomicol se regăsesc provenite din sectorul pomicol;
următoarele măsuri de intervenție: • dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovi­
zionare prin amenajarea, construcția și
A. I nvestiții în active fizice dotarea spațiilor de desfacere din cadrul
în sectorul pomicol (4a) exploatației;
• achiziționarea de mijloace de transport
Prin această măsură vor fi sprijinite: specializate;
• refacerea suprafețelor pomicole prin re­ • investiții ce vizează creșterea eficienței
conversia plantațiilor existente și înfiin­ e­nergetice a clădirilor, utilizarea și pro­du­
țarea de plantații, inclusiv pepiniere po­
micole;
• modernizarea exploataţiilor pomicole
prin dotarea corespunzătoare a acestora
cu echipamente și utilaje specifice, siste­
me de irigații, plase antigrindină, folii
antiploaie, sisteme de avertizare în timp
real etc.;
• construcția, extinderea și modernizarea
centrelor de colectare, depozitare și con­
diționare pentru asigurarea conti­nuității
aprovizionării atât cu fructe proaspete, cât
și cu materie primă necesară sectorului
de procesare;
• construcția și modernizarea unităților
de procesare a fructelor, atât în cadrul
fermelor, cât și în afara acestora, în scopul

16
 C. Înfiinţarea grupurilor
de producători în sectorul
pomicol (9a)

Acțiunile sprijinite prin această măsură ur-

măresc:
• crearea verigii lipsă a lanţului agroalimentar
în acest sector, esenţială pentru creşterea
va­lorii adăugate, desfacerea producţiei şi
re­laţia directă cu comerţul organizat sau
consumatorul final;
• înființarea și funcționarea Grupurilor de Pro­
cerea de energie din surse rege­nerabile, ducători, cu rolul de a întări relația cu pro­
la nivelul fermelor sau al unităților de cesatorii și comercianții, asigurarea unei mai
procesare. bune aprovizionări cu input-uri, promovarea
inovării și a practicilor prietenoase cu mediul
B. Cooperare În sectorul în interiorul grupului.
pomicol (16a)

Prin această măsură se va acorda sprijin

pentru:
• înființarea și funcționarea Grupurilor
Ope­raționale cu scopul de a facilita coo­
perarea dintre actorii sectorului pomicol,
pentru dezvoltarea de proiecte pilot și
noi produse, tehnici și practici care să
crească gradul de inovare din sector și
accesul pomicultorilor la soluții adaptate
nevoilor specifice;
• cooperarea între toți membrii lanțului
valoric, în scopul formării lanțurilor ali­
mentare scurte, cu accent pe comer­cia­
lizarea produselor de calitate.

17
 Investiţii în exploataţii pomicole
Sub-măsura 4a.1. Investiţii în
exploataţii pomicole
Investițiile sprijinite în cadrul acestei
sub-măsuri au ca scop creșterea competitivi-
tății exploatațiilor pomicole prin dotarea cu
utilaje și echipamente, modernizarea și/sau
extinderea clădirilor, înființarea de plantații
pomicole, reconversia plantațiilor existente,
creșterea suprafețelor ocupate de pepinierele
pomicole.
Sprijinul va fi acordat pentru investiții corpo-
rale și necorporale, după cum urmează:
• investiții care vizează îmbunătățirea
per­formanțelor de producție în cadrul
exploatațiilor pomicole;
18
• investiții care conduc la îmbunătățirea
calității, la creşterea valorii adăugate a
produselor și la asigurarea continuității
aprovizionării cu fructe și produse din
fructe;
• investiții care stimulează dezvoltarea lan­
țurilor scurte de aprovizionare;
• investiții care vizează îmbunătățirea
performanțelor de mediu ale exploata­
țiilor pomicole.
Investițiile sprijinite prin această sub-măsură
nu sunt eligibile pentru finanțare din sub-mă-
sura 4.1. Investiţii în exploataţii agricole.
Beneficiari:
• fermieri, cu excepția persoanelor fizice;
• grupuri de producători și cooperative care
activează în sectorul pomicol, cu condiţia
ca investiţiile realizate să deservească
inte­resele propriilor membri;
• institute și staţiuni de cercetare-dez­vol­
tare pentru pomicultură.
Cheltuieli eligibile:
a) reconversia plantațiilor existente, inclu-
siv costurile pentru defrișare, materiale de
plantare, sisteme de susţinere, pregătirea
solului, lucrări de plantare, sisteme de pro-

tecție pentru grindină și ploaie și drumuri
de exploatare;
b) î nființarea de plantații pomicole, inclusiv
costurile pentru materiale de plantare,
sisteme de susţinere, pregătirea solului,
lucrări de plantare, sisteme de protecție
pentru grindină și ploaie și drumuri de
exploatare;
c) înființarea de pepiniere, inclusiv costurile
pentru materiale de plantare, sisteme de
susţinere, pregătirea solului, lucrări de
plantare, plase antigrindină;
d) î nființarea, extinderea și/sau modernizarea
sistemelor de depozitare, condiționare,
sor­tare și ambalare şi a unităţilor de pro­
cesare la nivelul exploatației;
e) achiziţionarea, inclusiv prin leasing, de
maşini/utilaje şi echipamente noi, în limi-
ta valorii de piaţă a bunului respectiv;
f) a
 chiziționarea, inclusiv prin leasing, de mij­
loace de transport compacte, frigorifice, în
scopul comercializării produselor în cadrul
lanțurilor scurte;
g) amenajarea, construcția și dotarea spații-
lor de desfacere din cadrul exploatației.
h) i nvestiții care vizează îmbunătățirea per-
formanțelor de mediu ale exploatațiilor
po­micole (creșterea eficienței energetice a
clădirilor, modernizarea și înființarea sis-
temelor de irigaţii la nivelul exploatațiilor,
achiziționarea de instalații de producere și
utilizare a energiei regenerabile la nivelul
exploatației).
i) achiziţionarea sau dezvoltarea de software
şi achiziţionarea de brevete, licenţe, drep-
turi de autor, mărci.
j) costurile generale legate de cheltuielile
prevăzute la literele (a), (b), (c), (d), (e),
(f), (g), (h), (i), precum onorariile pentru
arhitecţi, ingineri şi consultanţi, onorariile
pentru consiliere privind durabilitatea eco-
nomică şi de mediu pe întreaga perioadă de
implementare a proiectului, inclusiv docu-
mentația tehnico-economică;
k) în cazul grupurilor de producători și al coo­
perativelor, cheltuielile eligibile sunt doar
cele de la punctele e), f) și i) și costurile
gene­rale legate de aceste cheltuieli.
f) f ondul de rulment care este auxiliar și care
beneficiază de sprijin printr-unul din ins-
trumentele financiare aplicate în cadrul
sub-măsurii, într-un procent de maximum
30% din valoarea totală a cheltuielilor eli-
gibile aferente investiției.
19

