Sunteți pe pagina 1din 18

Cuprins

ARGUMENT........................................................................................................pag.2

I. CAP. 1. STRUCTURI PRIVIND PASIVUL PATRIMONIAL....................pag. 3-4

1. A. CAPITAL SI REZERVE (capitaluri proprii) ...............................................pag. 5-7

2. B. PROVIZIOANELE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI..........................pag. 7

3. C. PASIVE DE REGULARIZARE SI ASIMILATE..........................................pag.8-9

II. CAP.2. SELECTAREA SURSELOR STRĂINE DE FINANŢARE

4. SELECTAREA SURSELOR STRAINE DE FINANTARE DUPA NATURA SI


SCADENTA ...................................................................................................................pag. 12-13

5. CREDITUL BANCAR........................................................................................pag. 13

BIBLIOGRAFIE

1
Argument

În contextul actual, capitalul reprezintă principalul factor de producţie, dezvoltarea


afacerilor devenind practic imposibilă fara a lua în considerare piaţa financiara si resursele pe
care aceasta le pune la dispozitia agentilor economici. Orice afacere, indiferent de gradul sau de
dezvoltare, implica un contact direct cu piata financiara, mai exact cu institutiile care
intermediaza mobilizarea resurselor de capital si cu serviciile oferite de acestea.
Intelegerea modului de functionare a sistemului financiar, a mecanismelor financiare
specifice prin care capitalurile economisite sunt alocate pentru sustinerea investitiilor precum si a
costurilor si risurilor implicate devine esentiala pentru dezvoltarea pe baze solide a unei afaceri.
Sistemul financiar este la randul sau supus schimbarilor permanente, adaptandu-se la noile
cerinte ale agentilor economici, oferind resursele financiare de care acestia au nevoie in conditii
de eficienta maxima in termeni de risc si cost.
Mi-a facut o deosebita placere sa realizez aceasta lucrare, astfel sa evidentiez o parte din
marea cunostiinta de informatii primita de-a lungul celor patru ani privind finantarea afacerilor.
Finantarea este mai mult decat o materie in plus in orarul nostru de elevi, este o materie
de viitor, iar atata timp cat vor exista firme si asociatii, va exista si finantarea acestora.

2
CAP. 1. STRUCTURI PRIVIND PASIVUL PATRIMONIAL

GENERALITAŢI CAPITALURI

Finanţarea afacerii reprezintă totalitatea modalităţilor prin care agentul economicreuşeşte


să dispună în timp util de resursele financiare necesare realizării proiectelor propuse în condiţii
de eficienţă maximă.Scopul oricărei activităţi economice îl constituie maximizarea profitului.În
acest sens, procedează la analiza financiară a activităţii, stabilindu-se punctele tari şi punctele
slabe ale gestiunii financiare în vederea fundamentării unei noi strategii de menţinere şi de
dezvoltare într-un mediu concurenţial.Astfel, devine de mare importanţă identificarea tipurilor de
resurse de finanţare care susţin activitatea economică respectivă.
  Analizând datele din documentele contabile de sinteză, rezultă că pasivul bilanţier, prin
componenţa sa, evidenţiaza modul de finanţare sau de suţinere financiară a activului şi
exigibilitatea surselor de finanţare.Astfel, categoria de pasiv corespunzătoare finanţării proprii a
activului, asigurată de proprietar, ca investitor, este denumita capitaluri proprii.Capitalurile
proprii cuprind:
- aporturile de capital;
- primele de capital;
- rezervele;
- rezultatul reportat;
- rezultatul exerciţiului financiar;
Sursele proprii sunt nerambursabile şi se utilizează conform legislaţiei in viguare
asigurând finanţarea permanentă a întreprinderii.Finanţarea străină a activului se regăseşte în
categoria datoriilor.În această situaţie se află:
- creditele bancare si de la alte instituţii de credit;
- împrumuturile din emisiunile de obligaţiuni;
- datoriile comerciale faţă de furnizori;
Datoriile fiscale, salariale si sociale;
Datoriile către asociaţi rezultate din operatiuni de capital si dividende;
Alte datorii;
Având în vedere termenul de scadenţă al datoriilor, acestea pot fi:
• pe termen lung- împrumuturi- datorii faţă de terţi
• pe termen scurt - credite comerciale- credite bancare pe termen scurt

3
Sursele străine au caracter rambursabil şi sunt de regulă purtăoare de dobânzi,asigurând
finanţarea temporară a întreprinderii. În funcţie de sursele utilizate, există două căi de finanţare a
afacerii:
- finanţarea prin fonduri proprii;
- finanţarea prin angajamente la termen.

