UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE“ SUCEAVA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

PROGRAMUL DE STUDIU: ADMINISTRAREA AFACERILOR

DEPARTAMENTUL DE INVATAMANT LA DISTANTA

Prețurile şi evoluţia prețurilor în România în condițiile existenței și manifestării

concurenței

STUDENTA: CRACIUN STELUTA

 Introducere

Evoluția prețurilor de consum a fost analizată pe baza rezultatelor înregistrate în lunile ianuarie și
februarie 2020, prețurile având atât în ceea ce privește calculul indicelui de consum al populației cât și
indicele armonizat al prețurilor de consum și comparat cu întregul an 2019, relevă un început pozitiv.
Datele sunt analizate în primele luni ale anului 2020 și pe întregul an 2019, cu unele trimiteri
asupra perioadelor anterioare. De asemenea, în articol autorii s-au axat și pe prezentarea unor perspective pe
care le presupune modificarea indicelui prețului de consum și chiar a indicelui agregat de consum în
perioada anului 2020 și următoare.
Această analiză placă de la faptul că în această perioadă, ca urmare a efectelor crizei coronavirus,
se poate înregistra o creștere a prețurilor, mai ales la produsele agroalimentare și chiar la servicii.
În altă ordine de idei, există puține posibilități de temperare a creșterii unor prețuri în contextul în
care legea fundamentală pieței va releva o creștere mai mare a cererii față de ofertă. Importurile și ele vor
devenii mai scumpe, iar România va efectua puține exporturi de produse agroalimentare și mărfuri din
domeniul alimentar, cu atât mai puțin în ceea ce privesc produsele nealimentare.
Indicii parțiali calculați relevă tocmai această tendință care a fost expusă, în legătură cu evoluția
prețurilor de consum în țara noastră.

Pentru înțelegerea mai profundă a opiniilor exprimate, au fost extrase din metodologia utilizată de
Institutul Național de Statistică (EUROSTAT) principalele aspecte metodologice. Astfel, indicii prețurilor
de consum (IPC) acoperă cheltuielile monetare de bunuri și servicii pentru consumul final, pentru toate
tipurile de gospodării rezidente, cu excepția gospodăriilor instituționale, în scopul de a oferi o imagine cât
mai relevantă și precisă a inflației.
IPC poate fi privit ca o metodă de măsurare, în linii mari, a prețurilor unui model de cheltuieli fixe.
Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este un set de indici ai prețurilor de consum din UE,
calculat în conformitate cu o abordare armonizată și un singur set de definiții. IAPC este conceput în
principal pentru evaluarea stabilității prețurilor în zona euro și a convergenței evoluției prețurilor în UE, dar
și pentru comparații ale inflației la nivel european.
Pondere - coeficient de comensurare folosit la calculul unui indice sintetic (agregat) pentru o
colectivitate de elemente necomensurabile nemijlocit, având drept funcţie stabilirea importanţei relative a
fiecărui element în colectivitatea statistică cercetată.

Rata lunară a inflaţiei - creşterea preţurilor de consum într-o lună, faţă de luna precedentă.

Rata medie lunară a inflaţiei - media creşterilor lunare ale preţurilor. Se calculează ca o medie
geometrică a indicilor lunari ai preţurilor de consum cu baza în lanţ din care se scade baza de comparaţie
egală cu 100.

Rata medie anuală a inflaţiei - creşterea preţurilor de consum într-un an faţă de anul precedent.
Această rată se calculează ca un raport, exprimat procentual, între indicele mediu al preţurilor dintr-un an şi
cel al anului precedent, din care se scade 100. La rândul lor, indicii medii ai preţurilor din cei doi ani se
determină ca medii aritmetice simple ale indicilor lunari din fiecare an, calculaţi faţă de aceeaşi bază
(octombrie 1990 = 100).

