Problema 20.

Într-o staţie tehnică sunt prelucrate 12 trenuri de marfă în tranzit fără manevră, 5 trenuri în
tranzit cu manevră parţială şi 31 trenuri sosite pentru descompunere, expediindu-se după formare
32 trenuri.
În tranzit fără manevră sunt prelucrate 732 de vagoane, iar în tranzit cu prelucrare cu
manevră parţială 46 vagoane detaşate şi 69 vagoane ataşate, iar cu manevră totală 1891 vagoane,
din care 143 de vagoane sunt pentru activităţiile locale, constituie în 8 convoaie care vin de la
fronturile de încărcare-descărcare.
Evidenţa acestor vagoane este ţinută pe fel de prelucrare şi pe subsistemele staţiei, în tabele
din anexele Ia, Ib până la anexa VIII după cum urmează.

 1. Evidenţa şi calculul staţionării vagoanelor în tranzit cu prelucrare fără manevră.

Elementele de evidenţă se înregistrează în ordinea cronologică a momentelor de sosire, începând
cu ora 0.00, în anexa Ia, în care se trec şi elementele, din care rezultă:

Rezolvare:

t ast . p  0
12

 Col13 10980 10980

tp  i 1
12
   0 ,25 h
60 * 732 43920
60  Col 3
i 1
12

 15 18300
t aste  i 1
12
  0 ,42 h
60 * 732
60  Col 3
i 1

t tpfm
st  0  0 ,25  0 ,42  0 ,67 h

Se constată o staţionare în aşteptarea expedierii, după îndeplinirea operaţiilor obligatorii

prevăzute în procesul tehnologic de prelucrare de 0,42h. Pe trenuri, aşteptarea variază între 5 min. şi
60 min., fenomenul fiind generat de încadrarea în graficul de circulaţie.

 2. Evidenţa şi calculul staţionării vagoanelor în tranzit cu prelucrare cu

manevră parţială.
Elementele de evidenţă se înregistrează în adunarea cronologică a momentelor de sosire,
începând cu ora 0.00, în tabelul din anexa I b.

55
Rezolvare:

t a s t . det 
 col.18 
550
 0 ,20 h  t at 
 col .22 
1035
 0 ,25 h
' 60   col .3 det 60  46 60   col .3 at 60  69

t det 
 col.20 
460
 0 ,17 h  ta s t.p 
 col.24 
630
 0 ,15 h
60   col .3 det 60  46 ' 60   col .3 at 60  69

tp 
 col.26 
1380
 0 ,33 h
60   col .3 at 60  69

t a s t .e 
 col .28 
885
 0 ,21 h
' 60   col .3 at 60  69

t sttcpmp  t sttcpmp
. det  t st .at
tcpmp
 t a s t . det  t det  t at  t a s t . p  t p  t a s t .e 
' ' '

 0 ,20  0 ,17  0 ,25  0 ,15  0 ,33  0 ,21  1,31 h

Verificare

t sttcpmp 
 col .30 
 col.32 
1010

3930
 0 ,37  0 ,94  1,31 h
60   col .3 det 60   col .3 det 60  46 60  69

 col.30   col.18   col .20  550  460  1010 vag . min .

 col.32   col.22   col.24   col .26   col .28  1035  630  1380  885  3930 vag . min .

 3. Evidenţa şi calculul staţionării vagoanelor de marfă în tranzit cu manevră totală.

Prelucrarea vagoanelor de marfă în tranzit cu manevră totală are o complexitate mai mare,
deoarece are loc în mai multe subsisteme, adică:
SI - A - DT
DT - B - LTF
LTF - D - SE

În anexa II sunt înscrise în ordinea cronologică a momentelor de sosire începând cu ora

0.00, elementele de evidenţă cât şi cele de calcul al staţionării vagoanelor de marfă în subsistemul
SI - A - DT, adică în procesul de prelucrare în vederea descompunerii şi în procesul de
descompunere, de unde rezultă:

56
 39

 Col13 4697
t ast . p  i 1
39
  0 ,04 h
60 * 2034
60  3
i 1
39

 Col15 50363 50363

tp  i 1
39
   0 ,41 h
60 * 2034 122040
60  Col 3
i 1
39

 Col17 25405 25405

t astd  i 1
39
   0 ,21 h
60 * 2034 122040
60  Col 3
i 1
39

 Col19 39100 39100

td  i 1
39
   0 ,32 h
60 * 2034 122040
60  Col 3
i 1
SI  A  DT
t st  0 ,04  0 ,41  0 ,21  0 ,32  0 ,98 h

40

 Col 21
i 1 119565
Verificare: 40
  0 ,98 h
122040
60  Col 3
i 1

În acest caz, în procesul de prelucrare în vederea descompunerii (în grupa de primire), în

momentul sosirii, trenurile de pe secţiile de circulaţie şi convoaiele cu vagoane de la activităţile
locale, găsesc echipele complexe libere. Ca urmare ele nu aşteaptă în vederea prelucrării.

După încheierea procesului de prelucrare, însă nu toate garniturile pot trece în procesul de
descompunere, deoarece dispozitivul de triere nu este liber în momentul încheierii prelucrării
acestora, fapt care generează fenomenul de aşteptare în vederea descompunerii în medie pe o durată
de 0,32h.

Anexa II pune în evidenţă şi distribuirea vagoanelor pe liniile grupei de triere în

conformitate cu specializarea acestora (Coloanele 23-33). Datele respective sunt furnizate de
documentele "Descompunerea trenurilor".

În funcţie de structura planului de formare şi a vagoanelor destinate fiecărei combinaţii, se

stabileşte structura garniturilor pentru trenurile care se acumulează şi formează în vederea
expedierii. Structura garniturilor rezultă prin însumarea numărului de vagoane pentru o anumită
destinaţie, pe verticala corespunzătoare, până se obţine numărul vagoanelor care constituie noua
garnitură. Vagoanele care încheie suma necesară a acestora pentru un tren, constituie grupa de
încheiere a acumulării. Dacă la linia şi în momentul încheierii sunt mai multe vagoane, decât cele
necesare grupei de încheiere a acumulării, cele în plus constituie prima grupă de acumulare pentru
următoarea garnitură.

Spre exemplu să luăm distribuţia prin triere a vagoanelor la linia 21 pentru destinaţia A4 extrase
din anexa II şi prezentate în tabelul 20.1 (numărul coloanelor sunt corespunzătoare anexei II).

57
 Tabelul 20.1.1
Poziţia din Trenul Momentul Numărul de vagoane distribuite
anexa II terminării trierii la linia 21 pentru destinaţia A4
1 2 8 26

33 80826 21.09 4 11

50626-61
34 70346 21.35 9
6
38 80928 23.15
1 70924 1.01 6

2 70242 1.51 7
6
3 80248 2.18
18 50622-41
4 80328 3.00
8 5
5 70424 3.26
8 70568 5.13 6
12
9 80222 5.40
50242-61

15
15 80522 7.31
12
24 70422 14.56
30 70224 18.16 10
31 80724 20.16 16
12
32 70246 20.40

Din acest tabel se constată că pentru destinaţia A4 la linia 21 se acumulează în 24 de ore,

3 trenuri şi anume: 50242 cu 61 vagoane, 50626 cu 61 vagoane şi 50622 cu 41 vagoane.

La ora 3.26 trenul 70424 a distribuit la linia 21 cele 13 vagoane, din care 5 au constituit
grupa de încheiere a acumulării trenului 50626 iar 8 vagoane constituie prima grupă de acumulare a
trenului 50622.

Trenul 80826 distribuie la ora 21.09 la linia 21, cele 15 vagoane, din care 11 vagoane sunt
grupă de încheiere a acumulării trenului 50242 iar 4 vagoane constituie prima grupă de acumulare a
trenului 50626.

Procesul de prelucrare în subsistemul DT-B-LTF, este constituit din procesul de acumulare şi

din procesul de formare.

58
 Procesul de acumulare este evidenţiat în anexa III. Elementele de evidenţa sunt înregistrate
în ordinea cronologică a momentelor de încheiere a acumulării, începând cu ora 17.00.

Legătura între evidenţa vagoanelor în subsistemul precedent, SI-A-DT şi procesul de

acumulare, rezultă din faptul că vagoanele care constituie grupele de acumulare pentru o garnitură
de pe coloanele 23 la 33 ale anexei II se vor regăsi pe rândurile corespunzătoare garniturii
respective din anexa III.

Să luăm exemplul precedent şi să vedem care este legătura dintre elementele anexei II cu
cele ale anexei III. Vom extrage aceste date pe care le prezentăm în tabelul 20.1.2. Numărul
coloanelor sunt corespunzătoare anexei III.

Tabelul 20.1.2

Gupele de vagoane Momentul

Totalul
Trenul încheierii
1 2 3 4 5 6 7 8 vagoanelor
acumulării
2 3 4 5 6 7 8 9 10 13 18, 19, 22
50242 12 10 16 12 11 - - - 61 21.09
50626 4 9 6 6 7 6 18 5 61 3.26
50622 8 6 12 15 - - - - 41 7.31

Se observă cum grupele de vagoane care compun trenurile din tabel sunt identice cu cele din
coloana 26 a anexei II, extrase în tabelul 26.8.