DEFINITIE : Pasivul reprezinta sursele de finantare a bunurilor economice sau


drepturile si obligatiile ca elemente patrimoniale cu valoare negativa.

Clasificarea surselor de finantare se face in functie de:


- nivelul de constituire;
- exigibilitatea.
 Pentru constituirea (procurarea) bunurilor economice, o unitate
patrimonială utilizeaza :
a) finantarile proprii (capitalul propriu) – care reflecta drepturile actionarilor asupra
patrimoniului;
b) finantarile straine (capitalul strain) – care reflecta obligatiile unitatii patrimoniale
fata de terti.

Definitie: Exigibilitatea surselor de finantare se refera la termenul lor de decontare


(mai mic sau mai mare de 1 an).
 In raport de exigibilitate, pasivele se grupeaza în:
- datorii pe termen scurt sau curente (ce trebuie platite într-o perioada mai mica de 1 an);
- capitalul permanent – surse de finantare utilizate de o intreprindere pe o perioada mai mare de
1 an şi cuprinde:
- capitaluri împrumutate ( datoriile );
- provizioane pentru riscuri si cheltuieli;
- venituri în avans şi cheltuieli angajate pe o perioada mai mare de 1 an
(pasive de regularizare );
- capitalurile proprii.
Pasivul se compune din:
A. Capital si rezerve (capitaluri proprii)
B. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

4
C. Pasive de regularizare si asimilate
D. Datorii

A. CAPITAL SI REZERVE (capitaluri proprii)

Capitalurile proprii apartin de drept proprietarilor şi corespund finantarii proprii a


bunurilor economice aflate in circuitul patrimonial al intreprinderii.

In structura capitalului propriu se cuprind:


A.1. Capitalul social
A.2. Prime legate de capital
A.3. Rezerve din reevaluare
A.4. Rezerve
A.5. Rezultatul reportat
A.6. Rezultatul exercitiului

A.1. Capitalul social - reprezintă valoarea aporturilor asociatilor la infiintarea unitătii


patrimoniale sau la dezvoltarea acesteia.
Caracteristici:
- are un caracter stabil, în sensul că asigură finantarea activitatii agentilor
economici pe o perioada mai mare de 1 an;
- se formează la inceputul activitatii agentilor economici , se modifica prin
cresterea sau diminuarea lui pe parcursul desfasurarii activitatii si se lichideaza la incetarea
existentei unitatii.
Capitalul este constituit din actiuni sau parti sociale.
Prin Actul constitutiv, valoarea stabilita a actiunilor sau partilor sociale se numeste valoare
nominala. Cumparatorul actiunilor se numeste actionar. Actionarii primesc anual o cota-parte
din profitul obtinut de societate, numita dividend.
Capitalul social se diferentiază în:
- capitalul subscris, adica angajat (promis) pentru constituirea societatii;
- capitalul subscris varsat, care a fost aportat, pus la dispozitia unitatii;
- capitalul subscris nevarsat, nedepus conform angajamentului asumat la infiintarea societatii.

