GAT" AS : IMPERIUL $I BARBARICUM * Relatile poitice militares ideologice ale tertoriflr dela nordul Dunit de Jos cu Imperiul Roman (sec.IV-VID BU Clujapoca an BrBCN 2008 01542 Editura NapocaStar 2008,Mamei mele © Auroral, 2008 ISBN 978-973-647-589-5 Cavint inainte Lucrarea de fay reprezints rodul anor preocupiri mai vechi in ceea ce priveste Iumea barbant si relaile sale cu Imperiul Roman si Romano-Bizantin, preocupii ce au originea tn teza de licens dedicats religiei popoarelor sgermanice si continuand cu disertajia de masterat ce aves ca subiect ideea continuitiii imperiale in regatele barbare ssuccesoare Rome. Mergand pe ideea__,relailor internaffonale” ale Imperiului Tarziu a aparut, Ia sugestia domnului profesor Mihai Barbulescu, concepyia tezel de octoral — Relaile teritorilor nor-Durctene cw _Inserial Ronn (ee, IV-VID, ce se dorea a fi un ,hibrid” tntre arheologie si relafiiintemafionale, Volumul de fafi prezints doar relajille politico-mibitare si ideologice dintre Imperiu si Barbaricum, relafile economice constituind suibiectul unui volum ulterior Revultatele parfiale ale cercetarii privind relafile dintre Imperiu si teritorile de ta nordul Dunasli de Jos au fost comunicate Ia manifestirile stiingifice din Alba Iulia, Cluj-Napoca, Targu-Mures, Sibiu gi s-au concretizat Im studi publicate in reviste de specialitate. Meritul principal im orientarea si coordonatea ppreccuparilor subsermnatului in acest domeniu i revine profesorulul universitar dr. Mihai Basbulesca de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, caruia 1adresez pe aceasta cale cele mai ciduroase muljumiti pentru timpul acordat, rdbdarea avuti si sugestile pertinente De asemenea, doresc si mulfumese profesorului uuniversitar dr. Adrian Husar de ta Universitatea Petru Maior” cin Targu-Mures pentru sprijinul si infelegerea acordati, Muljumiri speciale se cuvin dr, Coriolan Opreanu si doamnei profesor universitar dr. Doinea Benea, pentru sfaturile pertinente de pe urma cirora Iucrarea a avut numai de eistigat. Malfumirile mele se indreapts citte colegii gi Prietenii clujeni si mureseni, lector dr, Sorin Nemeti de la Universitatea Babey-Bolyai Cluj-Napoca, mazeograf Coralia Crigan de Ja Muzeul Judefoan Mares, care mi-a pus la isporife 0 serie de Iucrari gi materiale inedite, doamnet conferenfiar dr. Luminija Chiorean de la Catedra de ilologie a Universitifii ,Petru Maior” si domnigoaret ‘Monica Avram, de la Biblioteca Judefeand Mures, pentru rabdarea cu care mi-au corectat voluminesul manuscris af crt, Nu in ultiml rand, trebuie spus ca materializarea sub forma de carte a tezei de doctorat datoreazd mult Benerosului suport financiar primit din partea firmed »RomHyg. —Proc-Com, doamnei Bala Gyingyver, Tutoror le adresez intreaga mea gratitudine personal Imperial si Barbarieum ABREVIERI BIBLIOGRAFICE 1. Corpora, culegeri de studii,encielopedil, periodice [Acta Mei Napocensis,CopNapa, T, 196) ne — ‘aun? | acta Masel Poona Za, 1 1977 ‘AISC | AnaralInsitfula de Studi lasce. CT 1926-1952), 5, (1944-1948) ‘Apaiuin. | Apulum. Acta Musei Apulensis, AlbaTulia, {_] 411942, sgq___ Aik Mold | Arheologia Moldovel las 1, 1955.99, at [Corpus Inseriptionum Latinarum. Bevin, 1 1865, Sag, BaciNS/ Dacia NS. Revue W/Archeslogie et distire | Anciennie, Bucuresti, 1, 1957, 599 EphNap | Ephemeris Napocensis.Cluj-Napoca, 1, 1991, sade Germania’ | Germania, Anzeiger der Romisch-Germanisch Kommission. Frankfurt am Main 1, 1917.59 TR Tnscriptiones Daciae Romanae I, Bucuresti, 1975, Florescu GrPetolescu CC, 111977, UL Russu, Gudea N, Wollmann W, II/1, 1977, LL Russu, Piso 1, Wollmann W, Il/2 1980, LL Rust, Flaca O, Wollmann, 11/3 1984 LI. Russa, H/4 1988, Piso LImperial si Barbaricum Imperial i Barbaricum [Horst] Hore KUnieraucnge a Figo TstRom,98 | Barbulescu M, Teodor P, PapacosteaS Hitchins ] Untersuchungen | sichenbargens, Bukarest, 1958. K, Deletant D, Istori Romaniei, Ed. | Horedt—K, | Horedt K,,Sichenbitrgen in spifvlnischen Zeit, Enciclopedica, 1998. Siebenbiirgen | Kriterion, Bukarest, 1982 | TBeRom [Academia Romina, Tora Rominifor, vol I> Tioredtrotse | Horedt KProiase D Die noel flengrad 2001 TH, 2001, | Die zweite von Apalida, in Germania, 50, 1972 ‘Miateile | Materiales erctinarheologes, Bucur 1, [Nae NE Mare, M_ Bansal tive sce TVX wT 1953, sa anata Editura Excelsior Art, 2005, | Foals Potala, Studi comunisii Tanda RD Opreaws'e-H | Opreana CH Chili yi Omar Da ra] P30 Paring Scio Biseriest ceric” | part ferati a mperal Roman Tru in SCIVIAY — [Stu icercetin de store veche Gi Relat interetnice in Transioania sec. VXI, L _| stheotogie) Bucuresti, 1950, 99 4, Economic, 2005 SecomSM | Sind comunicr’ Sots Mare rate Dy | Prolase D. Prblama otal Tamia SiConsb | Studi sicomuncte Sibia Problema’ | arog si numismatic,Eatura Academit Beceeeeeeiecaae sss SR, 1966. 2. Cin sista rotas, | Protas, D Aandi Dac Wol Baa Aatobtont it | extra pinto sai. Risoprint, Cluj ~ Benea D, Dacia sud-pestied nv seclele Tt TV] Editura de vest, Timisoara, 1993 pirtuale a poporului romén pe teritorial fostei Daci, Bucuresti, 197, Birzu L Monunente germanice descoperte Ta Brat, jud.Sibi, in SCIVA, 37,1,1986,p. 89- 101 [Brezeanu, 5, tora bisa, Polirom, | Bucuresti 198. Tathoiu R, Die File wilkeroanderangscat ~YBareu LC Continuitaten crater materiale 3] | in Rumainien, Bucuresti 1988 Teodor, Romanitates ivilzagia Teodar, D. Gh Teodor, D.Gh, | Teodor, Gh Cielizatia rovanial Ta Crests "Teodor, D. Gh) Napoca, 2000. Roberts, John M Rone aid the Editorial Debate SA, London, 1998 Teodor, D Gh Ronianitatea crpato-dantreant | si Blown oeacure V-XT en, Ba Junie, Iasi, 1981 # CCarpati in secolele V- ViLem Asezaren de lo Botosie-Sucenes, Bucuresti, 1984 J Teodor, D. Gh Crema la est de Carpat de i origine pn secoll al XIV-1 agi, 1991 lasical West, | — “Teodor, D Gh Spatial capato-dunareano-potic | 7Imperiul si Barbaricum [Spain | eal mario ilgratit Biota sas, Buzau, 2003 | Toropa0., —~] Toropu © Ramantaten frie 9 sironna Bs Romanitaten | Daca Tran sulcepatil Craiova, 1976. TadorO, | Tudor D, Olea romana Bucuresti, 1978. Re Wolfamii, | Wolfram IT Tie Rowant Ene and is TreRoman —| Germanic peoples, Longman, London-New ‘York, 205. oo NZagaawa, | Zageavs No Goveas wrestnibmall poplar al Geneza | omni, Ea. Junie asi 1996 ZagaviNy | Zugrava N, Evesi gi schime Ta Dunia Bes Milo sd Jos x mile 1. Eltara Presa Buna lai, 1999. Imperiul si Barbarieum CAPITOLULT CONSIDERATH INTRODUCTIVE, PIERDEREA DACIEI DE CATRE ROMANI SI INCEPUTURILE ,ROMANITATI FARA IMPERIU" ‘Abandonarea Daciei de citre Aurelian are pentru istoria caderii Imperivlui Roman o dubla semnificafe: pe planul sgeneral al istoriei romane, abandonarea provinciei traianice ‘este primul sacrifcin tertorial pentru a salva Imperiul, iar pentru. Dacia, retragerea era egala cu iesinen din spafiul civilizaieiromane gi reintoarcerea in Barbaricum. Imperiul Roman, care la mijfocul secolului al M-Lea se Intindea din Britannia pand pe Eufrat si din Dacia pana Ja cataractele Nilului, Incepea si manifeste semnele decideri CCriza atinge toate segmentele socitaji romane, aducind la suprafaja gravele tensiuni interne, cosmetizate pind atunci de stralucires civilzajie urbane a Romei. Expresia deplins a acestor tensiuni apare in particularismele etnice, culturale §1 °Imperial si Barbaricum religloase-mai puternice int-un Orient niciodats romanizat = dlr existente $i tn provincille occidentale - care amenifaar si dlizolve marca unitate politic a cezarilor CCrzei interne ii corespunde pe plan extern asatal lumi barbare asuprafrontierelor romane, Pari fn Orient, berberit in Africa, ceil in Britannia, germanicit si dacil'de pe Rin si Dune, supun limesurile romane unei presiuni continue, transformind Imperial intro cetate asediots, Ridicatea zidurilor aureliene in jurul Rome, arata lar psihozele legate de incertitudinile in ceea ce priveste vittorul Urbisulai in particular gal Jmperium-ului in general. Se refac vechile cotati do pe limes, sau sunt construitealtele noi, iar pe plane mental se recurgea tot mai des la termenii de pax romana sau Imperine Romanum pentru sublinierea diferendelor socio-cultural, dar sica un reflex de aparare a unei societafi prea cosmopolite si prea anchilozate pentru ase putea apira Abandonarea Daciel este un fenomen aproape nic pentru secolele I-IV, timp in care imparajit, prin eforturi militaro-dipfomatice,reugesc st reduc din efectelecrizel. Totusl,existé un prececent: in 363, Impertul Roman 2 ‘rebut si cedeze 0 serie de tertorii Regatului Persan. De fapt, Corin, Buca, 2002, 0. Imperial si Barbarieun avele provincii au fost abandonate de autoritatea romana, iar focuitori au trebuit sa se refugieze in Imperiu. Dar Roma recunostea Imperiul Persan ca un sla gal n contrast eu acest aspect, Roma igi putea permite s8 pianda (anmiterd) provinelt san teritori in favoarea unor regate barbare, dar nicidecum nu le putea abandona (intemiter)2 Inst din secolul al Valea, fenomenul abandonarit provincilor devine simptomatic: odaté ci ciderea limeslut zenan sunt pierdute provincille occidentale: Britannia (408), Gallia meridionala (413), Hispania (817), Africa proconsulart (425), Mitul imperiului etern se pribugeste in dows deceni prin abandonurile teritoriale, dar mai ales prin cuceritea 31 jefuirea Romi de cite viigosit lui Alaie (410), Subiectul abanclonaci provinciei Dacia a fost rlatatatat de istoriografia romans tarzie, cit si de cea bizantin, dest aceste ivoate sunt strat, pune sf contador. Acestlucru mu ste intimpltor, chi dac mu putem pee din vedere acidentle istorice, care a fcut st dispar unele surse romane pe parcursil ceculd medin.”® H, Woltam, The Roman Empire and its Germanle Peoples, Universi gf California Pros, Bere), Los Angels, Londo, 2005, p. 9, Sprezans, peep nImperial si Barbaricum Desi scopul capitolulut de faya este prezentarea (mai legrabit recapitularea) aspectelor care au dus Ja abandonarea provinciet traianice, si nu discufia in jurul vaidivayit si preciziei surselor istoriografice, credem de cuviings prezentarea lor, intruct aceste surse, coroborate cu realitate atheologica, ne pot da o imagine cit de eit precst privitoare Ia fenomenul retrageri aureliene, Deci,privitor la tradifia literar latin, punctul de plecare este constituit de cercetirile lul A. Enmnan care, studlind pparalel operele lui Aurelius Victor, Eutropius, Historia Augusta si Rufus Festus, a ajuns la concluzia cA toate pomesc de la 0 surst comund si anume,o istorie imperiala de la inceput de secol IV (probabil de pe vremea lui Constantin cel Mare). Denumita conventional Enmanisce Keisergeishichte (preseurtat EKG) storia, azi pier, reprezinta cea mai vandabils suns referitoare la secolului al Wklea Din punct de vedere cronologic, cele mai apropriate surse de EKG sunt breviarile Ij Aurelius Victor si Eutropius. Problema pare ins la nivelul relatirii abandons provinciel, cele dows surse oferind relatari diferite in consecin}, unit dint istoricii care sax ‘cupat de aceastt problema au considerat fie ct avem dea “Den Rose, Provincia Dacia in itorografia antic, Press Universitat (ue, 2062, p26, Imperial si Barbaricum face cu doua tradi diferite, fle c& Eutropiusa preluat o prim {informatie de la Aurelius Victor (cea despre Gallienus) si 0 8 doua (ea despre Aurelian) din EKGS Sextus Aurelius Victor pare a fi primul istoriograf care, fn lucrarea sa intitulats generic Cuesares / Liber de Caesars? preia din EKG problematica abandonarii Dace, Aurelius Viclor care a parcurs, in pofida originit sale modeste, 0 frumoasa carieré politica,” ajungind in 361 consularis Parnoniae Secundae ~ sub Iulianus -, iar tn 389 paefects Urbis iudexsacrarun engnitionum = sub Theodosius 1a fost istorial care a injeles cd adevarata criza a Imperiului a inceput dupa moartea Tul Severus Alexander. El afirma, nu far8 © und de amiraciune gi pe un ton moralizator, ci Amparayii care au urmat tndrului cezar au prt staren romani ca pe o pripastc."* Pang atunci, virtatea yor wn zid de pirare” blocase capricile sori; dupa accea a biruit vicul? De asemenea, Aurelius Viclor sesizeazs mutafile (negative) * tbidem, p32 Tid complet, aja cum pre el In man striae abbreviate ab. Augusto Ocava tmaqee ad eonetlatam decnm Constant August et Ta {erty ct ei Piehimaye, 1970p. 7. ‘TT Bid Sextos Aurlies Victor, Historlgraphiea! Study, Livepoo, 1984p De Caes. 24, 8 *DeCees 24,11Imperiul si Barbaricum petrecute tn sistemul institujional ca urate a excluderit senatorlor din ,guvernal” imperial: © alta caracterstca @ acestui breviar este preocupareas aproape exclusiva a lui Victor pentru evenimentele interne din ‘storia Imperiulut - cu precidere pentru cele petrecute la Roma ~ lisind aproape deoparte evenimentele extemne si {storia provinciala. Totusi, int-unul din pasaele sale tn care descrie starea de haos din imperiu, el face o referire la provincia Dacia, abandonata din .vina” lui Galena ,...8 eu ful ste dus stetul roman aproope de naufragia, Smprenn Safoninus, aria i diduse Hilal de Caesar, ast init got care fnaintsert liber prin Tracia au ccupat Macedonia, Achaia gi finuturileinvecinate ew Asia, parti Mesopotamia, Oriental a fost dominat de latroni $i deo femeie, multimen alamanilor au ocupat Italia, nenmurile francitor, dept ce aw pridat Calla, ou ocupat Spanin deoastind ceatea Terrace, apoi fntsun moment prilnic entra cori, 0 parte dinre ce au pitruns pain Africas 9 a fost Pierautdincolo de Istru ceca ce Traianus cucerise." "De Caes,37 5 Abhine miltars potenta conalit ac sonar inpertn reaniqus bu princplserepim a nostrane memoriam ern an 0 ‘epson per deta on mata sen dissension oe be Ctes 383 De ale, Vitor se marfesh ctu etic du al Iu alin, dio couz hoa aces impatde a exclude pe seston Se Ja governare. OF Vitor, desi er homo novus aera pe dep delle sensorial 4 Imperial si Barbaricum Flavius Futropius, magister memoria, adici seful arhivelorimperile la curtea lui Valens, elaboreaza undeva in jurul anilor 369.370 un Breviarium ab urbe condita, fn care in ama putin de 0 sult de pagini a comprimat unsprezece secole de {storie romeni."® Concis, elar, aproape sec, si lipsit de tonul smoralizator al lui Vietor, Breviarul ramane una din cele mai des lecturate istorii romane in Occidental medieval st din Bizang dar, pe de alta parte, pufine texte in afard de descrerile |i Cezar i Tacitus refritoare Ia celfi si germanici au fost atat dle ,torturate” de istorii moderni ca pasajele referitoare la Dacia din Breoay® Tata pasajul tn cauz8,interesant nw mumai din punct de vedere istoric (pentru cA este singurul care prezintd evacuarea Daciei In doi timp), dar si din punctul de ‘vedere al still (aproape impersonal) al lui Eutropius: IX, 8, 2. (privind domnia lui Gallienus - nan) Alanianif dup ce au ecastat Galle au pttrans fx Baia. Daca, pe care Traian o alipise Imperial dincolo de Dundte, fos tune perdu 1K, 13,1... @ bunt domnia Aurelian, orginar din Dacia Ripensis, Wrbat iscust im rishoie, ins cu o fire nest $i inclinatt spre crusime, Loa inins pe gofi cu o foarte mare Brezeun apt. ° thidem, p12Imperial si Barbarieum romptitudine. Dtorttsuccesului diferitelor sale rie a reads stlpinien romani la wecieehotare.(.) 1X15, 1.4 fneonjuratoragul Roma cu 2dr mai durable. A {ndlat wn temple soaelu fo care a adus omens cantitate de aur gi pietre pretioase. Provincia Dacia pe care a constituito Traian incoio de Dunire, @ isa-o in ele, Myricul $i Moesia find in Intregime devastate, plerzd speranfa de a 0 mai pastre, a retras romani din oragele si de pe ogourele Dacit, aes fx milocul Moesii pe care a numitso Dacia, care acum desparte ele dou Moesi si cre se afi ta dreapta Dun dup cum curge aceasta fu ‘are, cu inate fusse fn stinga."™ Este momentul unei scurte analize a textulut din dow ‘motive: in primul rind, din cauza abordii evenimentulu si ‘in al dboilea rand, din cauza importangel propagandistice a retrageri Se poate observa din textul Iui Eutropius c& domnia lui Aurelian incepe sub auspicit favorabile. Imparatul contin politica lui Caludius I de refacere a unitiitimperiale series alectate de secusiunile din Oecident si din Orient® fh "* Mavus Busou, Breviariom ab Urb conde, Bil, 1997 (i. GL sein) Gals, Gormani si rtm s fou substrates imperial cond de Teun im cea Orient, Zenobi a exinInperal Pale ‘lin in Gala Psi ar se sud pid in Ari, In 370 Vabela, 16 Imperiut si Barbaricum primaivara anului 270, Aurelian se angajenz in zona Rhaetei st Noricumului in lupta impotsiva iuthungilor invadator, iar in toanmna aceluiasi an respinge atacurile sarmafiloriazgi, \vandalilor gi dacilor liber! méreptate spre Pannonia, Oda Sncheierea pati, imparatul igi asumé titurle de Sarmaticns Maximus si Dacicus Maximus. ln anul urmitor, Aurelian i Infnge defintiv pe iuthugi la Fanum Fortunae gi Ticinium st {si asuma itll de Germanicus Maximus Dups infrangerea {nor revolte interne, Imparatul porneste spre Orient, in drum ‘iu trece prin Moesia Inferioara si Traci intro campanie fulger Iimpotriva gofilor care atacasera aceste provinel, Invadatort sunt infingi undeva in Muntenia, si in urma victoriel fi a tilul de Gothicus Maximus, Campania orientals impotriva ‘Zenobiei este incununata de succes, iar Aurerlian seintoarce la ‘Dunarea de Jos unde i respinge pe carpi in anul 274 lichideaza imperial” Gallic, srbatoreste victoria gi se pregiteste de campania impotriva parflor. Bodor considera ca din planul general al acestui rAzboi fBcea parte si evacuarea Daciel.” Unitatee imperiului este asiguraté, iar abandonares unor cucerete Egle deca inperator. CEA Hus, Gestadeoram per -omanos, Ed Areal, Tr-Nurs, 2003, p. 175 °° odor, Imparatal Aurelian plrdsirea Dale, SCIVA, 197, U3, Bo. idem, p. 1. "Imperiul si Barbariewm feritori relative miei (Gi expuse) nu mai putea aver reprecursiuni seroase asupra autoritti imparatului, Deci, © pane problema abandonitii Daciei si a unor tettorii din Germania Superior, situate la est de gurile Rinuluim™ fn primavara anulul 275, tn drum spre Parthia, se opreste in ‘Moesia si, dupa pregatiile de rigoare, e realizeaza evacuares provincielsorganizarea noil provineit Dacia Ripenss Care au fost implicafile propagandistce ale ‘evenimentului? Imparatul care ridicase zidurile Romet ce ti poartd numele, care luptase eroic impotriva invadatorilor si combituse enrgic secesiunile, cel care era consicleratresttutor nbs, este nevoit sa procedeze la abandonut teritoriale pent ajustarea apart pe limesul dundrean, Acesta este contextul propagandistc al fondarii noli provincii Dacia Ripenss la sud de Dundre: Faptul este unic tn storia lumi romane, de aceea trebuie investit cu o functie propagandistica. Gestul lui ‘Aurelian nu © grew de descifrat: cel care salvase imperial ma putea si apart in ochil opiniel publice ea primul Cesar care duce strbit! unitiit romane (ces! exista un precedent: cazul uj Hadrian). Fondarea noi provinei si tacerea izvoarelor tn secolul urmitor poate sublinia dificultateapropagandel "HG. Phaum, Das Rémlsche Kalseree Weltgeseehte, TV, p21 a Propytaen Is Imperial si Barbaricum imperiale de a accepta actul retragerii, Eforturile unor Impirafi, ca de exemplu Constantin cel Mare si lustinian dea recuceri teritorile abandonate fin nu doar de o strategie politco-militara ci, comport si un aspect propagandistic prezent in sursele romano-bizantine. Se poate spane deci ca textul concis al lai Eutropius :uprezinta pe ling actu istoric ca atare gi prima incercare de _ceplare a evenimentului din punct de vedere propagandistc, A. Victor si Eutropius deseriu accleasi evenimente independent unul de celalalt, isi unl tece faptele istorice prin filtral personal (A. Vietor), in timp ce celalalt reda ‘evenimentul tn sine, ri alte comentari,oferind tn schimb relatarea cea mai completa privitoare Ia sfarsitul provinciet (Butropius). Nu se poate vorbi tn nici un caz de dows traditit dlferite, ci de dows personalitji diferite si o sursa comuna EKG) Rafius Festus, succesorul Iui Eutropius fn fancjia de ‘magister memorize la curtea Iwi Valens din Constantinopol,scrie si el un breviar tn preajma anului 371 gi prezinta actel retrageri in termeni foarte concis: VI, 2. «Trains ist iins pe daci sub regele Decal sia fleut provincia Dacia dincolo de Re dct pin ines conpar rege Rak, op ity p13, 19Imperial si Barbaricum urate pe pmdntul barbaric, eave a aout de jurimprejur un milion de pos; dar sub impatul Gallienus a fost pierdutt si de ote Aurelian, dup ce au fost srimatap de acolo romani u fost flute dua Daci in regiuite Moesie si Dardanic.“® Ca si modelul stu, Festus vorbeste de o evacuate in doi timpi, insi face o -corectura” la breviarul lui Eutroplus: vorbesté de dou Dacii create la sud de Dunire.Iniil, Aurelian crease doar 0 singura province, dar foarte curdnd (probabil de la Diocletian) avem menfionate dou provincit. Festus stia cA sunt dou unitati administrative, fie din cunostingele propri, fle dint-o list a provincilor pe care a folosit-o in prima parte a lucri sale: fn ulimit ani ai secolului al 1V-lea, evenimentul retragerti este refinut de un alt iavor important: Historia ‘Augusta, Lucrarea constituie un caz aparte tn peisajul ‘storiografcilatine a perioadei: fn aparenfi aver de-a face cu © serie de biogralii imperiale, de la Hadrian (11738) la Numerianus (283-284), redactati de sase autorl - Aelius Spartianus, Iulius Capitolinus, Vulcacius Gallcanus, Alias Lampridius, Trebellius Pollio si Flavius Vopiscus = la finele secolului al I-lea gi inceputal celui urmator, H. Dessau, in ® The Brevarium of Festus, A Critical Editon wih a Historic Gommenary. by W. Fae, London, 1957 SAH M, Jones, The Iter Roman Empire, Ono, 1964, I, 3865387 2 Imperial si Barbaricum +1889, a fost cel dint care a observat ck HA nu este tocmai ceea ce pare,” concluzionind cd avem de-a face cu un singur autor, Flavius Vospicus, care se ascunde in spatele a gase pseudonime. Cat priveste episodul in discutie, se pare ci autoral (2) inspiratatat din A. Vicor, ct i din Eutropius?: _Auireliamus, 39,6. fn templulsoarel a adus o mare cantitte de aur si plete prtioase, 7. Vizind Myricul devstat si Moesiy piendutt, a pins province transdanubiand Dacia constitutt de Traian, rebnigind armata si provincial, nemasperind cit 0 poate pista, a dus popula din en agezndo fn Moesia numind Dacia st pe aceos core acum desparte cle dou Msi" Paulus Orosius (sfirgital secolului al Vea ~ secolul al lea), originar din Hispania, a fost discipotul St. Augustin la Hippona si al Jui Hieronymus in Palestina, Histriaran: _adoorsus pagans libri septen® este conceputi ca o continuare a lucrii Sf Augustin De ciitate Dei si reprezinta o compilajic de istorie universal de la inceputurl si pana in anul 417, cand fost redactata, Lucrarea lal Orosis se vrea, aga cum o spune 71 Dastn Cher Zot and Pesdallehlt der Seriptores Hitorine uguta,nHermes 2,188, 9 337392. SNR" Chasagol, Latation de ,Cesares” d Aurelius Victor dans ‘Histoire Augie BHAC, 19867 (1968 pag, Russ opt 13S "store Auguste, Ves @Aurdlien et de Tate, all F. Pacbows Pasi 1996p 38 EAML-P. Atbaud-Lindt, Ovosas. Wists (Conte les Pans, Pasi 19901991 2Imperial si Barbaricum i ttl, © Historie adoersus paganos, care trebuia si pund tn ‘evidensa opozitiadintre Roma pagan’ si cea crestina (evident {in favoarea celei din urmd). Pentra Orosius,istoria laicd este doar fundalul ceei cleziastice, ind mai mult apooget decat istoric. De aici, aspectul propagandistic de exaltare a chistana ‘tempor, lipsa de rigurozitae si subiectivismul inerentoriciret Tucriri de acest tip, toate aceste aspecte daunand mult valoii sale istorice. Privitor Ia retragerea romani, Orosius ‘enfionea7i pierderea Daciei de catre Gallienus dar, pare-se, @ folosit si Tucrarea lui Eutropius, fapt observabil in fragmentul privitor la abandonarea Daciei Vl, 22, 7. Grecia, Macedonia, Ponta, Asia sunt inundate gi Aistrse de nioala goto; iar Dacia de peste Dumre este rit entra ttdeauna; conzi si marcomanti pustiese Panne Vil: 23, 4. (Aurelian ~ nn) fntreprinzind © expedite la Duntre b0 bitut sdraodn pe got lypte mar, si restebilit stpinirea romana in eile e hota." (Cel mai tarziu autor de limbs latina care ne oferd rela privind sfarstul provineiei este lordanes. Originar din zona Dunarii de Jos, a fost mal inti notarius al una general got din farmata roman’, iar dup crestinare a ajuns episcop de * Orosus Histriarum adversen pagans bri septem FHDR Ip 195 (dV ese. 2 Imperiul si Barbaricum Ravenna. lordanes este un susfinator al lui Tustinian, wrmacind reconcilieea dintre gofi si puterea bizantind, A scris @istorie wuniversala ~ De summa temporum vel origine actibusque gentis Romanorum / Romana - $i 0 istorie a gofilor ~ De origine actbusque Geta / Cetin (Cat priveste sursele, pentru prima lucrare, lordanes 3 utiizat pentru perioada titzie breviarul Ini Rufius Festus cxonica lui Memmius Symmachus™ si Iucratea hui Marcellinus (Comes, iar Gotca nu este nici ea o scriere de prima mani. Ea preia intro forma abreviata 0 alta Getica, serisi de CCassiodorus?Iordanes insusiafiema cin a avut la dispozitie dlecat rei zile pentru a consulta scrierea lui Cassiodorus Retragerea aureliand descrsa in prima sa oper areca baz’ pe Ruffus Festus deci in ultima instana, EKG. 217 (..) Gallienus, in tmp ce domnee, ta pierut pe aceptia (pe dai) si impvatal Aurelian, dup ce au fost rechemate de acolo legit, a agezat in Wi. Roslin, Der Symmachus Historia Romana als Quele far Jordanes, Masten, 19191. Schosrs, Jordanee et Psolre Auguste, Fp BHAC 1985, 285 * Narelious Comes, Chronicon, is TS. Mowansea (ed), MGM AA 1994, p37 sqq CEL. Vary, dordanes Studien. Jordanes und dat CChrcaikon des Marcelinus Comes-de Sestindighel des Jordan, in {Chiron 6, 1976p. a8 soe © Baldwin, Sources for the Getien of Jordane, tn Revue bulge de pilots et histoire 59,1981, p 141 <0 2BImperial si Barbaricum ‘Moesia si acolo, pe 0 portiune, a fntemeiat Dacia Meiterranea $i Dacia Ripensis sa lpi Dardania > Concluzia este 8, tn ceea ce priveste surscle istoriografice romane tarzi, aver dea face cu 0 singurd tradisie pornits de la Istoria Imperial a lui Enmnan, dferengele interpretative explicindu-se prin caracterul operelor-breviari, corpusurilor de biografi,istorilor ecleziastice, croniclor, $i prin metoda de Iueru al autorilor. Nu exist o dubia abandonare a Daciei (asa cum multé vreme sa crezut) si nici o istoriogratie tendenfioasi” si una ,corecti"™ ‘Cat privestesursee bizantine, merita de remarcat cronica lui loannes Malalas, Georgios Synkellos si Lexiconul Suidas. Toannes Malalas (491-578) originar din Antiochia, a redactat © cronicd universal in 18 cirji™ intitulata Xpovoypapra. Lucrarea lui Malalas, ce prerintaistria ui de Ja inceputuri si pina la omnia lui tustitian, este 0 eronica ‘monahala bizantind, in care istoria profand este vizuti ca © parte a celei sscre, vane mai degraba un caracter de calendar Popular si nu de istorie propriv zisi.