Investițiile de la punctele (a), (b) și (c) se vor
face în limita valorii de piaţă a bunului/servi-
ciului respectiv.
Condiții de eligibilitate privind spriji-
nul nerambursabil:
• investiția trebuie să se încadreze în cel
puțin unul din tipurile de sprijin prevăzute
prin sub-măsură;
• solicitantul trebuie să se încadreze în ca­
tegoria beneficiarilor eligibili, să asigure
co­finanțarea investiției și să nu fie în di­
ficultate, conform legislației în vigoare;
• investiția trebuie să își demonstreze via­
bilitatea economică;
• investiția va respecta cerințele privind
con­formarea cu standardele impuse de
le­gis­lația europeană, precum și pre­ve­de­
20
rile legislației europene privind efectele
asupra mediului;
• investiția trebuie realizată doar în uni­
tățile teritorial-administrative pre­zentate
în anexa II.
În cazul înființării și/sau reconversiei solici­
tantul trebuie să utilizeze doar material de
plantare „Certificat”. În situația pepinierelor,
soli­citantul se angajează că materialul rezultat
va fi material fructifer din categoria biologică
„Certificat”. Investiția trebuie să respecte di-
mensiunile economice viabile (acestea vor fi
detaliate în legislația națională).
Principii privind stabilirea criteriilor
de selecție
• principiul speciei pomicole prioritare
conform analizei sectoriale;
• principiul sistemului de cultură prioritar;
• principiul cooperării;
• principiul lanțurilor scurte;
• principiul asocierii;
• principiul proprietății.
Aceste principii de selecție vor fi detaliate în
legislația națională subsecventă și vor avea în
vedere prevederile art. 49 al Regulamentu-
lui (UE) nr. 1305/2013, urmărind să asigure
tratamentul egal al solicitanților, o mai bună
utilizare a resurselor financiare și direcționa-
rea acestora în conformitate cu prioritățile
UE în materie de dezvoltare rurală.
Sume și rate de sprijin aplicabile
• sprijin public nerambursabil;
• ponderea sprijinului nerambursabil va
fi de 50% din totalul cheltuielilor
eligibile, fără a depăși:
◦◦ 750 000 de euro în cazul activității
de producție;
◦◦ 1 000 000 de euro pentru inves­
tițiile care conduc la un lanț scurt de
apro­vizionare.
Intensitatea sprijinului nerambursabil se va
putea majora cu 20%, însă rata maximă a
sprijinului combinat nu poate depăși 90%, în
următoarele cazuri:
• investiţii realizate de tinerii fermieri, cu
vârsta sub 40 de ani, la data depunerii
cererii de finanţare (așa cum sunt definiți
la art. 2 din Regulamentul 1305/2013);
• investiții colective realizate de cooperative
și grupuri de producători și proiecte
integrate, lanț scurt;
• operațiuni sprijinite în cadrul Partene­ria­
tului European de Inovare (PEI);
• investiții legate de operațiunile prevăzute
la art. 28 (Agromediu) și art. 29 (Agri­cul­
tura ecologică) din Regulamentul (UE)
nr. 1305/2013;
• investiții în zone defavorizate.
Sub-măsura 4a.2 Investiţii
în procesarea/marketingul
produselor din sectorul pomicol
Sprijinul acordat în cadrul acestei sub-măsuri
este dedicat investițiilor corporale și necor-
porale în cadrul întreprinderilor de prelucra-
re și comercializare a fructelor și a produselor
din fructe pentru:
• modernizarea și crearea de unități de
procesare și comercializare;
• introducerea de noi tehnologii pentru
dezvoltarea de noi produse și procese
tehnologice;
• creșterea valorii adăugate a produselor
prin sprijinirea procesării fructelor;
• creşterea numărului de locuri de muncă
permanente;
• aplicarea măsurilor de protecţie a me­
diu­lui, inclusiv măsuri de eficienţă ener­
getică, promovarea investiţiilor pentru
producerea şi utilizarea energiei din surse
regenerabile.
21
 Sprijinul în cadrul acestei sub-măsuri va fi
acordat pentru investiții corporale și/sau ne-
corporale după cum urmează:
• înființarea, extinderea și/sau moder­ni­
za­rea și dotarea unităților ce procesează
materie primă provenită din sectorul
pomicol, menționate în Anexa I din
Tra­tatul privind funcționarea Uniunii
Europene (TFUE);
• investiții în marketing;
• înființarea, extinderea și/sau moder­
ni­zarea de rețele locale de colectare,
recepție, depozitare, condiționare, sortare
și ambalare;
• investiţii pentru îmbunătăţirea contro­
lului intern al calităţii, respectarea stan­
dar­delor și conformarea cu standarde
impuse de legislația europeană;
• investiții pentru producerea și utilizarea
energiei din surse regenerabile în unitatea
proprie;
• introducerea de tehnologii noi și eficiente
de reducere a poluării;
Investițiile sprijinite prin această sub-mă-
sură nu sunt eligibile pentru finanțare din
sub-măsura 4.2. Investiţii în procesarea /
marketingul produselor agricole.
Beneficiari:
• întreprinderile;
• grupurile de producători și cooperativele.
22
Cheltuieli eligibile:
a) c onstrucţia, extinderea, modernizarea și
dotarea unităților ce condiționează şi/
pro­cesează materie primă provenită din
sectorul pomicol, menționate în Anexa I a
TFUE;
b) achiziţionarea, inclusiv în leasing, de noi
utilaje, instalaţii și echipamente, mijloace
de transport specializate în scopul comer-
cializării produselor din fructe în cadrul
lanțurilor scurte;
c) costurile generale legate de cheltuielile
prevăzute la literele (a), (b), precum
ono­rariile pentru arhitecţi, ingineri şi
consultanţi, onorariile pentru consiliere
privind durabilitatea economică şi de mediu
pe întreaga perioadă de implementare a
proiectului, inclusiv documentația tehnico-
economică;
d) a  chiziţionarea sau dezvoltarea de software
și achiziţionarea de brevete, patente, li-
cenţe, drepturi de autor, mărci;
e) cheltuieli generate de respectarea standar-
delor și conformarea cu noile standarde
impuse de legislația europeană;
f) c heltuieli cu activități de marketing;
g) i nvestiții în energie regenerabilă, eficiență
energetică și sisteme de economisire a apei
și în tehnologii de eliminare a deșeurilor;
h) f ondul de rulment care este auxiliar și care
beneficiază de sprijin printr-unul din ins-
trumentele financiare aplicate în cadrul
submăsurii, într-un procent de maximum