5
A.2. Prime legate de capital – sunt determinate de operatiunile de crestere a capitalului prin
noi aporturi sau prin fuziuni. Prin cresterea capitalului, pretul noilor actiuni este mai mare
decat valoarea lor nominala, iar diferenta dintre ele se numeste prima de emisiune.
Ex: La infiintare o societate comerciala are un capital social de 300 de mil. lei, divizat
în 10000 de actiuni. Dupa o perioada, societatea acumuleaza noi capitaluri proprii în valoare
de 200 de milioane de lei
a) la infiintare:
capital social 300000000
Valoarea nominală = = = 30000 lei/act.
Nr. de actiuni 10000

b) dupa marirea capitalului:


Capital social 500000000
Valoarea de emisiune = = = 50000 lei/act.
Nr. actiuni 10000

Prima de emisiune= Valoarea de emisiune – Valoarea nominala =


= 50000-30000 = 20000 lei/act.

 noii actionari vor trebui sa achite la intrarea în societate suma de 50000 lei/actiune,
compusa din valoarea nominala si prima de emisiune.
Mai exista: prima de fuziune, prima de aport, prima de conversie a obligatiunilor în
actiuni etc.

A.3. Rezervele din reevaluare – reprezinta plusul de valoare creat din


reevaluarea imobilizarilor corporale si financiare, rezultand o valoare actuala mai mare sau
mai mica decat valoarea contabila de intrare în patrimoniu.
Ex: un mijloc fix are valoarea de intrare de 50 milioane lei. Dupa reevaluare,
valoarea mijlocului fix a devenit 60 mil. lei => Rezerva din reevaluare = 10.000.000 lei.

A.4. Rezervele – se constituie în scopul conservarii capitalului, cand activitatea


intreprinderii se incheie cu pierderi, precum şi în scopul majorarii capitalului social. Se
realizeaza prin autofinantare din profit dar si din alte surse proprii, astfel:

6
- rezerva legala – se constituie în proportie de 5% din profitul brut, este obligatorie
fiind destinata protejarii capitalului social pentru situatia în care exercitiul financiar se incheie
cu pierderi;
- rezerva pentru actiuni proprii – este destinata cheltuielilor facute cu ocazia
emisiunii (vanzarii) de actiuni;
- rezerva statutara sau contractuala – este constituita din profitul net pentru un
scop declarat în statutul de societate;
- alte rezerve – sunt constituite din profitul net, dar şi din alte surse, fiind
destinate majorarii de capital social sau acoperirii unor pierderi (conform H.A.G.A.).

A.5. Rezultatul reportat – reprezinta rezultatele anilor precedenti respectiv profitul obtinut
în anii precedenti si care nu a fost repartizat pe destinatii sau pierderea obtinuta in anii
anteriori care nu a fost acoperita cf. H.A.G.A.

A.6. Rezultatul exercitiului – se stabileste prin compararea veniturilor (v) cu


cheltuielile facute (ch ) în vederea stabilirii rezultatului R
R= V-Ch = + profit
- pierdere

B. PROVIZIOANELE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI

Definitie: Provizioanele reprezinta rezerve (provizii) create in scopul acoperirii unor pierderi
cauzate de riscuri si incertitudine in activitatea intreprinderii.
Astfel , cresterile de preturi , ale ratelor dobanzilor , schimbarea cursului valutar ,
aparitia unor clienti falimentari , rebutarea afacerilor si altele pot crea goluri care vor fi acoperite
din aceste provizii.
Provizioanele se constituie pe seama cheltuielilor ceea ce determina afectarea
profilului
(P=V-ch) si implicit a impozitului pe profit (cresc ch , scade profitul P, rezulta ca scade si
impozitul pe profit ).

Dupa natura lor , provizioanele sunt de 3 tipuri:


a) provizioane reglementate;
b) provizioane pentru riscuri si cheltuieli;
c) provizioane pentru deprecieri .
7
a) provizioanele reglementate sunt facultative (create in virtutea unor reglementari legale)
fiind destinate acoperirii pierderilor cauzate de cresterea ratei dobanzilor la imprumuturi ,
fluctuatiile de schimb valutar , cresterea preturilor , amortizarile derogatorii (= diferenta dintre
amortizarea degresiva si amortizarea lineara ).
b) provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt sume retinute din rezultate (profituri) in
scopul de a acoperi pierderi probabile sau certe in perioadele urmatoare, dar nedeterminate ca
marime . Aceste provizioane sunt constituite la sfarsitul exercitiului pe seama cheltuielilor
pentru pierderi probabile din litigii , amenzi , penalizari , pentru cheltuieli previzibile in
exercitiile viitoare (pentru reparatii capitale, revizii, pentru activitatea de service, perioada de
garantie etc.)
c) provizioanele pentru deprecieri sunt acele provizii constituite pentru deprecieri
reversibile ale bunurilor , calculandu-se ca diferenta dintre valoarea de intrare ( mai mare ) si
valoarea de inventar ( mai mica).

