Sunteți pe pagina 1din 44

AN II

13 ,
r .
ă N
ic
at
em
T
ia

ic
bl
Pu

Sub-programul
pomicol

Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale
Textul acestei publicaţii are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro; www.rndr.ro

USR: Departamentul Publicaţii, 2014

Fotografie coperta I: www.shutterstock.com

Credite foto: Facultatea de Horticultură - Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, www.shutterstock.com

© RNDR, 2014

Reproducerea textelor este autorizată cu condiţia menţionării sursei.


CUPRINS

Abrevieri .......................................................................................................................................................................................... 2

Introducere ................................................................................................................................................................................... 3

Situația actuală a pomiculturii în România ................................................................................................................... 4

Analiza SWOT a sectorului pomicol din România ......................................................................................................... 9

Nevoi abordate prin sub-programul tematic pentru sectorul pomicol ....................................................... 13

Bugetul sub-programului pomicol ................................................................................................................................... 14

Obiective generale și specifice ale sub-programului pomicol ........................................................................... 15

Măsurile implementate prin sub-programul pomicol............................................................................................. 16

Investiţii în exploataţii pomicole ..................................................................................................................................... 18

Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol ............................................................................ 24

Cooperare în sectorul pomicol .......................................................................................................................................... 27

Calitatea materialului săditor pomicoL ....................................................................................................................... 34

Sisteme de cultură în pomicultură................................................................................................................................... 36

Eficiența economică a speciilor pomicole în diferite sisteme de cultură ................................................... 38

Bibliografie ................................................................................................................................................................................. 40
ABREVIERI
AFIR Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale

CAC Conformitas Agraria Communitatis

CCT DRAP Comitetul Consultativ Tematic Dezvoltare Rurală, Agricultură și Pescuit

GO Grupuri operaționale

FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

PEI Parteneriat European de Inovare

PEI-AGRI Parteneriatul European pentru Inovare privind Productivitatea și Durabilitatea Agriculturii

PNDR Programul Național de Dezvoltare Rurală

RGA Recensământul General Agricol

RNDR Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală

SAU Suprafața agricolă utilizată

STAS Standard de Stat

TFUE Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene

UE Uniunea Europeană

VT Virus tested

VF Virus free

2
Introducere
În ultimii 23 de ani, sectorul pomicol s-a aflat
într-un declin constant, cu consecinţe nefaste
asupra dezvoltării economice a mediului rural
şi asupra calităţii vieţii comunităţilor din zonele
pomicole tradiţionale. Așadar, contextul actual
marcat de probleme structurale evidente ale sec-
torului și gradul scăzut de adaptare la cerinţele
pieţei, a făcut ca strategia acestui sub-program
tematic din cadrul PNDR 2014-2020 să abor-
deze într-o manieră integrată sectorul pomicol purilor de producători și cooperarea în sectorul
pornind de la producție și până la consumator. pomicol. Astfel, se oferă cadrul pentru îmbună-
tățirea performanțelor generale ale exploatațiilor
Un prim obiectiv al sub-programului vizează re- pomicole, asigurarea unei mai bune integrări pe
structurarea și îmbunătățirea competitivității piață a produselor primare și creșterea venituri-
sec­torului pomicol. În acest sens, au fost elabora- lor prin comercializarea în comun a producției și
te măsuri care sprijină investițiile în active fizice o mai bună aprovizionare cu input-uri.
și exploatații pomicole, respectiv, susțin crește-
rea suprafețelor ocupate de plantațiile pomicole Totodată, prin înființarea Grupurilor Operațio­
și pepiniere, și modernizarea parcului tehnologic. nale, se promovează inovarea și este facilitată
cooperarea actorilor din sector în scopul comer-
Plecând de la aceste investiții și mergând în zona cializării produselor în cadrul lanțurilor scurte.
de procesare și marketing al fructelor și produ-
selor derivate, se asigură o altă componentă de Aportul domeniului de cercetare-dezvoltare prin
sprijin în cadrul sub-programului tematic. În- soluții inovative conectate la realitățile sectoru-
ființarea ori extinderea și dotarea unităților de lui și aplicarea unor tehnologii de top, conduc
procesare, a rețelelor locale de colectare, recep- către creșterea gradului de adaptare a exploata-
ție, depozitare, condiționare, sortare și ambalare țiilor la schimbările climatice și cerințele pieței
creează premizele formării lanțurilor scurte și și la promovarea tehnicilor de producție priete­
ale valorificării superioare a produselor cu va- noase cu mediul.
loare adăugată.
Sub-programul pomicol reprezintă în esență o
Un alt set de măsuri completează acțiunile pre- șansă uriașă de relansare economică și o poartă
cedente și oferă sprijin pentru înființarea gru- către realizarea unor afaceri de succes.

3
Situația actuală a pomiculturii
în România

În contextul nevoii de dezvoltare durabilă a Se menține tendința de diminuare a su-


sectorului pomicol, este necesar să pornim prafețelor ocupate cu plantații pomicole, în
de la realitățile actuale ale domeniului, ra- ultimii cinci ani ritmul defrişărilor fiind mai
diografiind elementele definitorii ale acestui accelerat decât cel al înființărilor (în perioada
segment de activitate. 2008-2012 au fost defrișate 5 722 de hectare
și înființate doar 3 007 hectare).
Teritoriu şi populaţie
Arealele pomicole în România ocupă o supra- Sursa: Date administrative MADR
față de 100 957 km2, din care peste 84,7% se
află în spațiul rural. Populația de aproximativ
9 407 milioane locuitori din cadrul acestor
areale cunoaște un declin demografic, fiind în
continuă scădere și în curs de îmbătrânire.

Analiza sectorului pomicol


Teritoriul care face obiectul sub-programu-
lui tematic pentru sectorul pomicol acoperă
1 341 de localități ce dețin o suprafață pomi-
colă totală de 158 632,57 de hectare, repre-
zentând aproximativ 1,2% din SAU (suprafa-
ța agricolă utilizată). În perioada 1990-2013
suprafața ocupată cu plantații pomicole a
scăzut cu aproximativ 50% (de la 313,4 mii
de hectare în 1990 la 158,6 mii de hectare în Fig. 1. Suprafețele ocupate de speciile pomicole (2013)
*Alte specii: cătină, aronia, trandafir de dulceață,
anul 2013). soc, lonicera, măceș, corn

4
Structura pe vârste, sisteme de cultură

Sursa: Date administrative MADR


și clase de productivitate
Majoritatea plantaţiilor pomicole sunt îmbă­
trânite, cu vârste mai mari de 25 de ani, cu
potenţial productiv redus, în declin sau aban-
donate (fig. 2). Doar pe 7% din totalul supra-
faței sunt plantații tinere. Cele pe rod ocupă
67 110 hectare și reprezintă 42% din totalul
suprafaței (fig. 3). În funcție de sistemul de
cultură, se constată un procent foarte mare
(68%) deținut de plantațiile clasice, 30% Fig. 3. Situația suprafețelor ocupate de plantațiile
pomicole în funcție de potențialul productiv (2013)
plantații intensive și numai 2% plantații su-
perintensive. În ceea ce privește suprafaţa
exploatațiilor pomicole ecologice, aceasta a
crescut, de la 211 hectare în 2006 la 6 083
hectare în 2012. Dintre acestea, aproximativ
86% sunt în conversie și doar 14% certificate.

Fig. 4. Situația suprafețelor ocupate de plantațiile


pomicole în funcție de sistemul de cultură (2013)

Dimensiunea fizică a exploataţiilor


agricole ce dețin plantații pomicole
Fărâmițarea excesivă a terenurilor, cu precă-
dere în zona colinară (favorabilă culturilor
Fig. 2. Suprafețele ocupate de plantațiile pomicole) reprezintă un factor determinant
pomicole pe grupe de vârstă (2013) în declinul sectorului pomicol.

5
La nivelul anului 2010, suprafața medie a Accesul la resurse financiare
unei exploatații agricole pomicole era de 0,38
Volumul mic al investițiilor din sectorul po-
hectare, cu mult sub suprafața minimă nece-
micol are mai multe cauze dintre care amin-
sară unei exploatații pomicole viabile (0,3 -
tim: costurile ridicate pentru înființarea de
5,0 ha). Conform datelor din Recensământul
noi plantații, perioada lungă de timp până la
General Agricol (RGA), cele mai mari dimen-
intrarea pe rod a pomilor, veniturile scăzute
siuni medii în România le au plantațiile de
piersic și nectarin (0,64 ha) și cele mai mici, la nivel de gospodărie în mediul rural, nu-
plantațiile de păr (0,16 ha). mărul scăzut de locuri de muncă disponibile
în mediul rural, accesul redus la resursele fi-
Forma juridică de organizare a exploa- nanciare și costurile mari ale produselor de
tațiilor agricole ce dețin plantații po- creditare.
micole
Forme asociative
Majoritatea exploatațiilor pomicole sunt
orga­nizate sub formă de exploatații indivi- Slaba asociere și cooperare în scopul produ-
duale, PFA sau IF (98,92%) și gestionează cerii, dar mai ales al valorificării în comun
peste 76% din suprafața pomicolă. a producţiei de fructe, este un alt factor im-

6
portant ce a influențat negativ valorificarea
producției și, implicit, veniturile pomicultori-
lor. La nivelul anului 2013, existau numai 14
forme asociative: 3 organizaţii de producători
și 11 grupuri de producători recunoscute pre-
liminar. Doar 8 dintre acestea acoperă exclu-
siv produse din sectorul pomicol.

Producţie și consum
Principala producție de fructe în România
provine de la cele 2 specii majore: prunul și
mărul. Împreună asigură 77% din producția
internă de fructe și ocupă aproximativ 83%
din suprafața cultivată cu pomi (fig. 1). Pro-
ducția medie de mere la unitatea de supra-
față în România este de numai 85 kg/ha, sub
jumătate din media producției înregistrate la
nivelul UE 27 (fără Italia și Irlanda, 2012).
Consumul mediu de fructe pe cap de locuitor,
la nivel național, este însă în creștere (66,9 kg
în 2012), ceea ce indică o creștere a necesa­
rului intern de fructe.
existentă în acest sens, capacitatea totală a
Industria de procesare depozitelor de fructe fiind doar de 132 735 de
tone (2011).
La nivelul exploataţiilor pomicole se regăsesc
dotări uzate fizic şi moral, fără sisteme inte-
Comerțul cu fructe și produse din
grate de valorificare a producţiei (colectare,
fructe
sortare, calibrare, condiţionare, depozitare,
am­balare, comercializare), aspect ce se re- În condițiile actuale, producția de fructe a
flectă negativ în productivitatea, profitabili- României poate acoperi necesarul intern
tatea şi competitivitatea acestor exploataţii. doar pentru trimestrele III și IV, în prime-
Spațiile de depozitare nu acoperă nevoia le două trimestre aceasta fiind acoperită în

7
liceal și postliceal) de la 16 937 în 2005 la 4 511
în 2012, cât și reducerii numărului liceelor cu
profil agricol, de la 124 în 1997 la doar 44 în
2011.

Consultanța
La nivelul anului 2012, numărul total de an-
gajaţi din reţeaua de consultanţă publică era
de 850 de persoane dintre care, 500 în cen-
trele locale de consultanţă agricolă şi 350 în
camerele agricole judeţene, acoperind doar
25% din unitățile administrative.

Cercetarea pomicolă
În ultimii 23 de ani numărul institutelor și
stațiunilor de cercetare pomicolă (publice) a
mare parte din import. Comerțul internațio- scăzut de la 26 de unități înainte de 1990 la
nal cu fructe este dezechilibrat. Spre exem- doar 8 în 2013. Scăderea suprafețelor deți-
plu, în anul 2012, în cazul piersicilor și nec- nute de unitățile de cercetare pomicolă este o
tarinelor, importul a fost de peste trei ori mai consecință, atât a declinului sectorului pomi-
mare decât producția internă, iar cantitatea col, cât și a retrocedării terenurilor.
exportată a fost de sub 4% din cantitatea im-
portată. Chiar și la mere, în același an, impor- Calitatea vieții în arealele pomicole
turile au depășit exporturile cu peste 31 000
Peste 84,7% din suprafața arealelor pomicole
de tone și au reprezentat peste 22% din pro-
se află în spațiul rural și, ca atare, acestea
ducția internă.
sunt afectate de lipsa infrastructurii sau de o
infrastructură deficientă, cu impact negativ
Educație și formare profesională
asupra dez­voltării economice a spațiului ru-
Scăderea nivelului de instruire a manageri- ral și, implicit, asupra dezvoltării sectorului
lor exploataţiilor pomicole se datorează, atât pomicol. De asemenea, infrastructura educa­
scăderii numărului de absolvenți ai școlilor ţională, sanitară şi culturală nu are capacita-
cu profil agricol (învățământ profesional, tea de a susţine un nivel de viaţă decent.

8
Analiza SWOT a sectorului
pomicol din România
Pentru realizarea analizei SWOT s-au luat în • tradiţie în domeniul pomiculturii în
considerare situația socio-economică, nivelul România şi existența unor bazine po­
sectorial, mediul și clima, aceastea fiind re- micole consacrate;
flectate în toate cele patru coordonate anali- • tradiție în activitatea de cercetare-dezvol­
zate: punte tari, puncte slabe, oportunități și tare în domeniul pomiculturii;
amenințări. • număr însemnat de soiuri autohtone și
portaltoi cu grad ridicat de adaptare la
Puncte tari condiţiile pedoclimatice din România;
• pondere ridicată a zonelor rurale în cadrul • existenţa unei structuri interprofesionale
arealelor pomicole; recunoscute care derulează diferite pro­
• suprafață semnificativă, caracterizată de grame şi proiecte în beneficiul membrilor
condiții pedoclimatice favorabile culti­vă­ săi;
rii unui număr mare de specii pomicole; • consum scăzut de input-uri chimice;
• biodiversitate mare asociată plantațiilor
pomicole;
• posibilități ridicate de stocare a carbo­
nului prin utilizarea unor specii pomicole
cu o perioadă mare de exploatare.

Puncte slabe
• trend demografic negativ și populație în
curs de îmbătrânire;
• nivel scăzut al venitului pe gospodărie și
numărul redus de locuri de muncă;
• infrastructură rurală de bază slab dezvol­
tată și servicii de bază neadaptate nevoilor
populaţiei;

9
• capacitate redusă a sistemelor de colec­
tare şi depozitare raportat la nevoile
sectorului;
• dificultăţi în valorificarea fructelor pe
piaţă, din cauza cooperării și asocierii re­
duse a producătorilor de fructe;
• producție orientată spre autoconsum și
nu către comercializare;
• producție scăzută la unitatea de suprafață
(ha);
• sistem public de consultanță în tranziție,
capacități globale de consultanță ina­dec­
• nivel scăzut al educației și formării pro­ vate cerințelor pieței, structuri şi sisteme
fesionale în domeniul pomicol, deter­ pentru transferul de cunoștințe și inovare
minat de scăderea numărului de unități slab dezvoltate;
școlare cu specific agricol (licee) și a • diversificare slabă a sortimentului, exis­
nu­mărului de absolvenți (învățământ tența a două specii pomicole principale
profesional, liceal și postliceal); (măr, prun), urmate la mare distanță de
• cost ridicat al investițiilor, acces redus celelalte specii;
la resurse financiare și costuri mari ale • susținere financiară slabă a instuțiilor de
produselor de creditare; cercetare cu specific pomicol, scăderea
• număr mare de exploatații pomicole de numărului și a suprafețelor deținute de
mici dimensiuni și al celor fără per­so­ acestea;
nalitate juridică, grad mare de fărâ­mițare • capacitate redusă a institutelor și sta­
a suprafeţelor pomicole; țiunilor de cercetare pomicolă de a pro­
• suprafață redusă ocupată de culturi în duce material de plantare de calitate, din
spații protejate; categoria biologică „Certificat”;
• procent ridicat de plantații pomicole îm­ • număr mic de sisteme integrate de valo­
bă­trânite și rată scăzută de înlocuire a rificare a producţiei (colectare, sortare,
plantațiilor pomicole aflate în declin; calibrare, condiţionare, depozitare, am­
• dotări tehnice insuficiente și cu un grad balare, comercializare);
ridicat de uzură fizică și morală în cadrul • nivel redus al exporturilor concomitent
exploataţiilor pomicole; cu un nivel ridicat al importurilor;

10
• fluctuația producției de fructe, cauzată în • scăderea suprafețelor pomicole, cu im­
special de efectele climatice extreme; pact direct asupra condițiilor de mediu și
• incapacitatea producătorilor autohtoni de climă.
a asigura necesarul de ofertă în termeni
cantitativi, calitativi și de continuitate; Oportunități
• capacitate redusă a fermierilor de a • interes crescut pentru dezvoltarea infra­
achiziționa și utiliza tehnologii și tehnici structurii în zonele rurale;
inovative; • creșterea accesului populației din zonele
• insuficientă corelare a cercetării din rurale la programele de instruire şi
domeniul pomicol cu practica agricolă; formare;
• unități de procesare cu un grad ridicat de • creșterea accesului antreprenorilor din
uzură fizică și morală; arealele pomicole la instrumente finan­
• sisteme inadecvate de gestionare a ris­ ciare;
curilor prin care să se diminueze / prevină • trendul ascendent al consumului de fructe
efectele produse de potențialele riscuri per locuitor;
(plase antigrindină, sisteme de irigații, • continuarea programului de încurajare a
sisteme antiîngheț, sisteme de avertizare consumului de fructe proaspete în şcoli;
în timp real, folii antiploaie); • interes crescut pentru înființarea / extin­
• utilizarea unor sisteme de irigații mari derea pepinierelor pomicole;
consumatoare de energie și apă; • reînnoirea generațiilor de fermieri;

11
• accesul fermierilor din arealele pomicole Amenințări
la instrumentele de gestionare a riscurilor • continuarea depopulării satelor și a îm­
în agricultură (fondul mutual); bătrânirii populației;
• parteneriatele care promovează transferul • dificultăți în formarea de parteneriate
de cunoștințe, inovarea și facilitează locale puternice și reticenţa fermierilor
formarea lanțurilor scurte; de a constitui forme asociative;
• biomasa rezultată din activitățile specifice • folosirea de material săditor neadaptat la
sectorului pomicol; condiţiile pedoclimatice specifice area­le­
• creşterea interesului consumatorilor lor pomicole;
față de produsele provenite din zone cu • înființarea plantațiilor în zone cu potențial
un grad scăzut de poluare și obținute pomicol redus;
prin practicarea sistemelor de cultură • scăderea suprafeţelor ocupate de plan­
ecologice. ta­țiile pomicole și creşterea ponderii su­
prafeţelor ocupate de livezile îmbătrânite,
slab productive;
• creșterea consumului de fructe din import
concomitent cu scăderea exportului;
• continuarea reducerii numărului insti­
tu­țiilor de cercetare cu profil pomicol și
afectarea activității de cercetare-dez­vol­
tare-inovare specifică sectorului;
• menţinerea unui grad ridicat de fărâ­mi­
ţare a plantațiilor pomicole;
• abandonul plantațiilor pomicole;
• intensificarea degradării solurilor, po­
luă­rii apelor, afectarea biodiversității și
creșterea emisiilor de gaze cu efect de
seră;
• intensificarea fenomenelor climatice ex­
treme (secetă, arșiță, inundații, grindină,
înghețuri târzii);
• reducerea cantității de apă dulce dis­
ponibilă.

12
Nevoi abordate prin sub-programul
tematic pentru sectorul pomicol

În urma analizei SWOT a sectorului pomi- • restructurarea fermelor pomicole de mici


col din România, au reieșit o serie de nevoi dimensiuni, în ferme orientate către piaţă;
specifice: • gestionarea riscului în agricultură;
• infrastructură de bază şi servicii adecvate
• creșterea suprafețelor ocupate de plantații
în bazinele pomicole.
pomicole, pepiniere și diversificarea ga­mei
sortimentale;
• ferme pomicole competitive și sustenabile;
• produse cu valoare adăugată mare și locuri
de muncă în arealele pomicole;
• grupuri funcționale de producători și
cooperarea între fermieri și alți actori din
sectorul pomicol;
• activităţi de cercetare-dezvoltare-inovare
corelate cu nevoile sectorului și un sector
pomicol adaptat la efectele schimbărilor
climatice;
• acces facil la instrumente financiare
adecvate pentru fermieri, microîn­tre­
prin­deri și întreprinderi mici din arealele
pomicole;
• reînnoirea generațiilor în exploatațiile
pomicole;
• cunoștințe și formare profesională speci­
fică sectorului pomicol;
• servicii de consiliere, asistență şi con­sul­
tanță, adaptate la cerinţele reale ale pieţei;

13
Bugetul sub-programului
pomicol

Pentru următorii șapte ani, prin PNDR 2014-2020, România are alocată o sumă de 8,015 miliarde
de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Sub-programul dedicat sectorului pomicol beneficiază de o alocare estimativă de 320 de milioane


de euro (circa 4% din FEADR), având în componență următoarele măsuri/sub-măsuri:
• modernizare ferme - 260 de milioane de euro;
• prelucrarea și comercializarea produselor agricole - 40 de milioane de euro;
• cooperare - 15 milioane de euro;
• grupuri de producători - 5 milioane de euro.

Alocarea estimativă a bugetului sub-programului pomicol pe măsuri/sub-măsuri

14
Obiective generale și specifice
ale sub-programului pomicol
Obiective generale ale • creşterea contribuţiei sectorului pomicol
sub-programului pomicol la menţinerea, protejarea mediului în­
con­jurător şi la utilizarea sustenabilă a
Problemele structurale majore cu care se resurselor naturale;
confruntă sectorul pomicol românesc identi- • obținerea unei dezvoltări teritoriale echi­
ficate în urma analizei SWOT se doresc a fi librate a economiilor și comunităților ru­
rezolvate prin abordarea următoarelor obiec- rale din arealele pomicole, inclusiv prin
tive generale și specifice ale sub-programului crearea de locuri de muncă.
pomicol:
• restructurarea sectorului pomicol şi îm­
bunătăţirea competitivităţii acestuia;
• asigurarea gestionării durabile a resur­
se­lor naturale și adaptarea la efectele
schim­bărilor climatice;
• obținerea unei dezvoltări teritoriale echi­
librate a comunităților rurale din arealele
pomicole.

Obiective specifice ale


sub-programului pomicol
• intensificarea restructurării exploata­
ţii­lor pomicole, atât la nivelul planta­
ţii­lor prin reconversia speciilor şi înti­
ne­rirea livezilor, cât şi în privinţa
mij­loa­celor tehnice, prin modernizarea
echipamentelor şi utilajelor;

15
Măsurile implementate
prin sub-programul pomicol
Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse, în creşterii valorii adăugate a produselor
cadrul sub-programului pomicol se regăsesc provenite din sectorul pomicol;
următoarele măsuri de intervenție: • dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovi­
zionare prin amenajarea, construcția și
A. I nvestiții în active fizice dotarea spațiilor de desfacere din cadrul
în sectorul pomicol (4a) exploatației;
• achiziționarea de mijloace de transport
Prin această măsură vor fi sprijinite: specializate;
• refacerea suprafețelor pomicole prin re­ • investiții ce vizează creșterea eficienței
conversia plantațiilor existente și înfiin­ e­nergetice a clădirilor, utilizarea și pro­du­
țarea de plantații, inclusiv pepiniere po­
micole;
• modernizarea exploataţiilor pomicole
prin dotarea corespunzătoare a acestora
cu echipamente și utilaje specifice, siste­
me de irigații, plase antigrindină, folii
antiploaie, sisteme de avertizare în timp
real etc.;
• construcția, extinderea și modernizarea
centrelor de colectare, depozitare și con­
diționare pentru asigurarea conti­nuității
aprovizionării atât cu fructe proaspete, cât
și cu materie primă necesară sectorului
de procesare;
• construcția și modernizarea unităților
de procesare a fructelor, atât în cadrul
fermelor, cât și în afara acestora, în scopul

16
C. Înfiinţarea grupurilor
de producători în sectorul
pomicol (9a)

Acțiunile sprijinite prin această măsură ur-


măresc:
• crearea verigii lipsă a lanţului agroalimentar
în acest sector, esenţială pentru creşterea
va­lorii adăugate, desfacerea producţiei şi
re­laţia directă cu comerţul organizat sau
consumatorul final;
• înființarea și funcționarea Grupurilor de Pro­
cerea de energie din surse rege­nerabile, ducători, cu rolul de a întări relația cu pro­
la nivelul fermelor sau al unităților de cesatorii și comercianții, asigurarea unei mai
procesare. bune aprovizionări cu input-uri, promovarea
inovării și a practicilor prietenoase cu mediul
B. Cooperare În sectorul în interiorul grupului.
pomicol (16a)

Prin această măsură se va acorda sprijin


pentru:
• înființarea și funcționarea Grupurilor
Ope­raționale cu scopul de a facilita coo­
perarea dintre actorii sectorului pomicol,
pentru dezvoltarea de proiecte pilot și
noi produse, tehnici și practici care să
crească gradul de inovare din sector și
accesul pomicultorilor la soluții adaptate
nevoilor specifice;
• cooperarea între toți membrii lanțului
valoric, în scopul formării lanțurilor ali­
mentare scurte, cu accent pe comer­cia­
lizarea produselor de calitate.

17
Investiţii în exploataţii pomicole
Sub-măsura 4a.1. Investiţii în • investiții care conduc la îmbunătățirea
exploataţii pomicole calității, la creşterea valorii adăugate a
produselor și la asigurarea continuității
Investițiile sprijinite în cadrul acestei aprovizionării cu fructe și produse din
sub-măsuri au ca scop creșterea competitivi- fructe;
tății exploatațiilor pomicole prin dotarea cu • investiții care stimulează dezvoltarea lan­
utilaje și echipamente, modernizarea și/sau țurilor scurte de aprovizionare;
extinderea clădirilor, înființarea de plantații • investiții care vizează îmbunătățirea
pomicole, reconversia plantațiilor existente, performanțelor de mediu ale exploata­
creșterea suprafețelor ocupate de pepinierele țiilor pomicole.
pomicole.
Investițiile sprijinite prin această sub-măsură
Sprijinul va fi acordat pentru investiții corpo- nu sunt eligibile pentru finanțare din sub-mă-
rale și necorporale, după cum urmează: sura 4.1. Investiţii în exploataţii agricole.
• investiții care vizează îmbunătățirea
per­formanțelor de producție în cadrul Beneficiari:
exploatațiilor pomicole; • fermieri, cu excepția persoanelor fizice;
• grupuri de producători și cooperative care
activează în sectorul pomicol, cu condiţia
ca investiţiile realizate să deservească
inte­resele propriilor membri;
• institute și staţiuni de cercetare-dez­vol­
tare pentru pomicultură.

Cheltuieli eligibile:
a) reconversia plantațiilor existente, inclu-
siv costurile pentru defrișare, materiale de
plantare, sisteme de susţinere, pregătirea
solului, lucrări de plantare, sisteme de pro-

18
scopul comercializării produselor în cadrul
lanțurilor scurte;
g) amenajarea, construcția și dotarea spații-
lor de desfacere din cadrul exploatației.
h) i nvestiții care vizează îmbunătățirea per-
formanțelor de mediu ale exploatațiilor
po­micole (creșterea eficienței energetice a
clădirilor, modernizarea și înființarea sis-
temelor de irigaţii la nivelul exploatațiilor,
achiziționarea de instalații de producere și
utilizare a energiei regenerabile la nivelul
exploatației).
tecție pentru grindină și ploaie și drumuri i) achiziţionarea sau dezvoltarea de software
de exploatare; şi achiziţionarea de brevete, licenţe, drep-
b) î nființarea de plantații pomicole, inclusiv turi de autor, mărci.
costurile pentru materiale de plantare, j) costurile generale legate de cheltuielile
sisteme de susţinere, pregătirea solului, prevăzute la literele (a), (b), (c), (d), (e),
lucrări de plantare, sisteme de protecție (f), (g), (h), (i), precum onorariile pentru
pentru grindină și ploaie și drumuri de arhitecţi, ingineri şi consultanţi, onorariile
exploatare; pentru consiliere privind durabilitatea eco-
c) înființarea de pepiniere, inclusiv costurile nomică şi de mediu pe întreaga perioadă de
pentru materiale de plantare, sisteme de implementare a proiectului, inclusiv docu-
susţinere, pregătirea solului, lucrări de mentația tehnico-economică;
plantare, plase antigrindină; k) în cazul grupurilor de producători și al coo­
d) î nființarea, extinderea și/sau modernizarea perativelor, cheltuielile eligibile sunt doar
sistemelor de depozitare, condiționare, cele de la punctele e), f) și i) și costurile
sor­tare și ambalare şi a unităţilor de pro­ gene­rale legate de aceste cheltuieli.
cesare la nivelul exploatației; f) f ondul de rulment care este auxiliar și care
e) achiziţionarea, inclusiv prin leasing, de beneficiază de sprijin printr-unul din ins-
maşini/utilaje şi echipamente noi, în limi- trumentele financiare aplicate în cadrul
ta valorii de piaţă a bunului respectiv; sub-măsurii, într-un procent de maximum
f) a
 chiziționarea, inclusiv prin leasing, de mij­ 30% din valoarea totală a cheltuielilor eli-
loace de transport compacte, frigorifice, în gibile aferente investiției.

19
rile legislației europene privind efectele
asupra mediului;
• investiția trebuie realizată doar în uni­
tățile teritorial-administrative pre­zentate
în anexa II.

În cazul înființării și/sau reconversiei solici­


tantul trebuie să utilizeze doar material de
plantare „Certificat”. În situația pepinierelor,
soli­citantul se angajează că materialul rezultat
va fi material fructifer din categoria biologică
„Certificat”. Investiția trebuie să respecte di-
mensiunile economice viabile (acestea vor fi
detaliate în legislația națională).

Investițiile de la punctele (a), (b) și (c) se vor Principii privind stabilirea criteriilor
face în limita valorii de piaţă a bunului/servi- de selecție
ciului respectiv. • principiul speciei pomicole prioritare
conform analizei sectoriale;
Condiții de eligibilitate privind spriji- • principiul sistemului de cultură prioritar;
nul nerambursabil: • principiul cooperării;
• investiția trebuie să se încadreze în cel • principiul lanțurilor scurte;
puțin unul din tipurile de sprijin prevăzute • principiul asocierii;
prin sub-măsură; • principiul proprietății.
• solicitantul trebuie să se încadreze în ca­
tegoria beneficiarilor eligibili, să asigure Aceste principii de selecție vor fi detaliate în
co­finanțarea investiției și să nu fie în di­ legislația națională subsecventă și vor avea în
ficultate, conform legislației în vigoare; vedere prevederile art. 49 al Regulamentu-
• investiția trebuie să își demonstreze via­ lui (UE) nr. 1305/2013, urmărind să asigure
bilitatea economică; tratamentul egal al solicitanților, o mai bună
• investiția va respecta cerințele privind utilizare a resurselor financiare și direcționa-
con­formarea cu standardele impuse de rea acestora în conformitate cu prioritățile
le­gis­lația europeană, precum și pre­ve­de­ UE în materie de dezvoltare rurală.

20
Sume și rate de sprijin aplicabile • operațiuni sprijinite în cadrul Partene­ria­
• sprijin public nerambursabil; tului European de Inovare (PEI);
• ponderea sprijinului nerambursabil va • investiții legate de operațiunile prevăzute
fi de 50% din totalul cheltuielilor la art. 28 (Agromediu) și art. 29 (Agri­cul­
eligibile, fără a depăși: tura ecologică) din Regulamentul (UE)
◦◦ 750 000 de euro în cazul activității nr. 1305/2013;
de producție; • investiții în zone defavorizate.
◦◦ 1 000 000 de euro pentru inves­
tițiile care conduc la un lanț scurt de
apro­vizionare. Sub-măsura 4a.2 Investiţii
în procesarea/marketingul
Intensitatea sprijinului nerambursabil se va produselor din sectorul pomicol
putea majora cu 20%, însă rata maximă a
sprijinului combinat nu poate depăși 90%, în Sprijinul acordat în cadrul acestei sub-măsuri
următoarele cazuri: este dedicat investițiilor corporale și necor-
• investiţii realizate de tinerii fermieri, cu porale în cadrul întreprinderilor de prelucra-
vârsta sub 40 de ani, la data depunerii re și comercializare a fructelor și a produselor
cererii de finanţare (așa cum sunt definiți din fructe pentru:
la art. 2 din Regulamentul 1305/2013); • modernizarea și crearea de unități de
• investiții colective realizate de cooperative procesare și comercializare;
și grupuri de producători și proiecte • introducerea de noi tehnologii pentru
integrate, lanț scurt; dezvoltarea de noi produse și procese
tehnologice;
• creșterea valorii adăugate a produselor
prin sprijinirea procesării fructelor;
• creşterea numărului de locuri de muncă
permanente;
• aplicarea măsurilor de protecţie a me­
diu­lui, inclusiv măsuri de eficienţă ener­
getică, promovarea investiţiilor pentru
producerea şi utilizarea energiei din surse
regenerabile.

21
Sprijinul în cadrul acestei sub-măsuri va fi Cheltuieli eligibile:
acordat pentru investiții corporale și/sau ne- a) c onstrucţia, extinderea, modernizarea și
corporale după cum urmează: dotarea unităților ce condiționează şi/
• înființarea, extinderea și/sau moder­ni­ pro­cesează materie primă provenită din
za­rea și dotarea unităților ce procesează sectorul pomicol, menționate în Anexa I a
materie primă provenită din sectorul TFUE;
pomicol, menționate în Anexa I din b) achiziţionarea, inclusiv în leasing, de noi
Tra­tatul privind funcționarea Uniunii utilaje, instalaţii și echipamente, mijloace
Europene (TFUE); de transport specializate în scopul comer-
• investiții în marketing; cializării produselor din fructe în cadrul
lanțurilor scurte;
• înființarea, extinderea și/sau moder­
c) costurile generale legate de cheltuielile
ni­zarea de rețele locale de colectare,
prevăzute la literele (a), (b), precum
recepție, depozitare, condiționare, sortare
ono­rariile pentru arhitecţi, ingineri şi
și ambalare;
consultanţi, onorariile pentru consiliere
• investiţii pentru îmbunătăţirea contro­ privind durabilitatea economică şi de mediu
lului intern al calităţii, respectarea stan­ pe întreaga perioadă de implementare a
dar­delor și conformarea cu standarde proiectului, inclusiv documentația tehnico-
impuse de legislația europeană; economică;
• investiții pentru producerea și utilizarea d) a  chiziţionarea sau dezvoltarea de software
energiei din surse regenerabile în unitatea și achiziţionarea de brevete, patente, li-
proprie; cenţe, drepturi de autor, mărci;
• introducerea de tehnologii noi și eficiente e) cheltuieli generate de respectarea standar-
de reducere a poluării; delor și conformarea cu noile standarde
impuse de legislația europeană;
Investițiile sprijinite prin această sub-mă- f) c heltuieli cu activități de marketing;
sură nu sunt eligibile pentru finanțare din g) i nvestiții în energie regenerabilă, eficiență
sub-măsura 4.2. Investiţii în procesarea / energetică și sisteme de economisire a apei
marketingul produselor agricole. și în tehnologii de eliminare a deșeurilor;
h) f ondul de rulment care este auxiliar și care
Beneficiari: beneficiază de sprijin printr-unul din ins-
• întreprinderile; trumentele financiare aplicate în cadrul
• grupurile de producători și cooperativele. submăsurii, într-un procent de maximum

22
• investiția va respecta prevederile legis­la­
ției europene privind efectele asupra me­
diului și normele de siguranță alimentară.

Principii privind stabilirea criteriilor


de selecție:
• principiul produselor cu valoare adăugată
mare;
• principiul lanțurilor scurte;
• principiul cooperării;
• principiul creării de locuri de muncă
permanente;
• principiul asocierii.

Sume și rate de sprijin aplicabile:


30 % din valoarea totală a cheltuielilor eli- • sprijin public nerambursabil;
gibile aferente investiției. • ponderea sprijinului nerambursabil va fi
de 50% din totalul cheltuielilor eli­
Condiții de eligibilitate privind spriji- gibile, fără a depăși:
nul nerambursabil: ◦◦ 1 000 000 de euro;
• investiția trebuie să se încadreze în cel ◦◦ 1 500 000 de euro pentru investi­
puțin unul din tipurile de sprijin prevăzute țiile care conduc la un lanț scurt de
prin sub-măsură; apro­v izionare local (colectare, sortare,
• solicitantul trebuie să se încadreze în ca­ de­po­zitare, ambalare, procesare).
tegoria beneficiarilor eligibili, să asigure
cofinanțarea investiției și să nu fie în di­ Intensitatea sprijinului nerambursabil se va
ficultate, conform legislației în vigoare; putea majora, cu 20%, însă rata maximă a
• investiția trebuie să își demonstreze via­ sprijinului combinat nu poate depăși 90%, în
bilitatea economică; urmatoarele cazuri:
• investiția trebuie făcută doar în unitățile • investiții colective realizate de cooperative
teritorial-administrative prezente în și grupuri de producători;
anexa II; • operațiuni sprijinite în cadrul PEI.

23
Înfiinţarea grupurilor de
producători în sectorul pomicol
În contextul problemelor structurale ale
sectorului pomicol (dimensiunea mică și fă-
râmițarea exploatațiilor, numărul mare de
exploatații de mici dimensiuni etc.), dar și al
efectelor schimbărilor climatice şi al gradu-
lui redus de adaptare la cerinţele pieţei, aso-
cierea și cooperarea dintre producatori sunt
esențiale în ceea ce privește consolidarea
puterii de negociere, procurarea utilajelor și
tehnologiilor agricole, creşterea gradului de
acces la credite, introducerea inovațiilor și a
ideilor noi de management.

Fermierii trebuie să coopereze în structuri or-


ganizate, menite să asigure legătura acestora
cu piața de desfacere, în scopul îmbunătățirii
şi adaptării producției atât la cerințele pieței
(incluzând aspectele legate de caracterul can-
titativ, calitativ și continuu al aprovizionării,
și de siguranța alimentară), cât și la preferin-
țele consumatorilor. agroalimentari pe piaţă şi la nivelul lanţurilor
scurte de aprovizionare. Sprijinirea creării
Obiectivul principal al structurilor de acest lanțurilor alimentare scurte este necesară
tip este valorificarea produselor membrilor, din perspectiva deschiderii oportunităților
astfel degrevând producătorul de sarcina de piață pentru fermieri prin promovarea
vânzării producției, ceea ce contribuie di- și vânzarea produselor aproape de sursa de
rect la o mai bună integrare a producătorilor producție, fie individual, fie în comun.

24
Sprijinul acordat prin măsură va contribui la:
• îmbunătăţirea performanţelor generale
ale exploataţiilor pomicole;
• o mai bună integrare pe piață a produ­
cătorilor primari;
• creşterea veniturilor producătorilor prin
comercializarea în comun a producției;
• crearea și promovarea lanțurilor scurte;
• respectarea standardelor comunitare de
mediu și climă, siguranță alimentară etc.

Sprijinul prin această sub-măsură se va adre- Cheltuieli eligibile


sa nevoilor specifice stabilite în mod direct de Cheltuielile eligibile sunt limitate la cele re-
grupurile de producători prin: zultate din înființarea și funcționarea gru-
• adaptarea la cerințele pieței a producției purilor de producători din sectorul pomicol,
de fructe a membrilor grupului de pro­ prevăzute în planul de afaceri, iar detalierea
ducători; costurilor eligibile se va realiza în cadrul le-
• dezvoltarea abilităților de marketing și gislativ național. Nu vor fi eligibile în cadrul
organizare și facilitarea inovării. acestei măsuri cheltuielile pentru fuzionarea
grupurilor de producători existente.
Sprijinul se plătește sub forma unui ajutor
forfetar degresiv, în tranșe anuale, pe o Condiții de eligibilitate
perioadă care nu poate depăși cinci ani de • solicitantul trebuie să se încadreze în
la data la care grupul de producători a fost categoria beneficiarilor eligibili;
recunoscut. • solicitantul prezintă un Plan de Afaceri pe
care îl va implementa conform cerințelor
Beneficiari Regulamentelor privind sprijinul pentru
Grupurile de producători din sectorul pomi- dezvoltare rurală acordat din FEADR;
col care se încadrează în definiția IMM-uri- • membrii grupurilor de producători au
lor și care au fost recunoscute oficial de către do­miciliul/sediul social în unitățile ad­
autoritatea competentă, înainte de solicitarea ministrativ-teritoriale prezentate în
sprijinului. anexa II și activează în sectorul pomicol.

25
Cerințele specifice minime cu privire la conți- Sume și rate de sprijin aplicabile
nutul planului de afaceri, precum și la proce- Sprijinul acordat este 100% public şi nu poa­
durile administrative de autorizare și de ve­ te să depăşească anual 10% din valoarea pro­­
ri­ficare vor fi detaliate în cadrul legislativ ducţiei comercializate în primii cinci ani şi
naţional. 100 000 de euro/an.

Principii privind stabilirea criteriilor Sprijinul se va acorda astfel:


de selecție: ◦◦ Anul I - 10%
• principiul cooperării; ◦◦ Anul II - 8%
• principiul componenței grupurilor; ◦◦ Anul III - 6%
• principiul calităţii produselor. ◦◦ Anul IV - 5%
◦◦ Anul V - 4%
Criteriile de selecție vor fi detaliate în legis-
lația națională subsecventă și vor avea în ve- Sprijinul se plătește sub forma unui ajutor
dere prevederile art. 49 „Selecția operațiuni- forfetar degresiv, în tranșe anuale, pe o pe-
lor” al Regulamentului (UE) nr. 1305/2013, rioadă care nu poate depăși cinci ani de la
urmărind să asigure tratamentul egal al so- data la care grupul de producători a fost re-
licitanților, o mai bună utilizare a resurselor cunoscut. Sprijinul se calculează pe baza pro-
financiare și direcționarea acestora în con- ducției comercializate anual prin intermediul
formitate cu prioritățile Uniunii Europene în grupului.
materie de dezvoltare rurală.
În primul an, se poate plăti grupului de pro-
ducători un sprijin calculat pe baza valorii
medii anuale a producției comercializate de
membrii acestuia, în ultimii trei ani înainte
de aderarea la grup, excluzând valorile maxi-
mă și minimă.

Ultima rată se va plăti numai după ce s-a ve-


rificat dacă planul de afaceri a fost implemen-
tat corect. În cazul nerespectării planului de
afaceri, se recuperează sprijinul, proporțio-
nal cu obiectivele realizate.

26
Cooperare în sectorul pomicol
Sub-măsura 16a.1 „Sprijin pentru în­ O caracteristică importantă a acestei sub-mă-
ființarea și funcționarea grupurilor suri este aceea că oferă sprijin pentru costu-
operaționale (GO), pentru dezvoltarea rile directe ale proiectelor pilot/de dezvoltare,
de proiecte pilot, noi produse, practici, care nu sunt la momentul de față sprijinite
procese și tehnologii în sectorul pomi- prin alte măsuri de dezvoltare rurală din
col” PNDR 2014-2020.

Obiectivul specific al sub-măsurii este de Durata de implementare a unui proiect pilot/


a sprijini înființarea și funcționarea GO cu de dezvoltare este de maximum cinci ani, cu
scopul specific de a întreprinde în comun un posibilitatea de prelungire de încă un an, ba-
proiect de cercetare aplicată prin care să se zată pe o justificare clară.
prezinte anumite probleme sau să se valori-
fice oportunitățile existente în sectorul po- Nu este permisă dubla finanțare a aceleiași
micol. Diseminarea obligatorie a rezultatelor activități/investiții din alte fonduri comuni-
obținute de către GO se va realiza atât prin tare sau naționale.
rețeaua PEI-AGRI de la nivel european, cât
și la nivel național – prin RNDR și rețeaua Beneficiari:
publică de consultanță. Beneficiarii unici ai acestei sub-măsuri sunt
Grupurile Operaționale (GO):
• GO este un parteneriat;
• GO este constituit din minimum
doi parteneri, din care cel puțin un
partener cu domeniul de activitate
cercetare în sectorul pomicol (de ex.:
producție/procesare/ambalare fructe),
corespunzător temei proiectului; cel
puțin un partener care are ca activitate
producția/procesarea/comercializarea
fructelor provenite din sectorul pomicol

27
b) costurile directe determinate în mod spe-
cific de activitățile incluse în planul de pro-
iect depus de GO. Costurile directe vizează,
în principal, costurile cu investițiile, însă
nu sunt limitate la acestea.

Detalierea costurilor eligibile se va realiza în


cadrul național. Se va acorda atenție aplicării
regulilor de ajutor de stat, dacă este cazul.

Condiții de eligibilitate:
• solicitantul se încadrează în categoria
beneficiarilor eligibili;
• investiția trebuie să se încadreze în cel
sau producția de ambalaje destinate puțin unul dintre tipurile de sprijin pre­
sectorului, în concordanță cu tema văzute prin sub-măsură;
proiec­tului. • solicitantul prezintă planul proiectului
(care se încadrează în aria de cuprindere a
Condițiile cu privire la forma de organizare PEI-AGRI), conform prevederilor Artico­
legală a beneficiarilor vor fi detaliate în ca- lului 55 din Regulamentul nr. 1305/2013).
drul național.
Conținutul planului proiectului va fi detaliat
Cheltuieli eligibile: în cadrul legislativ național.
Cheltuielile eligibile în cadrul acestei sub-mă-
suri sunt limitate la: Principii privind stabilirea criteriilor
a) cheltuieli generate în mod specific de de selecție:
înfiin­țarea și funcționarea GO și pot inclu- În procesul de evaluare și de selecție a GO
de, spre exemplu, următoarele tipuri de și a proiectelor comune propuse de acestea
cheltuieli: pentru a fi finanțate, se vor lua în considerare
◦◦ realizare de studii și planuri, inclusiv următoarele:
planul proiectului; • principiul componenței GO (parte­ne­ria­
◦◦ activități de animare; tului);
◦◦ cheltuieli de funcționare ale GO. • principiul produselor de calitate;

28
• principiul lanțului scurt; dezvoltarii de noi produse, practici, procese
• principiul asocierii. și tehnologii care nu pot fi acoperite printr-o
altă măsură de dezvoltare rurală.
Principiile de selecție vor fi detaliate în legis­
lația națională subsecventă și vor avea în ve­ Cuantumul maxim al sprijinului este de
dere prevederile art. 49 al Regulamentului 500 000 de euro.
(UE) nr. 1305/2013, urmărind să asigure
tratamentul egal al solicitantilor, o mai bună Costurile de înființare și funcționare ale GO
uti­lizare a resurselor financiare și direcționa- nu vor depăși 20% din valoarea maximă
rea acestora în conformitate cu prioritățile a sprijinului acordat pe proiectul depus.
Uniunii în materie de dezvoltare rurală. Atunci când costurile directe pot fi acoperite
printr-o altă măsură de dezvoltare rurală,
Sume și rate de sprijin aplicabile implementată la acest moment prin PNDR,
În cadrul acestei sub-măsuri, intensitatea ele vor fi alocate în cadrul acelei măsuri, în
spri­jinului public nerambursabil va fi de 100% condițiile respectării ratelor relevante ale
pentru costurile generate în mod specific de ajutorului. În cazul Articolului 17, există pre-
înființarea și funcționarea GO și de activitățile vederi care permit creșterea ratei ajutorului
aferente implementării proiectelor pilot sau pentru investițiile solicitate de GO pentru im-
plementarea proiectelor aprobate.

În situația în care costurile directe pot fi


aco­perite printr-o altă măsură de dezvoltare
rura­lă, însă acea măsură nu este la acest
moment implementată prin PNDR, atunci
costurile vor fi alocate în cadrul acestei
sub-măsuri, în conformitate cu rata maximă
a ajutorului pentru respectiva măsură.

Este posibil ca beneficiarul, pe parcursul im-


plementării proiectului, să realizeze că ideea
în curs de testare/dezvoltare nu generează
rezultatele preconizate și că se impune sto-
parea sau ajustarea proiectului.

29
În cazul în care rezultatele intermediare Submăsura 16a.4 „Sprijin pentru coo-
indică faptul că planul inițial al proiectului perarea orizontală și verticală între ac-
poate fi ajustat în conformitate cu obiective- torii din lanțul de aprovizionare, în ve-
le proiectului, atunci se poate conveni asupra derea stabilirii și dezvoltării de lanțuri
ajustării planului proiectului și asupra conti- scurte de aprovizionare în sectorul po-
nuării finanțării, în limitele bugetului inițial micol și de piețe locale, precum și în
al proiectului. vederea realizării de activități corelate
de promovare în context local”
Dacă proiectul trebuie stopat din cauza
nerespectarii planului proiectului, atunci Obiectivul acestei sub-măsuri este acela de
toate costurile înregistrate până la acel a promova cooperarea între actorii locali, în
moment vor fi rambursate. În situația în care scopul comercializării fructelor și produselor
GO a respectat planul stabilit al proiectului, din fructe printr-un lanț scurt.
atunci nu vor exista consecințe financiare
pentru beneficiar – cu excepția investițiilor Prin această sub-măsură se va sprijini crearea
în infrastructură / capacități de producție și lanțurilor alimentare scurte prin facilitarea
procesare, care vor fi rambursate. cooperării în cadrul sectorului pomicol, dar

30
și cooperarea dintre producătorii, procesa-
torii, comercianții de fructe și produse din
fructe și restaurante, unități de cazare, insti-
tuții de învățământ, autorități publice și alți
consumatori.

Sprijinul se acordă pentru investiţii tangibile


şi/sau intangibile pentru promovarea unor
proiecte comune care implică cel puţin două
entităţi care cooperează pentru:
• crearea/dezvoltarea unui lanţ scurt de
aprovizionare (cu produse rezultate din
sectorul pomicol);
• activităţi de promovare referitoare
la crearea/dezvoltarea unui lanţ (sau
lanţuri) scurt(e) de aprovizionare (cu
pro­duse rezultate din sectorul pomicol)
şi la piața locală deservită de acest lanț/
aceste lanțuri;
• scheme de calitate ale produselor pro­ cole, cu condiția organizării din punct de
venite din sectorul pomicol. vedere legal;
• grupuri și organizații de producători care
În cazul dezvoltării unor lanţuri scurte de activează în sectorul pomicol;
apro­vizionare, sprijinul se poate acorda nu­ • microîntreprinderi și întreprinderi mici
mai pentru acele iniţiative care implică cel care participă la crearea unui lanț scurt în
mult un intermediar între fermier şi con­ sectorul pomicol;
sumator - intermediarul fiind definit ca enti- • organizații neguvernamentale înregis­tra­
tatea care cumpără produsul de la fermier cu te conform legislației naționale;
scopul de a-l vinde mai departe. • consilii locale.

Beneficiari Condițiile cu privire la forma de organizare


Sprijinul se va acorda pentru: legală a beneficiarilor vor fi detaliate în ca-
• fermieri, deținători de exploatații pomi­ drul național.

31
Costuri eligibile
Cheltuielile eligibile vor fi acordate conform
prevederilor Art. 35 (5) și pot cuprinde:
• studii/planuri;
• activități de animare;
• costurile de funcţionare a cooperării;
• costuri directe ale proiectelor specifice
corelate cu planul proiectului;
• costurile de consultanță și certificare
a produselor în cadrul unei scheme de
calitate conform regulamentelor ce re­
glementează acest domeniu;
• costuri de de promovare.

Sprijinul se acordă pentru activităţile prevă-


zute pentru îndeplinirea obiectivelor din ca-
drul planului de proiect, iar detalierea costu-
rilor eligibile se va realiza în cadrul national.
• fermierii au domiciliul într-una din uni­
Condiţiile de eligibilitate: tățile administrativ-teritoriale prezentate
• solicitantul se încadrează în categoria în anexa II;
beneficiarilor eligibili; • membrii grupurilor și organizațiilor de
• solicitantul prezintă un acord de coo­pe­ producători au domiciliul/sediul social
rare care face referire la o perioadă de în unitățile administrativ-teritoriale pre­
funcționare cel puțin egală cu perioada zentate în anexa II și activează în sectorul
pentru care se acordă finanțarea; pomicol;
• solicitantul prezintă un studiu/plan, in­ • consiliile locale fac parte din lista pre­
clusiv studii de fezabilitate tehnică/eco­ zentată în anexa II.
nomică privitor la conceptul de proiect
referitor la lanțul scurt de aprovizionare; Principii privind stabilirea criteriilor
• solicitantul prezintă un concept de mar­ de selecţie
keting adaptat la piața locală și un plan Criteriile de selecție a proiectelor vor urmări
privind activitățile de promovare propuse; următoarele principii:

32
• Principiul componenței cooperării, res­ tratamentul egal al solicitanților, o mai bună
pectiv numărul de parteneri implicați; utilizare a resurselor financiare și direcționa-
• Principiul teritoriului și al structurii par­ rea acestora în conformitate cu prioritățile
teneriatului; Uniunii în materie de dezvoltare rurală.
• Principiul valorii adăugate.
Sume şi rate de sprijin aplicabile
Principiile de selecție vor fi detaliate în le- • ponderea sprijinului nerambursabil va fi
gislația națională subsecventă și vor avea în de 100% din totalul cheltuielilor eligibile;
vedere prevederile art. 49 al Regulamentu- • cuantumul maxim al sprijinului este de
lui (UE) nr. 1305/2013, urmărind să asigure până la 100 000 de euro.

33
Calitatea materialului
săditor pomicoL
Uniunea Europeană are cerinţe ridicate în numele producătorului, specia, soiul, portal-
privinţa calității materialului săditor pomicol, toiul, tipul de material săditor (ex. knip 7+),
incluzând și aspectele care țin de starea fito- categoria biologică „Certificat” și starea fito-
sanitară a acestuia. România, ca ţară mem- sanitară (VT sau VF).
bră, se supune directivelor europene privind
producerea, comercializarea și circulația pe Nu se vor admite pentru plantare pomi
teritoriul UE a materialului săditor pomicol. sau arbuști din categoria CAC (Conformitas
Agraria Communitatis). De calitatea materi-
Prin Sub-programul Pomicol din cadrul alului săditor va depinde în mare măsură vi-
PNDR 2014-2020, se impune ca materialul itorul plantației pomicole, iar alegerea, achi-
săditor folosit pentru înfiinţarea de plantaţii ziționarea și plantarea acestuia sunt factori
pomicole sau pentru reconversie să fie din ca- esențiali în reușita investiției. Alegerea spe-
tegoria biologică „Certificat”. ciei, a combinației soi/portaltoi trebuie co-
relată cu condițiile locale de climă și sol, cu
Materialului săditor certificat, produs în sistemele de plantare și formele de coroană,
România, este însoțit obligatoriu de etiche- precum și cu tehnologia de producție avută
ta albastră, inscripţionată VT (virus tested) în vedere.
sau VF (virus free), prezentă pe fiecare pom.
Ma­terialul este produs în pepiniere autoriza- Achiziţionarea materialului săditor trebuie
te, supuse unor controale și teste riguroase să se facă de la pepiniere autorizate care să
din partea autorităților abilitate care certifi- garanteze calitatea materialului săditor și să
că autenticitatea materialului biologic (soi/ o certifice cu documente specifice (eticheta
portaltoi), calitatea acestuia și starea fitosa- individuală = pașaportul fitosanitar şi certi-
nitară. ficatul de calitate). În cazul cumpărării ma-
terialului săditor din străinătate, se vor evita
Culoarea etichetei poate să difere în cadrul soiurile și portaltoii care nu au fost testați în
țărilor membre UE (alb, portocaliu etc.), însă condițiile din țara noastră. Neadaptarea la
pe etichetă se va regăsi inscripționat: orga- condițiile locale de climă și sol poate conduce
nismul de inspecție și control, țara, codul sau la eșecul total al investiției.

34
temului radicular, aspectul părții aeriene,
prezența ramurilor anticipate, starea mugu-
rilor etc. Rădăcinile pomilor trebuie să nu fie
deshidratate, să nu prezinte urme de muce-
gai, răni, degerături, iar în secțiune să aibă
culoarea albă-sidefie. Punctul de altoire tre-
buie să fie complet sudat, fără cioturi și zone
uscate sau rănite. Tulpina trebuie să aibă
scoarța intactă, netedă, fără urme de atac de
boli sau dăunători, garnisită cu muguri sănă-
toși. În cazul materialului săditor cu ramuri
anticipate, acestea trebuie să fie intacte și să
corespundă ca număr cu clasa de calitate pre-
văzută în documentele însoțitoare, mai ales la
măr, păr și cireș (knip număr ramuri +).

Orice problemă sesizată la recepția cantitati-


vă și calitativă a materialului săditor trebuie
adusă imediat la cunoștința furnizorului și
transportatorului pe baza unor procese-ver-
bale de contestație.

Până la plantare, materialul săditor trebuie


stratificat în șanțuri special amenajate, în ni-
sip sau în spații de depozitare în care să se
evite deshidratarea și degerarea rădăcinilor.
Înainte de plantare, pomii trebuie hidratați
timp de cel puțin 24 de ore prin introducerea
rădăcinilor în apă.

După efectuarea lucrărilor de pregătire a te-


La recepționarea materialului săditor în fer- renului, la plantarea pomilor, se va avea grijă
mă, trebuie analizate o serie de elemente ca punctul de altoire să rămână la cel puțin
importante cum ar fi: volumul și starea sis- 15-20 cm deasupra solului.

35
Sisteme de cultură în pomicultură
Sistemele de cultură ale pomilor sunt deter- Sistemul clasic
minate de o serie de elemente tehnologice Este cel mai vechi, din ce în ce mai puţin întâl­
cum ar fi: densitatea de plantare, forma de nit şi în care se folosesc distanţe de plantare
coroană, sistemul de susținere, sistemele de mari. Formele de coroană sunt cele „cu vo-
protecție antigrindină și antiploaie, insta- lum mare“, ca vas ameliorat, piramidă etajată
lațiile de fertirigare etc. Alegerea lor se face în rărită, leader, piramidă mixtă etc.
funcție de specie, vigoarea combinației soi/
portaltoi și depinde în mare măsură de dispo- Materialul săditor folosit este altoit pe portal-
nibilităţile financiare și de nivelul tehnologiei toi viguroși. În acest sistem de cultură pomii
care se va aplica. sunt plantaţi la 6-10 m între rânduri şi 4-8 m
pe rând. Numărul pomilor la hectar variază
În prezent, în pomicultura din ţara noastră între 150 și 500. Plantaţiile de acest tip sunt
există trei sisteme comerciale de cultură: cla- amplasate pe terenuri în pantă, neterasate,
sice (extensive), intensive şi superintensive.
până la 8-10% sau pe pante de până la 25%,
amenajate în prealabil prin terasare.

Întreţinerea solului se face prin înierbare sau


culturi intercalate între rânduri. Pomii intră
pe rod după 4-6 ani, iar rodirea economică
este la 8-12 ani. Sistemul clasic are multe de-
zavantaje cum ar fi: numărul redus de pomi
la unitatea de suprafaţă, intrare târzie pe rod,
producţii modeste și de calitate redusă, pon-
dere ridicată a lucrărilor manuale, grad de
mecanizare scăzut etc.

Sistemul intensiv
Cuprinde pomi cu coroană aplatizată - gar­
duri pomicole (palmete, trident, V paralel)

36
sau cu o coroană globuloasă de volum redus
(vas întârziat aplatizat, fus-tufă), altoiţi pe
portaltoi de vigoare mijlocie, vegetativ sau
franc, ceea ce permite plantarea unui număr
de 600-1 250 de pomi la hectar. Aceste plan-
taţii asigură obţinerea unor producţii între
20-30 de tone de fructe la hectar, oferind po-
sibilităţi optime de mecanizare a principale-
lor lucrări de întreţinere. În funcție de specie,
de portaltoi și de forma de coroană folosită,
în sistemul intensiv se impune uneori folosi-
rea unor sisteme de susținere, precum și si-
steme de protecție antigrindină. În prezent,
nu se concepe înființarea unei plantații pomi-
cole fără instalații de fertirigare. Întreținerea
solului se face de regulă prin înierbare pe in- toi de vigoare redusă (Gisela 5, PHLC), pier-
tervalul dintre rânduri și prin ierbicidare sau sic, sau chiar prun și cais (altoiți pe Ishtara,
lucrări mecanice pe rândul de pomi. În sistem Mirobolan dwarf). Pomii intră pe rod înce­
intensiv se pot cultiva majoritatea speciilor pând din anul doi după plantare și ating pro-
pomicole sâmburoase altoite pe portaltoi de ducția maximă de 60-80 de tone la hectar (la
vigoare medie. măr și păr) în anul 4-5. Investiția se va amor-
tiza în anul 6-7 de la înființarea plantației.
Sistemul superintensiv
Este reprezentat de plantaţii cu densitate Durata de viață a unei plantații este de 14-
foarte mare, între 1 250 - 5 000 de pomi la 15 ani, în funcție de specie, de multe ori fi-
hectar sau chiar mai mult, formate din pomi ind determinată de succesul soiului pe piață.
de vigoare slabă sau mijlocie, obținuți prin Investițiile inițiale sunt foarte mari, sistemul
altoirea pe portaltoi de vigoare redusă. Po- presupunând existența unor sisteme de sus­
mii sunt conduşi în garduri fructifere sau în ținere și protecție a pomilor împotriva grindi-
forme globuloase cu volum foarte redus ca ax nei și ploii, instalații de fertirigare, mecaniza-
vertical, Super Spindle, fus subţire, V para- re avansată etc. Platformele autopropulsate
lel etc. Se aplică în special la măr și păr, dar pentru tăierea pomilor, rărirea fructelor, re-
recent s-a extins și la cireșul altoit pe portal- coltare și alte operații sunt indispensabile.