30 % din valoarea totală a cheltuielilor eli-
gibile aferente investiției.
Condiții de eligibilitate privind spriji-
nul nerambursabil:
• investiția trebuie să se încadreze în cel
puțin unul din tipurile de sprijin prevăzute
prin sub-măsură;
• solicitantul trebuie să se încadreze în ca­
tegoria beneficiarilor eligibili, să asigure
cofinanțarea investiției și să nu fie în di­
ficultate, conform legislației în vigoare;
• investiția trebuie să își demonstreze via­
bilitatea economică;
• investiția trebuie făcută doar în unitățile
teritorial-administrative prezente în
anexa II;
• investiția va respecta prevederile legis­la­
ției europene privind efectele asupra me­
diului și normele de siguranță alimentară.
Principii privind stabilirea criteriilor
de selecție:
• principiul produselor cu valoare adăugată
mare;
• principiul lanțurilor scurte;
• principiul cooperării;
• principiul creării de locuri de muncă
permanente;
• principiul asocierii.
Sume și rate de sprijin aplicabile:
• sprijin public nerambursabil;
• ponderea sprijinului nerambursabil va fi
de 50% din totalul cheltuielilor eli­
gibile, fără a depăși:
◦◦ 1 000 000 de euro;
◦◦ 1 500 000 de euro pentru investi­
țiile care conduc la un lanț scurt de
apro­v izionare local (colectare, sortare,
de­po­zitare, ambalare, procesare).
Intensitatea sprijinului nerambursabil se va
putea majora, cu 20%, însă rata maximă a
sprijinului combinat nu poate depăși 90%, în
urmatoarele cazuri:
• investiții colective realizate de cooperative
și grupuri de producători;
• operațiuni sprijinite în cadrul PEI.
23
 Înfiinţarea grupurilor de
producători în sectorul pomicol
În contextul problemelor structurale ale
sectorului pomicol (dimensiunea mică și fă-
râmițarea exploatațiilor, numărul mare de
exploatații de mici dimensiuni etc.), dar și al
efectelor schimbărilor climatice şi al gradu-
lui redus de adaptare la cerinţele pieţei, aso-
cierea și cooperarea dintre producatori sunt
esențiale în ceea ce privește consolidarea
puterii de negociere, procurarea utilajelor și
tehnologiilor agricole, creşterea gradului de
acces la credite, introducerea inovațiilor și a
ideilor noi de management.

Fermierii trebuie să coopereze în structuri or-

ganizate, menite să asigure legătura acestora
cu piața de desfacere, în scopul îmbunătățirii
şi adaptării producției atât la cerințele pieței
(incluzând aspectele legate de caracterul can-
titativ, calitativ și continuu al aprovizionării,
și de siguranța alimentară), cât și la preferin-
țele consumatorilor. agroalimentari pe piaţă şi la nivelul lanţurilor
scurte de aprovizionare. Sprijinirea creării
Obiectivul principal al structurilor de acest lanțurilor alimentare scurte este necesară
tip este valorificarea produselor membrilor, din perspectiva deschiderii oportunităților
astfel degrevând producătorul de sarcina de piață pentru fermieri prin promovarea
vânzării producției, ceea ce contribuie di- și vânzarea produselor aproape de sursa de
rect la o mai bună integrare a producătorilor producție, fie individual, fie în comun.