C. PASIVE DE REGULARIZARE SI ASIMILATE

Pasivele de regularizare si asimilate apar din necesitatea delimitarii pasivelor care apartin
exercitiului curent de alte pasive aferente altor exercitii financiare.
Exemple: venituri inregistrate in avans
Subventiile pentru investitii – sunt sume de bani obtinute cu titlu gratuit (nerambursabile
şi nepurtatoare de dobanda) de la bugetul statului sau din alte surse, în scopul procurarii de
imobilizari sau pentru acoperirea unor cheltuieli de natura inventiilor.
- decontari din operatiuni in curs de clarificare.

D. DATORIILE
Definitie: Datoriile sunt resurse straine atrase de la terti pentru care unitatea trebuie sa
acorde o prestatie sau un echivalent valoric.
Datoriile functioneaza din momentul nasterii obligatiilor fata de terti si pana in
momentul rambursarii in cazul creditelor si imprumuturilor luate sau pana in momentul platii lor
in cazul relatiilor de decontare cu furnizorii , personalul , bugetul de stat , organismele de
asigurari sociale, cu asociatii.
 In functie de scadenta stabilita , datoriile pot fi :
-pe termen scurt ( < 1 an)
-pe termen mediu ( 1-5 ani)
-pe termen lung (> 5 ani).
8
Scadenta = termenul de restituire a datoriilor

Clasificarea datoriilor dupa scadenta permite aprecierea gradului de solvabilitate a


intreprinderii (capacitatea de a-si respecta angajamentele de plata asumate ).
Sunt valabile relatiile de calcul :

( 1 ) Capital permanent = capital propriu + datorii pe termen lung si mediu + provizioane


pentru riscuri si cheltuieli + venituri in avans ( > 1 an ).

(2) Capital total = capital permanent + datorii pe t.s.


 Potrivit destinatiei lor, datoriile cuprind urmatoarele structuri:
1. Datorii financiare:

a) Imprumuturile din emisiunea de obligatiuni ( imprumuturi obligatare ) sunt imprumuturi


interne sau externe divizate in parti egale , numite obligatiuni.

Definitie : Obligatiunile sunt hartii de valoare , care aduc detinatorului pentru suma
data imprumut , venituri sub forma de dobanzi.
Obligatiunile sunt restituibile la scadenta. La societatile pe actiuni valoarea obligatiunilor
emise nu poate depasi ¾ din capitalul varsat .

b) Sumele datorate institutiilor de credit sunt sume contractate de la banci pentru acoperirea
unor necesitati financiare temporare (investitii sau cheltuieli curente ) . Creditele sunt purtatoare
de dobanda ,se restituie la scadenta , ele putand fi acordate pe termen scurt , mediu sau lung.
2. Datorii comerciale. Aceste datorii se creeaza in cadrul relatiilor de decontare cu
furnizorii pentru aprovizionari de bunuri economice.
Pot lua urmatoarele forme:
a) Avansuri incasate in contul comenzilor (clienti-creditori) – sume incasate inainte de
efectuarea livrarilor de bunuri ,executarea de servicii sau lucrari de la clienti .
b) Furnizori – desemneaza datoriile din aprovizionari de bunuri sau de lucrari si servicii
primite (conform facturii ) care s-au cumparat pe credit.

9
Ex :
1. Primeste bunuri, lucrari, servicii
(apare datoria )
Client Furnizori

2. Plateste
(se stinge datoria)

Cand are intreprinderea , in calitate de client, o datorie fata de furnizorii sai ?