® In ceea ce priveste Toros, Romana FHOR lp 407- $00 (ra. Vises. CL Vi sen, Parisre Dace fn ns tvearelo tera, SCIV Baar 3,9. 425-482, nis Malls, Chronograpia 4. Dindor, Boo, 1831), © W. Webs. Studien ear Chron Je Malas, Festgabe fr A, Deissmann, Toiagen, 1927p, 2086, 4 Imperial si Barbaricum retragerea aureliand, redati laconic, Malalas probabil ci a {olosittradija tu Eutropius XID, p. 301, 5-6... Acelast Auretanus a crt provincis Dacia Parapotama, care este aproope de ftaul Dundrea.” Georgios Synkellos a elaborato lucraze ititulaté Eop} _xpreypagias redactat cate sfargitl secolulu al Vl-lea. Este vvorba de o cronict universal (de la facerea lumii pana in ant 254), In maniera tipic bizanting,caze combin’ istoria biblic st ‘cea Jaica inten amalgam mu intotdeauna unitar. Partea privitoare la rotragerea aureliana provine tot de la Eutopius, p 721 = 722. ,Aurclion .. « ldsat Dacia pe miinile berbarilor gi a aseaat barb si fomelle fn partea cen mai de mijloc a Meese, mitt Dac de mle” Lexiconul Suidas a fost realizat in a doua jumatate a secolului al Xlea, pe baza nai imens volum de informa ppreluate de fa autoril antic, lind @ opera coleetiva ai caret uteri au rimas anonimi, Abandonarea provinciel este redata dlestul de sumar, ins se poate observa tradiia lui Eutropius A, Schenk von Staueoberg, Di rOmische Kalsergeschte bel Malas, Cichischer text der dcr IX-X, nd Unterschungen, Sugar, 1931, 5385, pd Rese, opt. Ll Tonnes Malalas, Crocs, FHDR 1p. 802 rad. V. Popes) % Georgi Syniclos, Chronagraia (ed. L. Dindori, vo. I, Ber, 129) 2sImperiul si Barbaricum oll 2. Tarn Dacii: pe care a intemeiat-o Traian in finuturile dle dincolo de Istru, Pe aceasta a piso Aurelian, cind 1 fest ameninfatt provincia Myrifor si Moesilor, socotind at ww fi ox neputinf a salveze grata marginagt din mijlocul rurilor. Lund deci pe romani colonizati acolo, din ore sin sole, én asezat i [Moesia central, mumind-o Dacia. Aceasta se aft acum inte cele lou Mocs ie desparte una de onal" 9° Ce se poate observa cercetind izvoarele antice st smedievale timpuri: in privinfa sfrgitulul Provinciet exists 0 Singur sursd istoriograficd, de la care deriva toate textele ‘ajunse pnd la noi. Aceasta este Istria Inperial Emu care, pent istria secolulul al I-ea,rimane gi singurul izvor latin ddemn de incredere, Aurelius Vicor si Eutropius utilizeaza [storia Inperialt Enmawn ca sursai de baz. Rufius Festus si ‘Orosins folosesn principal Breviarul lui Butropius iar Historia ‘Augusta apeleazi att la IstoviaInperalé Enmann cat gla alte suse (Aurelius Vitor. lordanes prea informatie privitoare la ‘pirasirea Dacei de la Rafius Festus, iar istoriografia bizantina le pein, la x8indul ei, de la autor latin erzii>> Tot din relatrileistoriografilor antici putem desprinde ‘urmitoarea concluzie: provincial nord-dunareana isi pierde 2 FRR HL 0.099 Rusou, opel, p. 23824 6 Imperial i Barbaricum ionportanjastratgic in inpulli Gallienus ind considera perduti de cAtre contemporani,nemaiexistind posibilitatea secuperitil lei sub acest impirat, nicl sub Claudius, Alte catego de iavoare nu prea aduc nol preizsl (aga cum se va veda in cole ce urmenzs:inscrpfetnceteaza tn timp Tu Gallinus, iar materiale atheologice gi numismatice ru ne pot jut ips arti frnizate de zone literare."™ Ceea cevamine este de domeniul specular: est logic ea Dacia st fi avut o valoare la fel de mick pentru Aurelian ca gi pentra Gallienus, fas acest aspect nu a fost congientizat de imprat deci odata jus la Dune in timpul pregticilor expec contra Palmyrel, Chiar daci Aurelian # ininge pe gof, nevoia acutt de trupe si lips importanfelstrategice a Dace (care epuase i oll st de propuracu tn umea babar), 1 fac pe acest iia decisa abandondsi province Diferenta este clara fata de donna foi Galina fn aces prima fav, Dacia este pierduti din causa degringoladel inteme si a presiunlor exter, in Gimp c& i cazul lui ‘Aurelian atu de ficto al retrageri are Toe in conde une perioade de stabiltate interna, de preluare a iniatvelor nilitare, Aurelian a salvat prestigil Imperil prin aceasta retragere organizata in decursul careia a salvat un numa * thidem, p25, aImperial si Barbaricum dar a si creat dows not (neprecizat) de cetijeni romar provinei Ia sudul Duna, De aceca, pierderea Daciei poate fi considerat un proces necesar care incepe la Gallienus gi se termina cu domnia Tui Aurelian, «an proces menit a salva Jimesul Dundrean al Imperiului, un proces reflectat de principalele izvoare istorice ale antichitai tara, ‘Cum reflect celelate categorié de izvoare abandonarea Daciei? Izvoorle epigrafice permit numai o serie de concluzit sirace si destul de riscante, Ceea ce este sigur, este acestea se opresc in Dacia Apulensis i Porolissensis in jurul anulut 260, Din Dacia Inferior, inscriptile databile dupa Filip Arabul lipsese. Pe de alta parte, datele privesc exclusiv mediul urban si cel militar, Aglomerarea de inscripit tn a doua jumatate a amului 250, 251-253 si 257-258, poate fi definita gi injoleast doar prin coroborarea tuturor informafillor furnizate de Aiferiteletipuri de izvoare. In tegaturd cu situajia din centrele urbane cunoastem doar patru inscripfi pentru un interval de 10 ani (250-260), iar pentr ultima decada ele lipsesc cu desivarsie. Informafia ‘existent aga cum reieve din sursele epigrafice, pentru deceniul sase demonstrea7A continutatea vieli municipae, in cadrele 28 | | | | Imperial si Barbaricum ormalitafi, la Apulum" Ulpia Trajana Sarmizegetusa'! si Tibiscum? i atestati in Provincie Ultimii fonefionari_ imper itustreaza conectarea acesteia la cursul schimbsirilor poltice inifiate de Gallienus: Marcus Aurelius Marcus, vir egregius, agens viee prasiis este guvernatoral Provinciel in vremea lui ‘Trebonianus Gallus. Suntem in perioada de ascensiune a reprezentanflor ordinului eevestry, care preiau alvibutiunile administrative si cele de comanda ale armatei® Aste, “iP(eror) CAESIar Ciao) / MESS(io) QUINTO | TRAIANO / DECIO [Pi Fei) AUGKasto)] / Poni) Méeximo) TRIBKeniise) [PoTesis)] 11 COfa)tul) I Pate) Pac) 1 RESTITUTOMRE DACIARUM / COL(onia) NOVA APULIENISGs) = CIL Il, T6125 sis S'NuMINIBUS PRAESENTISSIMIS APOLILINI PT BONO PUERO ‘Maareus) AUR(lus) MARCUS VG) Eigregis) / PROC(uor) AUGCast) Now) | AGE(OS VICE PRAESIDIS / HERACLIDA ALUMN [)S PRO SALUTE PATRON SUI POSUIT. Daicowsi licu Colonia Upia Tralana Augusta Dacia Sarmisegtuss, Bucurent 984 9.222. S°CORNELIAE / SALONINAB / AUG(oste) CONTUGI (GALLIENE AUGIus) Niost) ORDO MUNGipi)/ THBGsensiam) DEV(ots) NUMGni) / MAIESTAT\iqae) EIUS. CHL 1M, 1880=TDR TIMI, 133; pal in Dacia romans, Trioara, 1998 338. 2B)fao 1 Dl stale and ethnische Zonammeasetang der Bevbtkerang und In Apulum, i WES ng) Prosepographle and Sozaigschichte Studien zur Methodik und Erkenntwndgiehelt der Kaicrreiichen Prosopogeaphle (Kellagulam Kain 1997), abn Wen 1993, 9. 9295, 2»Imperial si Barbaricum prefecfi atestafi la Potaissat si Baile Herculane® scot in cevidenJ& cursul politict imperiale, de blocare a. accesului ppetsonajelor de rang senatorial la cariera militar. Miscarile trapelor sunt mai anevoie de urmiit pe baza ‘materialului epigrafic. Detagarea unor vexilafii din Dacia spre twatrele de lupt din afara provinciei inseémni implicit, reducerea efectivelor din Provinele, O reorganizare strategic 45 lactcd a apart Daciei se poate deci presupune, Ludnd in considerare ultimele inscripjii de la Mehadiat™ si Baile Herculane, precum si stampilele legiunilor din zona Drobete putem presupune,c4 dispozitivul militar sa orientat spre sud. “ DEO AZIZ0 BONO P{UERO CONSERVAYTORI PRO SALUTE DDfeniscrum) [Nfostorim) VALERIANI-ET GAL]. LENE AUGG{usonmn) ET VALERIAN NOBILISSimi) CAESARIS) / ET CORNELIAE “SALONINATE “AUGUSTAE ET) LEG(onis) “V ‘MACtedotsse) IM PIEA FIDIELIS | / DONATUS.PRAEF(ects) LLEGQionjs) BIUSDEQM | TEMPCUM INCEG)TUM PREF FECIT V} (CHL, NrSMI254345. ® lls MAGNIS / ET BONIS AESCUILAPIO ET HYGIAE / MARCius) AAUR(clis) | VETERANUS PRAEF(cctis) LEGGnis) / Xill GALL{)ENIAN(e)/ V(oiam Soli Lens) Meio Pros) IL IM, 1560-105 464610 TSA, Piso, pity p. 91-93, © IMP(ertor CAES(asar) Pablo) LICK) / GAL(DIENO Hlclis)“AUGasto) “7 PONTANe) MAX(sime) TRA POfTKestati)| CONS). TIT PROCONS(AH) / COH(or) DELMATARUM / VALERIAN) GAL()IE/INAE] U EQQ(ttata) Ctiviam) Romanorum) Ga) Fike) IDEVIOTA NUMINUIMATEISTATIQUE EOR(um) «CLL I, 1877-8010-108 1,77 30 Imperial yi Barbaricum Data abandonatiiProvinciei nu poate fi precizata pe baza informafict oferite ce materialul epigrafic. Oricum, lipsa inscripfilor din partea a doua a domniei Iui Gallienus au poate constitui un argument pentru a plasa abandonarea Provincil deja sub acest mpsrat Tevowrele mumismatice. Prima analiza iavoarelor rnumismatice, referitoare la retragerea aureliand a fost Iintreprinst de A. AWIdis* care a ajuns la concluzia ed cirouafia monetard a fost mult redust dept Pilippus, Ost a continuat si pulseze prettindeni pid a 253. Ini fu ware li 256 au fost bitte bronzuri (in atelieral de le Vininacium) pentru provincia Dacia. (..) Dar unde aw fost intreprinse. siptturi sistomatice, ca in principale fortifcatie a Provincii, Apulum, a devenit evident alimentarea armate cu soda continuat simu 0 prt pant lancepul donnie Ii Aurelian.” Jn Romania, prima incereare de valorifcare a lescoperrilor monetare, in diseutia cu privire Ia parisirea Daciei, a fost tntreprinst de M, Macrea.® Studiul, foarte © Airi, A St mozgalom 6 4 Dacia feladéa, ts Egystemes Phitolgia Koztony $4, 1929-1930, p16, hem, Studien sue Geschichte der Weltne des 3. Jahr bunderts nach Christus, Dass 1967p a. * Noctea M Monte pra Dae ASC, 1936.27 ser Viaga fin Dacia romans, Bucucs, 1969, 91 in De la Burebia la Dacia 31Imperial si Barbaricum aprecat la vremea aparitet sale, a fixat cadrul cercetiil romanesti in domeniu pentru urmatoarea jumatate de veac 31 stabilea so serie de coneluzi 1. lnvazia carpi din vremea fui Filip Arabul nu a dus la cuntiea provincict si la hemoragie demografict; dimpotriva, dupa alungarea cappilor are loc o adevaraté refacere a provinciei ~ argument numismatic: baterea monetelor cu Provincia Dacia 2. Dacia se bucura de o perioada de slablitate in vremea Tut Decius, care respinge un now atac carpic, $i Gallus = argument numismatic: reaparifia personifictit provinciel pe rmonetealaturi cle legenda Dacia Felix: 3. Monedele cu legenda Provincia Daca au fost batute intrwnl din orasele Davie” eu tiparele pregatite la Viminacium; argument: baterea_monetelor pentru. Moesia| Superior inceteaza tn 254, iar pentru Dacia abia in 256, Ins fncetareaemisiunilor pentru Provincia Dacia nu indies neapirat abandonarea provinciet 4.In pevioada Gallienus ~ Aurelian oragele din Dacia au renunfat de bund voie si mai bat monet focmai din cauze financiare. postromand. Repere petra o permanent tori (a MBibulsc), hai 7% 167-192. 32 | Imperial si Barbaricum 5, Dac Ia Apulim circa monetara continu in la ‘nceputl donnie loi Aurelian atunci sin cellalte centre ale Dace stuaiatrebuie fe similar. 6. Tngroparea tezaurelor in perioada Gordian tit ~ Gallienus mu poate indica retrageren stipinisiiromane, ci cdemonstreaza speranja provincialilo c stain de erizs se va ‘drepta 7. In yremes lui Gallienus crculafia monetark ma a fost Inrerupts, sa produs doar 0 slibire a ei, explicabila ait prin cra monetart din imperi, cit st prin staat preard a provineie 8, Piesele monetare legend Dacia Flix, bitute fn anal 270 Ia Tarraco (Hispania), demonsteaza ci Ia acea vreme Dacia. nord-dunseean mai exsta; absenfa. monedelor cu aceastt legend din primele emisiuni ale noului atelier ‘monetar de a Serdica, la sfirital anal 271, demnonsteaza ct provincia nowt-unireand fusese abandonats ar nous Dacie, din dreapta fluvial, ra deja onganizat K. Homdt in. Sicenbirgen in spaimiscer Zeit referindu-se Ia ciculafia monetari a period retrageil ajunge la urmatoarele conc * Hoi K, Sebenbargen in sputrdmischer Zit, Bs 2p 32-3, 33Imperial i Barbaricum 1. curbele statstce ale circulatiei_monetare din principalele orage ale Daciel (Apulum, Poroissum, Potaissa 5 Ulpia Traiana Sarmizegetusa) sunt foarte asemanatoare, chi daca volumel de monetar al localitailor respective este diferit, 2. dup’ Filip Arabul, numérul monedelor descoperite scade Ia jumtate, rimandnd constant pentru perioada Decius Callus, iar apoi, dup o ugoard crestere sub Gallienus, seade Ja doar citeva exemplare dela Claudius Il $i Aurelian; 3, monedele continua in oragee cu Tegluni - Apulum si Potaissa = pnd la Aurelian in timp ce la Porolissum si lpia Traian Sarmizegetusa se opresc deja a Gallienus, Jn fine, tucrazeninitulta Circa mela de Ue Traian le Constantin Tn Daca gt prove roeinate, C. Garde realizeazi a ampla 0 analiz8 comparativa a circuit rmonetare din Dacia si din lmperi, 0 analiza ce cuprinde si perioada 258-275. ln ce priveste Dacia, este emarcati ousoard crestee a indice de penetrare in vremea lui Gallienus, turmats de o continua scidere pana la Aurlianus,concluzia dl Giza find aceon cA, deja a sfasitul domnet Iai Gallienus, Imperel pierduse controll financiar asupra Dai ‘Acestea ar fi principalele coordonateistorografice si atheologice ale sfrgtul de secol I peronda care poate fi efit ca una tn care, in Dacia, situate politi pendulenet 34 Imperial si Barbaricum inte sperantd si incertitudine, pe fondu une erize generalizate a Imperit.”=+ Procesul de Dacia amisse (tradus prin Dacia liso sieoparte"), acceptats ca situatie rela, are loc in contextul celor dou’ ipoteze aflate in circulafie: plerderea unor teritorl (nelocalizate) sau 0 separare temporant si forfatt « Daciet de peri sub Gallienus, fn rma unelseesiunimilitare, orn urn tumor alacuri gots.” DI. Barbulescu pare s8 incline spre prima jpoteza atunci cand aminteste, pentru prima dati in sintezele {storiografiel rominesti, o posibila trecere a unor detagamente din legiunile dacice de partea uzurpatorilor gall. Dups _recuperarea” Provinciel, Aurelian a ordonatretragerea, care a avut un caracter organizat si ¢-a petrecut la o dati care nu poate fi precizata exact, care se situeaza fie ln incepatul, fe fa sfarsital domniet tmparatulul Pe de alta parte, din moment ce tertorile nord-dunare pirasite de Roma n-au fost imediat ocupate de alogeni si Provincia ma fost cedata unor barbari fosdemti, se poate considera ed principalele consecinje ale retragerii aureiene nay fost de natura militar, ci de ordin politic, demografic si ‘economico ~ social? Aga se face cde pe la mijlocal secolului Basha, is IstRom 1998p. 6. “tnidem, p95 a 35Imperial si Barbaricum al IlLea si pind la invazia hunies, se contureaz8 un orizont de civilizaie care aparfine! unei epoci romane tara, caracterizat prin disolujia structurilor tipic romane si aparijia unei romani fn mperia.s Aceasté epoct de tranzitie” se manifesta in istorlografia romaneascd destal de contradictoriu, avand” in vedere sensibilitijle venite pe line de partid sau pe Inte nafionala de succes fn De aceea, ,cercearenacestei periaade oa fi nswmuna ‘itor doar pentru eet care vor infelege ef abordarca ef nw neces nic an fit de precautt speciale, ot nu exist probleme mai senile core trebuietratate ind seama de dosaru or.”* Cert este faptul clined exsta o serie de eligee in cercetarea aceste! perioade, ‘cum ar fi ,demonizarea" popoarelor migratoare, fard a fine cont de faptul a, i afara ameninfaridirecte,inerente de atfel, coricirei invazii indiferent de epoct, putem vorbi de o dlinamich a aceste lumi ori de interacfunile ce ax avut loc {ntre barbari-romanici si Imperiu. Alte cligeele fortate sunt cole privitoate [a fenomenul continuitaii daco-romane, privite ca fenomen , pur,” fart a fine cont de faptul c& multe forme tranzitorit ale acestet evolufii spre identtate au disparut ort Sau modificat radical, ori de faptul 8 multe din aspectele sin Poin 2 1980.10. © oprecu, Tramivana Ta sly anh fm epoca migratitor [Neramiae Napoca, 2003, p 8 36 Imperial si Barbaricum cevolutive au apirut in urma unor iteracfiuni de ordin politic si/sau spirtual-mental. Supraviefuirea formelor de vias daco-romane trebuie privita In concordanfa cu tot ceea ce se {ntémpla fn jurul fostei provine (ji nu numa) tebuind afi corcotata fra subiectivism gi fr prejudecai Deci, privitor al fosta provincie Dacia, in aceasta perioada conceptele principale sunt cele de ,continuitate 91 discontinuitate,” idee cu atdt mai complexd cu cét cercetstorul trebuie si stabileascd, cit mai exact, unde se termin’ un concept si unde incepe celat i, mai ales, care este rezultatul final al acestei evolufii bazate pe cele dows concepte. Cat priveste fosta provincle, credem ca se pot stabil douapaliere dle existena: una material una spirtuala. Aspectal material priveste formele de existents postromane in orage ori agezari rurale sau caste (cu sau fra prezenja imperial sau barbara), jar palieral spiritual, alt mai grew de circumseris, dar in ‘acelasi timp mult mai complex, priveste aspectele de interaciune cultural, religioass dintre fumea barbara, cea a daco-romanilor si Imperix, Acest_model triunghiular_ de interacfiune este defintoriu pentru perioada secolelor IV-VIL, find coordonata de baza a relafillor dintre festa province si Imperia. 37Imperial si Barbaricum Pe palierul aspectului material, punctul de plecare i poate constitu faptul ci putem vorbi de o continuitate de culturd material mai limitati. si mai redusi calitativ tn condifile plecdli,odati cu armata gt administragia imperial, si a mari majoritiji a populafici active economic, a ciror {nterose eras legate de piofele de desfacere (Gese constaté in privinfa fostelor centre urbane din Dacia, exceptand pe cele din sudul fostei provincil? O existent semiurhana, fra confortl gi {ns in interactune cu migratoi stabilif th perimetral orasulut sf in hinterlandul aferent* Nu se mai relizeaza construcii de ‘mari dimensiuni, iar crculafa monetara devine fluctuanta; mat dlegraba se poate vorbi de o presentt sau de o penetaf monetara, decit de o circulatie propriu-zisa, In orage ca Ulpia yaranja specific Tamil romane, Traiana Sarmisegetusa, Apulum, Napoca - Potaissa, Porolissum 51 Tibiscum se constatS existenga unl ceramici de facturd sau traditie romani, a unor monede (care se esaloneaza pan tn 5S. afinmat ln clteva rindi Protas, Awtohtonit fw Dacia, vol Il Risopea,Cly-Napoc, 2000, . 8) cd asp vei emirbae din ogee romane nu exerci influsia migrtortor eae au sbi exclusive Cente re, ada ve or tale, Dar sto iti cd fn pio Inigraior balsa (epi do tau gemini ere i Seckdere si inisngs Inperlus Rowan lnvesoat Ua cae se adoush Prevena cores a migrant ekemplu specific ind Napoca tne orminee descents desrad Memorandls spain cur Sintra de ure Cereato Horde, opt, 198, p. 123). 38 Imperial si Barbaricum timpul domniet Tui Iustnian), obiecte paleocrestine (0 parte din te doar presupus palevcrestine) i, eventual, construct de pilates i lemn (Tibiscum) ori amenajéi (foarte probabile) de bazilci crestine (Porolissum),% Discutabil este si numérul poptlaiei din acest fate centre urbane: se afirma ci numarul total al populaje! din centrele urbane ar fost de 120.00, dar _nu sa gisit nico surst documentars cave s8 intireascl aceast supozifie” Se poate afiema ci exists urme de Tocuire tn fostele ‘rage romane, urme foarte fluctuante,faré a se putea vorbi de tun tip de locuite specitic perioadei veacurilor IV-V. Fenomenl rralizarii din ce in ce mai accentuat, specific, de altel, acestei perioade, duce Ia disparitia completa a numelor de orage (probabil prin secolele V-VD), fenomen ce nu este izolat, ‘asemenea exemple intilnindu-se si tn Britannia, Hispania, Pannonia® Protas op. 79505 © thidem,p,I88, Tot fn gost context abu st menfiontm aseriunen coafgan ebcia Napoeu in seelul al Vea ar avat cam 80005000 Inlabitang, pe base 27 monede dscopeite in 1960, a clon piee de ‘nena de neeopole de ssn [Ie 8 door eupinaredescopente In ‘MitgtrSert ume foene ree cx ound penta © populie cu un ‘Semenet numa de locutor, mai also din avaree mediale (lst Se dir din 1893)eiese clr‘ in pevinctnl orp tian cam 5500 Toot, cares aga 150 din subst em [00 pif de aca, i seu deimpocte (Oprean, op tp. 17. "Vai strc verbose de exists nei mei post-arbas", up media i cae adapt infesrucunle moduli de via oman, in fvoarea wor ‘ate alae In cups fessor oraje dar neuvandetibule usta 39Imperial si Barbaricum Situaja este diferta in tertorile din sudul Daciel ramase sub autoritate imperiala (cel pufin parfial) unde, orage ca Dieta, Sucidava, Drobeta sau Romula si-au menfinut atributele usbanitiii fara muta majore. De fapt, perioada Aurelian « Constantin cel Mare -Iustinian a insemnat pentru ‘oragele din stinga Dunaviiintegrarea lor in sistemul defensiv prose, op. dl p19. De oat fptl A autora aeaghapateenfs pieselor de a Mice migtrlorrobai go - pe cosiderenl ch acet ‘fost enfona fs pare noréestce ale Tana dar nu mnt test Iu pire sud-resice. 