Momentul acumulării unei grupe de vagoane este momentul încheierii trierii trenului din
care acestea au făcut parte:

Din anexa III, rezultă că:

40

 Col45 276784 276784

t ac  i 1
40
   2 ,27 h
60 * 2034 122040
60  Col 3
i 1

Procesul de formare este evidenţiat în anexa IV, unde înregistrările se fac începând cu ora
0.00, după momentele de sfârşit ale acumulării.

Spre exemplu trenurile 50242, 50626, 50622 sunt trecute în acest tabel la poziţiile 34, 7, 17
corespunzătoare momentelor de încheiere a acumulărilor adică: 21.09; 3.26; 7.31.

Din datele rezultate din calcule obţinem:

59
 40

 Col13 41414 41414

t astf  i 1
40
   0 ,34 h
60 * 2034 122040
60  Col 3
i 1
40

 Col15 87536 87536

tf  i 1
40
   0 ,72 h
60 * 2034 122040
60  Col 3
i 1

40

 Col17
43 67 1
t asttga  i 1
40
 
60 * 20 34 1
60  Col 3
i 1
40

 Co l1 9
1 907 0 19
t tga  i 1
40
 
6 0 * 20 34 12
60  Co l 3
i 1

pf
t st  0 ,34  0,
72  0,36  0,16  1,

40

 Col 21 191691
Verificare: i 1
40
  1,57 h
122040
60  Col 3
i 1

Diferenţa apare din rotunjirile parţiale în plus, la duratele medii ale operaţiilor şi aşteptărilor.

În procesul de formare apare fenomenul de aşteptare de 0,34 h în medie la formare şi de 0,36 h la

tragerea la gura de aer. Fenomenul este normal deoarece solicitarea atât la formare cât şi la tragerea la gura
de aer este mai mare decât posibilităţile de prelucrare. Se aşteaptă eliberarea locomotivelor de manevră şi a
liniilor de tragere, pentru formare cât şi pentru tragerea la gura de aer.

Staţionarea medie în subsistemul DT - B - LTF este:

t stDT  B  LTF  2 ,27  1,58  3 ,85 h

În subsistemul LTF-D-SE se realizează procesul de prelucrare în vederea expedierii.

Evidenţa şi calculul staţionării vagoanelor de marfă în acest subsistem se realizează cu
ajutorul anexei V, în care înregistrările se fac începând cu ora 0.00, după momentele de expediere.

Spre exemplu, trenurile 50626, 50622 şi 50242 sunt trecute la poziţiile 10, 19 şi 32 având
ca momente de expediere 5.55, 11.05 şi 23.50.

Din datele de calcul rezultă:

32

 Col11 11597 11597

t astp  i 1
32
   0 ,10 h
60 * 1891 113460
60  3
i 1

60
 32

 Col13 108382 108382

tp  i 1
32
   0 ,95 h
60 * 1891 113460
60 Col3
i 1
32

 Col15 38065 38065

t aste  i 1
32
   0 ,34 h
60 * 1891 113460
60  Col3
i 1

t stLTF  DT  SE  0 ,10  0 ,95  0 ,34  1,39 h

32

 Col17 158044
Verificare: i 1
32
  1,39 h
113460
60  Col 3
i 1

Fenomenul de aşteptare apare atât înaintea procesului de prelucrare, de 0,10h deoarece 9

garnituri când sunt trase la gura de aer nu găsesc nici-o echipă complexă liberă, cât şi în vederea
încadrării la expediere în trasele existente la graficul de circulaţie, de 0,34h.

Pe baza rezultatelor de până aici, se obţine durata medie de staţionare în tranzit cu prelucrare
cu manevră totală.
t sttpcmt  t stSI  A DT  t stDT  B  LTF  t stLTF  D  SE
t sttpcmt  0 ,98  3 ,85  1,39  6 ,22 h

 4. Evidenţa şi calculul staţionării vagoanelor de marfă la activităţi locale.

Vagoanele de marfă sosite pentru activităţi locale (încărcare, descărcare, reparaţii, depou
etc.) se consideră atât în staţionare în procesul de prelucrare în tranzit cu manevră totală, cât şi în
procesul de încărcare - descărcare.

În realitate, în staţie, în exemplul nostru sosesc şi se expediază în 24 de ore 1891 de

vagoane. Din acestea, 143 de vagoane sunt pentru activităţi locale, care în procesul de prelucrare în
tranzit cu manevră totală intră ca vagoane, în trenuri, iar apoi după încheierea procesului de
încărcare - descărcare, sunt aduse în convoaie pentru a fi introduse în trenurile care se formează.

De aceea, în subsistemele SI-A-DT şi DT-B-LTF se vor prelucra 2034 vagoane, rezultate din
cele 1891+143 vagoane.

Pentru simplificare, în prezentul exemplu s-a considerat că vagoanele pentru activităţi locale
vor fi manipulate la patru fronturi câte două pentru fiecare din cele două linii industriale racordate la
staţie prin o linie colectoare.

Deci aceste vagoane sunt prelucrate în următoarele subsisteme:

B - LC - LI
LI - F - LI
LI - LC - A

În subsistemul B-LC-LI, activitatea vagoanelor se înregistrează în funcţie de momentul

începerii introducerii pe linia colectoare pe fronturi şi reprize în anexa VI, de unde rezultă:

61
 8

 Col 21 1238 1238

t LC
int  i 1
8
   0 ,14 h
60 * 143 8580
60  Col 3
i 1
8

 Col 23 0 0
t LC
astp  i 1
8
   0 ,00 h
60 * 143 8580
60  Col 3
i 1
8

 Col 25 0 0
t LC
p  i 1
8
   0 ,00 h
60 * 143 8580
60  Col 3
i 1
8

 Col 27 78 78
t LC
ast .int  i 1
8
   0 ,003 h
60 * 143 8580
60  Col 3
i 1

 Col 29 1430 1430

t LI
int  i 1
8
   0 ,17 h
60 * 143 8580
60  Col 3
i 1
8

 Col 31 0 0
t LI
astp  i 1
8
   0 ,00 h
60 * 143 8580
60 Col 3
i 1
8

 Col 33 0 0
t LI
p  i 1
8
   0.00 h
60 * 143 8580
60  Col 3
i 1
8

 Col 35 0 0
t F
ast .int  i 1
8
   0 ,00 h
60 * 143 8580
60  Col 3
i 1

t stB  LC  LI  0 ,14  0 ,00  0 ,00  0 ,003  0 ,17  0 ,00  0 ,00  0 ,00  0 ,31 h

Verificare:
8

 Col 37 2746
i 1
8
  0 ,32 h
8580
60  Col 3
i 1

Pentru subsistemul LI-F-LI, activitatea vagoanelor se înregistrează în funcţie de momentul

începerii introducerii la fronturi pe fronturi şi reprize cu ajutorul anexei VII, de unde rezultă:

62
 8

 Col 21 1242 1242

t F
int  i 1
8
   0 ,14 h
60 * 143 8580
60 Col 3
i 1
8

 Col 23 0 0
t F
astmp  i 1
8
   0 ,00 h
60 * 143 8580
60  Col 3
i 1
8

 Col 25 22680 22680

t F
mp  i 1
8
   2 ,64 h
60 * 143 8580
60 Col 3
i 1
8

 Col 27 3075 3075

t LI
ast .sc  i 1
8
   0 ,36 h
60 * 143 8580
60  Col 3
i 1
8

 Col 29 1295 1295

t LI
sc  i 1
8
   0 ,15 h
60 * 143 8580
60  Col 3
i 1

 Col 31 490 490

t LI
astp  i 1
8
   0 ,06 h
60 * 143 8580
60  Col 3
i 1
8

 Col 33 520 520

t LI
p  i 1
8
   0 ,06 h
60 * 143 8580
60  Col 3
i 1
8

 Col 35 3640 3640

t astLI .sc  i 1
8
   0 ,42 h
60 * 143 8580
60  Col 3
i 1

t stLI  F  LI  0 ,14  0 ,00  2 ,64  0 ,36  0 ,15  0 ,06  0 ,06  0 ,42  3 ,83 h

Verificare:

63
 8

 Col 25 2928
i 1
8
  0 ,34 h
8580
60 Col 3
i 1

Pentru subsistemul LI-LC-A, vagoanele sunt înregistrate în funcţie de momentul începerii

scoaterii pe linia colectoare pe fronturi şi reprize cu ajutorul anexei VIII, din care rezultă:
8

 Co l1 5
t L C
s c  i 1
8

6 0  i 1
C ol 3
8

 Co l1 7
t a
L C
s tp  i 1
8
60  i 1
Co l 3
8

 C ol1 9
t L C
p  i 1
8
6 0  i 1
C ol 3
8

 Co l 21
t A
a s t .s c  i 1
8
60  i 1
Co l 3
8

 C ol 2 3
t A
s c  i 1
8

6 0  i 1
C ol 3

 
t L I
s t
L C A
 0 ,0 2  0

 Col 25 2928
Verificare: i 1
8
  0 ,34 h
8580
60  Col 3
i 1

Pe baza rezultatelor obţinute pentru cele trei subsisteme rezultă:

t stidLI  t stB  LC  LI  t stLI  F  LI  t stLI  LC  A  0 ,31  3 ,83  0 ,34  4 ,48 h

Staţionarea medie totală a vagoanelor pentru activităţi locale este:

t stvlLI  t sttpcmt  t stidLI  6 ,22  4 ,48  10 ,70 h

64