37
Eficiența economică a speciilor
pomicole în diferite sisteme
de cultură
Alegerea speciei pomicole, a sistemului de
cultură și nivelul investiției ce urmează a fi
realizată trebuie să aibă neapărat în vedere
aspectele economice.

Printre cele mai solicitate informații de către În continuare prezentăm pentru principa-
cei ce doresc să-și înființeze o plantație sunt lele specii pomicole câțiva indicatori speci­
cele legate de valoarea investiției la hectar, fici, luați în calcul, comparativ pentru stabi­
profitabilitatea speciei, costurile de întreține- lirea eficienței economice a exploatațiilor
re și posibilitățile de desfacere. pomicole.

Indicatorul Măr Păr Gutui


Nr. pomi/ha 500 1250 3333 500 1250 2860 500 670
Distanța de plantare (m) 5x4 4x2 3x1 5x4 4x2 3.5x1 5x4 5x3
Durata de exploatare (ani) 20 19 16 19 16 12 15 14
Valoarea investiției* (lei) 46.647 125.524 188.848 46.510 125.524 174.910 46.510 50.993
Cheltuieli anuale totale (lei) 19.651 29.253 41.975 19.876 29.580 41.168 19.716 21.844
Producție (t) 20 30 45 18 30 40 18 22
Cost de producție (lei) 0,98 0,98 0,93 1,10 0,99 1,03 1,10 0,99
Preț de vânzare (lei/kg) 1.3 1,4 1,5 1,5 1,6 1,7 1,6 1,7
Profitul anual net (lei) 5.333 10.707 21.441 5.984 15.473 22.539 7.631 13.067
Termen de recuperare a investiției (ani) 8,7 11,7 8,8 7,8 8,1 7,8 6,1 3,9
Profit total pe durata de exploatare (lei) 106.669 203.436 343.057 113.700 247.571 270.466 114.436 182.941
Randament economic al investiției (%) 229 162 182 244 197 155 246 359
* Valoarea investiției cuprinde cheltuielile de înființare și pe cele de întreținere până la intrarea pe rod

38
Indicatorul Prun Cais Piersic/Nectarin Cireș Vișin
Nr. pomi/ha 500 1250 400 833 500 1000 500 1250 500 1250
Distanța de plantare (m) 5x4 4x2 5x5 4x3 5x4 4x2.5 5x4 4x2 5x4 4x2
Durata de exploatare (ani) 20 16 10 11 14 12 20 11 20 16
Valoarea investiției* (lei) 41.047 122.810 53.726 63.932 57.012 70.888 42.026 143.379 40.031 72.869
Cheltuieli anuale totale (lei) 19.228 31.506 19.601 25.026 22.762 29.621 24.998 42.531 24.893 33.542
Producție (t) 18 30 12 18 15 22 10 18 14 20
Cost de producție (lei) 1.07 1.05 1.63 1.39 1.52 1.35 2.50 2.36 1.78 1.68
Preț de vânzare (lei/kg) 1.3 1.4 2.5 2.5 2.0 2.0 3.5 4.0 2.5 3.0
Profitul anual net (lei) 3.505 8.815 8.735 16.779 6.080 12.078 8.401 24.754 8.490 22.225
Termen de recuperare a
11.7 13.9 6.2 3.8 9.4 5.9 5.0 5.8 4.7 3.3
investiției (ani)
Profit total pe durata de
70.094 141.040 87.351 184.564 84.123 144.940 168.029 272.295 169.805 355.597
exploatare (lei)
Randament economic
171 115 163 289 149 204 400 190 424 488
al investiției (%)
* Valoarea investiției cuprinde cheltuielile de înființare și pe cele de întreținere până la intrarea pe rod

Indicatorul Nuc Alun Căpșunul Zmeur Mur Coacăz Cătină Afin


Nr. pomi/ha 140 240 670 37.000 40.000 6670 3333 3333 1670 4762
Distanța de plantare (m) 9x8 7x6 5x3 câmp solar 3x0.5 3x1 3x1 3x2 3x0,7
Durata de exploatare (ani) 27 24 19 3 3 6 8 7 15 27
Valoarea investiției* (lei) 48.727 54.685 45.927 33.290 51.203 98.307 84.177 60.256 34.332 103.712
Cheltuieli anuale totale
11.213 12.521 14.795 55.848 62.977 38.528 32.191 25.566 21.332 27.499
(lei)
Producție (t) 1,8 2,2 1,5 18 20 8 8 8 10 7
Cost de producție (lei) 6,23 5,69 9,86 3.10 3,15 4,82 4,02 3,20 2,13 3,93
Preț de vânzare (lei/kg) 10,0 10,0 16,0 4,5 5,0 7,5 7,0 4,50 3,0 7,0
Profitul anual net (lei) 5.701 7.962 7.732 21.128 31.099 18.036 19.999 8.764 7.281 18.061
Termen de recuperare a
8,5 6,9 5,9 1,6 1,6 5,5 4,2 6,9 4,7 5,7
investiției (ani)
Profit total pe durata de
153.920 191.091 146.917 63.383 93.297 108.217 159.995 61.351 109.213 487.649
exploatare (lei)
Randament economic al
316 349 320 190 182 110 190 102 318 470
investiției (%)
* Valoarea investiției cuprinde cheltuielile de înființare și pe cele de întreținere până la intrarea pe rod

39
Bibliografie
Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014 - 2020, Versiunea oficială 1 – 1 iulie 2014
Fișe măsuri PNDR 2014-2020
*** Cooperare în sectorul pomicol (draft, v. v.2_10.04.2014)
*** Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol (draft, v.2_10.04.2014)
*** Investiţii în active fizice în sectorul pomicol (draft, v.2_10.04.2014)
*** Prezentare PNDR 2014-2020, disponibil online la http://www.pndr2020.ro/fisiere/GL-PR/prezentari/
Prezentare-PNDR-2014-2020.pdf
*** Alocări financiare PNDR 2014-2020, disponibil online la http://www.pndr2020.ro/fisiere/PT-PR/pb/
Alocari-Financiare.pdf
*** Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) www.apdrp.ro
*** PNDR 2020 http://www.pndr2020.ro/
*** Conținutul PNDR 2014-2020 - Reuniunea Comitetului Consultativ Tematic DRAP, București, 27 iunie
2014, disponibil online la http://www.madr.ro/ro/programare-2014-2020-pndr/comitet-consultativ-
tematic/reuniuni.html
*** Informare cu privire la subprogramul pomicol: investiții, cooperare, înființarea grupurilor de producători.
Conferința tematică - Ferme mici și asociere - Craiova, 16-17 octombrie 2014, RNDR (www.rndr.ro)
Asănică A., Hoza D., 2013, Pomologie, Editura Ceres, București
Baciu A., Godeanu I., 2000. Producerea materialului săditor pomicol, Editura Universitaria, Craiova
Ghena N., Braniște N., Stănică F., 2004. Pomicultură generală, Editura Matrix Rom, Bucureşti
Stănică F., Braniște N., 2011. Ghid pentru pomicultori. Editura Ceres
Stănică F., Peticilă A., 2011. Înființarea plantațiilor pomicole, Editura Valahia University Press
Sumedrea D., Isac I., Iancu M., Olteanu A., Coman M., Duțu I., 2014. Pomi, arbuști fructiferi, căpșun: ghid
tehnic și economic, Editura Invel Multimedia

40
Contact:

Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961

Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: info@rndr.ro

Internet: www.rndr.ro

Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea

Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanţat prin FEADR prin Măsura 511 din cadrul PNDR 2007 - 2013.

2014

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

Se distribuie gratuit.

Departamentul Publicaţii USR

41

Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale

S-ar putea să vă placă și