Datoria apare atunci cand intreprinderea primeste de la furnizori bunuri, lucrari sau
servicii fara a achita imediat contravaloarea acestora (momentul 1 ).
Diminuarea sau stingerea obligatiei fata de furnizori va avea loc odata cu plata
(momentul 2 ).
c) Efectele de plata (efecte de comert de platit ) = datoriile pe credit a caror stingere se
face pe baza de efecte comerciale : cambia, biletul la ordin.
3. O categorie distincta de datorii :
a) Sume datorate societatii din cadrul grupului.
b) Sume datorate privind interesele de participare = datorii catre societati din cadrul
grupului si care detin interese de participare ( inclusiv dobanzile ).
4. Datoriile salariale sunt reprezentate de datoriile agentilor economici fata de
salariati pentru salariile aferente muncii prestate de acestia, ajutoare materiale, salarii neridicate
etc.
5. Datoriile sociale sunt obligatii ale agentului economic fata de bugetul asigurarilor
sociale de stat :
- contributia la asigurarile sociale ;
- contributia la fondul de sanatate ;}se calculeaza in procente aplicate asupra
- contributia unitatii la fondul de somaj ; castigului brut.
La acestea se adauga si contributiile salariatilor pentru :
- pensia suplimentara ;
- fondul de somaj ;
- fondul de sanatate etc.

10
6. Datoriile fiscale reprezinta datorii fata de bugetul de stat si alte organisme publice,
privind :
- impozitul pe profit – datorat pentru profitul realizat :
Impozitul = 16 % x Profitul impozabil.
- taxa pe valoarea adaugata ( T.V.A.)- este un impozit de consum:
T.V.A. de plata la bugetul de stat = T.V.A. colectata – T.V.A. deductibila
unde:
* T.V.A deductibila – se plateste de catre agentul economic cumparator, odata
cu plata facturilor pentru aprovizionare;
* T.V.A. colectata – se incaseaza de catre agentul economic odata cu incasarea
facturilor sau numerarului din vanzari.
- accizele – taxa speciala de consum ;
- impozitul pe salarii etc.
7. Datoriile fata de actionari sau asociati se refera la capitalul de rambursat,
dividende de plata etc.
8. Creditorii diversi cuprind alte datorii diverse fata de terti, din afara intreprinderii,
cum ar fi cele privind achizitionarea titlurilor de plasament ( actiuni, obligatiuni ), sume incasate
si necuvenite etc.

11
CAP.2. SELECTAREA SURSELOR STRĂINE DE FINANŢARE

Sursele străine de finanţare sunt datorii pe termen scurt (mai puţin de 1 an), mediu
(durata de finanţare este de pana la 5 ani) şi lung (mai mare de 5 ani) ce imbraca forma resurselor
furnizate de terte persoane in raport cu subiectul drept.
Sursele straine pot fi grupate in:
 Datorii fata de terti (pasive stabile sau surse atarase temporar in circuitul economic
al agentului economic) ;
 Provizoare si ajustari privind deprecierea activelor;
 Surse imprumutate pe termen scurt;
 Surse imprumutate pe termen mediu sau lung.

2.1. SELECTAREA SURSELOR STRAINE DE FINANTARE DUPA NATURA SI


SCADENTA

Sursele straine au character rambursabil si sunt de regula purtatoare de dobanzi,asgurand


finantarea temporara a intreprinderii. Aceasta inbraca de regula forma datoriilor.
Datoriile reprezinta resurse straine atrase de unitatea patrimonial ape o perioada mai mare
sau mai mica.
Datoriile se pot clasa dupa mai multe criterii.
Dupa perioada in care trebuie sa fie ramb ursate,datoriile pot fi pe termen scurt si pe
termen lung.
 Datoriile pe termen scurt reprezinta sume ce trebuie platite intr-o perioada de pana la
un an (creditul commercial,creditul bancar pe termen scurt).
 Datori pe termen lung reprezinta sume ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de
un an.
Majoritatea datoriilor sunt purtatoare de dobanzi.

Surse straine de finantare a afacerii sunt: creditul bancar (pe termen lung,
mediu sis curt),imprumutul obligatar,leasing-ul, alte datorii pe termen scurt.

12
2.2. CREDITUL BANCAR

Creditul este operatiunea prin care se pot obtine resurs, in in schimbul


unei promisuni de rambursare in viitor.

Rambursarea creditului se face esalonat si este insotita de plata unei dobanzi.

Dobanda este suma de ban ice remunereaza pe imprumutator.

In relatia de creditare sunt implicate doua parti principala:


-Imprumutatorul (instituitia financiara ) care poarta denumirea de credit
-Imprumutatul, adica debitorul.
Partile implicate,tipul de instrumente utilizate si conditiile in care creditul este acceptat
sunt foarte diverse si intr-o continua evolutie.
In momentul acordarii unui credit, instituitiile financiare (in principal bancilr) iau in
considerare si existenta unor posibile riscuri.
In raporturile de credit, riscurile probabil sunt:
-riscul de nerambursare;
-riscul de imobilizare
Riscul de nerambursare consta in probabilitatea intarzierii platii sau a incapacitatii de
plata datorita diferitelor conjuncture nefavorabile la un moment dat pentru debitori.

Ca urmare, banca va proceda mai inainte de acordarea creditului la o analiza atenta a


posibilitatilor reale pe care le are debitorul sub diverse aspecte:
-umane (competenta, moralitate);
-economice (situatia internationala, nationala, cadrul professional);
-financiare (situatia financiara a debitorului, gradul de indatorare existent la momentul
solicitarii creditului, capacitatea de rambursare);
-juridice (forma juridica, legaturile juridice cu alte intreprinderi – in cazul in care debitorul este
o persoana juridical).

Prevenirea riscului este strict legata de procedurile de garantare a imprumutului. Pentru


anumite tipuri de credite sunt solicitate si garantii materiale.
Riscul de imobilizare apare la banca in situatia in care aceasta nu reuseste sa gestioneze
correct depozitele pe care le constituie si creditele pe care le acorda. Rezulta necesitatea ca
13
banca sa-si intareasca pozitia sa de creditor pe piata in scopul unei ferme gestiuni a fondurilor ce
ii sunt incredintate. Acest lucru se realizeaza prin solicitarea si obtinerea de garantii personale si
reale.
Garantia personala este un angajament pe care si-l ia o terta persoana (numita si girant)
de a plati in locul debitorului in cazul in care la un moment dat acesta se afla in incapacitate de
plata.
Garantiile reale cuprind:
- retinerea;
- gajul;
- ipoteca;
- privilegiul.
Dreptul de retinere asigura creditorului posibilitatea de a retine un bun corporal
apartinand debitorului, atat timp cat el nu a fost achitat in intregime, in anumite conditii: bunul
detinut de creditor sa aiba legatura cu creanta, iar aceasta sa fie certa si exigibila.
Gajarea este actul prin care debitorul remite creditorului un bun in garantia creditului.
Ipoteca este actul prin care debitorul acorda crefitorului dreptul asupra unui imobil, fara
deposedare si cu publicitate. Aceasta poate fi legala (prevazuta de lege), convenita (consimtita
prin contract) si judiciara (acordata de organelle judecatoresti).
Privilegiul este dreptul pe care il acorda legea unor creditori de a fi mai intai platiti
atunci cand dispune de o garantie asupra unei parti sau asupra intregii averi a debitorului.
In momentul in care agentul economic solicita un credit de la o institutie financiara
trebuie sa aiba in vedere si durata pe care se acorda aceasta.
In functie de termenul de rambursare se diferentiaza o serie de tipuri de credite:
-credite pe termen foarte scurt (24 de ore, termen practicat intre banci pe pietele monetare);
-credite pe termen scurt (ca de exemplu creditul de consum):
-credite pe termen mijlociu si lung (pe o perioada de peste 5 ani).
Dobanda este o caracteristica esentiala a ceditului. Aceasta este mentionata expres in
contractul de creditare si poate sa fie fixa sau variabila.
Dobanda fixa presupune pastrarea nivelului ratei dobanzii convenit la acordarea
creditului pe toata perioada de rambursare a acestuia, indifferent de evolutia ce se va inregistra
pe piata nationala sau internationala monetara.
Dobanda variabila presupune modificarea periodica a ratelor de dobanda (de regula
semestriala) in functie de nevelul dobanzii pe piata.

