Secolul al XX-lea între democrație și totalitarism.

Ideologii și practice politice

în Europa și România
Secolul al XX-lea a rămas cunoscut în istorie și sub demnumirea de „secolul extremelor”
deoarece a fost marcat atât de democrație cât și de totalitarism. În secolul al XX-lea au existat
atât indeologii democratice precum liberalismul, conservatorismul, socialismul cât și ideologii
totalitare fascismul, nazismul, comunismul.
Cuvântul „democrație” provine din limba greacă și se traduce: demos=popor și
cratos=putere, adică „puterea poporului”.
Democrația este strâns legată de drepturile omului încă din cele mai vechi timpuri. S-a
manifestat prima dată în Antichitate, în Atena și s-a caracterizat prin implicare cetățenilor în
viața politică a cetății. În Epoca Modernă apare ca o teorie a drepturilor omului, la 4 iulie 1776
este eleborată Declarația de independență ce a stat la baza formării SUA iar în 1789 a fost
adoptată Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului .În Epoca Contemporană, în 1948
este adoptată Declarația universal a drepturilor omului iar în 1950 este adoptată Convenția
europeană a drepturilor omului.
Principalele caracteristici ale democrației sunt:
- Pluralism politic – astfel, în SUA viața politică era dominată de republicani și democrați,
în Franța în deceniul al treilea al secolului al XX-lea au existat mai multe coaliții
constituite din forțe de dreapta și de stânga, iar în Marea Britanie, după Primul Război
Mondial, alături de liberali și conservatori, se afirmă Partidul Laburist
- Diversitate ideologică – existența mai multor ideologii precum liberalismul,
conservatorismul, socialismul
- Neintervenția statului
- Respectarea drepturilor și libertăților cetățenești - precum dreptul la libera exprimare,
dreptul la vot, dreptul de a deține o proprietate, egalitatea cetățenilor, libertatea presei.
- Constituționalism
- Existența principiului separării puterilor în stat – puterea executivă deținută de guvern,
puterea legislativă deținută de Parlament și puterea judecătorească deținută de instanțele
de judecată.
- Vot universal introdus în Anglia în 1918, în SUA în 1920, extins și asupra femeilor, în
România a fost introdus în 1918 și consfințit prin constituția din 1923, drept de vot aveau
doar bărbații de la varsta de 21 de ani.
- Poliția și armata se află sub controlul societății civile
- Alegeri libere etc.
 Liberalismul este o ideologie democratică care are la bază promovarea libertății
individuale, egalitatea șanselor, interesul individului promovează binele public, binele public
reprezintă binele fiecărui individ, stat minimal.
Conservatorismul este o ideologie democratica care promovează păstrarea tradițiilor și
valorilor tradiționale, păstrarea ordinii sociale, stat puternic care veghează la păstrarea valorilor
tradiționale, ierarhia naturală în cadrul societății.
Ideologiile au permis apariția doctrinelor partidelor politice. Partidele politice sunt
responsabile prin lege de practicile politice pe care le promovează. Legile aplicate de guvern
reprezintă de fapt practicile politice.
În timpul Primului Război Mondial principiile democratice precum suveranitatea
națională, separarea puterilor în stat au avut de suferit deoarece statul s-a implicat în organizarea
acțiunilor militare și rezolvarea problemelor economic-sociale.
Sfârșitul Primului Război Mondial nu a reprezentat doar victoria Angliei, Franței, SUA
împotriva Germaniei și Austro-Ungariei ci și o victorie a democrației: marile imperii
multinaționale s-au destrămat, locul imperiilor multinaționale a fost luat de statele naționale
precum: Germania, Austria, Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, Estonia, Letonia, Lituania Finlanda.
Noile state au adoptat fie regimuri politice republicane fie monarhia constituțională . Adoptarea
votului universal în Anglia în 1918 și în SUA în 1920, adoptarea unor constituții democratice și
realizarea reformei agrare au consolidat regimurile democratice. Problema agrară a fost
soluționată prin înfăptuirea unor reforme care au vizat desființarea marii proprietăți și
împroprietărirea țăranilor iar cea constituțională prin adoptarea unei constituții.
În perioada interbelică regimuri democratice s-au menținut în statele unde democrația era
bine consolidată precum Franța, Anglia, SUA, Belgia, Olanda, statele nodice.