Rata anuală a inflaţiei reprezintă creşterea preţurilor de consum într-o lună din anul curent, faţă de
aceeaşi lună a anului precedent.
Această rată se calculează ca un raport, exprimat procentual, între indicele preţurilor dintr-o lună din anul
curent şi indicele din luna corespunzătoare a anului precedent, calculaţi faţă de aceeaşi bază, din care se
scade 100.
Sfera de cuprindere: prețurile măsurate sunt cele suportate efectiv de către consumatori, astfel încât acestea
includ taxele de vânzare pe produse, cum ar fi taxa pe valoarea adăugată.
IPC se calculează pe baza elementelor care intră în consumul direct al populaţiei şi exclude: consumul din
resurse proprii reprezentând contravaloarea cantităţilor de produse consumate de populaţie provenite din
alte surse decât din cumpărări (din stoc, din producţie proprie, primit în dar etc.); cheltuielile cu caracter de
investiţii şi acumulare (cumpărarea de locuinţe, materiale de construcții utilizate la construirea de noi
locuințe sau efectuarea de reparații capitale la locuințele vechi), rate de asigurare, amenzi, jocuri de noroc,
impozite etc.; cheltuieli aferente plăţii muncii pentru producţia gospodăriei (arat, semănat, prăşit, îngrijirea
grădinilor şi livezilor de pomi, a viilor, strângerea recoltelor, cositul fânului, tratamentul medical al
animalelor etc.). IPC exclude cheltuielile cu dobânda și de credit, referindu-se la ele ca la un cost de
finanțare, nu ca la o cheltuială de consum.
IPC se calculează ca un indice de tip Laspeyres cu bază fixă. Începând din ianuarie 2020, calculul indicilor
lunari cu bază fixă se face utilizând preţurile medii din anul 2018 (anul 2018=100) şi ponderile din acelaşi
an determinate pe baza cheltuielilor medii din Ancheta Bugetelor de Familie.
Prețurile colectate lunar sunt prețuri cu amănuntul, inclusiv și TVA.
În sistemul naţional, în construirea IPC se utilizează un nomenclator de mărfuri şi servicii, structurat pe 54
posturi de produse alimentare, 112 posturi de produse nealimentare şi 50 de posturi de servicii,
semnificative pentru consumul populaţiei României.
În sistemul european, în construirea IAPC, se utilizează o clasificare a cheltuielilor după destinaţia de
consum (ECOICOP – Clasificarea Consumului Individual pe Destinații), care regrupează posturile din
sistemul național. Clasificarea ECOICOP asigură comparabilitatea indicilor la nivel european, și este
structurată, conform regulamentului UE 792/2016, pe 12 diviziuni detaliate, 47 de grupe, clase, sub-clase.
IPC utilizează principiul național al consumului, urmărind cheltuielile de consum ale rezidenţilor, indiferent
dacă acestea sunt efectuate în interiorul sau în afara graniţelor ţării.
IAPC măsoară modificările produse în evoluția preţurilor şi tarifelor aferente bunurilor şi serviciilor care au
survenit pe teritoriul României. Astfel, pentru construirea IAPC se utilizează principiul domestic, luând în
calcul consumul tuturor gospodăriilor de pe teritoriul ţării, indiferent de naţionalitate, statut rezidenţial sau
social, exceptând ambasadele străine aflate pe teritoriul României.
Ponderile utilizate pentru calculul IPC sunt obţinute din Ancheta Bugetelor de Familie (ABF) şi rezultă din
structura cheltuielilor medii lunare efectuate de o gospodărie pentru cumpărarea bunurilor şi pentru plata
serviciilor necesare satisfacerii nevoilor de trai. Anual se analizează și actualizează structura cheltuielilor
efectuate de populaţie. Astfel, începând din ianuarie 2020, în calculul IPC se utilizează ponderile rezultate
din structura cheltuielilor medii efectuate de o gospodărie în anul 2018.
Din anul 2012, a intrat în vigoare Regulamentul CE nr. 1114/2010 privind standardele minime pentru
calitatea ponderilor IAPC. Implementarea regulamentului, pentru anul 2020, semnifică utilizarea datelor
privind cheltuiala monetară de consum final al gospodăriilor din conturile naţionale aferente anului 2018 şi
a cheltuielilor din Ancheta Bugetelor de Familie 2018 pentru calculul ponderilor indicilor armonizaţi.
Ponderile astfel calculate sunt apoi actualizate la preţurile lunii decembrie 2019.

Date, rezultate și discuții

În graficul numărul 1 este prezentată evoluția ratei medii a preţurilor de consum în ultimele douăsprezece
luni, respectiv perioada februarie 2019 – februarie 2020.
Modificarea anuală a preţurilor de consum (%)
Grafic 1

feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec ian feb
201920192019201 201 201 2019 2019 201 201 201920202020
9 9 9 9 9
5,0
4,5
4,0
3,5
3,0
2,5
2,0
1,5
1,0
0,5
0,0
IPC IAPC
Sursa: INS comunicat nr. 62 / 11.03.2020

În tabelul numărul 1 au fost sintetizate datele cu privire la evoluția indicelui prețurilor de consum și rata
medie lunară a inflației. De asemenea, în acest tabel sunt prezentate date cu privire la cei doi indicatori în
februarie și decembrie 2019, precum și în ianuarie și februarie 2020.

Indicele preţurilor de consum şi rata medie lunară a inflaţiei

Tabel 1
Februarie 2020 Rata medie
faţă de: lunară a
inflaţiei,
în perioada 1
I – 29 II
Ianuarie Decembrie Februarie 2020
2020 2019 2019
Mărfuri alimentare 100,63 101,63 104,09 0,8
Mărfuri nealimentare 99,94 99,96 102,04 0,0
Servicii 100,39 100,82 103,84 0,4
TOTAL 100,25 100,66 103,05 0,3
Sursa: INS comunicat nr. 62 / 11.03.2020

Interpretând datele din tabelul numărul 1 și graficul numărul 1, constatăm că preţurile de consum în luna
februarie 2020 comparativ cu luna februarie 2019 au crescut cu 3,0%, iar rata anuală calculată pe baza
indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,8%. De asemenea, rata medie a preţurilor de
consum în ultimele 12 luni, respectiv perioada martie 2019 – februarie 2020, faţă de precedentele 12 luni ,
respectiv perioada martie 2018
– februarie 2019, calculată pe baza indicelui preţurilor de consum, este 3,8%. Astfel, determinată pe baza
IAPC, rata medie este 3,9%.
Sunt evidențiate evoluțiile pe categoriile mărfuri alimentare, nealimentare și servicii în toate momentele
menționate. Analiza s-a efectuat comparativ, datele din februarie 2020 cu cele din ianuarie 2020 (luna
anterioară), decembrie 2020 și februarie 2019, adică luna corespunzătoare din anul precedent sau putem
preciza, la intervalul de un an. Astfel, pe intervalul de un an indicele prețului de consum, pe total, a fost de
103,05%. Cel mai lent au evoluat prețurile produselor nealimentare, respectiv 102,04%.
La produsele alimentare saltul a fost de 104,09%, iar la servicii de 103,84%. Aceeași tendință se
manifestă, pe total și structurat, și în ceea ce privește rata medie lunară a inflației, respectiv: 0,8% pe total,
1,3% la produsele alimentare, 0,6% la produsele nealimentare și 0,6% la servicii.

Tabel 2: Indicii parţiali calculaţi prin excluderea din IPC a anumitor componente
Februarie 2020
%
Total IPC exclusiv băuturi alcoolice şi tutun 100,24
Total IPC exclusiv combustibili 100,38
Total IPC exclusiv produsele ale căror preţuri sunt 100,24
reglementate
Total IPC exclusiv legume, fructe, ouă, combustibili şi 100,29
produsele ale
căror preţuri sunt reglementate
Total IPC exclusiv legume, fructe, ouă, combustibili şi 100,28
produsele ale
căror preţuri sunt reglementate, băuturi şi tutun
TOTAL 100,25
Sursa: INS comunicat nr. 62 / 11.03.2020

În tabelul numărul 2 sunt prezentați indicii parțiali calculați prin excluderea din Indicele Prețului de consum
a unor componente (băuturi alcoolice și tutun, combustibili, produse cu prețuri reglementate, legume,
fructe, ouă). Se constată că prin excluderea acestor produse, pe grupe și apoi pe total, creșterea indicilor
parțiali a fost deosebit de redusă cuprinsă între 100,24% și 100,38%.
Datele referitoare la indicele preţurilor de consum în februarie 2020 față de ianuarie 2020 și decembrie
2019, la principalele mărfuri şi servicii, sunt structurate în tabelul numărul 3.
Indicele preţurilor de consum în februarie 2020 la principalele mărfuri şi servicii
Tabel 3
Coeficient Februari
de Denumirea mărfurilor/serviciilor e 2020
ponderare faţă de:
Ianuarie
2020
%
10000 TOTAL 100,25
3132 TOTAL MĂRFURI ALIMENTARE 100,63
522 Produse de morărit şi panificaţie 100,41
313 Legume şi conserve de legume 101,79
213 Fructe şi conserve din fructe 102,03
78 Ulei, slănină, grăsimi 100,32
762 Carne, preparate şi conserve din carne 100,50
125 Peşte şi conserve din peşte 100,52
496 Lapte şi produse lactate 100,32
60 Ouă 99,28
144 Zahăr, produse zaharoase şi miere de albine 100,11
88 Cacao şi cafea 100,18
125 Băuturi alcoolice 100,42
206 Alte produse alimentare 100,31
4837 TOTAL MĂRFURI NEALIMENTARE 99,94
503 Îmbrăcăminte, articole de galanterie, pasmanterie şi 100,02
mercerie
344 Încălţăminte 99,90
317 Produse de uz casnic, mobilă 100,17
247 Articole chimice 100,22
302 Produse cultural-sportive 100,13
663 Articole de igienă, cosmetice şi medicale 100,25
885 Combustibili 98,84
659 Tutun, ţigări 100,42
847 Energie electrică, gaze şi încălzire centrală 100,13
70 Alte mărfuri nealimentare 100,46
2031 TOTAL SERVICII 100,39
24 Confecţionat şi reparat îmbrăcăminte şi încălţăminte 100,31
94 Chirie 100,21
243 Apă, canal, salubritate 101,20
178 Cinematografe, teatre, muzee, cheltuieli cu 100,20
învăţământul
şi turismul
 22 Reparaţii auto, electronice şi lucrări foto 100,43
164 Îngrijire medicală 100,61
109 Igienă şi cosmetică 100,44
84 Transport urban 100,16
80 Transport interurban (alte feluri de transport) 99,47
541 Poştă şi telecomunicaţii 100,07
200 - Abonament televiziune 100,00
175 Restaurante, cafenele, cantine 100,38
66 Alte servicii cu caracter industrial 100,60
Sursa: INS comunicat nr. 62 / 11.03.2020

Interpretând datele sintetizate în tabelul numărul 3 constatăm că indicele prețului de consum în februarie
2020, pe total, a crescut față de atât luna ianuarie 2020 cu 100,25%, cât și față decembrie 2019 cu 100,66%.
Urmărind evoluția pe grupe, constatăm că pe total servicii s-a înregistrat o creștere a indicelui prețurilor de
consum în luna februarie 2020 față de ambele luni cu care s-a făcut comparația. În același timp, indicii
prețurilor de consum în ceea ce privesc mărfurile nealimentare, pe total, au scăzut cu 99,94% față de
ianuarie 2020 și 99,96% față de decembrie 2019. Cea mai mare creștere a indicilor prețurilor de consum în
februarie 2020 s-a înregistrat la mărfurile alimentare, pe total, cu 100,63% față de ianuarie 2020 și cu
101,63% față de decembrie 2019. De asemenea, în februarie 2020 față de ambele luni la cere s-a făcut
raportarea, s-au înregistrat scăderi la produsele ouă, încălțăminte, combustibili, poștă și telecomunicații.
Autorii au considerat util să analizeze corelația care există între evoluția indicelui de preț, pe total și cea a
indicelui de volum al PIB-ului. În acest sens, datele referitoare la aceste evoluții în intervalul de timp 2000-
2018 au fost structurate în tabelul numărul 4.

Evoluția indicelui prețului de consum, pe total și cea a indicelui de volum al PIB-ului în intervalul 2000-
2018 (%)
Tabel 4
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
PIB Indice 100,0 104,6 110,5 113,0 124,3 130,6 140,9 151,1 165,3 156,1
de volum 0 5 0 0 8 0 5 3 5 3
(%)
IPC Total 387,0 287,8 234,8 203,7 182,1 167,0 156,7 149,5 138,6 131,3
(%) 1 1 7 5 2 6 8 4 6 2

Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
PIB Indice 150,2 153,2 156,5 161,7 167,4 173,9 182,2 194,8 203,6
de volum 0 0 5 2 3 5 8 8 5
(%)
IPC Total 123,7 117,0 113,2 108,8 107,7 108,3 110,0 108,6 103,8
(%) 8 1 3 9 4 9 9 3 3
Sursa: INS comunicat (date prelucrate de autori)

Pentru o vizualizare mai bună a acestor evoluții a fost întocmit graficul numărul 2.
Evoluția indicelui prețului de consum, pe total și cea a indicelui de volum al PIB-ului în intervalul 2000-
2018 (%)
Grafic 2

Interpretând datele structurate în tabelul numărul 4 și ilustrate în graficul numărul 2, constatăm că indicii
prețului de consum au scăzut puternic în prima perioadă aferentă intervalului 2000-2006, urmând apoi o
scădere ceva mai lentă care s-a menținut până in ultimul an supus analizei, 2018. În același timp, evoluția
indicilor de volum ai PIB-ului au înregistrat creșteri în perioada supusă analizei, cu o singură oscilație în
perioada 2009-2010, perioada crizei financiare care a influențat dezvoltarea economică a României.
În graficul numărul 3 este prezentată histograma evoluției indicelui de volum al PIB-ului între 2000 și 2018.

Histograma evoluției indicelui de volum al PIB-ului între 2000 și 2018

Grafic 3
6

0 1.2 1.4 1.6 1.8 2.0

1.0
Interpretând datele din graficul numărul 3 constatăm că distribuția este una simetrică datorită valorii
apropiate de zero a testului Skewness și, de asemenea, una mai lentă conform valorii de 2,20 a testului
Kurtosis, care este mai mică decât 3.
În ceea ce privește histograma evoluției indicelui de preț, pe total, între 2000 și 2018 este prezentată în
graficul numărul 4.

Histograma evoluției indicelui prețului de consum, pe total, între 2000 și 2018

Grafic 4
10

0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0

1.0

Interpretând datele din graficul numărul 4 constatăm că distribuția nu este una simetrică datorită valorii 1,84
a testului Skewness și, de asemenea, una accelerată conform valorii de 5,84 a testului Kurtosis, care este
mai mare decât 3.
Corelația dintre evoluția indicelui de preț, pe total și cea a indicelui de volum al PIB-ului în intervalul 2000-
2018 este schițată în graficul numărul 5.
Corelația dintre evoluția indicelui prețului de consum, pe total și cea a indicelui de volum al PIB-ului în
intervalul 2000-2018
IPC vs. PIB Grafic 5

4.0
3.6
3.2
2.8
2.4
2.0
1.6
1.2
0.8
0.4

0.8 1.0 1.2 1.4 1.6 1.8 2.0 2.2

PIB

Din graficul numărul 5 constatăm că norul de puncte descriu o dreaptă, aspect care ne permite continuarea
studiului, cu o analiză statistico- econometrică, utilizând un model de regresie liniară simplă, care are
următoarea relație:

(1)
unde: este variabila dependentă; este variabila independentă;
sunt parametrii de regresie; reprezintă variabila reziduală.

Atât pentru estimarea parametrilor a și b , respectiv și , folosind metoda celor mai mici pătrate, cât și
pentru testarea semnificației modelului autorii au apelat la programul de analiză statistico-econometrică
EViews, iar rezultatele sunt prezentate în figura numărul 1.
Determinarea parametrilor de regresie și testarea modelului
Figura 1
Dependent Variable: PIB Method: Least Squares Sample: 2000 2018
Included observations: 19
Variable Coefficient Std. Error t-
Statistic
Prob.