14
Ca modalitate de calcul, dobanda se poate determina ca bobanga simpla si ca
dobanda compusa.

Formulele de calcul sunt urmatoarele:


Dobanda simpla:
D = C * d * n,
Unde: D=dobanda
d=procentul de dobanda cu care se acorda creditul
n=perooada de timp pe care se acorda cretitul

Dobanda compusa:
n
D = C (1+d) - C ,
Unde: D= dobanda
d=rata de dobanda cu care se acorda creditul;
n=perioada de timp pe care se acorda creditul.

1. Datorii faţă de terti (pasivele stabile)


 Rezulta din relatiile contractuale ale societatii cu tertii sau cu statul.
 Sunt surse gratuite atrase temporar pt.finantarea activitatii de exploatare.
 Provin din decalajul favorabil de plati mai mare decat decalajul
nefavorabil de incasari.
 Sunt luate in calcul la valoarea cea mai mica din perioada de timp
analizata;

2. Surse de finantare imprumutate


In completarea surselor proprii si atrase.intreprinderea apeleaza la sursele imprumutate.
In functie de perioada de timp si de natura utilizarilor pentru care s-a identificat nevoia de surse
straine, acestea pot fi imprumutate pe termen scurt sau lung.
Pentru acoperirea nevoilor temporare de surse de finantare intreprinderea apeleaza la
credite bancare de trezorerie sau de scont.
Determinarea creditelor de trezorerie se face comform planului de trezorerie intocmit la
inceputul fiecarui trimestru.
Surse imprumutate pe termen scurt
15
Deficitul de trezorerie reprezinta nivelul noilor credite pe care agentul economic le va
solicita in trimestrul respectiv .Excedentul de trezorerie reprezinta volumul creditelor ce urmeaza
a se rambursa in trimestru urmator.
Nivelul creditelor de trezorerie pentru un trimestu se determina potrivit formulei;

Credite = sold initial al trimestrului + deficit de - excedent de


De trezorerie ( sold final al trimestrului precedent) trezorerie trezorerie

Dobanda = credit x procent x perioada de creditare


Simpla dobanda

Nr luni acordate credit


Perioada de creditare = -----------------------
12

Surse imprumutate pe termen lung

Cele mai mari solicitari de fonduri din afara agentului economic sunt generate de
activitatiile de investitii. Pentru acoperirea nevoilor de resurse pe termen lung firmele se
adreseaza:
- Sistemului bancar, in vederea obtinerii creditelor pe termen mediu si lung;
- Pietei de capital, prin vanzarea de obligatiuni.

3.2. Leasing ( credit- bail )

Leasingul este o formă specială de încheiere a bunurilor imobiliare (sau mobiliare), prin
care chiriaşul exercită posesiunea asupra bunului închiriat, întimp ce finanţarea achiziţiei
acestuia este făcută de către societatea de leasing.Societatea de leasing rămâne proprietară a
bunului până la scadenţa contractului.
  Acesta se încheie, în general pe o perioadă lungă de timp ( aproximativ70-80% din durata
de viaţă economică a bunului achiziţionat prin acest sistem),dar se poate conveni şi asupra unei

16
durate mai scurte. În schimbul obţinerii avantajelor legate de posesiunea bunului achiziţionat
prin sistemul de leasing, firma plăteşte societăţii de leasing o chirie care cuprinde:
- amortizarea bunului;
- dobânzile aferente fondurilor avansate de societatea de leasing pentru cumpărarea
bunului respectiv;
- marja de profit a societăţii de leasing.
Pe durata contractului, la nivelul firmei care a achiziţionat un bun în leasing, chiria se
înregistrează ca o cheltuială de exploatare, iar la închirierea acestuia valoarea reziduală se
înregistrează la active.

17
BIBLIOGRAFIE:

1. Mihai Toma, Petre Brezeanu, -


“Finanţe şi gestiune financiară. Aplicaţii practice”, Editura Economică,Bucureşti, 1996;
2. Manual Finanţarea Afacerii, clasa a XII-a, Editura Oscar Print, 2005

18

S-ar putea să vă placă și