41Imperial si Barbaricum bide, p60 3Imperial si Barbaricum Sucidava, Daphne, Hinova, Ostrovul Banului, Ostroval Mare si sunt refaeute cele mai vechi de la Drobeta si Diema, CConcomitent cu aceste miisuri Intreprinse in Dacia Ripensis, Constantin a luat 0 serie de masuri de intirre a fortiticagilor din zona Posfilor de Fier aflate pe ambele maurt aparjinind celor dow provineli, Dacia Ripensis sf Moesia Prima. Acum va incepe si construirea unui al doilea sistem de vvalusi prin vestul Banatului, care se va tnchide in dreptul cotulyi Duna dela Aquincum? Un alt considerent politco-strategic al intervenfiei lui Constanin Ia Dunarea de Jos este intemeierea Constantinopolulsi, moment in care limes-ul dunarean in general si cel dabrogean (Limes seythious) In spec prima Tinie de apatare @ noli capitale a Imperiului, iar |. a devenit teritoril dintre Dunare si Marea Neagra a continuat sa fe un bastion avansat al Imperiului impotriva atacurilor barbarilor de dincolo de flav, Pani in jurul anulisi 357, situafia este calms, fapt dovedit si de descoperirle monetare izolate, ce arati 0 perioada de ‘maxima afluenga inte epoca lui Constantinus I Constantius I. Inst, in anul respectiv’ se consemneaza incursiuni ale sarmafilor si quazilor. fn primavara urmatoare, Constantius It poram Ande, Site de store Blzantng Tino, 1995, 4 56 Imperiut si Barbarieum ‘tec Dunarea pe un pod de vase. Nu se sie exact unde anume a avut loe tecerea fluviului de citre romani si nici pe unde au inaintat romani dar, dup tnfringerea sarmafilor, acestia au Incercats8 se refugieze in munfi* Constantius I intorcind-se fn tabira de baz (Brigetio), a trecut la anihitarea quazilr Aceastacfune ins nu a mai avut loo ntruct regele quazilor, Vitrodorus, 9a prezentat la Brigetio pentru a accept termeni pill si sf dea ca si garanfie a respectiii pit ostateci din rindul familie’ regee, Migcrile trupelor romane au dat nastere Jno serie de interpretit privind locul desfisurii aciunilor antibarbare: a presupus e& prima parte a acfiunilor a avut oe tundeva intre Sirmium i Aquincum, cvea ce ar insemna cf refugierea bartwilor in mungi ar corespunde eu zona de vest a Apusenitor sau zona deluroas a Banatului* In fine cea dea treia etapa a razboiului a fost inauguratt de campania impotriva limigangiloraceifosti sri Sarmatarnon care (}psind mpl prot au tect rani, numa fracas nndreptte wii eu stn 5 dusmani lor." Find infangi de armatele imperiale, sunt nevoifi si se ageze Ia masa tratativelor, Romanii au fost deosebit de dust cerind: 1) % Amumimus Marcel, Res geste, XVI, 12 “= Doince Benes, Limigantes & argaragantes Analle Universi din ‘Tmiar, Sei ios! ine soil, vl 1/1992, 4 "Amm. Mare Res Gestae, 13. 7Imperial si Barbaricum strimutarea intro regiune indepartata ca sti piarda puterea, 2) teibut anual, 3) contingent de tineri recrufi pentru armata romans 4) supunerea, Limigangii_ma au acceptat prima conditie, ceea ce a avut drept rezultat © nous confruntare _singeroast in urma crea, limiganfil infin au fost sli 8 se cexpatrieze, Cat priveste locul de unde au fost expateagi, se consideri car fi Banatul antic, cu intindere spre nord. Refertor la apartenenja etnici, este clar ci este vorba de © populafie sedentar’ (de vreme ce refuz cu incapainare ‘evacuarea), ceea ce Hi face pe Benea si pe Petolescu si considere ca este vorba de o populafie autohtona in amestec cu clemente alogene,® ori un amestec de atohtoni (daci, cei, ‘pannont),ajungi sub dominafie sarmatic, Paces impust gofilor si celorlalte populatil migratoare a vat usmiri benefice pentru zona in diseufie, reflectata prin cresterea nunarului asezarlor, a Intarinitsistemulul defensi, precum gi prin intensa activitate economicd si spirtuala Pe planul evoluilor poltice interne, dupa conical cu limiganfi, Constantius IL sa infors la Sirmium pentru a strbatori triumful si a pregiti o nou’ expediie impotriva Bons, 1984, p58 D. Benes, arte * bldem, p.150,C.C Pelee, ape, P40. 38 Imperial si Barbaricum perllor desi devenis iminentconfctul cu val st, Iuianus Caesar, alt in Gallia fn anal 360. Chr, armata din Gallia ba proclamat tmpirat pe Ilianus Caesar, inst Constantius Th a reat si recunoasd si asta a incoputrizbul cv Marsal lai Iuianus spre Danae a fost rapid si ind pe nd, marie contre militar -Sirmium, Naisus~ {au supus: tindrul impisat se apropia de Constantinopol. In aceste simprejurari, Constantius II se va grabi a inchele expsia impotsiva persilor pentru a reveni la Constantinopol. Pe drum de intoarcere, tn Asia Mic, seva imbolnav gi va muri (G noiembrie 361, astfel lianas Caesar crestni i vor ami ‘Apostata~ va intea in Constantinopol, la 11 decembrie 361, ca {mpiat roman ~ loins Augustus (361-363). Nou imparat se ‘va acoper de glorie in campania persand din anul 363 p-Chr, lar cade victim unui complot urzt de cafiva dintre general si cretin in frunte cu Vietor gi Tovianus, ups asasinarea Jui lulianus, noul Imparat lovianus a tncheiat un tratat de pace dezastruos cu regele Shapur. Prin acest tratat (incheiat pe 30 de ani) erau acceptate toate pretenfille regelui persan: Imperial a cedat Persiei mai multe teritori,inclusiv oragele Nisibis si Singara Dupato scurta domnie de 7 luni a lui lovianus, Imperiul Roman va dobindi o oarecaze stabiltate in timpal domniilor 9Imperial si Barbaricum Jui Valentinianus I (864.975), fate su Valens @64378) 5, terior, ui Theodosius 1 (78:95), Cat priveste relaple Imperiulut cu teritorul nord hurilor, traverseazd o serie de rt eigabie, inte care cele mai mari dupa stu era asa mumitul recon, Tigas, Tiphens,” identificabile cu ‘Tis, Timis, Mures (au Bega) in vile civoraseaflau sate de autohtoni -émyenot agricultori, care vorbeau limba ausonilor (probabil latinofona ) Gici set sunt amestecti si pe lang limba lor barbant cautt st * vorbeasal sau limba Iunilar seu a gofilor sau a ausonilor,atunci 18 Imperiut si Barbarieum ind unit dintre dinsit aw des fice ou romani." Merits de rofinut aspectal simbiotic - observat de Priscus - dintre invadatori si bastinas. De altfel, Priscus face dese referii la prezenja prizonierilor romani lua de huni in urma raidurilor Ia sud de Dunne, Acesti prizonieri erau notafi pe nist liste, unmind a se ncasa_,contravalorarea” lor, in funcfie de importanfa personajuluf, Aceste taxe de riscumplrare oscilau intre 8:12 ‘monede de aur, ajungand si pana la 500 monede. In mod interesant, nu tofi prizonierii erau eliberafi sau folosigi in scopuri diplomatice (estatee). Unii rimineau la curtea barbarilor, ca acel Rusticus, secretar Ia curtea lui Attila, sau acel grec, la origine negustor din Viminacium care, dupa ce a fost Iuat prizonier,s integrat in lumea bunici, mai mult sa Un aspect imporant al operel lui Procopius rimane strafcul” de persoane (descrise si de Panites), cate se va menfine si in contextul prezenfei gepide si avaro-slave in leritoriu. Primi, desi teoret frau aliafii lol Tustin, sprijineau pe hunii cutriguri spe slavini sa treactt Dunarea in raidusile lor spre Imperiu, Procopius ne informeazs cd, pentru fiecare babar trecut peste Dunare, gepisii primeau cite 0 ‘moneda de aur, Bineinjoles, aceste raidur, pe linga prazile * procopis, De aed, V7, 8 °C. Chis, Unde observailasupea fformatiloyHterariorice + bizaminerefertore ta reglunen Dunirt de Jos in seclele V-X, ta Atheologia Moldovel XX, 1997, p. 118, 4 Imperial si Barbaricum consideraile asigurau si un permanent aft de pizanter romani, La acsta se adinga gi un mama consierabil de ‘wansfogi i agar din peru, Procopissubliniaa in teva rindari numarul ate al prizanierilr di fa nordul Duna de barbari, Aces eau fie riscumpirai fle eiberati in cele in ur de ctr lai romarilo (exempl Ia Bian este cel ‘mai cunoscut) yori de citre romani isi (expediile rnord-Dunarene ale general Piso). Refugiul in Babaricum al unor catego de mestesugas si al altor persoane de conde unit din fj greutailor ficale ori a abuzuslor imperale este 0 alts coordonaté @ teanztuui de persoane Ia nordul Duns To Procplus ne Informe (.) herr metesugari em sii fies suf de foe ide cea male cee rman agen Inrbr Dincolo de anele eri st subectivismul inerent epoci Procopius imine una din sursele principale privind |storografia teritorilornord-dunrene in peronda de tazife den anschitte la vt Mea Tonimes, got romanizat din Moesa, nolarits al unui general roman (de origine gol), ajunge epicop dup Chie, art p19. *Procopis sped FHDR Tp 383, 85Imperial si Barbaricum ‘restnare, dar si un fervent susfindtor al politi lui Iustinian, Tordanes este autorul unei istorii universale: De summa femporum vel orgine actibusque gentis Romanorwn, prescurtat Romana, si 0 istorie a gofilor alctuits prin 500-51, inticulata De origin actibusque Getarun/ Geticn (sau Gotica-depinde de edit fun), Cea din rma opera este, de fapt un rezumat din ‘emorie a Isoriei gir, erst de senatorul FL Magnus Aurelius Casslodorus (pientutt - nn), la care lordanes a adaugat si alte izvoare grecest, In general se considers ca surse pentru opercle Iu lordanes, (in special pentru Romar) ‘breviaral lui Rufus Fests, conic lui Memnus Symmachus sale ui Marcelinus Comes Getica consemneazi date importante despre isto ‘etnografia si geografia Daciel In secolele V-VI, Evenimentul de 1a care pomeste lordanes este prabusirea lumi hunice dupa batalla de la. Nedao (454), unde coaliia condusi de regele {gepld Ardarich, infrange definitiv armatele hunilor conduse le fil Tui ila: Acestiwctiume ali Andarich,reglegepicilor, @ atdus fericiren diferitelor neamuri care, impotrin conte lor, enta selavt pute hunilor.” $1, trend ta consecinjeleteritorale ale Infrangeri, lordanes continua: lar gepisié fnsusind cu forts regime lemlor, pundndstipdnire fn caitate de Pusingdtor pe tot + tertorul Dacieé (totius Dacie fines) ca nite oumeni destiny, naa 86 Imperial si Barbaricum cerut altceoa de la Imperiul Roman deoit pace si daruri anusle (cma sollenia)."8 Ca 88 nu fle nici 0 Indoiala ta care Dacie se refera, lordanes face precizarea: ,Am in vedere Dacia exe che pe care acon o ccupl popoarele gepizlor. Acenstl far, ageatl in fla Moesii, dincolo de Dune, este Snconjuraté de cum de ‘muni, eoénd mura dou intr: wna la Boutae si alta te Tapac. Aceasta este Cofa pe care strimosi nostri au muito Dacia" Un important izvor, de aceasti dati din domeniul juridic, pentru secolele IV-VI, rimane Corpus luris Civil ‘Aceastd Iucrare de ,Drept civileste rezultatul eforturilor codifcatoare ale juristului Tibonius,efectuate Ta comand Tui Tustinians® De fapt, denumirea de Corpus Iuris Civils provenea din sevolul al XVHea si cuprindea 4 pai Insttutiones (Recomandatr), un fel de manual pentra student jurist, Digest - © preluare a oper fi Iulianus Salvius, Codes ‘petting praciectonis (Codex Tustinlanus) si Novelae, care cuprindea, pe de 0 parte, legile emise dups Codex ‘Theodosianus pana in 472 p.Che, iar pe de alta, legile aduse dupa elaborarea Codex Iustinianus-ului. Culegerea confinea prevederi referitoare la Dobrogea, la relafile Imperiului ca ordanes, Romana ef Gete, Bertin, 1961, vol V, 405-413 "iden 4. 'w “Fait Tlosie-Codexustnlanus, Paul Krgor (el), Bolin, 1968pusin, FHDR Hp. 372 Sag 87Imperiul si Barbaricum fumes ,barbars” etc. Astfel, sunt prevazute interdicji de comercializare a auruloi sau fierului, sau aspecte privind ‘mutazea disciplinard a unor unitsji mulitare care mi ajutau forganele financiare la stringerea impozitelor, Aceasta prevedere arati clar existenta unui teritoria de la nord de Dunae, aflat sub jurisdictie imperialé, impfeunt eu comunitijle aferente (Literata, Recidiva). Citim din prevederile Corpus luis Civils, mai precis Novella XI: IVA. 1. Augustit dnptati Valetinionus, Valens 3f Groianus oltre Dheadtus comandtul militar: nines nu ait dreptul dea transport fn inuturilebarbarilor vin uli utr, nici moar de ‘st sav miler pentru destinai comercial, 2. Impiratul Marcianus, augustul citre propretorul CConstantinus: barbaritor din afat de orice near... nine si nu ‘euteze ale vine zl, scutur,ercri get, bi saw orice al 0} de srme si nit wm fl de proictile smu fie instriimati de cineoa niet iio 0 bucat de fier, Iuerat saw fell nelucrat, cick este foarte ltinittor pent imptrtia mand foarte vecin cu tdarea cas fnzestrm pe barbari cu arme (.). Daca vine cine novice foe un anumit soi de arme barbaritor stn... impotriow poruncior petit noastre, hott sfc confiscate imesiat toate buries fie date fiscal, fare insu fe supus pedepsei capital." "HR Hp 373 88 [Eictul XII eapitolul XI din aceeasi Novella prevedea rmodaltiile de strangere a impozitului $i specifica: ,Dact se intl ca (.) 3 fe necinsii fat de fic si incoared a face tulburare spre a sapa de obigaia dea pti, dcretim ci cel care Indnuieste bani obstsh.. are iertaten sf Rimureasl (8 prezinte = num) aceste tucruri prea mirinimosull august, iar acesta, cw propria lui primejdie si a uit mitre care ascult dees dea condi osenior spine fpta i ii prindlt pe mecinstit (..) stie pren tuninatitribuni ol, dact iau luerarile in usor si mw pregitesc toate misurile pe care le-am amintt, se oor ola in rimejdie in ce priveste aproiziondile care vor fi supuse ate confiscare de prea luinati tribuni (care tebe tse team side pedeapsa capiteld) iar unitate miltard in ntregine va fi strtmusat din tant i agezatt in finuturile de dincolo de lvl Ista, la Dune, spre a sta de pact la hoturele de acolo." Tot Novel X1, {in partea care se referea Ia ,Priilegile arhiepiscopul din Prima Iustiniana” sublinia: fn timpul de fat, cu jutoru li Dummezew, Statul nostra sa mist, ase ol amcindoud flmurile Dunit sunt populate acum cu ceili de ate noaste.” Chisiae considera et ‘ntemeferea unui scaun episcopal de talia lustinianel Prima 89Imperial si Barbaricum presupune existenja une! numeroase comunitifi crestine latinofone tntr-o zona elativ apropriaté de Duna Secolul al VIl-lea consemneaziIucrévile Iai Pseudo-Mauricius, Strategiton, ale Anonimului din Ravena, cu 25a Cosmographia, i pe Theofllaet Simocat, x Isor ‘Strategicon, care dateaza de prin primul sfert al secolulut al Vil-lea, reprezinta poate cea mai importanti oper de strategie (Ga intindere si informafi). Autorul, rimas anonim, ‘nuit convenfional Pseudo-Mauricius care, dup’ felul ‘exprimatii pares a fl un militar de inalta class, cunostes in amanunt aspectele luptelor dintre bizantini, avari si slavi, Prezentind pe lingi detaliile de ordin tehnie-strtegic si realitifietnice. Astiel, la un moment dat, el pomeneste de _thomaiotrefugoi” -referind-se probabil la romanicii care se ‘refugiau din teritorifle nord-duntrene la sud fluviului si care servenu drept cilduze trupelor bizantine in expediile lor la nord de Dunire, E drept cd autorul nit vorbeste in terment tocmai elogiosi de acest .refugiafi” afirmand cs .(..) tims sf ne arate drumurite sist ne deseopere de cincos, trebue st ne pz cu stigiie, mca el ef sut romani, ef au cit acest Chie ar itp 118 90 Imperial si Barbaricum cata fa tall for 9 sunt mai ml tegen de iat fal de dgmani2 Cosmegrapia Anonimului din Ravena (seu Rives, procopias De Ceres, De aediielsV,133, FHDR Ip 461 101Imperial si Barbaricum domini ideologia imperiala tncepind cu Constantin. $1 termindnd cu lustinan, Dacia abandonati tn 275 ihuteazs perfect aceasth ‘rience, fapt sublinat$¢ de izvoarleistoriografie;tnt-un discus paneyiticadresat lui Constantius Chlorus, un itorc ‘nonim tree printrefaptele sale gi recucerirea Dace (Dacia restiuln),neuitind s& mengioneze ch pierderile tertriale a avut loc fe «ncaa pst der petra treburie publi, fe ttre sci a sorte" Un, eae mal tei, flan in CCsares, descrie 0 judecata imaginaraintre imparaii Ceser, ‘Traian 6 Constantin cel Mare, care cel din urn se considera egal, dacd nu superior fui Traian, prin faptul ct .ewlorea mai mul rei wn Inna dedt fig" In seco al Vien, idea recucesir apare In Propcopi din Cesareea, care afin ci Tustinian a propus slavilor si pistreze cetatea Terris schimbul pci, concesie facut pe baza considerentulut ca capartinea romano de In nccpu,” adic smparatl mu cedenza lun teitoriy, cue, ca seme de bundvoings, un tetra roman, Un alt istoric, Theophilact din Simmocata, descie confit dint generalul Priscus st hanul avar Beian, fa care cel din urmreproseaza romanuiu 8 a puns pe terior 1 BHR tp. 80. De asemenes, Tadeus Zywishi, Lidee de ta ‘gconguete de Dace, Romaosivica, 1985p. 3 nag FP it Cesares 24 FHDR Tp. 31 102 Imperial si Barbaricum stn, iar Priscas tl rispunde ci pamantul este roman, Este interesanta conceptia celor dot oponenti: Prscus face apel Ia acest drept roman asupra pmdntului far Baian face apel la Jegea armelor sa s8zboiululaflrmand cf, desi paimantul a fost roman, a fost pierdut pe calea armelor. Sentimentul proprietiil sau baze juridice, necestii de securitate ori acfiuni cu substrat propagandisic toate acestea [pot fi considerate resortur ale ideii de recoquis imperial Dincolo de aceste aspecte mai mult sau mai pufin speculative amine certitdinea prezenfei romane la nord de Dune pani fn secolul al Vilea, prezenta ce va influenfa tn mod hotirétor ezvoltaea comunitilor locale romance, IV. 2 Tertorile dacice sud, sud-vestice in perioada ‘Aurclian-Constantin cel Mare, Sistemal defensiv. fn deceniul co a urmat evenimentelor din 271-275 (vetrageri aureliene, informatie literare prvitoare la spat nord-duntrean sunt sdrace si contradictori - anumite cevenimente pot fi analizate numai prin referirile la provincile sromane Pannonia Inferior, Moesia Superior, Dacia Ripensis. 103Imperial si Barbaricum -Peroaa Aurelian ~ Diocletias ete destul de conf’ sub ‘mportul informatio tterare legate despa nond-duntrean." Se constatsrefacerea unor castre pe malul sudic al fhaviului ~ in zona Porjilor de Fier ~ Novae, Ravna, Taliata (in a doua jumatate @secolului al hea), iar pe malul nordic al Duna rman t funcjie castrele de la Pojenej, Drobeta si Moldova Veche si (probabil) Diema. Sectorul Dundil, cuprins inte Viminaciuim si Taliata, unde se Intindea provincia Moesia Prima, armas in continuare: 1m paza legiunilor VII Claudia si IV Flavie, autate de trupe auniliaze. Ele aveau misiunea de a asigura navigate, destul de ‘anevoioasi, in zona Cazanelor, acum ameninjata i de iazigit lin Campia Banatului, In acest sens, ast fost (re)construite castrele de la Pojeneja de Sus si Gornea, iar mai jos, tot in dfileu! Dunas, castrele de la Svinifa si Diema, De remarcat faptulc&intre Pojeneja si Moldova Veche, sa descoperitpatrt tezaure monetare cu piose de bronz din secolul al IV-lea, indicator al unei masive penetrisi monetare. La Gomea avem tun quadriburgium, eu zidusile construite din rinduri de patra altemate cu rinduri de cirimida. Dincolo de aspectul pur constructiv ca martor al prezenfei imperiale in regiune, aici ‘exist si singura inscripfie in lating de dupa. rettagerea "©. Benen DSW, p47. 108 Imperial si Barbariewn aureliands este vorba de un text de 11 rinduri, ce rea un contract privind schimbul a doud sclave La Svinifa a fost slescoperit un turn de piatra eu stampila, legions) VII Cau) Pree gi cu numele prepustua rae Hermogenes, care a ordonat construitea fortirejel, (Parte este denumirealoclitai, neidentifiate pe teren, care era sediul comandamentuls lui Hermogenes) In zona nord-dundreand din fafa Daciei Ripensis, wmele prezenfel romane tn perioada in discufie sunt mai freevente: {ontificatiile de Ja Sucidlava, Diem, au fost ridicate tn aceasta perioada, fapt confirmat si de numarul mare de descoperitt ‘marunte, monede de exemplu, care provin din perioada Aurelian ~ Probus ~ Theodosius Il Unite militar incartruite In acestefortiicapil aveau meni st apere frontiera Duna, de atacuri barbare, venite mai ales de pe waleardului Cera, Un centru important, menfinut in cadrul Imperiulsi este Drobeta, unde sau descoperitciramizi cu inscripfia Lepio XIN Gomina Pontibus, precum si un altar dedicat lui Jupiter Cohorts de catre tibunul Lupus in numele subaltemilor s8i. Conform lavoarelor epigrafce au mai fost trimise detasamente de ta Diana (Kladovo, Serbia, Aguae (Milosevo, Serb) si Dierna, Straigrafia si prozenfa monetar’ arata © menfinere a cadrelor bseu-Bams opt p98. losImperial si Barbaricum ‘iol romane pan’ tn anii 280-295, cind Drobeta a fost distrust ‘mn urma atacurlorcoalifetcarpo-bastarmo-sarmatice la Dunarex eos. 1a Sucidava, inainte de retragerea aurelians sau la pain timp dup’ aceasta, a fost construits 0 now fortireag, peste ‘imitirl roman ce secol IF-I, Stampilele de pe cimizi arata car c& de la Auretian si pand Ja Diocletian gamizoana era constituti din cohortele I-IV ale Legiunii V Macedonia, Stafionata acum la Oescus. Cele dou cohorte (cu un efectiv total de 1200 soldati)erau comandate de tun praepositus (fn Joe de conturio). Inspre est (Campia Muntenei si sudul Moldovei) pentru perioada Aurelian-Constantin cel Mare urmele prezenfet romane lipsese, chiar dact pe malul drept al Dunssii fortiticafiile ramane mai vechi(refdcute acum) se menfin pans ttre virsarea brapului Sf. Gheorghe in Marea Neagra. De remarcat, de altfl,c8 att Aurelian, ott si Probus, si mai ales Diocletian, vor desfisura o intensa opera de fortificare a gurilor fluviului si @ loralului Marit Negre, considerate a fi parte lntegranta a Imperiului. {nsa, abia odati ctu domnia lui ‘Constantin cel Mare teritorile nord-dundrene propriu-zise vor reveni in Imperiu. 106 Imperial si Barbaricum 1V3.Teritorile sud, sud-vestice in epoca lui Constantin cel Mare. Politica militar’ a lui Constantin poca lui Constantin cel Mare se prezinta ca 0 perioada complex care va influenja decisiv evolufia ulterioara 2 Innperiulu, Dacd reorganizarea Imperilul (din punct de vedere politic, administrativ i militar) a permis Iul Diocletian si creeze lun now mod de existenji a statului roman in noile conditi _geopoliice - separdnd defintiv puterea militar gi civil in stat - CConstantinus Magnus este cel care va definitiva aceste reforme add 0 preczie mai mare ix tate domenilevieft materiale gi spiritual romane."25 Reforma lui Diocletian va fi dezvoltats de Constantin care {tmparte Imperial in patra prefecturl (Gallia, Malia, Miricum, COriens), fecare avind in frunte un praeféctus practri; prefecturile erau imparfite In dioceses conduse de vicar, iar iocezele in provincli conduse de prassides. Astiel, Moesia Superior a fost imparfita in Moesia Prima, Dardanis, Praevalitana, iar Dacia Aurelian in Dacia Ripensis st Mediteranea. Reforma a fost desivaryit teptat, frontierele prefecturilor datind din secolele 1 1 Rown, Elemente tracogetice tn lmperk MLV), 1 Byzantiam, Bocutesi, 1975p 51-52 107Imperial si Barbaricum ‘eorganizii, Moesia Prima gi cele dou Dac fceau parte din prefectara Myricului, lar Moesia Secundé si Scythia din prefectura Orient Moesa Prima supraveghea porfiunen de limes inepind de la Singdunum png im zona Porior de Fler. In provincie continus i stafioneze dood legluni: a IV-a Flavia la Singidunum sf a Vila Claudia la Viminacium, Stampiele tegulare RIPA SING (idunij si RIPA VIM. (inac}” dlesemneazs porfunea de frontiers flats sub contol fieedri repiuni. Notitia Diguitatum (Orients XL1). menfioneaga de asemenea un numr de tupe ausiiare de caalerie 8 cme! eutum, precum gi loti pacts casi isbrze(Viminaciu) Si prt lass Strdensis et Germenss (Magu). Sampila fegulard de la Gradac S(UB)C(URA) HERMOGENH PIPRAEPOSIT) RIPVAE) LEGAONIS) Vi CL{AUDIAE) PAR(TI) CITERIORIS, last 58 se injeleagi ct autoritaten romana se intindea si dincolo de Dunite pe malul nordic lnteadevar, pe mall sting af Duna, romani sau asigurat, cateva puncte forifcate: Baratska Palanks, Pojencja, Gornea, "Doin Bene, Din storia militar a Moesil Superior sia Dace, Chi, 1985p 191 1 Tidems, 9.96. 13 Notts Digntatum Orientals XL apa FHDR, voll, p. 210217 1976, . 