24
Sprijinul acordat prin măsură va contribui la:
• îmbunătăţirea performanţelor generale
ale exploataţiilor pomicole;
• o mai bună integrare pe piață a produ­
cătorilor primari;
• creşterea veniturilor producătorilor prin
comercializarea în comun a producției;
• crearea și promovarea lanțurilor scurte;
• respectarea standardelor comunitare de
mediu și climă, siguranță alimentară etc.
Sprijinul prin această sub-măsură se va adre-
sa nevoilor specifice stabilite în mod direct de
grupurile de producători prin:
• adaptarea la cerințele pieței a producției
de fructe a membrilor grupului de pro­
ducători;
• dezvoltarea abilităților de marketing și
organizare și facilitarea inovării.
Sprijinul se plătește sub forma unui ajutor
forfetar degresiv, în tranșe anuale, pe o
perioadă care nu poate depăși cinci ani de
la data la care grupul de producători a fost
recunoscut.
Beneficiari
Grupurile de producători din sectorul pomi-
col care se încadrează în definiția IMM-uri-
lor și care au fost recunoscute oficial de către
autoritatea competentă, înainte de solicitarea
sprijinului.
Cheltuieli eligibile
Cheltuielile eligibile sunt limitate la cele re-
zultate din înființarea și funcționarea gru-
purilor de producători din sectorul pomicol,
prevăzute în planul de afaceri, iar detalierea
costurilor eligibile se va realiza în cadrul le-
gislativ național. Nu vor fi eligibile în cadrul
acestei măsuri cheltuielile pentru fuzionarea
grupurilor de producători existente.
Condiții de eligibilitate
• solicitantul trebuie să se încadreze în
categoria beneficiarilor eligibili;
• solicitantul prezintă un Plan de Afaceri pe
care îl va implementa conform cerințelor
Regulamentelor privind sprijinul pentru
dezvoltare rurală acordat din FEADR;
• membrii grupurilor de producători au
do­miciliul/sediul social în unitățile ad­
ministrativ-teritoriale prezentate în
anexa II și activează în sectorul pomicol.
25
 Cerințele specifice minime cu privire la conți-
nutul planului de afaceri, precum și la proce-
durile administrative de autorizare și de ve­
ri­ficare vor fi detaliate în cadrul legislativ
naţional.
Principii privind stabilirea criteriilor
de selecție:
• principiul cooperării;
• principiul componenței grupurilor;
• principiul calităţii produselor.
Criteriile de selecție vor fi detaliate în legis-
lația națională subsecventă și vor avea în ve-
dere prevederile art. 49 „Selecția operațiuni-
lor” al Regulamentului (UE) nr. 1305/2013,
urmărind să asigure tratamentul egal al so-
licitanților, o mai bună utilizare a resurselor
financiare și direcționarea acestora în con-
formitate cu prioritățile Uniunii Europene în
materie de dezvoltare rurală.
26
Sume și rate de sprijin aplicabile
Sprijinul acordat este 100% public şi nu poa­
te să depăşească anual 10% din valoarea pro­­
ducţiei comercializate în primii cinci ani şi
100 000 de euro/an.
Sprijinul se va acorda astfel:
◦◦ Anul I - 10%
◦◦ Anul II - 8%
◦◦ Anul III - 6%
◦◦ Anul IV - 5%
◦◦ Anul V - 4%
Sprijinul se plătește sub forma unui ajutor
forfetar degresiv, în tranșe anuale, pe o pe-
rioadă care nu poate depăși cinci ani de la
data la care grupul de producători a fost re-
cunoscut. Sprijinul se calculează pe baza pro-
ducției comercializate anual prin intermediul
grupului.
În primul an, se poate plăti grupului de pro-
ducători un sprijin calculat pe baza valorii
medii anuale a producției comercializate de
membrii acestuia, în ultimii trei ani înainte
de aderarea la grup, excluzând valorile maxi-
mă și minimă.
Ultima rată se va plăti numai după ce s-a ve-
rificat dacă planul de afaceri a fost implemen-
tat corect. În cazul nerespectării planului de
afaceri, se recuperează sprijinul, proporțio-
nal cu obiectivele realizate.
Cooperare în sectorul pomicol
Sub-măsura 16a.1 „Sprijin pentru în­
ființarea și funcționarea grupurilor
operaționale (GO), pentru dezvoltarea
de proiecte pilot, noi produse, practici,
procese și tehnologii în sectorul pomi-
col”
Obiectivul specific al sub-măsurii este de
a sprijini înființarea și funcționarea GO cu
scopul specific de a întreprinde în comun un
proiect de cercetare aplicată prin care să se
prezinte anumite probleme sau să se valori-
fice oportunitățile existente în sectorul po-
micol. Diseminarea obligatorie a rezultatelor
obținute de către GO se va realiza atât prin
rețeaua PEI-AGRI de la nivel european, cât
și la nivel național – prin RNDR și rețeaua
publică de consultanță.
O caracteristică importantă a acestei sub-mă-
suri este aceea că oferă sprijin pentru costu-
rile directe ale proiectelor pilot/de dezvoltare,
care nu sunt la momentul de față sprijinite
prin alte măsuri de dezvoltare rurală din
PNDR 2014-2020.
Durata de implementare a unui proiect pilot/
de dezvoltare este de maximum cinci ani, cu
posibilitatea de prelungire de încă un an, ba-
zată pe o justificare clară.
Nu este permisă dubla finanțare a aceleiași
activități/investiții din alte fonduri comuni-
tare sau naționale.
Beneficiari:
Beneficiarii unici ai acestei sub-măsuri sunt
Grupurile Operaționale (GO):
• GO este un parteneriat;
• GO este constituit din minimum
doi parteneri, din care cel puțin un
partener cu domeniul de activitate
cercetare în sectorul pomicol (de ex.:
producție/procesare/ambalare fructe),
corespunzător temei proiectului; cel
puțin un partener care are ca activitate
producția/procesarea/comercializarea
fructelor provenite din sectorul pomicol
27