C 2.029278 0.094182 0.0000

21.54638
IPC -0.333851 0.053650 -
6.222758
0.0000
R-squared 0.694918 Mean dependent var 1.495026
Adjusted R-squared 0.676972 S.D. dependent var 0.296955
S.E. of regression 0.168776 Akaike info criterion -0.621190
Sum squared resid 0.484250 Schwarz criterion -0.521775
Log likelihood 7.901301 F-statistic 38.72271
Durbin-Watson stat 0.377643 Prob(F-statistic)

0.000009

Interpretând rezultatele analizei structurate în figura numărul 1, constatăm că valorile coeficienților sunt
semnificativ diferite de zero și astfel modelul este unul suficient de bun pentru a putea fi utilizat în prognoze
macroeconomice. De asemenea, acest aspect este confirmat și de testele statistice, F-statistic și t-Statistic ,
ale căror valori sunt superioare celor tabelate, iar probabilitatea de a fi eronat este nulă.
În altă ordine de idei, conform datelor din figura numărul 1, putem estima valorile teoretice ale variabilei
dependente, conform relației:

(2)

Semnul minus al coeficientului indicelui prețului de consum (IPC) este cel așteptat, având în vedere
evoluția de sens contrar a celor doi indici, indicele de volum al PIB-ului are o evoluție ascendentă, iar
indicele prețului de consum are o evoluție descendentă. În aceeași ordine de idei, valoarea mare a
coeficientului termenului liber indică faptul că există și ațti factori care influențează evoluția indicelui de
volum al Produsului Intern Brut.
Concluzii
Evoluția prețurilor de consum prin cei doi indicatori calculați, indicele prețurilor de consum și indicele
armonizat al prețurilor de consum, relevă o situație relativ bună în anul 2019 în care, cu excepția unor
produse, creșterile au fost nealarmante. De asemenea, dacă eliminăm unele categorii de produse nenecesare,
care ar trebui teoretic prohibite, tutun în special, alcool și alte produse, se constată că indicele armonizat al
prețurilor de consum, precum și indicele prețurilor de consum ar avea o evoluție mai lentă.
În anul 2019, rezultatele sunt încurajatoare și pot oferi o perspectivă relativ liniștită pentru perioada
următoare, cu o singură excepție, este de analizat și interpretat modul în care vor evolua efectele crizei
coronavirus și modul în care economia națională se va putea alinia la aceste noi posibilități.
Putem anticipa, că datorită modificării raportului dintre ofertă și cererea tot mai mare pentru consum, cei
doi indicatori să crească, urmând să aibă un efect negativ asupra standardului de viață, a calității vieții în
țara noastră.
O ultimă concluzie este aceea că datele rezultate din acest studiu, limitat la nivelul lunii februarie, nu poate
fi luat în considerație pentru calculul unor parametrii care să stea la baza estimării evoluției indicatorilor
considerați. În mod cert evoluția indicatorilor analizați, în conjunctura crizei sanitare, se va extinde și prin
declanșarea crizei economico-financiare. Rămâne însă corelația inversă între Produsul Intern Brut și IPC
(IAPC) sau a celorlalți indici (indicatori) derivați. Va rămâne de estimat influența (efectul) Indicelui Prețului
de Consum asupra reducerii Produsului Intern Brut.

Bibliografie
Anghelache C. (2018), The economic balance of Romania at one hundred years, Editura Economică,
Bucureşti
Anghelache C., Anghel M.G. (2016), Bazele statisticii economice. Concepte teoretice şi studii de caz,
Editura Economică, Bucureşti
Anghelache C., Anghel M. G. (2019). Modelare economică. Teorie şi studii de caz, ediția a doua, revizuită
și adăugită, Editura Economică, Bucureşti
Anghelache C., Anghel M. G., Căpușneanu S., Topor D.I.(2019), Econometric model used for GDP
correlation analysis and economic aggregates, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies
and Research, Issue 1/2019; Vol. 53, pp. 183-197
Anghel M.G., Anghelache C. (2019), The effect of the balance of external payments on the economic
growth, Revista Română de Statistică Supliment nr. 3, pp. 172- 182
Dumitru A.L., Brezeanu P., Dinu S.M., Diaconescu T., Anghelache C. (2019), Correlations and Turbulence
of the European Markets, Romanian Journal of Economic Forecasting, Volume 22, Issue 1, pp. 88-100
Iacob S.V, Stoica R. (2020), Model de utilizare a regresiei liniare simple în analiza corelaţiei dintre
rentabilitate, productivitatea muncii şi cifra de afaceri la nivel microeconomic, Revista Română de
Statistică - Supliment nr. 2,pp140-152