595 108 Imperial si Barbaricum Svinifa. Din aceste Jocuri se cunose gtampile tegulare ale Legit Vita Claudia, {In ceea ce priveste Dacia Ripensis, limita apuseana era la ‘vest de Dierna (riul Porecka), iar cea estict era la virsarea ‘aului Vit in Donate, Resedinja guvernatorului era la Ratiara, Armata acestel provineii era formats tn primul rind din cele Petolescu2 afirma ci ar putea fi vorba de agezarea romand Barbosi. Cert este faptal ca din cauza.lipsei informafilor exacte Turris rimane la fl de elusiva ca gi Dafne Jn perioada de calm si prosperitate relativa. dintre domniile lui Anasatasius, Iustin I sl Tustinian, sam ndscut si ezvoltat culturile arheologice de la nordul Dune, culturi urelu-Candegti (in Oltenia i zonale cum ar fi Ipotest 2. Procpins din Cece, Despre rloale VIE 14,3. © D.Tader, OR p. 308, Pees, opty p35 169Imperiul si Barbaricum Mantenia), Costia-Botosana (Moldova), Bratei(Transilvania) Jn aceste agezari_importurile romano-bizantine sunt ‘numeroase, mai ales ceramics, podoabe. Vestgitizolate care dateaz din secolele V-VI, sau descoperit in peste 130 localitii din Oltenia, De remarcat, prezenfa atelierelor din ‘aceste localiti, im care sau gisit tipare pentri cruc, pandantive, piese de hamnagament ete, Opera de fortfcare intreprins de Anastasius gi Tustinian igi va arta rezultatele in tot mai desele invazil slave coprite pana in anil 578-579. Atacurile anilor, sclavinilor, kurtigurlor din anit 517-558 vor fi oprite, sau cel pusin Incetinite de centura de aparare a Dunari, La aceosta trebuie adiugate atitabila politica bizantina de a ajata o populatie barbara impotriva alteia eit si expedifille bizantne la nordul Duna (episodul Chilbudiosflind doar un moment in aceasta {intreprindere)27 Situayia se complica prin anil 561-562, odata cu aparitia avarilor care, condus de kaganul Baian, vor cere cu insistenfa stabilirea In Scythia (Dobrogea), cerere refuzatd initial dar dltorita abilitafi generalului lustinus, ef vor fl refinufi ca “fosderati in stanga Dundrii pana la moartea lui lustinian. Dest © 4, Com, Stuaia fa Dune de Jos see 1974,p.307 308, VI, in Apalum XI, 170 Imperial si Barbaricum avatii vor constital a ameninjare la adresa_securtait imperiale, ei vor crea un staus-quo prin eliminarea ~ cel puyin pe moment - a incursiunilor slave, Din 867, avaril tec tn CCampia Pannonied, unde it distrug pe gepiai gill forjeazs pe Jongobarai s4 treacd in Italia Pe de alt& parte, profitind de neingelegerile dintre avari_ si slavi, tmpiratul Mauricius ‘Tiberius (678-582) tcheie un pact cu cei dintaipentra clininarea completa a celor din urma. Luptele din anul 579 se vor termina cu victoria avatilor, dar kaganul Balan dandusi seama de greutifile unel lupte prelungite impotriva slavilor, rupe alianfa ca Bizanjul in 580, acesta trebuind din now si lupte singur impotriva barbarilor prin dese expedifi la nord de Dunire, folosind ca baze de plecare fortifcatiile de pe ‘malul sting a flaviolui hilibrul de forfe a fost menginut pana in 602 cand, ‘trupele de pe limes se revolt gi tl urmeaza pe centurfonul Phocas spre Constantinopol prilej eu care avaril si slavii se ‘revarss peste Dundee, stabilindu-se fn Imperiu {In mod interesant pana in 680 urmeazi 0 perioads' de relativs Hite cand, apar tulburarile produse de kaganatul (Chazar, care a provocat trecerea bulgatlor sub conducerea Tui Asparuch la sud de Dunare, faptce provoaca pierderea total ‘a limesului Dundrean de eatre Imperi, imImperial si Barbaricum V5 Considerafi finale Visul reqoncuiste” Fe urmait pe mai toi imparayi romani de dup Aurelian. Ina condiile geo-politice si militare su au permis ntotdeauna Infaptuirea planurilor de expansiune. Imperial Roman se transforma intro cette asedat, Este de Infeles de ce reformele celor mai de seams imperatores finteat _mai degra spre pistraea stau-qou uli, Reorganizaren sistemului defensiv roman are loc in contextul revenirl Imperiulu la nord de Duna gi trebuie pus ‘tm legitura cu evenimentele anilor 289.297 cind au loc ‘expedifile Tui Gallerius impotriva sarmailr si marcomanilo. Diocietian si Constantin cel Mare ~ prin reformele lor - vor da tun cadiu institfionalizat procesului inceput de Gallerias, Mai preci: nil istoricl vorbese de politica ofensiva a Tui Diocletian sau/si Constantin cel Mare. Avand in vedere c& centura de fortificapi din zona Dunarii are strict scop defensiv, mai legrabit se poate folosi termenul de politica prevent sau ribo! prevent (dact ne referim Ia plana militar Sistemul de apirare, bazat pe noul tip de fortifcafe ~ ‘quadriburgiu - cu pereii grosi si turnuri pirate iesite mult fm afara zidului de incinta, precum si pe noile modele de trupe « m Imperiut si Barbaricum limitstenses si comitatenses se va dovedi eficient contibuind in _mod efectv a continuarea vein forme romane, CChiar dact aver de-a face cu un proces de ruralizare profund unde, alaturi de elementeleculturii materiale romane par si elemente alogene-migratoare deja, apar unele elements ce se vor cristaliza in socolele urmatoare si su flit omsanitten nond-dundreand si sau pus bezel trainice ale eligi crestine de 0 asemenen manor oat seclele urmitare ni au mai putt moifin sou sch structural acest coordonat."25 In concluzie, stabiliea frontierei romane din nou pe Tina Dundsii, dupa retragerea aureliana, a constituitinceputul unui ‘now sistem de relafii politco-economice cu teritoriul fost ‘provinel Dacia ce va fi din now parte integrants a lumii romano-bizantine ‘Misurile Iai Diocletian si Constantin au fost ase ginelte Inca si faci functionals economia romana (in masura pposibilitiflor bineinfeles) jar descoperiile monetare post - aureliene vin s& confirme acest Iucru. Spafiul nord dunarean a :eprezental un contact direct st permanent cu Imperiul Roman, [Act romanizarea a continua si -@Intrit in formele tipice ale Inperiului prin centrele militare de pe linia Duna, SD. Benes, DSY, p18 3Imperial Barbarieum CAPITOLUL V RELATIILE POLITICE ALE TERITORILOR DE LA NORDUL DUNARIT DE JOS CU IMPERIUL ROMAN, 'V.1, Consideratilintroductive. Dihotomia roman-barbar, Societifile de frontiera in Antichitateatirzie DDefinirea dihotomied roman - barbar si a frontiere! romane in antichitatea tirzie pare un lucra facil si complict, {tm acelasi timp: cel mai simplu ar fi delimitarea strict politico ~ miltari: Imperial Roman dispunea de un limes: tot ceea ce ra in interioral tin sului era roman, jar ce era in afar aparjinen barbariel, Aceasta distinct, clara la prima vedere, chiar de este imposibil de pus in practica, este vitalé pentru a Infelege modul de existenja a Imperiului. Daca nu aver definite lara a ceea ce este roman sau era teriforiu roman nu ‘se poate Injelege cur funcfiona Imperiul a organizare stata Probleme de definire apar in special legate de termenii folosii Pentru definrea frontierei, Cuvantul lines nu a va fi folosit 174 Imperial si Barbaricum pentru ci, pe de © parte nu ne vom referi Ia sistemul de {ostifcafi, iar pe de alta parte, pentru ca nu era un cuvant des vweitat de romani®: ei defineau limitele Imperiului_ prin ccuvantulfnis,granifa” sau limita", un termen mai pufin car, iincolo de acest fnis se aflau barbarli, situa tn Barbara sau (¢ncepand cu secolul al IV-lea) Barburicum. ‘Alte probleme de definire apar in legiturd cu ‘vocabularul contemporan folosit fn acest context: e un fapt bine cunoscut ct frontierele sunt zone in timp ce granifee sunt spat lineare, Eo distincfie destul de restransi de vreme ce in limba spaniola contemporand frontene desemmeaza si frontei i grmnitd, Aceasta distinefic este cu atit mai important incat subliniaza faptul ci nu toate culturile au acceasii viziune asupra spafiului. Poate ci nici pentru romani conceptele de srania lineard i zona de frontierd me erau clar separate, Tot ca exempl actual dact lum termenul englez frontier c2 20n8 dle trecere nu rezolvim problema definini exacte a termenulul, intrucat existd 0 serie de subdiviziuni: intro ingura regiune pot exista mai multe frontiee;frontierele civile si militare pot A diferite desi sunt sub administrarea aceeiagiunitai politce 2 aac, The Limits ofthe Empire. The Roman Army inthe Ea ston, 1990, 9.125. 115Imperial yi Barbaricum Frontierle polite se pot suprapune (sau nu) peste cele non-politce ca de exemplu cele lingvistice, comerciale sat ‘monetare. Astfel, In estul Imperiului greaca si siriana era foloste de ambele parti ale granite, in timp ce, contracte de secol If p.Chr. ce provin din Dura Europes (Parthia) includ clauze de plat tn drachme din Tyr care erau bitute in {nteriorul Imperiulu © intrebare de baz’ era cum tsi priveau romani Imperiul, mai precis cum sil defineau? Era pentru ei doar un complex de provinci, orage, asezari rurale delimitate prin repere geografice sau manufacturate sau Snsemna ceva mai _mull Stim cd rauri ca Tigral, Dunarea gi Rinul sau construct ‘ca Zidul lui Hadrian sunt descrise de autoril antici si modern 2 limitele autoritaiiromane. Totusi,fapt demonstrat practic, ‘marcajele de granifi mu erau pentru marcarea strict a teritoriuul cat mai degraba ea rispunsuri pentru probleme de apartenentertorala gi comunitara pe de o parte, dar pe de alts parte erau gi locuri de creare a unor societai mite eu an caracter aparte. De aici rezult, foarte clar de altfl cio simpla definire in opozitie 2 relajiei roman-barbar este nesatisficitoare. Amestecul de populajie, fenomenul aculturatiei a creat premisele unei continuitifi culturale de la cultura mediteranceana la una continentala. A vorbi de lumen 176 Imperial si Barbaricum barbara ca de o entitate entropica in continua migcare, cu un mod de viafa violent si instabil, iar de Iumea romand ca un apteator al civilizafei casice este un fapt prea simpli” Frontiera romana nu poate fi vazuti ca © linie desparjitoare {ntre doua lumi antagonice, idologie aparuté odata cu criza secolului II. Whittaker sublinia ca insisi esenfa ideii de criaa i docadenfa imperiald se afla in aceast’ dihotomie2®, Ca o ccomparafie pest timp, ideea de frontiers ca linie despafitoare {intreciviizatie 51 lumea baxbariei apare si in istoriografia $f ‘deologia polities americana, fn care ca si fp cazul romanilor col de ~ al doilea element al dihotomiet,.barbarul” mu avea o importanfS ca atare ci numai ca opozit al omului cviizat Astél, trebuie 8 infelegem 2 Iimesul roman mu era nieldecum tun mazcaj teritorial al expansiunii: maxime a Imperiului, ci mai degrabs, un punct de pornire pentru feventuale noi cuceriris{ poate mai important, un punct de legdtura tntre lumea romana si cea_non - romana, Tot Whittaker considera, pe bund dreptate, cf din acest punct de vedere, criza secolelor II - V se manifesta printe altele prin Lingitea zonel de frontierd intro asemena misurl incit nu se 2 Whitaker Roman fonter studies, Oxford Univesity Press, 1996p. 4 7Imperial si Barbaricum mai putea deosebi exact barbarul de provincial De aceea cst timpel 8 se renunfeIaclasica tem a invazilr barbare dlistrugatoare; desi existau raidurl care produceau fa Indo pagube, nuv numat materiale ci mat degrabs. de orgola romani trebuie vat in vedere cd acest confederati ‘boinc eau destl de mic, pn Ia 3.000 lupttor, cele mal ‘ari avind 15.00 20000 lupttor. Pe de alts parte chiar 5 ‘rbari eau constioni de faptl et obin mult mai mult de la Imperix. prin comes} sa colonizare decit prin raiduri succesive cate le mécinattarmatele™, De aceea termensl de infitare este mai degeabs acceptbil deed cel de asl asupra limesth, De aceea Miller propune nu o separare putin _rasista” a romanilor de barbarim, ef 0 aalics comparativi a dos ssteme sociale, prin interacfiunea lor: mai precisa ni sistem central ct nal perfri, Ins dincolo de toretizie a costa un drum sinuos,anevoios deseor conflictual da care, a avut a finaitatecrearea nei noi soviet i identi De aceea, tm confinuare, vom trasa citeva din Ceca ce @ foarte clar este faptul ef, pentru lordanes, sistemul roman sic plstrat calitatea de model pe care goji Incearcd si1 urmeze, De aceea, pentru ei este importants {ntegrarea in lumea romani, care se face [a nivel intregulu ‘peam pe elape: tolul mncepe cu educafia, realizats intro ‘manierd greco-romand. Se poate citi in povestea civilizari sgofilorgefi la insistenfole unui consiier regal deosebit fie 0 parabola despre transato studi din lumea greco-romand in cea barbara, fie © pledoariea lui Cassiodor,sfetic si preten al lal Teodoric, domic si realizeze prin intermediul acestuia o singulara sinteza romano-barbara. La nivel politic, gof se {ntegreaza find federapi mal inti apoi chiar "locuitr,inclae fn Panonia in vremes lui Constantin. Pentru sefi, integrarea trece prin diferitele Fanci si tituri mai mult saw mat putin ‘onorifce acordate de imparat, prin care se incearcl atragerea 2% thidem, 200, 161; XXXVI, 185. De semact fap 3 ez escrei taai dela Cémpite Ctalauncs, roman srt pezeta rep lia gofilor ere, noob stricull got au da gen! Bet, ema ‘ind conser ta mult vind abi diplomatie det mile, Nei ‘mult Todanes conser 8 romani as exageat pe eet fll or in ‘Sige ape. 190 Imperial si Barbaricum Jor de partea imperiului. Teodoric, cas ne oprim la eal mai ccunoscut si sugestiv exemplu, este erescut la Constantinopol, ‘unde invafa secretele guverniciiromane, pe care urma si le gi ‘ranspund in practic la sosirea sa in Italia $i unde este ficut consul ordinarius, cea mai de seama glorie tn lume, dupa cum ne asigurx Tordanes. Etapa romani a existenfel sale, si mu _guvernarea Italiei se dovedeste deci a fi fost, pentru istoricul {got punctul cel mai inal al carirei egelui ostrogot La Grigore din Tours, din punet de vedere spafal, din Jumea romand fac parte doar Gallia, mai ales natalul sau Auvergne, si Imperiul de risiet, Talla se afld intro situagie ambigud, intruedt cunostinjele sale de istorie romana sunt destul de marl pent a sti 8 ea a fost punctul de pornixe a ‘expansiunil romane, dar nu accept recucerirea acestela de romanii epoci sale, adica de bizantini. in momentul in care Iimparatul ustinian reugeste reinstaurarea_stapsinisi Constantinopolului asupra Haliei, autorul pare si-gi exprime rogretul, ca gicum ar fl vorba de o wzurpare, nu din simpatie pentru gofil pe care Ii urlgt, ei pentru cd bizantini au Tuat cu forfa un teritoriu pe care tl vizau si franciP®. Grigore din Tours face o distinc mai clara intre romani din trecut gi ce 2 Gregoite de Tous, Moria eclesasten gens francorum,1V, 9, Paes, Pais, 1968. 191Imperial si Barbaricum care i sunt contemporani, fie c& e vorba de populatia romanizataa Galle fie de acei romani fn sens politic de la CConstantinopol. In ceea ce privestetreeutul,Imperiul roman ‘este unl dint imperil bilice intrat in atenfia so dat cu regele Silvivs, care domneste in timpul Tui Solomon; it mai amintesle pe Servius, contemporan cu captivtatea babilonici a iudeilor™ In general se poste constata 8 autorul opereaza cu ddoua principale erterit de selecte a faptelor si personajelor in istoria romand: si poatd fi puse in legaturd eu fstoria indellor sau cu cea crestins, or si alba vreo legatura cu Galia, Astfel dupa Caesar si Augustus Tiberius apare in cronies pentru cin timpul fi au loc Patimile si distrugerea templalui din leruslim; Claudiu inte tn istorie pentru c8 tn vremea Tu ‘acfioneaza Petru Ia Roma, iar Nero este marele persecutor, cel care fi martirizeaza pe Petru si Pavel, Imparati care se succed apot nu I intereseaz4 absolut de loc In clita de rézboini de mari cuceritori (uni dntre ei), ci doar datorita relajei pe care au avut-o cu crestnismul, De exemplu, din domniite fui Domifian, Traian sau Hadrian (care in conceptia Tui este succesorul direct al lui Domifian, dovadi a lipsei de preocupare pentru cronologisaltui spat fn afara cel biblic) el nu refine decit persecutarea crestnilor. Into oarecaze 192 Imperial si Barbaricum smisurd modificald, autorul nu face decit s& preia si st utlizeze tema veche & mor} persecutorilr. De all, primal schol in care sunt amestecaft romani este tn opera lui cel eu ofl din 378. Excepfie de Ia tecerealaconich In revista Impirailor face epoca fut Constantin care se bucura de 0 atenjie mai susinutl datorts pci religions pe care aesta 0 impone, Desi se poste afiema firs team oi istria Romel coup un Toe nesemificaty tn cronica lui Grigore. Fapel cd ionsiat dups afirmaren regalitait france autorul ineepe si dateze evenimentele dupa domnia regilor fanct gi nu dup ea a imprailor, cum core tradi ntriograit late, poate f imterpretat in aceeasi direc. Alegerea unui sistem cronologic mu are doar 0 insemndtate stingifica, dlemonstreazdeenteul de interes al operei n jurul druia se corgunizeoza faptele selectate. Eliminand Roma (sau Constantinopolul in calitatea s2 de nous, sin plan politic singord Roma) ca punct de reper pentru datarea fapteor, Grigor afrma cx clastatec& pont fumes s cee ce conteaz se afla in spat gol. fn acest context face aatoral diferenfa dintze romanus,termen ce desemna pe soldi imperial sau ‘cand wimitere la ceea ce fine de organizarea imperial si optus, cu sau fart calificatiy tetra, prin cate tebuie si Injelegem popolafia romarizata, de confestane niceean side 193Imperial si Barbaricum limb ating, care west tn special tn Gala. In genoa nich Luu dintre personajcle sale individale mu sunt caraterizate 1 primel rind prin caitatea de roman, Foarte interesant este fn acest sens caracterizarea pe care - face Iu Avitus unas ex Senatoribus et ~ vale manifest est = cives Arran, cum Romanum ambisset imperium 3° Aici se vede foarte bine irarhla cvistent la Grigore inte difeiele accept ale romani confeazd in primul rind aspectal social, al apartenenjet personajului Ia elasa nobilimii senatorial; urmesz8apot ‘dentittea locals, de cetajean al Clermont, importants pentru Grigor datoritapatriotsmuli stu trtorial fn str, omanitatea in sens politic este sugeratl prin ocuparea de citre ‘Avitus a tonului Imperulut roman, Avitus fusese ultimul {impizatriicat din Gaia pe tronal roman (armatoru avea st fie abia Carol cel Maze), In lurarea Tui Isdor din Sevilla exists dowa repere care joloneazd din punet de vedere spafal lumea roman oma, capul popoarelor,s Spania, regina provineilor Aceasts formulace acatk car, ck din punctul de vedere al ss sf al epoci sal, Imperial nu se mai prezint ca un tot omogen, cca 2 Tldem, I, 11, Pon debater wal lrg probleme: R. Van Dam, "The Peeame thesis and the ith century Gavl in Filth entry Gaal 8 ss kent? a J. Drinkwater, Eke, Cambridge 1992p, 329. 3 dor din Sev, Lous Spniae, 4 pod Dobre, epee. 3 194 Imperial si Barbaricum ‘osama de regiuni -provinciile intr care locul central nu mai este ocupat de Italia, cide Spania,indicind astfel dimensiunile atinse de procesul de regionalizare, Galia pastreaza gi ea unele smilrci ale foste! autoritaji romane, decizuti insd la nivelul lunor potentaji locali rival, precum Agripinus si Egidius Fragmentarea puterii imperiale Ia nivel local este dovedita gi dle posbilitatea, care i se pare autorului absolut naturals, ca invitatia gofilor de a vent in Spania si le fe adresata acestora de un patricix precam Constantius La Isidor, Jumea romana este mai pufin 0 prezen reals, ct una simbolic, Din acest punct de vedere, Roma aurea, caput ‘gentium semnifick in acelasi timp Oragul tern, Teagin. al ritefei Imperiulu, ct sf Imperil ea atare intr-o exprimare ‘metonimicd desprins3 din tradifia clasicd. fn calitatea sa de ‘rag concret, Roma nu apare prea frecvent tn paginile istoriei episcopului sevillan, Prezenfa el este mai semnificativa cu ‘cazia jafulul (moderat, fine 68 reaminteased autorul) Ia care este supusi de gofi lui Alavic in 410. Vechea capitala rimane caracterizata prin marefic, dignitas, care i este restaurata de TTeodoric, nti simbolics preluare a atitudinilor caracterstice evergetismalut imperial (Cat privesteraporturile dintre romani gi barbar, aga cum fusesera ele stabilte de o intreaga tradifie anterioard sunt 195Imperial si Barbarieum inversate la Isidor in favoarea gofilor, care depsgese in valoare tot ceea ce fn mod obignuit era atagat ideii de Roma, Virtus Romulea este pusd tn opozifie eu Gothorum florenissina gens ‘are in cele din urma o si depageste, marcind astfel, in mod. simbolic, inversarea valorilor. Despre aceeasi punere in dliscufie si rdstumare a valorlor se poate vorbi atte! cind Isidor spune cd Roma s-a supus jugului getc ia servit gofilor ca.osujnica (amule)> Pentru Beda Venerabilis 2 lumea romand este gi mai restransi, transferandugi semmificayile asupra biseriit calolice, iar Roma a concentrat in ea simbolurile intregulsi Imperiu. Britania mai poartd inci amprentele unui trecut oman semnificatlv, care ies Ia iveald fn contemporaneitatea utorului, fm ziduri, nume de orage ori biseict, Pe continent cexista inca Imperiul oriental, important ins nu pentru ci © ‘roman, ci pentru cde condus de imparafi prea credinciog In fine, Paul Diaconul se prezinta a fi cel mai laconic ‘considerand romanitatea crept o caracteristica a Hal fr <8 ‘pars afi constient cd aceasta ar mai putea fi regisita gi in alte regiuni, Celealte regate occidentale sunt barbare, iar Imperiul 2 idem, Gora Gothorum, 21-22, Payot, Pai, 1923, 9.32 Beda Venerbis, Historia cclesistien gens ‘anglorum, Il, 6 Longmat, 1962, p16 196 Imperial si Barbaricum de la Constantinopol © grec, capitala acestuia e situati in Grecia ‘Acest scurt excurs in istoriografie barbara @ urmarit idea partie unei no societal aflat in secolele V-VII la frontiers politics si spisituala a lumii romane, 0 societate bazat& pe interferenje culturale - politce si religioase, 0 societate care prin dinamismul, ideile propria reprezentat o variant ‘vandabils a societal romane, gi care nu ar trebui tn nici un eaz tratata cao lume periferics/de frontiers complet barbarizat De fapt ajunger la cel de ~ al doilea aspect al probleme conceptul st ideologia de frontier in eadrul Imperiului Roman ‘Tarziu gi in Imperial Bizantin. De fapt aga cum observa st Ahveweiler Imperiul Roman si .mostenitorul” stu crestin ccunoaste nu 6 singura frontiers ci mai multe: dincolo de frontiera politics ce delimiteaza teritoriul roman de cel al vecinilot, apare i 0 frontier cultural, lingvistics economic si religioast ce mu corespande intrutotul frontierei {eritoriale®, Rinul, Dundrea, Tigrul ca si nu vorbim dectt de frontierele cele mai ,palpabile” ale Imperiulul Roman apoi EOL Armee, La frontier et les frontiers de Byzance em arent in ‘Actes dy XiVe Congres International des Etudes Byzantines, Bucaret, 1974, Baca, 1974p. 209 sg, 197Imperial si Barbaricum celui Bizantin, reprezintt pe langa frontiers ca realiate stograficd sun concept militar, economic cultural Diferenjele totusi sunt mati in cea _ce_priveste perceperea frontierel in vest lumii romane gin est In ‘vest, stuaia este lars th fafa prezenteievidente a bazbarilor fm Imperiu singura eale de supravieuire era coexistena. In partearisriteana situa e diferit ‘Odats cu schimibarea centro de greutate a Imperului spre Est, Balanil devin adevarata placa tumanta ce face joncjunen inte Orient si Occident inte Iumea roman $i Barbaricum. Aparfa goto s aidurile de prada intreprinse fm zona Baleanlor si Asia Mich au dou rezultate: una Smediats si anume abandonarea Dace de tte romani sna pe termen Tung: Dundrea redevine frontiera natural, iar tegionea Balcanlor dobindeste © importangd capital in ‘urmatoaree patru seole. De alfel pe parcursul a 2000 de an de istorie stata, Rom gi suecesoare ei bizantina au bazat Pe populafia unei provineii sau a altel, care a constituit central de greutate al Imperial intr anumit moment: mai init a fost taliaapoi Occidentul, in cele din urma Oriental fn sec. Il: VI acest rol va reveii Balcanior,datoritapozife sole exepfionale In noua conjuncturs economico-socialé militar, $i acesta tn conde in care limes-urile Occidentale 198 Imperial si Barbaricum dlevenisers permeabile in fla asaltulut barbarilos, mai mult Ancep s se ingeze epatelebarbure de prima generate In partea oriental fami somane in conde prabasct Iimperilui Occidental, Nous Roma, se prezenta ca un stat centralizat ale clei fundamente aii fost dafinitivate de Diocletian si Constantin cel Mare, un stat care eu structur contazae seu 0 contin nett valrllor sles asumat «a sarcind principal inc de la inceputasigurazen securizaet frontiezeor in faa perioleor din afar, Secoele IV ~ VI sunt dominate de efortul de aparare a frontiret dundrene, care define o priortate absolut in comparaie cs celelalte frontier. Aga ce face ca spre deoseie de societile de frntierele cccidentale mult mai permisive si mai deschise, in Orient * ‘Dupa instalarea pe continent si a contigentefor scandinave, populajia gotick a manifest © mobilitate accentuata spre Marea Neagra, Dunivea de Jos si fruntarile Imperiului Roman, Istoria goflor se poate separa pe tei capitole, fecare cu cronotopul propriu, Prima perioada este cea dintre parisien sinuturlor nordice si pani a migntia spre sud. A doua perioada cuprinde deplasirile succesive spre sud si sud-est st asezarea temporara intre Carpati si Nipru, pan la 375 (cand sub presiunea hunilor se asaza in Imperiu). A teia perioada ccuprinde incercarile de-a se constitu tn formafiuni statale (ca ‘egatul Tui Theoderich cel Mare) si pana la asimvlarea lor la {nceputel secolulu al Vea (Cat priveste arealul locuit de gofl tnainte de-a intra in contact cu Imperiul, cuprindea Pomerania, nordul Poloniei gi t9.Rom, voll, p 699 auImperial $i Barbaricum zona Viste Inferioae. fn sc. I, gofi se vor deplasa spre sud, suds, ocupsnd zona Vistlet mio (Mazovia si Pasa) dlslocind o parte din grupul de popula vandalic ale cular Proeworsk. De all, descoperslearheologce gotice din zona Vistletmuifoci sunt cunoscute sub numele de cultura Wietbark: Dupe patrund n zona Nipruls, gofit n contact ea populafilescitce trai, sarmatice sl dacie vor forma cultura Strtana de Murey-Cerneahov Inflate gi agezarea gop Inet gi subest de Carpafi (ce avut ca rezultat declansazea unor conflict cu fost ait daci, carpi si sarmafi) sa petrcut gradual, primele afectate find zonele din nordul aealului dae ta jumitatea sec Inaintaren spre sud sa ficut gradual find evitate zonle de podis cu © mare denstate de populaic. Asezarea gojilr in regiunile de pe malul sting al Dunas are loc abia tn prime decent ale se. IV probabil dupa fortus-ul din 332. In fine, Inantarea lor spre vest doar pln’ pe linia fostului limes tronsalutan era probabil una din condiile pict impuse de romani gi anume de nu se ageza pe teritril fstet provinct romane a nord de Dunire Dui insane gol nace regiunncepe so prin de rid ls ny ian kept cu pect potent Rana. em, m 212 Imperial si Barbaricum ‘Dupst instalarea tn tertorlle de la Dundrea de Jos gi ‘Marea Neagra,istoria goilor se va impleti cu cea a Imperiuli “Aceastéistore a realfilor romano-gotice se poate impafi in dou etape majore: pina la 370 gi de la $76 pana tn 425. 7 Indiferent de natura relajilor, pagnice sau nu, gofil vor fi {nfluenjafi hotieator tn evolugia lor comunitard si mental de Iperiul Roman. Crestinismul este una din reperele cele mai clare ale acestor contacte, ptrunderea Tui datorindu-se att rmisionarilor crestini, edt si captivior romani. Renomenul ‘restinismalui gotic, ca rezultat al interactiunii eu Imperiul precum si mecanismele mentale ale increstinil vor fl analizate {ntrun capitol special. Cea ce este cet pe plan politic este ci pacea impust gofilor in andl 332 a avut urmari benefice fapt reflect atat in cresterea nunnarulul agezilor ct sin mural pproduselor de import si moned# romana atit pe teritoriul {general al fostel provincli cit stim arealulculturl Santana de ‘Mares - Cemjeahov. De fapt, fovducul din 332 reprezints °C got ang Ia Deir de ose Inep enum gi: mal int im sone geografc, dor tepat so ajuge la 0 toalt confzie de onlin soma inte got si go Un Phloworgos, Eusebius din Coes, alan ‘Spt alt cor dem tr) CC Ptleeu Conta dine ge ‘gq im Antihitatea Taraie im TD, 4, 1983; omy Dacla gt Imperial Roman, Univesias, Bucuresti 200, p 343, FR Camere Petr Garey (od, The Cambrlde World story volume [XU The Late Empiee, AD 337-125, Cambridge Universi Pres, 2008, 96 213Imperial si Barbaricum sfrsitul unei etape, m care detasamentele federate de goti au Patticipat in armata imperial, de exemplu la rizboiul cu peri din 297 sau au fost atrase, cu stata de federai, fm luptele pentru putere de parten unuia dintte pretendengii la tronul Iai Constantin, cum a fost cazul li Licnius, Diferenfa inte tratatal Jui Constantin si clelalte tratate anterioare const in aceea ct pe de o parte, el prevedes o serie intreagh de obliga, neobignuite ‘Pan acum in raporturiledintre got si Imperia si, pe de alts parte, cl angajeaz tn totalitate un neam gotic, cl al tervingilor, si mu vizeaza un mic grup detasat sub conducerea unui lider ‘minor, care isi oferd servicile Rome, Inte aceste obligaié se yrumrd trimiterea ca ostatic a flului regelui Ariarich si asigurarea ordinei pe linesul dunarean, inclusi ongantzarea de ‘expeditti de pedepsire in mumele Imparatului, Tratatul cu Thervingi a adus lumea romana si gotic8 in relait apropriate la © scar nemaiitalnits pana atunci. A fost batute monede cu leyenda Gothia, prin care se afirma cd fntr-un fel sau atu, got fceau parte din Imperiu. Frontera goticd a fost deschist pe {ata lungimea ei comerfului, cea ee era o alté premiers de vreme ce romani fceau comert cu gol doar prin niste puncte comercial bine stabilit, Tot in aceastt ordine de ide, ului ‘egelui Ariarch (trims ostatic Ia Constantinopol) i sa ridicat 0 214 Imperial si Barbaricum statuie in spatle senatull, jar Ulla a fost vimis tr. mune -misionar in teitoile goice Trataul va fl respect pin in 368 nd, odatt x stingeren dase constantiniene go} nvocind jrdmantul de fidaitate depus de Avarich case Ii Constantin, 8 spelt pe usurpatorul Procopius. Pentru a pelepsi ,provocarea” borboilor, imparatel Valens vine la Dunire fn. 367. Armata romana tece Dunes in mai 367, dup ce a asteptat sckderea nivel lavil st cheiereatatativelor lui Victor, maister eguitut cu gop pe un pod de vase tn vadul de la Transmarisea si Daphne, fr a tnldmpina rezistenja (esistntibus li-conform spuselr hui Amman) spre deosebire de al 369 cin romani au trebuit 8 sparg frontal gotc penta dlebarca(errapto barbaico dup spusele aceliast autor Inintarea trsplor romane a provocat exodul une prt de populate spre nord in acel Montes Seronim identical ou 7 Wotfam consider, ouecum ironic, «8 rupert dite proporile cell ine din nul mgr este direct proportional (The (pester the blooleting the longer the defaist genes kept quit ‘Aman ete carcum fkepia dak evem ts vodore cd Teed din 582 mp paca ting deo genera. Mai mull dact a, auzind de Ssucesele dunce alee Consatin, nani rane de pe ina Rips {ip do aproape unset de vse au abut dela aide. CE Wolfram, ‘The Roman. 9.63. 215Imperial si Barbaricum ‘mungit Siriuli (altitudinea maxims 1664 m, vacful Situ) 29 unde se afla probabil centrul puteri goic. In cursul inaintrit trupele romane sunt supuse luptelor de gherla din partes cetclor de gof rfugiag! in zonele piduroase si de bali, acfiuni ce vor fi reprimate de subunitajile romane, Contraofensiva romana va avea dept rezultat un nou exodt al populafei gotice spre mun, populafie care de data aceasta ¢ unt in captivitate de catre Aritnheus, magister peitun.®4 Expedisia se inchele cu Inrangerea parjalé a goflor. Vara anului 368 imparatul si petrce la sud de Dunére asteptand din cauza inundlfilor, dar {n 969 romanii tec din now Dundrea pe un pod de vase la Noviodunum, si constring pe gofi sa inchele pace. Tratatul era destul de restrictiv pentru gofi, prevedea posibilitatea comerfului intre roman’ si barbari in dou’ tirguri de la Dundre2 iar subsidile si cadourile eatre liderti Tocalt Incetasers, Rezultatul acestui tratat era inceperea persecusilor anticestine cle citre Thervingi ar din partea romans incepea 0 apriga propagancla menita a sublinia importanja nel frontiere M. Zahariads, Ammianas Macelinas (252.5) Zosimas (411) si ‘eampania tat Valens din ollor, SCIVA, 34, | Iaplemartie 1983, p03, "Aromianis Marelizus, storia Romani 27,5 4 ** Petes, ope, p32 216 Imperial sé Barbaricum impenetrable tn faja goflor®*Dact analizim tratatele de pace ‘ale lui Constantin gi Valens, se poate observa ca in cazul celui deal doilea imparat avem dea face cu un fiasco. Daci interventia lui constant Ia nord de Danie a dus la predarea recondlfionati a goflor, expediile Tul Valens au avut- un renultat ambiguu: este adevirat ci avem dea face cu 0 intervenfie tn fora in cursul eareia armata romana a distrus © serie de agezarigotice dar, majoritatea populafie! a eusit sa se refugieze in muni, [n 369, n cursul celei dea doua expedifi Athanarich a zeusit si fugl si, de fapt mu a fost Infant intro batalie dechist, Mai mult decst att, pacea din 369, a fost {ncheiatd pe un vas in mijlocul Duna, imparatl lui astel Ja cunosting2 cd teritorul nord-dunarean ar apayjine gofilor Pacea din 369 este una de compromis care, a reflectat into mat aire misur aspicaile gotice decat cea din 332. Dincolo de aspectul pur economic (reducerea comerfului la doua puncte, incetarea subsidillor romane) avem un aspect mental «Ei ace! Aestul consti de sine on cece distri dominatia roman, respingind intrusiunile imperale x aficertor tor interme, Aceste [A Camoion- Peer Garsey (ed) op. eit. 497, Thompson observ ‘emaiie acide ale liderlor godin timp ht Valens, care spunena ch rele economice splice aproprate Ire ani 332370 si manimin omonilor se daoreas baal Viet! nl Consunia. Dac om ar fst {nfo ei ms ar 8 fost at de, daai”. CE Thompson, Vsigots in the Aime of Ula, Oxford, 196, p85 217Imperial st Barbaricum resentimente provin din dou priobligatia dest furniza trupe (in flict stn intereselor proper. sin prezenta crestinismlut perceputt exo crednft sind gofilor. "27 Mai mult deci atat, a Iinsemnat sfargitul aga zisei Gothia Romana” in accepfiunea Tegal. a cuvantul.o% Aceast pace dintre Imperiu si barbara fost inst curind tulburata; cum se exprima Ammianus Marcellinus ,(.)Sdndifa Inregulu deastru si ceputul nenorcirir de tt fll, pe care let icin fra lui Mare, found tofu ntrsen pol general (lotius avin sementem exitt et cladum originem, quas Martius furor incendo insolto miscendo cumctaconcivi), au fst huni: un nem sabia cunoscut pind atunc, der care fntveeaw orice misuri a albiiciei“2 Ei navalese asupra altor seminfi, provocind 0 ccamplita invalmaigeala in kamen barbari dupa cum noteaza Ambrostus™: Chunt in Halans, Halan in Gothos, Got in Tiflos ef Sarmutsinsurexerunt, Astfel, in 375, huni zdrobese mai ita pprintrun atac neasteptat (re-pentino inpetn), ca o furtund easteptati(o!subitar provlla) pe Greuthung! ostrogofit afl {ntre Bug, si Nistru); batranul lor rege(in varsta de 11 0 ani), 27 A Cameron Peter Gasey (ep. 9.499. 2 Wom, The Roma 6 > Aum Mate. XXXI 2,1 ambrosia, Comentarit asupea evanghlit Iai Luca X, 10 spud CeDsvson, Making af Kurope, Longman-Lowdot-New-Yor, 1960, 9. 321 218 7 i Imperial si Barbarieun Hermanaricus, moare,n lupt iar © parte din supusi sii sunt inclu! in confederafia hunted In 976 ataca pe Thervingi(vizigos; Ammianus relateaz ‘cum, Int-o noaptecu lund, huni tree Nisrul prin vad (rumpente oct tenebras tuna endo flmcinis penetra), dnd 0 lovitura ecisiva trupelor regelul Athanarie (Adumericum ipsum ict petcere veloc). Acelagi autor continua: (.) inspaimantandul de la primul atac, deoarece céfiva dinte a si gran gist moartea, Lau silt si se retraga tn graba fn prpastille munfilor coggerunt ad effugia properare montium pracruptarum). Silt de aceasta ‘mprejarare neasteptata sind teamide primejdia mai mare care se apropia, ela inceput si ridice iduritnalte (murs atius erigebat) de la mall rfulu Gerasos paint la Dunare, spintecnd fm dous fara taifalilo, ‘Sivargind la timp si cu gril aceasta inariturd de pamant (ac force diligentia coleri consumata), el credea ef-s pune ta adipost lnistea In tmp ce didea zor Iver, huni se apropiau cu pasi repezi si kar i zdrobit in mersul Tor dact ear fi fost stingherii de greutatea prilorcu care erau intra ™ am, Mae, OKT, 68. 219Imperial si Barbaricum Prin urmare, gofii sau retras in Podigul Moldovenese: -Pidurile inate” au fost identifcate cx valul de pint dintre localitiile loscuteni (pe Sit s Stoica (pe Prut) © parte mai insemnata a populafei, care parisise pe Athanaric «in pricnelipsei din ce fn ce mai mar de alimente, cute slag ret ochilr arbarlor hibzuind mul poe lo st alag, Sau git si se retrain THcia,potivitt pentru et dn dout ‘motive: are un pint foarte roditor ew iv i se fi despa prin ‘pele cele mari le Istralui de gesurile care stow deschise fulgretor zeului Marte, ans acim neprstnic. La fel au cbs ell goi, Sats singur gid." Perioada urmitoare a jstorei goilr este una frimantata, ‘marcata de frifiuni inte diferitele facfiuni gotice in ceea ce priveste politica de urmat vizavi de huni dari fat de romani, Astfe, se contureaz un conflict tntre grupul pagan in frunte cu regele Athanaric, si patida filoromana in frumte cu Frithigern si Alaviv. Acestia din arma cer si objin de la {mparatul Valens invoirea i treact tn Imperiu, .figduindi of {0rtifn pace si vor dala necoie ajutoar” fy 376 in rma aceste Infelegeri ei tree Dunarea tn mare numar, Cu acest rile Lupicinas, comandantal tupelor din Thracia, a trebuit 28 RVulge, SCIV, 1950, p. 163-174 idem, Le vatlum de la Moldavi {nferiear tle cmap» dAthanarich, Graves, 1957 > Amn, Mare, 3003, 610. 20 Imperial si Barbarieum frit o pane din eupe spre a escort pe goisabind ase paza la Dunire,Proitind de acest situa, lf barbar crora 1 se refuzase acces in Imperiu tee fuviul: grupurle de cntrogoi condust de regele Vitheicus impreuna cu Altheus 5 Safrox, grupul lui Famobius, prac staf care se ala in Muntenia de ast In acest tmp, regele Athanarc temanduse de ricbunarea lui Valens, etras dimpreund eu ai sti Intwun foc numit Coucaland geu aces din cauza paduslr gi munfilor nal, dupa ce a iggonit de acolo pe sarmasi (af Gaucalandense lcm alitudine svrum inccessum et montium cum sui omnibus keting, Sarmatsexinde extras) ™ Instn 380 a fost nevoit siesi abandoneze teritorul gi sa refugit in Imperiu, find primitcu mare pomp la Constantnopol> © problema care apare fn ceea ce priveste perioada 380/381 si 454 baa de Ta Nedao) est caltatea tn care gol rai pecis ostrogofi au definat controlul spafulu nord-dunitean, supugt at hunilor sau reprezentangi ai pute Imperiale? Raspunsul cel mal apropriat de vealtate ar fick ‘cstrogofi se consituserd intro elt subj, identificabis prin ‘mormintele princiare (Apabida I~ I, Chiojdu, Bate) si prin 2 xm, Mare. XI, 13 . 2 Endy Tortnete, admis Kind, Budapest, 1991, p.72 21Imperial si Barbaricum fezaure, Aceste piese de inventar sau de tezaur constituie, in lipsa izvoarelor serise, un indicia tn fayoarea unor reli speciale tne Imperia si gefii local. Faptul e& alaturi de ‘nsemnele de rang apar si piese de metal preios, provenind din ateierele romane (dintre care si medalioanele de la Simleul Silvanie) fac plauzibila interpretaea lor ca subsidii Sw darusi imperiale Pe de alts parte, numrul monedelor descoperite tn contul subsidilor, subliniaza tipul de raporturi speciale romovate de cancelariaconstantinopolitand in aceasta perioada, De asemenea, nu se poate nega influenfa hunicd asupra ‘cstrgotilor, care vor juca un sol important in confedleratia Jnunicd inclusiv in batalia de la Campiile Catalunice. De aceea ‘use poate exctade probabilitatea controlulul asupra teritorilor ‘nord-dunaiene in nue proprit sau al hunilor, Dupa Nedao gi afirmatea gepizilor, ostrogofii vor fi eliminaji din spatiul carpato-danubian si se vor deplasa spre provincile accidentale ale Imperilu. Dincolo de aspectele pur politicownilitare tebuie lurmarim impact real al invaziilor hunice asupra goflor 51 supra Imperiulul. Punctul de pomire ar fi relatirile lui “Marcellinus din care se poate inflege ca got sau retras in fafa ‘unui val nimicitor de huni care au ajuns la Dunste ca urmare a 22 Imperial si Barbaricum tunul razboifulger dupa ce au capturat sau nimicit pe gofi care ‘nu au reusit si fuga. Aceste rediri necesita a reinterpretae ‘Ammianus spune referindu-se la conflctele dintre go} i huni, ca Ermenaric ya rezisat mult simp” sau e& Vithimer a Tuptat feseoriimporion lor (a hunllor - nn." Dest nick una din indicat na este una specifich temporal, se poate deduce @ cronologie a evenimenteor de cijiva ani. Bvenimentele din 376 ‘Au sunt atat rezultatul presiunii hunice cat mai degraba a hotarii subite a greutungilor de a se muta spre vest dupa ‘moartea lui Vithimer. Decizia groutungilor a fest © reacfie brusca la eresterea lent a presiunil asupratertosior lor. 27 De asemenea, hunii ma aw ajuns Ja Dundre tn 376 Intro. mast ‘compacta, De fapt, pant in 396 se ste destul de pugin de i ‘Abia tn acel an are loc un rad cistrugator tn estal Imperiului.$ ‘atunci hunii au ateat prin Caucaz sf nu trecind Dunarea. Este {greu de crezut o& fn cursul unui raid ca trebuia sh fie mpid gi ficient, uni if fieut tn ocol de 11,000 Kilometsi pentn a ajunge in Est, cind, prin ruta Caucazului, puteau 8 ajungt lice in inima Impesiulu. Bvenimentele din 376 sunt rezultatul 2 jm Mae. XXXI,3.-32 2p Heater, Goth and Romans 332-489 Oxford, 1991, p. 135-136, A Cameron Pete Gamsey (0, op itp. S02 223Imperial si Barbaricum hhaosuui creat in lume gotict de radusile rapide st violent “organizate de grupust mict de hun Cu acest an fmeepe si cea de a doua elapi a relajilor romano goticegare va. avea ca teatru de operafi terior Imperiuiui si zonele vestice deci, cam fn afara teritoriuui ‘nord-dundrean, Mutarea goilor la sud de Dundre a fst primi de Valens cu mula caldura, pentru ct vedea in eo oportunitate de recrutare de noi trupe. Ina din catra suspiciuni reciproce si 4 exceselor trupelor imperale © ajuns la revolta culminata cu bitlia dezastraoas (pentru romani) dela Hadrianopote th care insu Valens va fi cis. Gof se vor revirsa in Balean sabia in 382 se va incheia un tratat de pace care stabilea un precar cchilbru de forfe intre romani (care nu reusiserd sii mal abondeze pe invadator intro bale deschis) si goi (care din dle waa ce a urmat vietoriet * v.22. Hani Patcundereahunilor in Europa reprezint@ prima intervengie masiva tn dezvoltareaisorict a acest continent a ‘unei semintasatce, Integrarea ior in ramra asaicd a srupurilor vorbiteare de limbi ture nu este pe deplin oveditd, singur identificare find adusi de izvoarele chhinezesti ale dinastiei Han, care pomenesc de populafa seminomada Hiung-hu Invozia hunilor este considera in general inceputal propriuzis al spor migrate’ poparelor,"® Afirmafa este pun cexagerata dact aver in vedere feptl ct iainte avem migragile (evai mult sou mai putin masive) ale scifilor, sarmaflor si 25H, Wolfram, The Romana p48. It Romp. 694, 25Imperial si Barbaricum sgermanicilor, inst deosebirea este ca acum are loc in amestec general de populati cu conflicte gi dislociri masive ale earor valuri vor atinge regiuni ca Africa de Nord sau coastele ‘Atfanticului, Tot in aceeasi ordine de ideise explicd faptul ci, oricdt de masiva ar fi fost migrafia hunilor nu a reprezentat ‘decat un moment dintrun proces mult mai indelurigat complex. (Cat priveste deplasarea hunilor spre vest in etapa ei asiaticd exist doar presupuneri: se pare cx sub presiunea chineza, care n secolul lp. Chr. incepe cucerirea provincillor de vest si extinderea in Asia centrali, confederafia hunict este presati si se deplaseze spre stepele din zona lacutlor Aral si Balhas, Din cauza unei perioade de secets se deplaseaza spre vest (intructt spre sud calea le fost barat de Imperiul Persan), {in 375 tree Donul, dupa ce infrang pe sarmaé alani dintre ‘Volga si Don (Kazahstanul de ai), Tecezea hurilor peste Don eclangenza acel ,principiu al dominoului” descris de Ambrozius:f infring pe alani, zdrobese pe ostrogofi gi ataca pe virjgojt lui Athanarich. Acum are loc episodul fortfcdri cu .-tiduri inalte” a regiunii dintre Sirt si Dunage, Tot in legatura cu invazia hunilor poste fi pus ingroparea tezaurului de Ja Pietroasele, descoperit in 1837. Tezaur al unui templu sau fezaur ,regal” (Sau ambele), tezaurul apartinea f mod cert 226 Imperial si _gofilor, da avem in vedere inscripfia(matilata partial) Cutan Joi hailag”.a gosilor proprietate sacra sunt!” Oricum sar cit, inscripfiaavea scopul de a sacraliza tezaurl, prin literele runice considerate sfinte, si dec folosite in scop magico-eigios si ‘in scopur profane, Probleme apar in datarea tngropavii tezaurului si in Identicatea ramurli gotice care 1a avut in propritate, ‘Mergand pe linia lui K, Horedt R Harhoiu, afrma ca ar fi vorba de ostrogofi, jar ca data a ingropari tezaurulut propune anul 450, moment de rascruce in destinal hunilor gi al aliyor costrogofi, LNestor considera c& seria de descoperti din zona BuzAului saw in arille Timitrofe pot determina fixarea acclut CCaucaland tn acest areal. Tezaurul de la Pietroasele, cel de la CCrasna (constind dintr-un numar mare de bare de aur cu efigia {oi Gratian),lingoul de aur de la Feldioara, sau depozitul de lingouri de argint si monede de aur si argint de la Valea ‘Simba (udesal Harghita), pot puse in legaturs cu acest areal dar sicu momentul plecti vizigoflor din Caucaland.2 robabil ca au existat i speranfe de relntoarcere aga cum lovesteste incidental cu Gainas in jarul anu 400 eare flat in aon R. The ft century treasure from Pietrousa, Romanla la {helisht ofthe recent researc, in BAR Supp Seis If, Ox, 1977 "Nestor 1, Invaza hun, ta Astoria Reminie, Burs 1960, 9. 694701 2Imperial i Barbaricum fruntea unel cete de gofisi harfuit find de bizantni se ntoarce la nord de Dunare numai ca sa fie ucis de cipetenia hun Uldis, ‘care supraveghea aceste zone. FBfectul imediat al invariei hunice a fost eliminarea smupului taifslorerving si dislocarea pentra aproape dowd secole din jstoria acestor finuturi a wnei populait germanice ‘masive. Ceea ce rimine dup 377 si coea ce reprezinlé elemental greutung pitruns Ja vest de Nistru nu a adus ‘modifictri masive. Dincolo de aceste aspecte, insh se poate presupune ca invazia hunilor mu a avut o natura atit de ‘alastrofick gi imediata aga cum ar rerulta din textele tui ‘Ammianus si Ambrozius, cei doi find trbutari unei anume .demonizaria adversaruli.” ‘Tot in acest context se poate presupune si faptul ct prezenta efectiv’ la nord de Dunaze, se incadreaza undeva inte anil 394-427, dup stabilrea lor iy Pannonia, cind se instaleazat {in zona opusi Daciel Ripensis. Descoperiten de cazane hunice, ‘im Campin Dundrii, poate 6 atat un semn al prezenfei lor fective fn acest areal, dar si un semn al existenjei unor elemente hunice federate in perimetral unor cea ‘romano-bizantine, cum este cea de Ia Sucidava, Este cunoscut {aptul ci huni continuau sa furnizeze trupe federate Imperiuiai de la prima lor aparife si pint la asediul Tolose 228 wrbaricum Imperial si in general dominaia une din tetrad dintre Don st Dunare tn perioada 375-54 nu era aun .imperin”inchegat st fonganizat, detaginduse tet faze: prima tn ani 375/376-108 ind se realizeazsalinge cu ala ostrogofi ia parte dintre Inuni intra sm servicial imperil (Caza Iut Ulds). fn etapa a dun (408-434) are Toc transferul de putere in Pannonia, incorporarea gepzilor sf ruperea pactlul cu Imperinl, iar in etapa a trea au loc tacurle spre lalla gi province ‘occidentale, ep incheiata cu bila de la Nedao si moartea Jui Aa, Dominafia hun in terioral fst prove tatane se poate defini ca unul nominal in zonele extracarpatice (everitats diet sau prin alan ostrogoyi un control direct pptind 6 adams doar th periada tn care huni acioneazt caltate de merenas sau federat Ssccesele mitre, patronajul unui primus infer pars de tala fu Ail terorarea au asigurathuror unitate si energi necesare cucerit si donsnisiteburlloraflate pe linia Dunit si de pe coasla nordic a Maeii Negre, Elementele chee ale suecesului hunilor imptiva romanilor ramneau abitatea de negociere si capacitatea de a onganiza in mod eficent ase, ceca cei diferengia in mod net de cella babar. Cat privegte primal aspect, acesta este Jegat de personaliaten Iu il -rivitdescor ca un lider brbar irafonal su toane,Panites va 29Imperial si Barbaricum fi cel care va observa ca dincolo de iesiile considerate de 0 brutalitate specitics unui barbar se flaw de fapt mecanisme de control si manipulare ale soilor foarte eficente, Schimbarea ‘rapid fonului de la fure Ia accese de ospitalitate erau menite 4 dezorienta pe ambasadorii romano-bizantini care, constatat eu vadit neplicere ci erau infringi cu propiile arme. Bineinfeles ci asemena atitudini se putea raliza doar cu concursul oamenilor de litere aflaji la curtea regelui_ hun. Diplomatia era dublata de aciunile unei armate mobile (marea ‘majoritate a hunilor lupland clare), motivate si excelent ‘narmate (arcuri compote, sibi,lasour) si care mai stipinea ‘si arta asedilor, faptsubliniat de cazul anor age ca Naissus i Aquilea, unde hunit dispuneau de arme de asedin (turmuri mobile, berbeci, catapult), confecfionate de rimasijele Dopulafiet romane din Pannonia care lucraw acum pent noi stipani® Vor urma alte orage ca Viminacium, Ratiaria, Philipopolis, Arcadiopolis si Constantia, Distrugerile au fost ‘masive, si umai Adrianopole si Heracleia au rezistatasediilor Jhunifor. Se prefigura un imperia care punea tnt-un real pericol {nsituyiastatals romana Ins moartea neasteptati (si suspects) © Mocay A Pannonia and Upper Mocs, Loudon, 1974 p. 357: Cameco, B War-Pekaiss, M, Whiby, The Cambridge ance history. Volume XIV. Late amtguly: Empire and tacersry, Combine Univesity ress, 2006, 708 230 Imperiut si Barbaricum a Tui Atila punea capat expansiunii imperivlui hunic, Fit lal Atila nu au reugit si si coordoneze aciunile, ajungands se la fragmenares forfei armatelor hunice. 454 este anul lichidari Puteri hunilor care, dup Nedao ori reintran in serviciul {mpetal ori se tore tn stepele din nordul Maeii Negre, unde se vor contopicu bulgarii de pe Volga, V2.3. Gepizi Cea dea treia ramurt a neamutilor gotice, gepizit ccunoscuta sub numele de gebiden s-au rupt cle masa goticd inci de la inceputl migrafiei acestora spre Marea Neagri. La rijfocul secl incep © deplasare, in mai multe grupuri spre sd, uni dintre ei ocupaind nordl Dace, Incercarea gepizilor cde obfine un teritoriu mai pretnic, coincide gi cu prima lor pprezen{a in invoarele istorice, mai precis Ia Iordanes care smenfioneaza eauzele gi di detali in legatura cu batalia dintre gepizii regelui Fastida si tervingo-greutungiiregelul Ostrogotha,* undeva pe cursul mijfocia al Niprulu. infetngi find, gepil rman in nordul Daciet pana a migrafia hunica st ‘recerea vizigoilor la sud de Dunie, Aga se face cla milocul fran, Gtln 94-100 - gop. nt inchs de out ina ingot purse” spud FHDR Up 220. 231Imperial Barbaicum sin a doua umitate «seco al Ve, gepiiinfiltsndse spre ud, nga Vecnitaten granite de vest a sarmafior, pe cursul superior a Tis, unde rman dp agezare hunor in Pannonin. © schimbare dramatic de situaie survine dup italia de la Nedao cin coalifa cond de regele Ardarich infringe armutele flor lui Ata si preiau contlul zonlor ominate cindva de huni. Unal din rerltatele aproape mediate a acest pout de putre este mcheirea una trata de liana cu Bizanfl, ce garantaciteva decent de pace in schirsbl nel plat anuale, Dupit 471 gepiit cup’ oral Sirmiam, care ven 0 posite strategic important, reprezentind un punt de tecere inte Imperial Roman de Rasiiti cel de pus Regelegpide se muta in acest oa, mai mult monetirile din Siroium toep boteren de monede epi Siti interafonal cin zona Dani cde miles de jos «rains deprte deaf stabi invest cémpie Pannonceapar alte popoait germane kc era, longobarz- ce in rm’ sntrnd aint cu epi impotrva Bizanuli ns na dup mult timp, probabil ca uate a masinafiuniorbizantin, rivaltatea dine gepizi i longobarzi se accenteaz, fapt 2 Eunaodius, Pannell Latin XI, 60, in MGH, AA, VM, 210, * ialeseu, CC, Die Geplden, Lepizg 1922, . 15h, 232 Imperial si Barbaricum subliniat gi de luptee dintre cele doa popula intre ani 547 gi S51 si din 565, clnd longobarzii pentru asi asigura superioritatea numerics au aiat cu avaril iar gepizit pentru a aves spriinul bizantiilorle-as promis Sirmium, Astiel, eizboiul din 567 a tnceput sub auspici proaste pentru gepizii pentru a putea lupta pe dou’ fronturi ongobarzilatacasera dintre vestavarit dinspre nord) regele ‘Cunismund ga impart armata in doua find infant, avasit ‘ocupind, conform infelegerti cu gepizii intregul tertoriu staptnit mai inainte de gepizi. Avari devin timp de dowa secole tapi bazinalal Duna mijloc Pana ta data de 567, deci pané cand putem vorbi de cexistenja unei formafiuni mai mult sau mai putin organizat statale, se poate observa atitudinea in general pozitva a ssepizilor faji de Imperix, Chiar lordanes face precizarea sepia, dup 454, mu gan ceru alloca de la Imperial roman decit ee si daruri anuale"®* Se pare c& gepizi au fost folosifi ca feslerati sin sistemul de fortiticafi al loi lustinian tm Baleanit (Gadowet2), buncle relafiiexplicind crestinarea lor rapida gt Puternica influent bizantina in cultura material. Apoi dlispaniia statului gepid nw a insemnat disparifia lor ca etic. Copizié au ocupat un rol important instal avar, prin servile > Tordanaes, Gta 460,10, 20 233Impertul si Barbaricum de supraveghere a zonelor aflate sub dominafie avant. Aria _gepida cle agezare se extinde in interiorul arcu carpatc, pant Ja Tamava Mare si Mures. Inst mu mai este o ume pur germanica, existind 0 multitudine de ,contaminai” nomade, {apt subliniat de amestecul de siluri de create din inventarul lescoperirilor. Levoarele istorce scot in evidenga acest aspect smultietnic al zone ‘Theofanes Confessor, vorbind de expesitia Ini Prscus {mpotriva slavilor face referir la un , gepid” ,odinioaracrestin” ‘care triia Intre slavi. Referinduse la expedifia din 601 a celuiagi general bizantin in Banat tot ef pomeneste de tei sate sepide, Printe prizonierit acestel campani sunt amintii slavi, vari, gepizi si alti barbari“>” fn fine, tot el face ultima ‘mengiune despre gepizi_ tm contextul_asediului Constantinople din 625, cénd alaturi de avari, slavt st bulgari au participa la confit si contingente gepide®* Dupit aceasta data dispar atat menfunile istoiografice cit si urmele materiale gepide, Un ultim aspect dar important arf cel refertor la statute sgepizilor din Transilvania in raport cu Imperiul, Stim din javoarele istorice et dup Nedao, gepizit au ocupat totivm 2 Theofnes Confesor, Chronograph 60, p. 270, 21/29 de Boot. idem, 9617, p. 270, 7-1 de Bowe 24 Imperial si Barbaricum Davie fies" Accast Gide sar intinde inte Tis st Dune, de fang Carpatior, pn a rl Fltautis (probabil Ot) Fete o desciore suman i larg a spain geografic descr se stie exact cit era control efectiv si era doar nominal, In orice az, gepiai em prea pint In numdr ca 8 posts Toca xn habitat de asemenen anvergurk, Concentra fn grupe mil sin pe cimpin Tse (Unga iar in Tranivaia se psec ume gece In Findtra Ginga Gh), im Valen Somes Mic a Cp, Vale ut Mia, Oradea 5 Sacodor ud. Arad) Una in cole mai timpurit descoperiri sunt mormintle -rincare de a Apahida iI si tezaurl dela Somegent® Mormintl prncar de Ia Apshida I este an exempio clasic de prezenp una cents de putere bart federat a Imperial Roman, Reperalcronologic pentru datarea lui ete reprezentat de mormintu oi Cilerch de mornin la Tournai (481/482), covet eu mormantul de la Apabida Ils tezaurul de la Cluj Somegeni,rezultatul find datarea in a doua jumatate a secoluli al Vea, ein Frabmitelater, Boon, 1986p. 45, Hored Prose, De rele ‘on Apahida, Gor 1972, p. 174200, Opren, Creinsmal 1 neamarie germ 1995p. 27-254 in vlkerwanderangrllische Schatfund aus (Cluj Somesenl,Gennans 38,197, p 8598, 235Imperial si Barbaricum Ceea ce intereseazi in mod deosebit este analiza ‘comparativa a inventarului mormintelor de la Apahida IU, la care putem adiuga principalele piese ale tezaurului de la Somegeni. La Apahida I, pisele de inventar precum: fibula eu Dbutoni in forma de ceapa, denumiti si ,fbult imperial,” realizata exleusiv din aur, find purtaté pe uniformele inalfilor demnitar, brajara cu capetele ingrogate, pandantive cu clopote, tulioare de argint i inelele, demonstreazi repalitatea defunct (brajara de aur cu capetele cu capetele ingrogate frau tnsemne distinctive ale regalitii. Din prezena celoralte pPese - fibula, cinile gt inelele primite de personaj din partea Imperiulut, putem deduce un foudus pe baza cirtia se presupune orelajie de amici, Inelele - in numa de te sunt relizate din aur, dow prezentind inscripfil. Unul confine © monogram cu literele dispuse in negativ gi cu 0 cruce gravata deasupra. Din cauza sdimensiunilor (diametrul interior 38 cm greutatea 549g) este lar cd nu era purtat permanent, find un inelsigilar (Siegen). Cel de-al doilea inet indica numele posesorului (Namensring), yRume care (dups lung discufi) a sjuns la. convenfionalul Omatar (compus din radacina Oma ghar prescurtare de la ‘harj-armati, celelalte dous inele U (V) G au fost interpretate ca ir sloviosusttulaturd specifica Imperiuli Tarziu. Al teileainel 236 Imperiu! si Barbaricum important pentru alsibuirea religioasd a lui Omahar- este un inel de aur ce are gravate simetrcsn forma de cruce-patru cract cu beagle egale ugor latte la capete. Spre deosebire de primul ine, acesta era purta in permanenfs pe deget si probabil ci a fost primit odats cu botezal lui Omahar la Canstantinopol, constituind un ,certficat” al cestinismului si Este grou de spus care au fost efectole in Transilvania ale Orosun, Hire contre tes paleas, Hy Livre VIL 43, § tat Amtud-Linds, Paris 199, 128. De lit coogi "ait creptne™ ce ttassead brerele niet replete ila Vs ce Maren Marti St. Siva Gotu da in Ane in Darosors Despre ereinta Maja 9 Imoartea tal Ui, unde se foeciferents "pam babar pata ora” Insel deren pores. 265Imperial si Barbaricum Scolasticul), cae, prozentind evenimenteledintte 324421 in oud cinfi,aratt si avantajle pe care eredinga la aducea buarbaslor (tse cretinau tbr in jr Rina cli xi mai inept inte gag got cel care er ma ante ein eu en ura prmurtr fit stra pst de mai inant rena lui Hrists eu sap a itil mai cent 9h ‘mai bunt"), dar si patcipazen acetora In sped a tui Ulla, episcopal goer la framantvlerligioase care au cuprins. de timpuriu ~ fncd de pe vremea lui Constantin cel Mare, nu ‘numa Imperial Roman, tots lumen crestina! Istoricul grec Phiostrgios (ca. 368-425) este cel care aduce 0 unda de obietvilateprintreizvoareeistorice pline de entuziasm: vorbind de rispindizea crestinismult, istoricul ‘cen menfunea€& prizanerit romani, prntre care gl clerk hind impr cu barr aw conser mld it adecrata redindt i isa comin. imbitigece liga 9 lal reine Revirimentulstoriograiet din secolul al Vea se reflect si prin prezenja in fstoriografia vremii a stitlor despre teritorile nord-danubiene, fm special a informailor privind ofl i rligia lor ariand, Aste, Props din Cesarean °% Sever Dumijeu Ulla germane Analle Banat VI 1998, 2 * Phiosrgos, Istria bserieasc Sin FHDR I p20 266 Imperial si Barbaricum lucrarea Despre rise afirna despre go Tf sunt decd 1 Arius ao sngun Hi ait gov Dup modetal li Procopius, Thenfines Conftsor in a sa. Cronagrafia, firma: oi) folsesco sngurt Hint. Tol scultt de rein netrebmic a ad Arie. In fine, un izvorinteresant- sl obietiv este un fragment din Novella XT a fmpratulutlustinian, privind dreptarile si jumisdicfiaarhiepiscopului de Justiniana Prima (35): ofntrait, ‘cu, cu via li Dunne, spot prix noastr ast! frolt and malurile Dunne sunt cuprinse de cetfile si ait Virinaciu ct i Rec gi Ledemta care sunt peste Dune sunt ins supuse porunct noastre (..) de aceon feriiea ta $i tf preasfni lic aripiscop oi PrimetIstinione si abt indiduien siti won deat rma 9 dea port dea dobind tte intr mat aint se cent cnt ol dt rang." = procopius din Costes, Dexpre rzbale, HI, 21-6 apud , Dumas art itp 280. Fe Tpeopanes Confessor, Cronagrafia_p. 94 ed. De Boot Interest de remareat fapal Constantia VII PovSrogerctal ia De adminstrando impero- isprind-se ain Pocopis din Theolies constats “he Aoeebeae te eh pom nme (portant) gi pia mimic alee 3 obese osagua lin. Toi desea duatoar Arie” SEY'D, Susu, R.Coostaninesce, Dacumeateprivndistorla Mitropoit Tora, 1980.2, 267Imperiul $i Barbaricum VIB. Rel le intre ey si spatial VI3.1 Relatile spiritualideotogice ale Daciel sud-sud-vestice cu imperiul In Banat gi Oltenia (in special zona dintre Dunie si -Brazda lui Novac") apare o situatie particular, in condiile reinglobitil acetorteritoriln Imperial Roman, si mai tarziu in Imperial Bizantin: in comparajie cu Transilvania gi cu alte zone ale fostei provinel, antchitaile cestine din tertorile mal sus famintte, puteau aparfine crestinilor proveniji din sudul Dunari. Problema apartenentei obiectelor crstine descoperite 1m si tn jurul unor objective startegice ca Literata, Zernes, DDiema, Sucidava, Turrs se pune in cadrul acelorasicoordonate Pe plan pollticoistoric gi ileologie se vehiculeaza idewa ci, Ja dowd decenii de la parisire, Dacia apazjine de fapt tot Imperfului, Informatia apare in izvoarele literate referitoare la imparatal Constantius Chlorus (293-06), dar mai ales la cele refertoare Ia Constantin cel Mare (06337), caruia Tullan Apostatul fi atribuia cuvintele: ,(..). prin fiplele sioiyite fmporioa wzurpatorior sunt mai resus decit Troan: si sunt fini ‘ndoil egal ul prin reluarn inuturilr pe care ef le doltdise mai 268 Imperial si Barbaricum fnaint.”™Activitates nord-dunareand a ui Constantin se concretizase, into primi fax (24028), prin construirea podilui dintre Oescus si Sucidava gi refacerea vechiulu drum roman de pa valea Oltulai pana la ,Brazda lui Novac” (care ppomea de la Hinova si se termina la Pietroasele, in zona ‘Buzaului). Intro a doua etapa, Constantin reface vechile castre de la Suckdava (unde construieste 0 nous cettjuie-qudariburgium), Drobeta, Putinei, Hinova, Insula [Bonu Desa, Bstre, Slaven. ‘Domina romana la nord Dunas va fi una fluctuant ccu perioade de apogeu dar sl de regres: intre 364-383 se ‘constatso slabie a puterii romane, pe fondul atacurilor goice tasud de Dunare si pe fondul conflictual inte inte Valens st ‘uzurpatorul Procopius precum sin perioada 378-383, din cauza éocniilor dintre huni si germanic, Perioadele de prosperitate “sunt cele cuprinse intre 383-395 $1 37995: epoca domniel Ia “Theodosius I in timpul lui Theodosius T, stuafia seaps de sub control mai ales din cauza deselor atacuri hunice: odati ca istrugerea Sucidavei si Drobetet (circa 447) de cite huni, controlul bizantin dispare efeciv intre ani 450-527, mai preci catre sfarstul domniei lui Theodosius If si nceputul domniet tui Tustinian 1 27-568) Odatd cu urearea Ia tron a aceste! ans, De eaesaribas 2, ln FHDR I p20 269Imperial si Barbaricum remarcabile sigur bizanine”incepe 0 peronds de (r}eucerist la nord de Dunare. in urma expesiilor militare vctricas, sunt reluate si refacute 0 serie de puncte strategic: Sucdava (unde acum se construigte fantina secrets"), Drobeta (reboterts cu numele de Teodor, desi entilaea este utitabil), Imperial reusind 58 controleze aeste eter pins Ja tnceputulsecluli al Vibea, cn din cauza atacwilr slave, linia Dunit este abandonat defini, Din punctl de vedere al cretinsmul, secolul al TV-lea pentru Dacia such si sud vestics reprezints un interval de ‘modifica esenyiae sin spiituaitate zone, oxic ce se Fesimt pind in interionul proviniei (unde se constaté 0 rurlizare intesiva si modestia informatilorcucarater retin din centrele urbane), Pe de alta parte, finde privind cultee pligine sca gi ele semnifiativ fn castul de la Drobeta vem un altar ina li Supt Cartas de ete un ante Lupus, in mumele centuronlor din esta, probabil undeva tn Inervatal de timp dintre domi ut Diocletian Constantin ce Mare De asemenes, la Hinova au aprut dowd relifur din pir dedicate Tui Mithras si Pan, precum si dows statuete dedicate zeijel Venus (alaturi de un vas eu sem crucisun alta cu insrcpfa pe buza recpientulai CONCORDE-ceea ce Tudor, OR Bucur, Etre Academe, 1978, p. 377 270 en EE ee Imperial si Barbaricum {ns nu inseam neapaat cd object arf resin). 21 Nu exist indict clare de temple pagéne in Dacia post aureliana, mai mult ca sigur ele find abandonate. Totusi,gisim probube urme de reacfii antipdgine: la Aquae (Ciozoiul Nou) unde statuetele si alte piese votive au fost descoperte int-o group amenajats special, (cao analogie, la Rosia Montana statuile au fost gisite isturnate de pe postamentele lor), Probabile pentru ei ‘obiectelegasite in groapa dela Cioroiul Now puteau fi duse inch in timpul provincietfiind un fel de ,groapa de gunoi,” iar statuile s i fost mutate/risturnate de trecerea timpuli>2 Un aspect important est cl referitr la statutl canonical teritorilor din stinga fuviului, Benea consider ed xo stcturd levorhiodbsericesottrebuie st fi existat in spat noit princi stependente direct de Imperial Roman, Probbit ct ea suplinea ipsa enor structur juice, administrative. Aceste Iueru este plucii, leoarece, cir jn Inperin reste importants epscopilr die marie forage. Frit @ detine acum argumente in acest sen, credem fx posiiiteten ca cele cit seme grfice sub forma de turmuri alate reptul asezirilor Porlissum, Napocn, Apulton, Sarmisegetsa $i Tibiscum if fi indicat contre erste mai importane, Pe Tabula Peutingeriana, nur for total este de 429, Agni in discutie sar ‘8M, DavidesouCettearomand Hinova, Bucur 1989, p. 8238. 2 Sygate din pare dl. pofesor M. Babulscu. 2Imperial si Barbaricun aga res aor e reprint marie centre resin precum Nie, Antioch. Nuri eal cesta am putea flee mat bine de ce ‘535, astinin fing descr nord dunn," Problema in discufie este una bazats mai degrabi pe supoziiteoretice dectt pe baze reale-palpabile (suse literare si/sau epigrais). Oricum, dependantareligioasd a teitrilor rord-lunivene de epicopille sud-duntiene apare ca logics si neces Zugravu considerdnd ci th teitorite revenite 1a Imperu $i devenite pari componente ale eparhilor Moesia Prima i Dacia Ripersis st exert jursdita tn scaunele epicopale de pe linia fuviului: Singidunum, Mangum, Viminacium (Moesia Prima), Aquae, Raia, Castra Matis, Oascus (Dacia. Ripensi). th mod comet, jdectnd dupt rindi obotlorcretne, mace dacoromane de le Suid, Sliven si Romula depindeaw de eiscopa de In Onsus (Ghinghen, Bulger) subordontd ta indi eet din Ratirin”™ entra ‘ceate comunity atetate tm pile sudice ale fost! Dac situafia este malt mai conta, episcopia cea mai apropriatt de rucleele crestne de la Mchadia gi Hinova er Aquae subordonaté tot mitropoliei de Ratiara, tm imp ce Tbiscum (situat pe vreme provinciet pe drum ce lega Vimsinaciam de *8. Bene, DSV p. 144 Zugrav, op ety p. 294-298 am Imperial si Barbarieun Ulpia Traiana) si rimas subordonat episcopiei de la Viminacium. Este de Ja sine ineles cA in afar de puterea spittuala, prlafil din spafial nord-dunarean acumaleaza $i 0 importants putere politica mai ales in anii de criza 441-443, ‘ind episcopii crestini vor purta o serie de tratative cu huni, ‘Misurileleate de Tustinian, odata cu venirea pe tron, aga cum se ‘va putea observa in cele ce urmeaz’- nu inseamnd decit legalizarea nei stride fapt si poate o ,recompens’” acordatat acestor pela fnacest context, obiectivele arhitectonice majore -basilicle - constituie in cazul Daciei sid-sudvesticeclementele cele mat spectaculare ale prezenfel cretinismulut tn spagiul in discufie Pentru secolu al IV-ea, avem ca obiectve principale basilicie” (a 4 folosim denumirea convenfonala) de la Tbiscum, Gores, Drobela Slaven [Basilica de la Tibiscum. De fat este vorbs de cadiva I in cast oman, situat in nord-stl stabilimentlu, elie dlezvelit intte 19641975 de M. Moga. Edifcul, avin EMDR Mt, p37 (Comps ais Civili). 279Imperial si Barbaricum Sucidava” decorate cx trafor tn forma de cruce, seriluni gt sochiuti” din care au fost descoperte patru exemplare: tei la Sucidava si unul la Drobeta; oglinda de Ia Sucidava, decoratt cw cruci, datind tot din secolul al Vislea, precum si 0 serie de ‘opaite cu ansa cruciform (asa ist ruc blzantin” cu capetele lute) priforme, cx orificul de turnare in contr gic de ardere pe rostrum. (Obiecte de importants secundara sa descopertla Hinova: reprezentarea uni cruci 2giriate de fandul unul castron cu. inal} verde: oliv gi o aplici de bronz. circulard cu ocruce stilizath in inferior gio cinija de facturd locala cu inscripia ‘CONCORDE. Cat privese baslicle paleocrestine, cel mai reprezentativ este fara indoiald cel de la Sucidava, Construité hn interiorul fortificate’ romano-bizantine, basilica era orienta est-vest, In starea actuala pastrindu-seo parte din temelille zidurilor si din pardoseala interioard, Temelile erau lucrate din pata -nefasonata legat cu mortar (opus inert) cu grosimea de 0,65 _m, Pe baza acestora sau putut reconstitu forma gi dimensiunile Diserci. Astfel, cadirea dispunea pe douk inciperi, navi dreptanghiulard avand 17,10X10,00 m in exterior i, 15,70X 8,70 ‘min interior, altar absidal (730X430 m),absida find retrasa 2 0,70 m fap de nava. fn absida, dupa nivelare, -2 turnat un 280 Imperial si Barbaricum strat de mortar cu grosime de 6 em in care au fost fixate Jn concluzie: ca spafiu de interferenje, zona nord-dunareand se manifests pe de o parte prin conglomeratul etnic format odatt cu venirea valurilor migratoare dar pe de alta parte se nistea si acel sentiment de unitate religioass (indiferent daca vorbim de ,romani “sau ,barbari’) i de voings 0. Towopa, C_ TulcaSueMlava-Celel, Ed. Spor-Trism, ‘Bucur 1987, 95: 219220. 281Imperial si Barbaricum colectiva de a apartine .lmperiului crestin” gi a unet noi identitais clei de romanits ef christiante, Acest aspect nu este singular, tendingele de integrare spre aceasti (nos) dubla ‘dentitate manifestanducse s/n cadrul populaillr germanice In cazul populafilor nord-dunaene, un rol aparte La avut recucerirea constantiniand-iustiniana prin (re)constiuirea mai multor fortirefe; Turnu-Magurele, faza de secol IV a castrului de la Pietroasle, turnul de la Barbosi,cetatea (neidentiicatt {nca) Daphne, ca si extinderea controfulul imperial pans a Brazda Tul Novac de Nore.” Implicafile religioase ale ecuceriri au fost multiple. Numim dintre acest: + Conform onganizil structurilor bisericesti din epocd tunele din castrele menfionate erat: previzute cx parohi care epindeats de episcopatele sud-dunarene. Roll acestor paro {nraspndire si menfinerea crestinismului in zonee aflate sub contol imperial este mai mult decat evident + Punctele de tecere, de comer} si tirgurile constituian de asemeneafactori de rispandire acrestinismului prin negustoril romani, fapt subliniat si de izvoarele istorice-Sozomen sau Philostorgios - chiar daci ei se refer Ia alte zone limitrofe Imperiuli (dar elemente comparative pot exists) ‘ Bisercle purtatoare de moasteare devin locuri de pelerinaj-Novae, Durostorum, Axiopolis (azi Hinog, judeful 282 eel Imperial si Barbaricum CConstanja), Noviodunum (lsaccea, judeful Tulcea) sau ‘Halmyris (Murighiol,juceful Constanja) constitu puncte de atzacie pentru crestnii de pe malul opus al fluviuiut cu ecou st 1a piganii cu care conviefuiau.o™ VL32, Relaiile spiritualideologice ale spatiulul intra si est Carpaticcu Imperiul. Politica de implicare directs a qutoritaji imperiale tn propagarea noi regi in tertorile dacice sudice si sud-vestice nna avut repercunsiuni si asuprarestului teritrilor nord-dunarene, atit asupra migratrilor, cit gia autohtonior. ‘Acfiunea deschisi de Constantin cel Mare (30637) care, n 3325 Incheie un trtat cu Ariarich, conducatoral vizigoilor, prin care se prevedea, printre altele, si acordarea liberal de credinga pentru adepiicrstinismulu, a fost continuaté de Constantin Il (€97-361) care, prin consacrarea in 341 a fai Ulla ca episcop la non de Duntre, fcea tn important gest poitico-eligios,atat pentru sustinerea crestinismalui, dar si a universalismului roman. In fine, Valens (64375), urmand —modelul predecesorilor, va duce o activa polities de evanghelizri extra SN, Zagrava, Genera eretinismal as 19989. 333, ropa al romanior, Junie 283Imperial si Barbaricum {fines Imperi. Nu au lipsit nici conflictele religoase dintre germaniciistipanitor! gi Imperiu; presecusile anticrestine ale lui Aorich, Athanarich si Atharid (toate pe fundal mai degrabit politic deca religios) sau soldat cu o serie de acfuni punitive ce au avut drept rezultat refugierea episcopilor in Imperiu (cozul lui Ulla find cel mai celebru) sas eu mactirizarea unor preofi cum a fost Sava Gotul, tnecat in 28] Musaios (Buz) la ‘aprile 3720 Privitor la problema crestinismului germanic se poate afiema ci, cles! uncle izvoareistoriceafirmau clarexistenfa noti eligi m secoll al TV-lea prince barbari extra fines Impeii mu se cunose nici modaliafile de raspanire nici ponderea reals, ort formele de organizare. ,Desoperirie arheoogice pot furniza unele informatitsuplimentare cu condita cx eles fle intenpretate obicti fra fi puse i lub enim su unorimagind sorce shat pe 2° Biotiograia prvnd vi fetes marti Sasa Got ete desta de vasth de aco preseutin Worle tai sermifcaive: Andee Botlniana XXXI, 1912 ia capitol Salts de Thrace et de Mess 288-201; Patrlopla Migne Epos 164, XXXII, p. 635-637; Acele ‘martrce i eich Martial SF. Sava Gatl cae rea complet ata ‘mari sub forma une eison rns de Biveica Goi” din Dacia ce Bisrca dia Cappadocia i ruins Ini Sf. Vale cel Mare ce Tus Sorans pica sli govemstor (cs) al Shel Minors Miropeltal Nestor Vericsca in fuaverPrimee serie patristic in Meratura omin, Bucur, 1994, p. 82; Touche Balan .Patere romdnese EAshpscopiet Tomi é Dumb de Jos, Gala 1990, p23-24. ML ‘curr, storia Biserei rtodoxeromdne, Bucs, 2000, 29-0 284 Imperial si Barbaricum a suo tear Afirmati este mai mult deat oportund, ‘mai ales dacs aver in vedere i decenit dea rind obiectele paleocrstine germanice a fst atibuite popolape latinofone, rimase tn provincie dupa evenimentele din 271/275, constittind ori .angumente” ale continsitfi ori probleme supuse unor argamente, maim sau mai putin obiectve. Vom fncerca in cele ce wrmeazd Si asim citeva din coordonatele specific ale crestinismule germanien spa nord-dundrean Un prim pret - de a care tebuie 8 pomim - ete cel reprezentat de prevederile Concilului ecumenic dela Constantinopol (381), mai preis cel deal dolla canon, caze stablea ci biseriile din Barbaricum si fie conduse dups vechiul obice, tntrind sub autoritaten episcopului de Constantinopol tire exprimata mai clar de Cone de Ik CChacedon (451), Asada acest Bartricm (ait in spi intra-cat ice extracarpati) ext comunitii cretne. Jn al dofiea rand, fm spafiul extracarpatic, Ja sfarsitul secolului a Iiblea-inceputal seclului al Vea, se constats ptrunderes in Moldova, apoi fn estl Munteniei in media dacie gi sarmatie, a germaniclor (in special a vizigofiln, ptrundere ce va genera formare sinezsi Sintana ce Mure Cemeahow, De alte rolul politic al viigofilor 8 spaful FC. opens art et, p27 285Imperial si Barbaricum cextracarpatic va deveni primordial mai ales dupa 382, cind Constantin Cel Mare le acordase statutul de feat, In zonele dominate se constata prezenfa primelor elemente cresine prin calle deja cunoscute (prizanier romani, negustor gi Intr-o mai ‘mick misurd - reintoarcerea unor germanici care servisers in armata romani), De menfiona faptul c se gti destil de puin de aceste comunitai cestine pana Ia sosiea acelui care va fi ‘denumit ,apostolal goflor”- Ufa. in 341, la Antiohia, Ufa a {ost consacrat de eatre ,epscop al uturorersinilor de pe pinta etic” dect nu a fost trimis pentra a initia 6 misiune goties, ci pentru a coordona activtatea comunitiilr crestine existente >" Tradlucerea Bible ~ considera af o aciune majoré a misiunit sale - tn limba gota a fost o incereare subilé de a pune bazsle ‘unel munci misionare indelungate, dar slo Incercare de agi ppacifica poporul. Conform spuselor lui Philostorgios, Uifla in mod deiberat a lisat afari Carta milo, ce conginea istoria ‘aboaiclor, pentru a nu incita si mai tare spirtul de luptt a unl popor cei gisea deliciul n rizboaie. Se ste ins ci Ulfila a facut traducerea Biblei dupa 348, cind era deja. deja nity and the morthen Barbarians. between pagaalisn and erhitanityin the lgueh century, Ox, Claendoa Pres 1963, °'H, Wolfam, History of the goths, Univers of Califia Pres, Berkey, LA. London 1990, p75 286 eee Imperial si Barbaricum refugiat in Moesia; de asemenea, se cunoaste gi faptul cd Ulla a avut un oarecare succes la nord de Dunire, succes care $2 soldat cu alungarea sain contextul primei persecuti anticrestine declangate de Aoric (pe fundalul unui confict cu mperiul ce avea s& puns capat pail in 332), Desi a petrecut pufin timp la nordul Dunii Ulfila poate fi considerat intemeietorul Bisericit arene a ,Gothie,” in sencul in care chia gi dupa retragerea lila sud de Dunare el gt ‘va continua actvitatea_misionard, propovtduind fri fntrerapere Gn nba grec, latin $f gota” Se poate observa ‘cum in secolul al TV-ea limbile etnice devin limbi catehetce (fapt ce se va accentua in secolele urmitoare) Un al doilea val de evanghelizare ariana fnoepe in jurtl anilor 369-370, cind Fritiger, conducttorul tervinglor si rivalul lui Athanarich, va trece impreun cu supusil si la arianism, Acest val de evanghelizast va aves o via scurt,atat lin. cauza invazillor hunice din 375, cit si din causa persecilor Jui Athanarich, Din cawza duratei scurte si a ‘convulsilor interne nu sa reusit crearea In aceastt period a uunor structuri propritconduse de episcopi. Este deci de injles de ce in 376, odata cu trecerea gofilor in Imperiu, marea lor idem, The Roman... p76 © PHDR M110, Disertato Masala 3, 287Imperial 1 Barbaricum iojoritate era fact ign, Dup acest an, la nor de Dune, ramane grupul pgan condus de Athanarich, care, temandu-se de ricbanates fi Valens se va retrage in Cavan (up ce Aiiggoneste pe sarmat. Inaceste condi este putin probabil sf ximas prea mul crestin in spatial nord-dunrean, dest ulimele deceni ale secolui al Wea, apa .istora pringesel Gaato,” tn care context este pomenit Wingurich, un persecutr al crestor, precum si un grup de martini go Istria acest pringose reltea cum, itr 383.382, Gaatha a caltorit din «Gothia tn Imperiul roman cw scopul de a tansfera ramasifle a 26 de marti ari de it de etre Wingurich, Wolfram afrma 8 acest marti mat mu ca sigur rau arient ug tne 367.3782 COvcutn a6, pganismal va ne dominant hte germanic ord-dunareni Au exit tot retin tn medial barborgermani, tn redial cultui Sintana de Mures-Cemeahov; desi ivoarele Istovice ma spun nimi, arheologia a demonstrat exstenfa noi 5 Motveleperscofilrancrine init de lids germane rao mai grb police det soigiose™ Atma yi sewn consol erin ‘hsubminet unten got In fvoarea roma. Be beza aceon sz, lamate de ace punivegtpal cri —floremn- Mure, Loon, Tage Mure, 295ul si Barbaricum Imp In ultimul sfert al secolul al V-lea, se constata convertiea in masa a gepizilor, ostrogofilor si altor seminfi germanice ca lurmare a revirimentului misionarismului arian, Se cunoaste ‘putin despre relaytledintre germanici gi romanici, dar si tn ‘acest caz ne Vin fn ajutor complexele funerare de la Bistrot, Sinnicolaul Mare, Cipau (12 morminte gepidice), Lechinfa de Mures (4 morminte, unul cu craniul deformat artificial), Moresti (1 morminte romanice si gepidice), Ceptuna (Prahova) Praneni (Bu7Au) cu cite 6 morminte de inhumafc ce se intind din sec VL, inceputul secolul al ViLlea. Conginutul celor mai multe sepulturi este format din obiecte de port si de podoaba, Interferenjele spirtuale se manifests pregnant: prezenja in tunele morminte gepide a obolului Iui Charon (la Cepar) sau prezenja unor vase care pot simboliza ,setea mortului” de conceptie pagan’, dar si ideologia crestind @ prezenfei apet sfingte. In mormintele germanice, se constaa ingroparea cu ‘armamentul personal, podoabe si uneliele folosite- fapt ce consttuie © diferenfere fundamentala.intre romanici si _germanici, dar fyi de care Biserica mu a uat attudine. ‘Morey, Bad. in fine, exit sitapi in cae e grou de separate Jef de cos e degadisit (Bild-Valea Seacd, Sérana de Murs) a0 Stam ea oe Hpsese pa dia scbcet oe se psucuzt doar cassie psioutele (Ciba, Trgyr I, Lectn, Bere, Bett, Fissle ee) 296 Imperiul yi Barbarieun ‘Asadar,secolele 1V-VI eprezinta pe de o parte 0 epoct de ‘continua ascensiune a crestnismulu,reflectat gi prin resterea constant a obiecteor eestine, dar pe de alta parte gio epoca de pputeric mixaj inte piganism si crestinism. Oricum ar fi ‘moment decisiv al cretindrilor a fost depasit in acest secle, {apt ce 2 dus la formarea rezistente ideologice crstine in fafa invaaiilorslave. ‘VI3.3.Freeii manifestate in spatial nord-dunsrean Erezile au apirut de timpuri, ca reacfie la insuficienele doctrinare, proliferind continu si rispindinds-se aproape simultan cw doctrina oficial, Biserca sa striduit st elimine dlisidenfele, dar nua reusitniciodata in tntregime, Mai mult lect att, dispatele doctrinare au provocat nu numai o reacfie de respingere din partea adepfilor vechilor divinitai, dar st aitudin ezitante printre noii convertti Am giuns de rsul ginilor, cet slab i erdintd sowie, edi © indilnid, "= se plingea Vasile de Cesareea int-o epistola din 372, ce descria consecinjele arianismului, episcopilor din Gallia si Italia, Pe aceeasi line se situeaza gi Athanasios din Alexanclia (295-373) care, tn legaturt cu disputele docteinare,affrma: yu. at oferit 2 Stil Vasile et Mare, isola 92,2 PSB 12, p.268 297Imperial si Barbaricum malt calehumenlor mu putin sminteali ar pig mu put pricin denis, iain pe retin cum exutt, ex tei acum din son, trebaie serena despre Cristos si pe epscopiiacestora..prisind codinta f clutind cove ce mu au." Alf Kterai refweaw 84 se implice ori pe motiv cA ¢ curail nebunie st oevetesi dest anidnuntul natura lui Durmmezeu... Of eu n-ag puter pune nimic altceya despre Dumnezeu deci ct este atofbun si fe are pe toot x pero son firma, felegtnele ui Deze, fndritonese ie cercete de aceea mi tem chia sb cere acest er findod este 0 indrtznesld nepermist st sit mai mult decit fi se ing. ‘Asemenea atitudini eau destul de rare, erezile Intrfinand 0 atmosfera de tensiune de la care literati $i/sau ‘wologi cu greu se puteau sustrage Pe de alta parte insa erezile au stmulat crenivitter Oe loner tolgi, au determina! clarfiavea unr elomenteale dogma insufiient tratate fn srirle primar ale erestnismuuu si, mu fe imal rind, ax aout © important desebitl fn rispindiven neti pistola despre Sinoadte ce sa fnut Ia Rimini fn ata Sect a PSB, 16, p10, oF proopis de Cesare, Rizboal ea gop, I 3, 59 Bucur 1963, p. 2. 2 Salians,Degubernatione Del I, 1,338 PSB, 72, . 217 298 Imperil si Barbarioun eligi, ereitaten scnora dinte ele resitinduese alocuri pind sti" CConsideram ca binevenita prezentarea principalelor erezi ‘manifestate tn spafiul nord-dundvean, intrucat reflects clr, implicarea acestei zone in circuitul ideologic si spiritual al _elafillor dinte Imperi si fosta province traiand, rezile principale (,devianfe” dupa expresia lui Zugravo)s manifestate ar fi arlanismul, care gi-a gisit in zona Dunarii (Pannonia Secunda, Moesia Prima si Dacia Ripensis) aparatoriinversunafi, m special fn persoana prelailor illic. Doctrina Tui Arius a cstigat cu sprijimal autritaj imperile ‘onstantinopolitane, dar sin urma unui misionarism intern de songinte german In afara de aceasta erezie major s-au ma regasit si ecourile nestorianismalu:®! Arianism si-a facut aparigia In contextulcontroverselor coli ui Origene in jural raporturlor dintre persoanele Treimil CConcepfia lui Arius (256-336 p.Che) prevedea cil singur Dumnezenl-Tatal este fami Inceput, necreat gf nenfscut, Fil find o creatur’ ficuta din voinga Tatu, agadar, a fost. tiny 5 Noi Zag, Ered 9 scleme la Dundrea Mijloce gi de Jos tn nena, Eira Presa Bund 1s, 1999, p18. SP tbidem, p13 ‘gathycanieml (monotztsmel sede asemenes o cree preset fo zona Dun dar feta nar ona Schtiel Mio. 299Imperial si Barbaricum ind Fial lui Dummezeu mu a fest. Lagos-ul(.) a fast ales. dintre tot (ei ren), priming o puter care nv este eo dv eternd ci are 0 calitate infrioar limita” Prin urmare, Ful nu este de aceeasi substantia cu Tatal, EI na este Dumnezeu, ci se numeste ‘Dumnezeu prin partiipare.® Arianismul a provocat o serie indelungaté de conflcte dectrinare in sinul comunitaicatolice: nici Conciinlecumenie de la Nicoea (825) care a stabilit dogma consubstanfialitai, urmate de cele dela Tyros (335), Antiochia (G41), Sardica (49) ete, nici lupta dust de Athanasios de Alexandria (episcop inte 328373), sau operele plrinjlor ‘appadocieni nu au reusits8 stavileascarianismel care, la un ‘moment dat, se bucura de sprifnul imparatilor Constantius I (037-361) si Valens (964-378) si care, depiigind granijele Imperiului,a ,cucert” lumea gots. Reglunea Dunarii de Jos a fost si ea atinst de convulsile ‘provocate de arianism,fapt ce reise si dintrina din epistolele lui Vasile cet Mare din 371: .Aproape intey Orient (prin Orient intel finuturile din Egipt pirat én Myrict) bint 96 _guduit deo puternodfurtund, din pricinaeresieisbnate altatit “© Serisoarea il Aland de Alesandria sre epscopul Alexandeu de Constantinos, tarsrisa de Teodorts in Irie bisrccsed ef PSB, 300 Imperial si Barbaricum deacel dus a deal, cae oft Aras." fn zona Dune eal, ca si celelalte episcopate, reacfile au ost tntre acceptare pi respingere, Instn fsta province Dacia, ecourle sunt foarte reduse. Cat priveyte masturillearheologice, eventual act Iuims in discuiefragmentul de vas de la Porolissum cu inscripfa IN) (CHRISTUM) UNUM (VICTORIA) ce aminteste de Crezul de la Nico: «Crim in unum Deum omnipotentem: tin unum Domina les Christan.” avem o slab posibiitate 4 aderenjei nor comunitai Ta cezul eatolic In. contextul ofensivel arene, Tot la nivel de posblitate mane 5 faptul ch tn mueeele crestine din saul Daciei Apulenis $1 Malvenss, integrate in secolul al IV-ea inte granijele Moesiei Secunda 5 Daciei Ripensis, si dependente de episcopile de pe linia Duna i sei propaga ecout ale aransimuli La nordal Dundr, teen cel mai propice pentru imanifestareaarianismali a fost tn sdnul_ comunitiior getmanice Integrarea comunitailor germanice fn Imperiu a fst una din cele mai importante gest de polited extern romani.*® Incepaté sub semnul crestinismutu tacifonalist saib Constantinus 1 (06337), evanghlizare germaniclor a Vaile cel Mare, Episol 70a PSB 12, p24. © EA Thompens, Chriatianity and dhe northern barbarians in Confit between Pagani and. Cianily ta the fourth cemary, A ‘Monuniglan, Oxford, (968, p. 56.78. 301Imperial si Barbaricum continuat sub influenfa arian in impul lui Constantinos Tt (637-361), timpul céruia crestinarea era un element important dle susfinere a universalismului roman. Aparifiaelementelor crestine Ia germanicl (gi acum ne referim tn spesd a got) se poate datora prizonierilor roman -apturai de barbari fn raul let in Imperi, reinloarert unor lita germanici ce au serit x armata roman sau prin intermedi negustorilr romani ce fle comert la nod de Dunire.”*® Prima ‘modalitate pares fe cea mal important, find consemnata $i ‘de zvoareteistorice;astel Philostorgis, In Istoria Bisericensc I, Scconsemneazs: pe ctl domneny Valeranus i Gallienus o mare arte din siti de dicot de str au trcut bn tertorial romano.) ‘po! mind im Galatia si Coppadoia aw luat mali przonir, inte ai si cleric gi s-aw intors acs (.) acest prizonier 52 ‘men cucemic tind mpreund cu bara au convertit pe mull intr a adeoirtacreding."4 Convertizen pare-se a avut loc in 2ona Crimea (peninsula Tauried si imprejurin), fn cele din lurma acest convertiti (Sau urmasii lor) au ajuns pe tertoril Moldovei si Munteniei dati cu mutarea spre Vest a R Farina Religie poles amet dl secolo TV nla Pars Oren aa amper Remae,A te XV Congres nro es eae Hieriqus, Rapport Soto chroolgiq, Bose (1980, p. 44-52, ae ceri Oprean, at, 9. 28 HDR ty 3 302 Imperial si Barbaricum confederafel gotice. Comunale crestine vor forma ,Biserica Jj Dumnezeu din Gothia,” ce va menfinelegaturile cu ,Biserca Ji Dumnezeu din Cappadocia si cu celelalte parohi ale Sfintet Biserci"” Inst, pina la sosirea lui Wafila in Transdanubia, informagile privind comunitifile erstine sunt pune. Wf, gue marcant, este un bun pstor al ture’ sale $i propagator at ened cepine asa cum el a fle. mu a fost trimis pentrua niga 6 misiune goticd, ci jpentra af episopul aceorcrestnt care {in term dejan Gothia care mu toi en gi i przomien’ romani sa descendent lor." Diseipol al lui Eusebiu din Nicomedia, (cunoscut pentru arianismal si declarat gi care La uns episcop in 341), Weta igi ca declara crezul arian inte-xna din primele sale scrieri (.) ef flim subditum et oboeientum suo in omnibus deo patie cigque simile secrndum seibturas"*2, Cert e faptul ct romani vedeau in Wutila ,piscopul gor, dar lider tribal ~ ponte eisque primas”8° Se afirmd ck imparatul Constantius If ha numit Moise al timpului su, Awxentiy din Durostor, cae Intre 38-397 a compus Epistula de fe, vila ef obitu Ulla, firma eo.) sie fila um episep cu ovat vor foarte leas dase 2 Popesc, op. els p72 Harwig Wola History of the EA Thompson p. “Spevines, op. ele p08. © Woitam, op. ell p76 UPS, Berle, 1985, p75 303Imperial si Barbaricum {intra sfintene si propvitduitor at acid (,.) np de 40 de ain episcopat a propoouit prin haral apostolic, ft trerapere di inba reac, atin $i goto Activtaten misionara a hui Wullla ~ plstorirea comunitilor cregtine ~ va avea un sfrgit bruse in 348, momentul primei persecufil anticrestine declangati. de Aoric in urma uni conflict cu imperial. Walia si discipoli sit se vor refugia La sudul Duna, in Moesia Langa Nicopole. Aicia realizattraduceres in goticd a Bil, traducere joa # aut a ‘acemenea influnfit decisiod cit poate fi considratt Vulgate luis, germane. 4 Intrebarea care se profileaza: de ce a fost imbrifisatt forma arian a crestinismului de vreme ce aianismul incepea st fie renegat in Imperiu? Thompson observa ch uni istorii considerau ci exist olegatura directa Inte stctura iezarhicd a societijii gotice si structura tripartt-subondinafonista a Aivinitait de tp arian, Acelagi autor, abordeaza o explicfie mai apropriati de realititle sociale: identitatea de grup. ,Catoic Sind, ear fpertutceoa din lbertntea lor de organizare,Preoiarf primit instructiuni de tn 0 autoritate din afr poporului () aviismal nu oreo orgonzatie contraliatt sau interpnovincial, ea existind sub forma unor biserci locale si independent scare din PMR, p11 * DeVries. op. cit p41 308 unc de era organist ean de pref de un por cre der cadre! Imperil."46 sks! menfind identitatea social ‘Wolfram se situeaz pe aceeasi concepfie, considerdind ci problema identitail le grup ~ n cadrul aceleasi biserict = se ‘mengine pana azi, apt recunoscut si studiat de antropologia cculturala contemporana, Astfel, George Sanders, realizind 0 serie de studi asupra unor comunitaji de cretini concluziona la nivel de polite lcab-religioas,sekisma ponte spare én jurul interpret’ wnor concepts in carat sstomului de referintt principal al conceptuairiy clomentelor definitort si senate ale cvptniomuli,.. Dferenfele sunt sinbotce,acste aspect selecate pentru definirea limitelor de grup pot st fe arbitra la um anumit nivel, dar aceplate de vreme ce seresc la delimitarer a dou grapes? ‘Thomas Bums, ocupindu-se in special de ostrogoti, abordeaza, de asemenea, problema convertslor din punctul de vedere al identifi si solidaritatit de grup: 4(..) felogia general, renegoren arian a tind specil, mu a ut 0 influent otitaareasupea goilor(.) ef considera reign cx parte « une politic generale (.) arian era rig lor national ic stare emt © fort institutional ce actiona pentru pstraea unor poziti clare si tbidem, p20. © George’ Seunders —Calture a ‘transformation spud Rossel opts. 1 305Imperial si Barbaricum definite ostrogoir in cuir populate romnizate Pe scurt, arianismul permitea gofilor sfc cretin’ si, de aie parte a une comunitafi mai largi de ohvistanitas si romanitas Firs si fie revolt si remunge Ia identitaten lor. «De scees, ¢ newie sf inflegem reign avant ca po religie ttl imu ofr de erie alexandri.” fn termeni de religie universal, opus religiet najionale,” se poate considera ct arianismnal de tp gotc este 0 resinterpretare nafionalé a nei religit universe, o germanzare «a crestnismulu. Aceasté oposite la romanizare s-a manifesta si Janivel educational, polit i eltural Pierre Riche atribuia.repingerea eulturt clase” de catre ‘sofi arien factorului psiho-emografic:.arstcratia babar general cen gota n pei acer oculturl propre ocular cia ries eredincias. Ein general forma 0 minoiate dace ca sisi mentina forte au refezatintegrare npoputaia romani.” fn acest content, este de remarcat ,ilema” cu care 2 confruntat Wolfila tn trducerea Bibi. Desi vroia © traducere fn limba oti a Bible, episcopal sa confruntat es problema folosini ‘un alfabet propriu: nu dore 58 folosease8alfabetul gree dar pe de alta parte nu vroia si utilizeze nici alfabetul runic, 28 Thompson Vigoths.,p. 10 <2 tiem, p11, “© jee Riche, Education and culture in the Barbarian West, USCP, 196, p 68 306 Imperial si Barbaricum considerat ca find scrierea ,clasicd” gots. Dact la. prima variant a renunfat din incercarea clara de a folosi © serine ‘cunoscuté popalafilor germanice (goflo), la rune a trebuit i enunge din cauza mosteniil pagne. Mai preci: alfabetul runic (denumit futhark dupa primele litre), spre deosebire de alfabetul gre si atin era un alfabet folost doar tn scop religios, tun fel de alfabet liturgic al religiei pagine, careia t erau atribuite semnificafi magice. Ori populafia gotica proaspat fevanghelizati si crestinats nu a renunjat usor Ja vechlle credinfe, superstiil avand tn vedre faptul cd ,crestinisnaul era pentru mui dinte conver nw singura religieadeerat, ef dowr 0 religie mai creda, mai potrviti"& Daca a fi foosit afabetal ric, rsca sa transforme Sfinta Scriptunt int-o carte de magie De aceea, a realizat un alfabet propriu care reprezenta (ca de altfl in alte cazuri de-a lungul evanghelizarii getmanicilor) 0 solujie de compromis: nici na era prefuat de la un alt popor dar nick nu era 0 mostenire pagina (desi confinea citeva caractere runice), Wfila va musi, de allel, ca un arian conwins tn anul ‘33, la Constantinopol Dincolo de aceste aspecte, cert este faptul ca in jurul anulut 400, aranisml cunoaste 0 noua epoca de renveti dupt ‘evanghelizarea in acest rit a ostrogofilor (intre 4564488, tm ‘OT RotrHachman, Goten und Rumen, in Dacia NS. 1994199S,p. 171 307Imperial 1 Barbaricun Simpal stayonast tm Pannonia, Daca Ripensis si Moesia Secunda), @ gepiilor (cite 474, dupa formarea regatulut si ccupare oragul Sirmium) st a longokarzilor, heroes rigflor, De remareatfaptl in acust ca, avem dea face cuo ‘evanghelizare inter de ip german Cat priveste eifici de cult sau obiecte litargice ariene, ‘aceite nu se eunose pe tertoril fost provinli, arianismul rmanifestindusi prezenja acest teritriu prin dsputele teologice manifestate th ivoareleIiterav ale vrei [Nestorianismal are ca fondator pe cilugiral antiohian [Nestorius (81-451) cae, ales patriash al Constantinopoul in 428, ska gocat credincogi afemind «A Maria nu poate [iscitoare de Dumneze, cic: Maria @ fist om si tec foul inpostl ca Duncaew af fle niseut de un on." Suspectat {media de ereie Nestorius, a elaborato sere lunga de epstole coil, aratind cA sfingt plsingl mu au vorbit nicodat de nastere, i despre Incamare (neque ratcilatis.. sod tumanato), pe care au arbuit-, Smpreuna cu suferinja, ne iviniaict umanitai lat Cestos, Ca rezltat dire, Feciara ru trebuie mitt ymama si Dumneze,” ci mama lui Cristo” Referindu-se fa natura fi Cestos, Nestorius firma e& este unul, 0 persoand, dart care exist dout fi dstincte ~ © Cassodars storia bsericesed XI, In PSB, 75. p48, 308 Imperial $i Barbaricum cea divin si cea umand,istoicd niscuts de Fesioara Maria unit prin,asociene” cu Darmezed. rea nestoviani a fost violent combituts de Cysilas de ‘Alexandria (piscop ive 412-48) condamnats de sinodal roman din 10 august 450 desipuratt sub conducerea papel Celstin 1422452}, precum side ctre cel dea trea cons cumenic dela Fies (11), care in Form unin amine nitatea persoanei Ini Cristo, recunostea implicit matemialen livin a Mare calitaten de nscstoare de Dumnezeu" (Mater bei Cit privegte zona Dundsi, 1a fnceput, fn Rizboil feologjc” decansat de nestorianism, sa implicat lider comuritilorin special ei din ona episcopi! Moese Secunda si 0 sufraganior,precum si cei din Daca Mediterranea, tf find ce parte ui Nestor char dacd nu din consierente pur