sau producția de ambalaje destinate
sectorului, în concordanță cu tema
proiec­tului.
Condițiile cu privire la forma de organizare
legală a beneficiarilor vor fi detaliate în ca-
drul național.
Cheltuieli eligibile:
Cheltuielile eligibile în cadrul acestei sub-mă-
suri sunt limitate la:
a) cheltuieli generate în mod specific de
înfiin­țarea și funcționarea GO și pot inclu-
de, spre exemplu, următoarele tipuri de
cheltuieli:
◦◦ realizare de studii și planuri, inclusiv
planul proiectului;
◦◦ activități de animare;
◦◦ cheltuieli de funcționare ale GO.
28
b) costurile directe determinate în mod spe-
cific de activitățile incluse în planul de pro-
iect depus de GO. Costurile directe vizează,
în principal, costurile cu investițiile, însă
nu sunt limitate la acestea.
Detalierea costurilor eligibile se va realiza în
cadrul național. Se va acorda atenție aplicării
regulilor de ajutor de stat, dacă este cazul.
Condiții de eligibilitate:
• solicitantul se încadrează în categoria
beneficiarilor eligibili;
• investiția trebuie să se încadreze în cel
puțin unul dintre tipurile de sprijin pre­
văzute prin sub-măsură;
• solicitantul prezintă planul proiectului
(care se încadrează în aria de cuprindere a
PEI-AGRI), conform prevederilor Artico­
lului 55 din Regulamentul nr. 1305/2013).
Conținutul planului proiectului va fi detaliat
în cadrul legislativ național.
Principii privind stabilirea criteriilor
de selecție:
În procesul de evaluare și de selecție a GO
și a proiectelor comune propuse de acestea
pentru a fi finanțate, se vor lua în considerare
următoarele:
• principiul componenței GO (parte­ne­ria­
tului);
• principiul produselor de calitate;
 • principiul lanțului scurt;
• principiul asocierii.
Principiile de selecție vor fi detaliate în legis­
lația națională subsecventă și vor avea în ve­
dere prevederile art. 49 al Regulamentului
(UE) nr. 1305/2013, urmărind să asigure
tratamentul egal al solicitantilor, o mai bună
uti­lizare a resurselor financiare și direcționa-
rea acestora în conformitate cu prioritățile
Uniunii în materie de dezvoltare rurală.
Sume și rate de sprijin aplicabile
În cadrul acestei sub-măsuri, intensitatea
spri­jinului public nerambursabil va fi de 100%
pentru costurile generate în mod specific de
înființarea și funcționarea GO și de activitățile
aferente implementării proiectelor pilot sau
dezvoltarii de noi produse, practici, procese
și tehnologii care nu pot fi acoperite printr-o
altă măsură de dezvoltare rurală.
Cuantumul maxim al sprijinului este de
500 000 de euro.
Costurile de înființare și funcționare ale GO
nu vor depăși 20% din valoarea maximă
a sprijinului acordat pe proiectul depus.
Atunci când costurile directe pot fi acoperite
printr-o altă măsură de dezvoltare rurală,
implementată la acest moment prin PNDR,
ele vor fi alocate în cadrul acelei măsuri, în
condițiile respectării ratelor relevante ale
ajutorului. În cazul Articolului 17, există pre-
vederi care permit creșterea ratei ajutorului
pentru investițiile solicitate de GO pentru im-
plementarea proiectelor aprobate.
În situația în care costurile directe pot fi
aco­perite printr-o altă măsură de dezvoltare
rura­lă, însă acea măsură nu este la acest
moment implementată prin PNDR, atunci
costurile vor fi alocate în cadrul acestei
sub-măsuri, în conformitate cu rata maximă
a ajutorului pentru respectiva măsură.
Este posibil ca beneficiarul, pe parcursul im-
plementării proiectului, să realizeze că ideea
în curs de testare/dezvoltare nu generează
rezultatele preconizate și că se impune sto-
parea sau ajustarea proiectului.
29
 În cazul în care rezultatele intermediare
indică faptul că planul inițial al proiectului
poate fi ajustat în conformitate cu obiective-
le proiectului, atunci se poate conveni asupra
ajustării planului proiectului și asupra conti-
nuării finanțării, în limitele bugetului inițial
al proiectului.
Dacă proiectul trebuie stopat din cauza
nerespectarii planului proiectului, atunci
toate costurile înregistrate până la acel
moment vor fi rambursate. În situația în care
GO a respectat planul stabilit al proiectului,
atunci nu vor exista consecințe financiare
pentru beneficiar – cu excepția investițiilor
în infrastructură / capacități de producție și
procesare, care vor fi rambursate.
30
Submăsura 16a.4 „Sprijin pentru coo-
perarea orizontală și verticală între ac-
torii din lanțul de aprovizionare, în ve-
derea stabilirii și dezvoltării de lanțuri
scurte de aprovizionare în sectorul po-
micol și de piețe locale, precum și în
vederea realizării de activități corelate
de promovare în context local”
Obiectivul acestei sub-măsuri este acela de
a promova cooperarea între actorii locali, în
scopul comercializării fructelor și produselor
din fructe printr-un lanț scurt.
Prin această sub-măsură se va sprijini crearea
lanțurilor alimentare scurte prin facilitarea
cooperării în cadrul sectorului pomicol, dar
și cooperarea dintre producătorii, procesa-
torii, comercianții de fructe și produse din
fructe și restaurante, unități de cazare, insti-
tuții de învățământ, autorități publice și alți
consumatori.

Sprijinul se acordă pentru investiţii tangibile

şi/sau intangibile pentru promovarea unor
proiecte comune care implică cel puţin două
entităţi care cooperează pentru:
• crearea/dezvoltarea unui lanţ scurt de
aprovizionare (cu produse rezultate din
sectorul pomicol);
• activităţi de promovare referitoare
la crearea/dezvoltarea unui lanţ (sau
lanţuri) scurt(e) de aprovizionare (cu
pro­duse rezultate din sectorul pomicol)
şi la piața locală deservită de acest lanț/
aceste lanțuri;
• scheme de calitate ale produselor pro­ cole, cu condiția organizării din punct de
venite din sectorul pomicol. vedere legal;
• grupuri și organizații de producători care
În cazul dezvoltării unor lanţuri scurte de activează în sectorul pomicol;
apro­vizionare, sprijinul se poate acorda nu­ • microîntreprinderi și întreprinderi mici
mai pentru acele iniţiative care implică cel care participă la crearea unui lanț scurt în
mult un intermediar între fermier şi con­ sectorul pomicol;
sumator - intermediarul fiind definit ca enti- • organizații neguvernamentale înregis­tra­
tatea care cumpără produsul de la fermier cu te conform legislației naționale;
scopul de a-l vinde mai departe. • consilii locale.

Beneficiari Condițiile cu privire la forma de organizare

Sprijinul se va acorda pentru: legală a beneficiarilor vor fi detaliate în ca-
• fermieri, deținători de exploatații pomi­ drul național.

31
 Costuri eligibile
Cheltuielile eligibile vor fi acordate conform
prevederilor Art. 35 (5) și pot cuprinde:
• studii/planuri;
• activități de animare;
• costurile de funcţionare a cooperării;
• costuri directe ale proiectelor specifice
corelate cu planul proiectului;
• costurile de consultanță și certificare
a produselor în cadrul unei scheme de
calitate conform regulamentelor ce re­
glementează acest domeniu;
• costuri de de promovare.