În Marea Britanie alături de conservatori și liberali, pe scena politică apare Partidul
Laburist. Alegerile din 1920 au fost câștigate de David Lloyd George care a condus un guvern de
coaliție alcătuit din liberali și conservatori. Marea Britanie era o monarhie constituțională bazată
pe principiul regele domnește dar nu guvernează, primul ministru joacă un rol important, iși
alege miniștrii și are puteri extinse în plan executive.
S-a remarcat omul politic Wiston Churchill din partea partidului conservator care a fost
prim-ministru în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și după război între 1951-1955. În
perioada postbelică s-a remarcat primul ministru Margaret Thatcher tot din partea partidului
conservator.
Franța în perioada interbelică a avut un regim politic republican, caracterizat prin
instabilitate politică. După 1945 s-a instiruit un regim parlamentar classic, între 1959 – 1969,
Franța a fost condusă de președintele Charles de Gaulle, în 1962 este realizată o reformă
constituțională prin care sa stabilit ca președintele să fie ales prin vot universal.
SUA- viața politică a fost dominată de republicani și democrați în continuare, regimul
politic rămâne prezidențial, puterea președintelui fiind controlată de un parlament bicameral
Germania – s-a instituit un regim democratic, în 1919 este adoptată Constituția de la
Waimer, în 1933 Adolf Hitler instituie un regim totalitar nazist iar după 1945, Germania este
împărțită în RDG stat communist și RFG stat democratic. În 1991 are loc unificarea Germaniei.
 După 1945 are loc o reconstruție a democrației în statele occidentale despărțite de statele
comuniste din E și SE continentului printr-o „cortină de fier”.
Noua ordine internațională s-a stabilit prin compromisul făcut URSS-ului, ajungându-se
la împărțirea lumii în două sisteme: capitalist și socialist.
În această perioada democrația s-a caracterizat prin reconstrucția pe baza principiului
pluralismului politic, afirmarea ideologiilor populare și democrat creștine, apariția mișcărilor și
partidelor ecologiste, inițierea unor acțiuni cu caracter anticommunist precum: Planul Marshall –
1947, înființarea NATO – 1949, Războiul din Coreea 1950- 1953, Războiul din Vietnam 1961-
1975.
După înlăturarea regimurilor comuniste, în anul 1989, în statele din Europa de Este și SE
s-a revenit la regimuri democratice ce aveau la baza principii precum separarea puterilor în stat,
respectarea drepturilor și libertăților cetățenești, suveranitatea națională, pluralism politic,
diversitate ideologică.
Totalitarismul
Deși secolul al XX-lea reprezintă perioada din istoria omenirii în care principiile legate
de democrație și respectarea drepturilor și libertăților omului s-au impus într-o mare parte a
lumii, acest veac a cunoscut și încălcarea drepturilor omului în țările în care au fost instaurate
regimurile totalitare.
În perioada interbelică s-a afirmat o nouă formă de organizare social-politică,
totalitarismul. Ideologiile totalitare sunt de extremă dreaptă: fascismul și nazismul și de extremă
stângă: cominismul. Acestea s-au manifestat pe fondul nemulțumirilor generat de război și
sistemul tratatelor de pace de la Paris și pe fondul crizelor economico-sociale.
După 1918, au apărut mișcări politice fascist, mai întâi în statele învinse în Primul Război
Mondial: Ungaria – 1919 regimul lui Horthy, Bulgaria în 1923 sau Germania, ori nemulțumite de
beneficiile teritoriale sau politice obținute în urma tratatelor de pace, precum Italia. Partide cu
caracter fascist au apărut și în România – 1927, Spania – 1939,regimul lui Franco, Portugalia-
1932 regimul lui Salazar.
În unele țări partidele politice fasciste au ajuns la putere între cele două războaie: Italia –
1922, Germania- 1933, iar în altele precum România sau Ungari acestea au fost aduse la putere
în ajunul sau în timpul celui de-al doilea război cu sprijinul direct al Germaniei naziste.