S-ar putea să vă placă și

• The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  

  De la Everand

  The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  Jeneva Rose

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1107)
• It Ends with Us: A Novel

  

  De la Everand

  It Ends with Us: A Novel

  Colleen Hoover

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (5754)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5794)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2475)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  De la Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2499)
• The Handmaid's Tale

  

  De la Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13186)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  De la Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (19653)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  De la Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Brontë

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9486)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  De la Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (12946)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (353)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  De la Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2507)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (20022)
• The Art of War: A New Translation

  

  De la Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3044)
• Remarkably Bright Creatures: A Novel

  

  De la Everand

  Remarkably Bright Creatures: A Novel

  Shelby Van Pelt

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (5501)
• How To Win Friends And Influence People

  

  De la Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (6520)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2566)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De la Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (3276)
• Freakonomics Rev Ed

  

  De la Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7848)
• The Hobbit

  

  De la Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (25134)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  De la Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3321)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  De la Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5718)
• And Then There Were None

  

  De la Everand

  And Then There Were None

  Agatha Christie

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (8934)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  De la Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2556)
• The Hobbit

  

  De la Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (24585)
• American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  

  De la Everand

  American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (12520)
• Good Omens

  

  De la Everand

  Good Omens

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (12010)
• Good Omens: A Full Cast Production

  

  De la Everand

  Good Omens: A Full Cast Production

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (10905)