Sprijinul se acordă pentru activităţile prevă-

zute pentru îndeplinirea obiectivelor din ca-
drul planului de proiect, iar detalierea costu-
rilor eligibile se va realiza în cadrul national.
Condiţiile de eligibilitate:
• solicitantul se încadrează în categoria
beneficiarilor eligibili;
• solicitantul prezintă un acord de coo­pe­
rare care face referire la o perioadă de
funcționare cel puțin egală cu perioada
pentru care se acordă finanțarea;
• solicitantul prezintă un studiu/plan, in­
clusiv studii de fezabilitate tehnică/eco­
nomică privitor la conceptul de proiect
referitor la lanțul scurt de aprovizionare;
• solicitantul prezintă un concept de mar­
keting adaptat la piața locală și un plan
privind activitățile de promovare propuse;
• fermierii au domiciliul într-una din uni­
tățile administrativ-teritoriale prezentate
în anexa II;
• membrii grupurilor și organizațiilor de
producători au domiciliul/sediul social
în unitățile administrativ-teritoriale pre­
zentate în anexa II și activează în sectorul
pomicol;
• consiliile locale fac parte din lista pre­
zentată în anexa II.
Principii privind stabilirea criteriilor
de selecţie
Criteriile de selecție a proiectelor vor urmări
următoarele principii:

32
 • Principiul componenței cooperării, res­
pectiv numărul de parteneri implicați;
• Principiul teritoriului și al structurii par­
teneriatului;
• Principiul valorii adăugate.
Principiile de selecție vor fi detaliate în le-
gislația națională subsecventă și vor avea în
vedere prevederile art. 49 al Regulamentu-
lui (UE) nr. 1305/2013, urmărind să asigure
tratamentul egal al solicitanților, o mai bună
utilizare a resurselor financiare și direcționa-
rea acestora în conformitate cu prioritățile
Uniunii în materie de dezvoltare rurală.
Sume şi rate de sprijin aplicabile
• ponderea sprijinului nerambursabil va fi
de 100% din totalul cheltuielilor eligibile;
• cuantumul maxim al sprijinului este de
până la 100 000 de euro.
33
 Calitatea materialului
săditor pomicoL
Uniunea Europeană are cerinţe ridicate în
privinţa calității materialului săditor pomicol,
incluzând și aspectele care țin de starea fito-
sanitară a acestuia. România, ca ţară mem-
bră, se supune directivelor europene privind
producerea, comercializarea și circulația pe
teritoriul UE a materialului săditor pomicol.
Prin Sub-programul Pomicol din cadrul
PNDR 2014-2020, se impune ca materialul
săditor folosit pentru înfiinţarea de plantaţii
pomicole sau pentru reconversie să fie din ca-
tegoria biologică „Certificat”.
Materialului săditor certificat, produs în
România, este însoțit obligatoriu de etiche-
ta albastră, inscripţionată VT (virus tested)
sau VF (virus free), prezentă pe fiecare pom.
Ma­terialul este produs în pepiniere autoriza-
te, supuse unor controale și teste riguroase
din partea autorităților abilitate care certifi-
că autenticitatea materialului biologic (soi/
portaltoi), calitatea acestuia și starea fitosa-
nitară.
Culoarea etichetei poate să difere în cadrul
țărilor membre UE (alb, portocaliu etc.), însă
pe etichetă se va regăsi inscripționat: orga-
nismul de inspecție și control, țara, codul sau
34
numele producătorului, specia, soiul, portal-
toiul, tipul de material săditor (ex. knip 7+),
categoria biologică „Certificat” și starea fito-
sanitară (VT sau VF).
Nu se vor admite pentru plantare pomi
sau arbuști din categoria CAC (Conformitas
Agraria Communitatis). De calitatea materi-
alului săditor va depinde în mare măsură vi-
itorul plantației pomicole, iar alegerea, achi-
ziționarea și plantarea acestuia sunt factori
esențiali în reușita investiției. Alegerea spe-
ciei, a combinației soi/portaltoi trebuie co-
relată cu condițiile locale de climă și sol, cu
sistemele de plantare și formele de coroană,
precum și cu tehnologia de producție avută
în vedere.
Achiziţionarea materialului săditor trebuie
să se facă de la pepiniere autorizate care să
garanteze calitatea materialului săditor și să
o certifice cu documente specifice (eticheta
individuală = pașaportul fitosanitar şi certi-
ficatul de calitate). În cazul cumpărării ma-
terialului săditor din străinătate, se vor evita
soiurile și portaltoii care nu au fost testați în
condițiile din țara noastră. Neadaptarea la
condițiile locale de climă și sol poate conduce
la eșecul total al investiției.
 temului radicular, aspectul părții aeriene,
prezența ramurilor anticipate, starea mugu-
rilor etc. Rădăcinile pomilor trebuie să nu fie
deshidratate, să nu prezinte urme de muce-
gai, răni, degerături, iar în secțiune să aibă
culoarea albă-sidefie. Punctul de altoire tre-
buie să fie complet sudat, fără cioturi și zone
uscate sau rănite. Tulpina trebuie să aibă
scoarța intactă, netedă, fără urme de atac de
boli sau dăunători, garnisită cu muguri sănă-
toși. În cazul materialului săditor cu ramuri
anticipate, acestea trebuie să fie intacte și să
corespundă ca număr cu clasa de calitate pre-
văzută în documentele însoțitoare, mai ales la
măr, păr și cireș (knip număr ramuri +).

Orice problemă sesizată la recepția cantitati-

vă și calitativă a materialului săditor trebuie
adusă imediat la cunoștința furnizorului și
transportatorului pe baza unor procese-ver-
bale de contestație.

Până la plantare, materialul săditor trebuie

stratificat în șanțuri special amenajate, în ni-
sip sau în spații de depozitare în care să se
evite deshidratarea și degerarea rădăcinilor.
Înainte de plantare, pomii trebuie hidratați
timp de cel puțin 24 de ore prin introducerea
rădăcinilor în apă.

După efectuarea lucrărilor de pregătire a te-

La recepționarea materialului săditor în fer- renului, la plantarea pomilor, se va avea grijă
mă, trebuie analizate o serie de elemente ca punctul de altoire să rămână la cel puțin
importante cum ar fi: volumul și starea sis- 15-20 cm deasupra solului.

