Problema 23.

Printr-o staţie de cale ferată care are 5 linii de primire-expediere tranzitează zilnic 10 trenuri
de marfă, sosesc pentru descompunere 15 trenuri de marfă şi se formează pentru expediere 20
trenuri de marfă.

Duratele de tranzit a unui tren de marfă este de 4 minute, cea de ocupare a liniilor la sosire
pentru descompunere este de 45 minute, iar cea de ocupare după formare în vederea expedierii este
de 60 minute.

În perioada cea mai solicitată a zilei se găsesc un număr de 7 trenuri/h; şi circulă în medie 2
trenuri/h.

Trenurile de călători ocupă liniile pe o durată de 120 minute.

Să se calculeze capacitatea de tranzit a liniilor de primire expediere prin metoda

coeficientului de solicitare.

Rezolvare:

1. Calculul timpului total de ocupare a liniilor

Toc  N tz  t tz  N spd  t spd  N fe  t fe 
 10  4  15  45  20  60 
 40  675  1200  1915 min

2. Calculul coeficientului 

max N 7
   3 ,5
N 2
3. Calculul coeficientului 

 Toc 3,5  1915 6702,5

K    0,94
1440  nu  Tc 1440  5  120 7200  120
Rezultă că valoarea coeficientului de solicitare este mai mare de 0,8, se impune luarea unor
măsuri de reducere a valorii acesteia până la 0,8.

Măsura ce se impune este de a reduce durata unor procese tehnologice.

Presupunem că prin respectarea normelor tehnologice şi a proceselor tehnologice, ttz=3min,

tspd=25min, şi tfe=30min, Tc=8min.

Atunci:

Toc  10  3  15  25  20  30  30  375  600  1005 min

3 ,5  1005 3517 ,5
K   0 ,49
1440  5  80 7120

77
 4. Calculul capacităţii de tranzit a liniilor de primire-expediere.

N tz N spd N fe
Nm    
K K K
3 15 20
   
0 ,49 0 ,49 0 ,49
 6 trenuri  30trenuri  40trenuri

Adică 6 trenuri în treanzit + 30 trenuri sosite pentru formare + 40 trenuri formate pentru
expediere.

Problema 23.2

Să se calculeze capacitatea de tranzit a liniilor de primire-expediere dintr-o staţie de cale

ferată cunoscând: nu  4 linii şi
t 1abm  10 min t1abc  7 min t o  7 min
t 2abm  12 min t 2abc  9 min t e  5 min
t bc
1m  8 min t bc
1c  5 min I c  10 min
t 2bcm  10 min t 2bcc  5 min ai  4 min
t cd
1m  9 min t cd
1c  6 min I sv  7 min
t 2cdm  12 min t 2cdc  8 min I ev  9 min
t1dem  8 min t1dec  6 min t ra  3 min
t 2dem  2 min t cde  6 min e  4
t st  15 min t c
st  5 min N   2 tr zi
N c  8 tr zi
st
T perm  120 min

Capacitatea de tranzit a stației nu este egală cu capacitatea de circulație a secției.

Variantele de calcul şi relaţiile corespunzătoare sunt date în tabelul 23.2 din lucrarea 2 .

Rezolvare:

I. Staţia se află pe o secţie de circulaie cu cale simplă.

Cazul 1.

2  ai  t 2abm  t1abc  t stc  t1cdc  t1bcm  t st  t1cdm  I s

2  4  12  7  5  6  8  15  9  7
38 min  39 min

Inegalitatea nu se verifică – atunci: se trece la cazul 2

Cazul 2.

78
 I s  t stc  ai  t1cdc  t 2cdm  T p  t oc
7  5  4  6  12  30  64 min

toc  0 ,5  nn  T p  0 ,5  4  30  60 min  când capacitatea de tranzit a staţiei este egală cu

capacitatea de circulaţie a secţiei, dar nu este această situație, conform temei, deci:

toc  ts  tst  te  7  15  5  27 min  când capacitatea de tranzit a staţiei nu este egală

cu capacitatea de circulaţie a secţiei.

Inegalitatea se verifică numai pentru a doua situaţie, deci:

t cperm  I s  t scc  t 1cdc  a i  t 2cdm  T p  t oc 

 7  5  6  4  12  30  27  37 min
T c
perm  nn  N c  t cperm  4  8  37  1184 min

T perm  T perm
c
 T perm

 T perm
st
 1184  480  120  1784 min
1440  4  1784
Nm   2  147  2  149 tr zi
27

Cazul 3.

t1bcm  1,5  Tp  t 1bcc  t stc  t1cdc  t 1dec  a i  t de

2m  t 2m
cd

8  1,5  30  5  5  6  6  4  9  12
48 min  42 min

Inegalitatea se verifică şi atunci se aplică cazul 3.

t cperm  ai  t1bcm   2  0,5nln T p  t1bcc  t stc 

 4  8   2  0,5  4  30  5  5  2 min

c
T perm  nn  N c  t cperm  4  8  2  64 min
T perm  T perm
c
 T perm

 T perm
st
 64  480  120  664 min
1440  nln   T perm 1440  4  664 5096
Nc  2 2  2  188,74  2  188  2
toc 27 27

Concluzie: Pe cale simplă capacitatea de tranzit a liniilor de primire expediere cu valoarea

cea mai mare se obţine dacă trenurile circulă după schema corespunzătoare cazului 3.

II. Staţia se află pe cale dublă – sensul impar.

Cazul 1.

79
I m  I s  t stc  d e  I sv  t st  t st  I sv  d e  t stc  I s     1  I m
t st  I sv  d e  t stc  I s

Im
I m  t1bcm  t ra  8  3  13 min
d e  t1cdm  t1cdc  9  6  3 min
15  7  3  5  7 13
   1,00
11 13
13  7  5  3  7  15  0 min
15  7  3  5  7  1  1 13  25  12  13 min
0  13

t cperm  I s  t stc  I e     1  I m  t st 
 7  5  9  0  15  21  15  6 min
T c
perm  nn  N c  t cperm  4  8  6  192 min
t perm  e  I m  4  13  52 min
T perm

 nn  N   t perm  2  1  52  104 min
120
st
T perm   60 min
2
T  T perm
c
perm  T perm

 T perm
st
 192  104  60  356 min
1440  n   T
n perm 1440  2  356 2524
Nm   N  1   1  93 tr zi  1 tr .loc zi
t oc 27 27

Deci capacitatea este de 93  1  99 trenuri zi , adică 93 trenuri directe + 1 tren local.

I I t d I t t I d t I   I1
Cazul 2.

c v v c
m s st e s st st s e st s m

80
 deoarece

Cazul 3.
0  13 , condiţia nu se verifică.

Nu este cazul deoarece trenurile de călători nu circulă în pachet.

Cazul 4.

Nu este cazul deoarece trenurile de călători nu trec prin staţie fără oprire.

Cazul 5.

0 ,5   I s  I    d  toc
0 ,5  7  9   3  27
2  27 nu se verifică

Cazul 6.

Când 0 ,5   I s  I    d  toc
t cperm  t oc  27 min
c
T perm  nu  N c  t cperm  2  4  27  216 min
1440  nu   T perm
Nm   N 
t oc
1440  2  216 2664
 1  1  98  1  99 tr zi
27 27
98 trenuri directe  1 tren local

Concluzie: Pe cale dublă capacitatea de tranzit a liniilor de primire - expediere, în sensul

impar, cu valoarea cea mai mare (98 tr/zi + 1 tren local) se obţine dacă trenurile circulă după
schema corespunzătoare cazurilor 1 şi 6.

81