Principalele caracteristici ale totalitarismului sunt:
- Inexistența principiului separării puterilor în stat, puterea era deținută de o singură
persoană (dictatorul) sau un grup restrâns de personae
- Inexistența instituțiilor representative democratice
- Partid unic și ideologie unică
- Încălcarea drepturilor omului
- Anularea drepturilor și libertăților fundamentale
- Prezența poliției politice ca instrument de represiune: CEKA – Rusia, OVRA – Italia,
Gestapo – Germania
- Introducerea cenzurii și controlul asupra mijloacelor de informare
- Atragerea populației prin propagandă
- Exacerbarea cultului personalității conducătorului

Fascismul:
Ideologia:
- A fost o ideologie de extremă dreaptă, naționalistă, revizionistă
- Inițiatorul fascismului a fost Benito Mussolini
- Urmărea să redea măreția națiuni prin expansiunea teritorială pe seama altor națiuni,
această politică era justificată prin principiul restabilirii onoarei naționale
- Mussolini compara măreția națiunii cu Gloria Impriului Roman de altă dată, a cărui
moștenire dorea să o refacă
- Presupune organizarea societății pe principii corporatiste: constituirea unor corporații,
grupuri profesionale alcătuite din muncitori și patroni, Parlamentul urma să fie înlocuit cu
o adunare format din delegați ai corporațiilor
Regimul:
- În anul 1919, Benito Mussolini, a înființat, la Milano, Fasciile italiene de luptă, care a
impus o serie de acțiuni teroriste
- Regimul totalitar fascist s-a impus în Italia pe fondul nemulțumirilor generate de sistemul
tratatelor de pace de la Paris, care nu satisfăceau pretențiile teritoriale ale Italiei
- În anul 1921, Fasciile italiene de lupta au devenit Partidul Național Fascist, regimul a
fost susținut de bancheri și industriași
- În octombrie 1922, Mussolini, a organizat „marșul asupra Romei” la care au participat
40.000 de „cămăși negre”, pentru preluarea puterii.
- Participanții purtau cămăși negre în semn de protest față de prevederile tratatelor de pace
de la Paris
- În aceste condiții, regele, l-a numit pe Mussolini în funcția de prim-ministru, deși, puterea
a fost preluată pe cale pașnică, nu a fost legal deoarece nu au avut loc alegeri
- În perioada 1925-1926, au fost luate măsuri pentru instituirea regimului totalitar:
 au fost desființate partidele politice, Partidul Național Fascist a devenit partid unic
 instituțiile democratice au căpătat un rol formal
 deputații opoziției au fost înlăturați din parlament
 statul era condus după principiile corporatiste
 s-a instituit cenzura
 a fost creată poliția politică OVRA (Organizația voluntară pentru represiunea
antifascistă), pentru a-i pedepsi pe adversarii regimului
 în 1925 a fost înființat Tribunalul special pentru pedepsirea adversarilor politici
 Mussolini și-a luat titlul de Il Duce
- În al Doilea Război Mondial, Italia, a paticipat alături de Germania nazistă, în 1937,
constituind alături de aceasta și de Japonia Axa Roma-Berlin Tokyo
- În 1943, Benito Mussolini, este arestat iar in 1945 a fost executat.
Nazismul:
Ideologia:
- Este o ideologie de extremă dreaptă, antisemită, ultranaționalistă, revizionistă
- Creatorul ideologiei a fost Adolf Hitler, conducătorul NSDAP-ului
- S-a manifestat în Germania, în perioada interbelică
- Hitler a dus o politică revizionistă, urmărind desființarea tratatelor de pace de la Paris din
1919-1920, considerate rușinoase și inacceptabile
- Ideile lui Adolf Hitler au fost experimate în lucrarea sa Main Kampf ce prevedea
impunearea prin forță a noii ordini naziste pentru asigurarea spațiului vital necesar
dezvoltării rasei ariene (rasa superioară) ce trebuiau să supună rasele inferioară (slavii și
asiaticii) și să extermine rasele impure (evreii și rromii).
Regimul:
- În anul 1919, în Germania, a fost creat Partidul Muncitoresc Național-Socialist German
(NSDAP)=Partidul Nazist
- În anul 1932, Partidul Nazist a câștigat alegeriile parlamentare din Germania
- La 30 ianuarie 1933, Adolf Hitler este numit în funcția de cancelar al Germaniei
- In 1933, a fost instaurată dictatura:
 parlamentul i-a acordat lui Hitler puteri depline, pe lângă puterea executivă,
Hitler deținea și puterea legislativă
 partidele politice și sindicatele au fost deființate, s-a format Frontul Muncii,
singura organizație muncitorească legală
 Partidul Nazist devine partid unic
 Este înființată poliția politică, Gestapo, care împreună cu trupele SA (trupele de
asalt) și SS (garda personală a lui Hitler) au înlăturat dușmanii regimului
 La 29 iunie 1934 a avut loc Noaptea cuțitelor lungi, Hitler își elimănă adversarii
politici, inclusiv trupele SA cu ajutorul trupelor SS și Gestapolului, trupele SS și
Gestapo au devenit poliția politică a regimului
 La 2 august 1934, după moartea președintelui Paul von Hindenburg, Hitler se
autoproclamă fűhrer (conducător), prelund puterea și transformând Germania
într-un stat totalitar
 În 1935, sunt adoptate Legile de la Nűremberg prin care evreii pierd cetățeia
germană și sunt interzise căsătoriile mixte, tot în 1935 este înființat primul lagăr
de concentrare, la Dachau
 La 9 spre 10 noiembrie 1938, are loc Noaptea de cristal, pogromurile împotriva
evreilor
 În ianuarie 1939, Adolf Hitler, declara că în caz de război, evreii vor fi
exterminați.
 Comunismul
Ideologie:
- Este o ideologie totalitară de extremă stângă
- A fost teoretizată de Karl Marx și Friederich Engels, în lucrarea Manifestul Partidului
Comunist , apărută în 1848
- Avea la bază principiul luptei de clasă
- Marx consideră că puterea în stat trebuie să aparțină proletariatului (clasei muncitoare) iar
noua ordine socială trebuia să fie impusă printr-o revoluție
- Conform teoriei lui Marx, revoluția proletariatului trebuia să iasă învingătoare mai întâi
în statele dezvoltate
- Lenin dezvoltă teoria lui Marx și susține că revouția poate ieși invingătoare și într-un stat
mai puțin dezvoltat cum era Rusia în acea perioadă
- Societatea comunistă trebuia să fie o societate nouă lipsită de clase sociale, puterea
trebuia să aparțină proletariatului și Partidului Comunist
- Comunismul considera că într-o societate sursa răului este capitalismul deoarece are la
bază proprietatea privată
Regimul:
- la 25 oct. 1917 are loc revoluția bolșevică în urma căreia puterea în Rusia a fost preluată
de comuniști, conduși de Vladimir Ilici Lenin
- este adoptată o nouă constituție prin care puterea executivă revenea Consiliului
Comisarilor Populari
- în 1917, a fost înființată poliția politică CEKA devenită mai târziu NKVD și ulterior
KGB
- au fost interzise partidele politice, singur autorizat fiind partidul comunist
- au fost emise decrete lege prin care a fost desființat sectorul privat și instituirea
controlului statului în economie prin naționalizarea întreprinderilor, etatizarea băncilor
- în martie 1919 este înființată Internaționala a III-a Comunistă (Cominternul)
- intre 1919-1921 în Rusia s-a desfășurat războiul civil între adepții țarului (albii) și adepții
comunismului (armata roșie), condusă de Lev Troțki, victoria a aparținut comuniștilor
- în 1921, pentru a scoate Rusia din criza economică, Lenin, a adoptat „Noua Politică
Economică”, care prevedea o anumită liberalizare, încurajând inițiativa privată și
permițând mica proprietate
- în 1922, Rusia, iese din izolarea diplomatică prin recunoașterea guvernului comunist de
Anglia și Franța și tot în acest an, Lenin, a creat URSS
- în anul 1924, este adoptată o nouă constituție prin care se stabilea rolul conducător al
Partidului Comunist – partid unic, conducerea aparținea Prezidiului Suprem condus de
Lenin
- în 1924, conducător al URSS-ului a devenit Stalin
- a luat măsuri pentru consolidarea poziției în partid și în stat
- și-a îndepărtat adversarii politici de partid, între 1936-1938, a avut loc „marea teroare”
care a făcut aproximativ 1.4 milioane de victime din toate categoriile sociale
- a lichidat sectorul privat în economie, fiind impusă economia centralizată – planurile
cincinale
- în 1929 a început procesul de colectivizare, creându-se colhozurile și sovhozurile
- a promovat industrializarea forțată determinând dezvoltarea unor ramuri industriale
precum: energetic, metalurgic, construcția de mașini
- cultul personalității conducătorului se dezvoltă
- presa a fost cenzurată iar intreaga producție culturală a fost pusă în slujba Partidului.
- După 1945, comunismul, a fost instituit în E și SE Europei, în țări precum: Polonia,
Cehoslovacia, Iugoslavia, Ungaria, Bulgaria, România, Albania dar și Asia, în țări
precum Coreea de Nord și China, în America de Sud în Cuba.