35
 Sisteme de cultură în pomicultură
Sistemele de cultură ale pomilor sunt deter-
minate de o serie de elemente tehnologice
cum ar fi: densitatea de plantare, forma de
coroană, sistemul de susținere, sistemele de
protecție antigrindină și antiploaie, insta-
lațiile de fertirigare etc. Alegerea lor se face în
funcție de specie, vigoarea combinației soi/
portaltoi și depinde în mare măsură de dispo-
nibilităţile financiare și de nivelul tehnologiei
care se va aplica.
În prezent, în pomicultura din ţara noastră
există trei sisteme comerciale de cultură: cla-
sice (extensive), intensive şi superintensive.
36
Sistemul clasic
Este cel mai vechi, din ce în ce mai puţin întâl­
nit şi în care se folosesc distanţe de plantare
mari. Formele de coroană sunt cele „cu vo-
lum mare“, ca vas ameliorat, piramidă etajată
rărită, leader, piramidă mixtă etc.
Materialul săditor folosit este altoit pe portal-
toi viguroși. În acest sistem de cultură pomii
sunt plantaţi la 6-10 m între rânduri şi 4-8 m
pe rând. Numărul pomilor la hectar variază
între 150 și 500. Plantaţiile de acest tip sunt
amplasate pe terenuri în pantă, neterasate,
până la 8-10% sau pe pante de până la 25%,
amenajate în prealabil prin terasare.
Întreţinerea solului se face prin înierbare sau
culturi intercalate între rânduri. Pomii intră
pe rod după 4-6 ani, iar rodirea economică
este la 8-12 ani. Sistemul clasic are multe de-
zavantaje cum ar fi: numărul redus de pomi
la unitatea de suprafaţă, intrare târzie pe rod,
producţii modeste și de calitate redusă, pon-
dere ridicată a lucrărilor manuale, grad de
mecanizare scăzut etc.
Sistemul intensiv
Cuprinde pomi cu coroană aplatizată - gar­
duri pomicole (palmete, trident, V paralel)
sau cu o coroană globuloasă de volum redus
(vas întârziat aplatizat, fus-tufă), altoiţi pe
portaltoi de vigoare mijlocie, vegetativ sau
franc, ceea ce permite plantarea unui număr
de 600-1 250 de pomi la hectar. Aceste plan-
taţii asigură obţinerea unor producţii între
20-30 de tone de fructe la hectar, oferind po-
sibilităţi optime de mecanizare a principale-
lor lucrări de întreţinere. În funcție de specie,
de portaltoi și de forma de coroană folosită,
în sistemul intensiv se impune uneori folosi-
rea unor sisteme de susținere, precum și si-
steme de protecție antigrindină. În prezent,
nu se concepe înființarea unei plantații pomi-
cole fără instalații de fertirigare. Întreținerea
solului se face de regulă prin înierbare pe in- toi de vigoare redusă (Gisela 5, PHLC), pier-
tervalul dintre rânduri și prin ierbicidare sau sic, sau chiar prun și cais (altoiți pe Ishtara,
lucrări mecanice pe rândul de pomi. În sistem Mirobolan dwarf). Pomii intră pe rod înce­
intensiv se pot cultiva majoritatea speciilor pând din anul doi după plantare și ating pro-
pomicole sâmburoase altoite pe portaltoi de ducția maximă de 60-80 de tone la hectar (la
vigoare medie. măr și păr) în anul 4-5. Investiția se va amor-
tiza în anul 6-7 de la înființarea plantației.
Sistemul superintensiv
Este reprezentat de plantaţii cu densitate Durata de viață a unei plantații este de 14-
foarte mare, între 1 250 - 5 000 de pomi la 15 ani, în funcție de specie, de multe ori fi-
hectar sau chiar mai mult, formate din pomi ind determinată de succesul soiului pe piață.
de vigoare slabă sau mijlocie, obținuți prin Investițiile inițiale sunt foarte mari, sistemul
altoirea pe portaltoi de vigoare redusă. Po- presupunând existența unor sisteme de sus­
mii sunt conduşi în garduri fructifere sau în ținere și protecție a pomilor împotriva grindi-
forme globuloase cu volum foarte redus ca ax nei și ploii, instalații de fertirigare, mecaniza-
vertical, Super Spindle, fus subţire, V para- re avansată etc. Platformele autopropulsate
lel etc. Se aplică în special la măr și păr, dar pentru tăierea pomilor, rărirea fructelor, re-
recent s-a extins și la cireșul altoit pe portal- coltare și alte operații sunt indispensabile.

37
 Eficiența economică a speciilor
pomicole în diferite sisteme
de cultură
Alegerea speciei pomicole, a sistemului de
cultură și nivelul investiției ce urmează a fi
realizată trebuie să aibă neapărat în vedere
aspectele economice.

Printre cele mai solicitate informații de către În continuare prezentăm pentru principa-
cei ce doresc să-și înființeze o plantație sunt lele specii pomicole câțiva indicatori speci­
cele legate de valoarea investiției la hectar, fici, luați în calcul, comparativ pentru stabi­
profitabilitatea speciei, costurile de întreține- lirea eficienței economice a exploatațiilor
re și posibilitățile de desfacere. pomicole.

Indicatorul Măr Păr Gutui

Nr. pomi/ha 500 1250 3333 500 1250 2860 500 670
Distanța de plantare (m) 5x4 4x2 3x1 5x4 4x2 3.5x1 5x4 5x3
Durata de exploatare (ani) 20 19 16 19 16 12 15 14
Valoarea investiției* (lei) 46.647 125.524 188.848 46.510 125.524 174.910 46.510 50.993
Cheltuieli anuale totale (lei) 19.651 29.253 41.975 19.876 29.580 41.168 19.716 21.844
Producție (t) 20 30 45 18 30 40 18 22
Cost de producție (lei) 0,98 0,98 0,93 1,10 0,99 1,03 1,10 0,99
Preț de vânzare (lei/kg) 1.3 1,4 1,5 1,5 1,6 1,7 1,6 1,7
Profitul anual net (lei) 5.333 10.707 21.441 5.984 15.473 22.539 7.631 13.067
Termen de recuperare a investiției (ani) 8,7 11,7 8,8 7,8 8,1 7,8 6,1 3,9
Profit total pe durata de exploatare (lei) 106.669 203.436 343.057 113.700 247.571 270.466 114.436 182.941
Randament economic al investiției (%) 229 162 182 244 197 155 246 359
* Valoarea investiției cuprinde cheltuielile de înființare și pe cele de întreținere până la intrarea pe rod

38
 Indicatorul Prun Cais Piersic/Nectarin Cireș Vișin
Nr. pomi/ha 500 1250 400 833 500 1000 500 1250 500 1250
Distanța de plantare (m) 5x4 4x2 5x5 4x3 5x4 4x2.5 5x4 4x2 5x4 4x2
Durata de exploatare (ani) 20 16 10 11 14 12 20 11 20 16
Valoarea investiției* (lei) 41.047 122.810 53.726 63.932 57.012 70.888 42.026 143.379 40.031 72.869
Cheltuieli anuale totale (lei) 19.228 31.506 19.601 25.026 22.762 29.621 24.998 42.531 24.893 33.542
Producție (t) 18 30 12 18 15 22 10 18 14 20
Cost de producție (lei) 1.07 1.05 1.63 1.39 1.52 1.35 2.50 2.36 1.78 1.68
Preț de vânzare (lei/kg) 1.3 1.4 2.5 2.5 2.0 2.0 3.5 4.0 2.5 3.0
Profitul anual net (lei) 3.505 8.815 8.735 16.779 6.080 12.078 8.401 24.754 8.490 22.225
Termen de recuperare a
11.7 13.9 6.2 3.8 9.4 5.9 5.0 5.8 4.7 3.3
investiției (ani)
Profit total pe durata de
70.094 141.040 87.351 184.564 84.123 144.940 168.029 272.295 169.805 355.597
exploatare (lei)
Randament economic
171 115 163 289 149 204 400 190 424 488
al investiției (%)
* Valoarea investiției cuprinde cheltuielile de înființare și pe cele de întreținere până la intrarea pe rod

Indicatorul Nuc Alun Căpșunul Zmeur Mur Coacăz Cătină Afin

Nr. pomi/ha 140 240 670 37.000 40.000 6670 3333 3333 1670 4762
Distanța de plantare (m) 9x8 7x6 5x3 câmp solar 3x0.5 3x1 3x1 3x2 3x0,7
Durata de exploatare (ani) 27 24 19 3 3 6 8 7 15 27
Valoarea investiției* (lei) 48.727 54.685 45.927 33.290 51.203 98.307 84.177 60.256 34.332 103.712
Cheltuieli anuale totale
11.213 12.521 14.795 55.848 62.977 38.528 32.191 25.566 21.332 27.499
(lei)
Producție (t) 1,8 2,2 1,5 18 20 8 8 8 10 7
Cost de producție (lei) 6,23 5,69 9,86 3.10 3,15 4,82 4,02 3,20 2,13 3,93
Preț de vânzare (lei/kg) 10,0 10,0 16,0 4,5 5,0 7,5 7,0 4,50 3,0 7,0
Profitul anual net (lei) 5.701 7.962 7.732 21.128 31.099 18.036 19.999 8.764 7.281 18.061
Termen de recuperare a
8,5 6,9 5,9 1,6 1,6 5,5 4,2 6,9 4,7 5,7
investiției (ani)
Profit total pe durata de
153.920 191.091 146.917 63.383 93.297 108.217 159.995 61.351 109.213 487.649
exploatare (lei)
Randament economic al
316 349 320 190 182 110 190 102 318 470
investiției (%)
* Valoarea investiției cuprinde cheltuielile de înființare și pe cele de întreținere până la intrarea pe rod

39
 Bibliografie
Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014 - 2020, Versiunea oficială 1 – 1 iulie 2014
Fișe măsuri PNDR 2014-2020
*** Cooperare în sectorul pomicol (draft, v. v.2_10.04.2014)
*** Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol (draft, v.2_10.04.2014)
*** Investiţii în active fizice în sectorul pomicol (draft, v.2_10.04.2014)
*** Prezentare PNDR 2014-2020, disponibil online la http://www.pndr2020.ro/fisiere/GL-PR/prezentari/
Prezentare-PNDR-2014-2020.pdf
*** Alocări financiare PNDR 2014-2020, disponibil online la http://www.pndr2020.ro/fisiere/PT-PR/pb/
Alocari-Financiare.pdf
*** Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) www.apdrp.ro
*** PNDR 2020 http://www.pndr2020.ro/
*** Conținutul PNDR 2014-2020 - Reuniunea Comitetului Consultativ Tematic DRAP, București, 27 iunie
2014, disponibil online la http://www.madr.ro/ro/programare-2014-2020-pndr/comitet-consultativ-
tematic/reuniuni.html
*** Informare cu privire la subprogramul pomicol: investiții, cooperare, înființarea grupurilor de producători.
Conferința tematică - Ferme mici și asociere - Craiova, 16-17 octombrie 2014, RNDR (www.rndr.ro)
Asănică A., Hoza D., 2013, Pomologie, Editura Ceres, București
Baciu A., Godeanu I., 2000. Producerea materialului săditor pomicol, Editura Universitaria, Craiova
Ghena N., Braniște N., Stănică F., 2004. Pomicultură generală, Editura Matrix Rom, Bucureşti
Stănică F., Braniște N., 2011. Ghid pentru pomicultori. Editura Ceres
Stănică F., Peticilă A., 2011. Înființarea plantațiilor pomicole, Editura Valahia University Press
Sumedrea D., Isac I., Iancu M., Olteanu A., Coman M., Duțu I., 2014. Pomi, arbuști fructiferi, căpșun: ghid
tehnic și economic, Editura Invel Multimedia

40
Contact:

Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961

Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: info@rndr.ro

Internet: www.rndr.ro

Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea

Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanţat prin FEADR prin Măsura 511 din cadrul PNDR 2007 - 2013.

2014

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

Se distribuie gratuit.

Departamentul Publicaţii USR

41


Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale