S U M A R U L N U M Ă R U L U I 8

»nlra vanat«
Pag
, C " : P e n t r u copiii noştrii — - — — 193
Furnizorul
Curţii R e g a l e
turişti Col. C. Rosetti-Bălănescu: Expediţii si peripeţii — — 194—202
t Blasius Otvds: „Răpitoare" — — — 202—204
Dr. W. Kerschagl: Coccidioza iepurilor — — — — 204 — 205
N.: Gaia de trestie — — - — 205-206
Discuţii: — — 190-184
Ion I. Cătuneanu : Epocile admise pentru vână­
toarea raţelor.
E. Slubciacovschi: Cum p u t e m repopula apele
de munte.
Lt.-Col. R. Schneider-Snyder: Glonţul din t a v a
lisă la mistreţi.
F. T. : Calităţi ale cânelui de aret.
Ing. C. Ceauşu : T o t despre v â n ă t o a r e şi factor
economic.
Din munţi şi din câmpii — — — - — — — — — 212 — 213
Nemo : „Pit-palac".
Corax: Vulpe surprinsă dormind.
Cărţi-reviste 214—215
Ştiri mărunte — — — — — — - — 215—216

) « s v â n z a r e o setterăirlandeză. A se adresa:
Dimitriu, Timişoara, Strada Zurich 2 1 .

foarte stăruitor pe abonaţii noştrii in restanţă cu plata abo­

este unicul mijloc pentru conservarea bocancilor. Conţine namentului, să binevoiască a ne remite neîntârziat sumele
untură de peşte, care moaie pielea, cauciuc natural dizolvat datorate. Vom putea face faţă enormelor cheltueli de editare
şi eteruri, cari astupă porii pielei, împiedecând apa să ale revistei n u m a i dacă fiecare cetitor ne v a trimite fără în­
pătrundă în încălţăminte. târziere ceeace datorează revistei. »CARPAŢII"-
Întrebuinţând uleiurile scumpe, ca uleiul de ricină, sau
altele, n'au nici un efect, deoarece apa fiind specific mai
grea, ridică la suprafaţă aceste uleiuri din porii pielei,
pătrunde în pori şi distruge pielea. AVIZ
Consecinţe: pierderi de bani, picioare umede, In urma revenire! scumpelor noastre provincii româ­
guturai, etc, etc. neşti, Basarabia şi Bucovina, fraţii pribegi se vor în­
Unsoarea cauciucată „Schmoll" este de o calitate fără toarce la vetrele lor pustiite. Ii rugăm să binevoiască
concurentă şi în comparaţie cu preţul uleiurilor, foarte a ne comunica neîntârziat noua lor adresă, ca s ă ii gă­
e f t i n ă. s e a s c ă revista noastră în v e c h i l e lor caminuri.
Dacă furnizorul Dvoastră nu are această marfă, ru- Posta ne-a r e t u r n a t mai multe exemplare din n u m ă r u l 7
gati-l să comande. Mărimile din comerţ sunt: No. III, al revistei, cu indicaţia, că adresatul şi-a schimbat domi­
Vt'kg., V kg. şi i kg.
2 ciliul, sau din cauza insuficienţii adresei. R u g ă m pe u r ­
NU SE USUCĂ!! mătorii abonaţi, să ne dee imediat si complect adresele
l o r : Ing. I. Rodimer, Ioan Gheorghicmc, Ing. M P r o d a n ,
Lt. Stefan Marinescu, A d j . şef Grigore Guţu, avocat Dra-
A l t e produse ale fabricei „S c h m o 11 p a s t a" Braşov goş Bolgiu, Ing. Alex. Chiţu, Maior Ionescu Gheorghe,
C r e m ă d e g h e t e In c u t i i ş i t u b u r i . Cpt. Bârbulescu, Ing. Emil D r ă g a n , Ing Gh. B Mârcu-
Ceară pentru parchete, pentru m o b i l e tine, pentru a u t o m o ­ lescu, Mircea Boer, Alexandru Gherman, Ernst F . Schul­
b i l e şi m o b i l e v o p s i t e . ler, Lt. Baliff, Cpt. Emil Oniga, Mişu Niculescu, Lt. Dr.
GALOŞIN pentru g a l o ş i şi pentru i m b r ă c ă m i n f e a confecţio­ Gh. Caragogu, L t - C o l D. Geormăneanu, Cpt Isăcescu,
nată din cauciuc. Lt.-Col. E r n e s t Albusiu, Dr D. Ivan, Ing. Gh. Urdarea-
C E A R Ă p t . S K I U R I , r e n u m i t a m a r c ă d i n s t r ă i n ă t a t e „ULLR". nu, Maior V. Şerbănescu, Alexandru Ivaşcu, Al. Atana-
Cutiile mari sunt eftine, căci n u cumpăraţi tinichea. siu, Emil D r ă g a n .

DE V \ N Z Â R E
CÂINI D E V Â N Ă T O A R E :
1. Prepelicari, foxterrieri, baset-copoi etc. a) căţei, b) câini
tineri puţin dresaţi, c) câini dresaţi, d) prepelicar perfect a-
porteur de lucruri pierdute.
Neo-Ballistol-Klever
2. U n limier de munte b a v a r e z (Bayerischer Schweinhund) Azi ştiu deja toţi vânătorii, că „ N e o -
dresat specialist la căpriori. Ballistol"-ul este uleiul de arme ideal
Caut 2—4 pointeri, dela 7 luni în sus, în schimb sau prin
Nu este încă îndeajuns cunoscut, că »N E O -
cumpărare. Rog oferte detailate. B A L L I S T O L ' î n aceeaş vreme e un mijloc
excelent de desinfectare şi 'de profilaxie. Ca să
Menţiune I cunoaşteţi toate însuşirile excelente ale acestui
uleiu 'de armă, cereţi' prospect gratuit
P r i m e s c pentru educare şi dresaj sistematic prepelicari, spa-
nieli etc. pentru cursul din anul curent. Primesc pentru re­ .NEO-BALLISTOL" poate fi cumpărat tu toate
magaziile de specialitate, şi poate fi cumpărat şi
educare câini dresaţi, cu defecte, asemenea pentru întregirea direct din depozit.
dresajului câini puţin dresaţi Resultat g a r a n t a t Referinţe
p r i m a în toată ţara. F. W. Klever, Fabrica chimică Koln
N u m a i amatori serioşi să se adreseze pentru oferte şi infor- Reprezentant.şi depozit pentru România:
maţiuni, indicând detailat toate dorinţele. Adresaţi (ataşând GUSTAV SCHOGEE
mărci poştale Lei 7 — pt. răspuns). SIBIU, Str. Dârstelor No. 6
Crescătoria şi dresajul:
H o m o r o d I. J u d . T â r n a v a Mare
 VÂNĂTOARE / PESCUIT / CHINOLOGIE
A p a r e la 15 a fiecărei luni / Preţul unul n u m ă r 30 lei / A b o n a m e n t u l p e u n a n 320 DIRECTOR, PROPRIETAR RĂSPUNZĂTOR.
p e jumălate a n 170 lei / Redacţia şl a d m i n i s t r a ţ i a i Sibiu, Str. C a r m e n S y l v a N o . 12 Dr. IONEL POP
(Rea. special Trib. Cluj, No. 9.) . A N U L IX // No. 8 // 15 AUGUST 1941

T
PENTRU COPIII NOŞ1
Ne-a preocupat neîncetat chestiunea urmaşilor noştri, me declarate şi acoperite de permise, nici cu arme de vâ­
vânătorilor vrăstnici de azi. In acest loc chiar au apărut nătoare. Să ni se arate un singur caz, când un vânător,
de câteva ori gânduri şi îndemnuri, am promovat cu toată cu hârtiile în bună regulă, a săvârşit un atentat politic
căldura ideea deschiderei porţilor şi a inimilor pentru ti­ cu arma lui de vânătoare! Nu există nici unul singur. A
nerii noştri învătăcei-vdnători. Credem, că sămânţa a intra în breasla vânătorilor, a te înfăţişa autorităţilor
prins pe alocurea, şi avem ştiri, că unele societăţi de vâ­ pentru a-ţi declara armele şi a obţine permisiunea de a le
nătoare au o mare grije pentru educaţia vănătorească •— utiliza, însemnează o manifestare de voinţă cinstită, de
pe teren şi teoretică — a tinerilor ce au focul sacru. Nu ordine, de supunere legilor.
de mult a apărut în revista noastră mişcătorul articol al Să nu uităm însă nici împrejurarea, că legea în di­
unuia dintre cei mai excelenţi vânători români, prezentând ferite locuri, şi chiar şi la Art. 12 care exclude pe minori,
farmecul de a conduce primii paşi pe cărările vânătoarei, dă nelimitată posibilitate autorităţilor să denege extrăda­
ai unor copii născuţi cu nobila pasiune în sângele lor. rea permisului de port armă, dacă există cea mai palidă
Mai ieri, ne-a căutat un tânăr de vre-o optsprezece ani, ce- suspiciune, că petiţionarul ar putea abuza de arma ce i
răndu-ne oarecare literatură vănătorească, şi justificân- se încredinţează.
du-se ca titularul unui permis de vânătoare. Primul per­ Trebue deci să stabilim, că nici considerentul sigu­
mis — cu tot farmecul lui de iluzii şi nobile hotărâri! ranţei publice şi nici cel al lipsei de putere de judecată
Voia să cunoască până în amănunte acele regule, din care nu justifică măsura criticată aici.
se alcătueşte atmosfera chemată „corectitate de vânător", Care va fi rezultatul opreliştei de a obţine tinerii per­
ca să se facă vrednic de breasla în care a intrat, ferind mise de port armă şi deci şi de vânătoare pe ascuns? Vor
orice prihană. bracona. Să judecăm pe alţii punându-ne pe noi în joc. Pa­
Nu exagerăm problemele, şi nu pierdem simţul pro­ siunea vânătoarei se trezeşte de grabă în sufletele tinere­
porţiilor, când le punem pe cele ce interesează lumea noas­ tului, şi mai ales in acele ale copiilor, care au părinţi sau
tră vănătorească. Dar viaţa societăţii de azi se alcătueşte rudenii vânători. Pe la doisprezece ani nu-i mai satisface
din nenumărate asemenea probleme şi armonioasa lor re- praştia, ci ambiţionează flobertul „de şase" sau chiar „de
zolvire, satisfacţiunea posibilă dată tuturor nobilelor stră­ nouă", cu care pot vâna până şi ciori. Pe la 1i ani le stă
duinţe e ţinta spre care trebueşte să mergem. De aceia gândul la iepuri şi la prepeliţe, sau pândesc în stuf lişi-
putem stărui cu multă râvnă asupra unor probleme vă- ţele şi raţele. Pornesc cu cei mari, să le ducă gentile,
nătoreşti, şi în aceste vremuri, când e în cumpănă soarta câinii — in nădejdea să li se îngăduiască vreodată un foc
continentelor şi ţara noastră are în faţă cele mai vitale din „puşca mare". La 18 ani băiatul e bine introdus în tai­
probleme naţionale. Chiar în mijlocul acestora, credem, nele curente ale vânătoarei, cunoaşte arma, cunoaşte le­
că este de datoria noastră să atragem atenţiunea condu- gile câmpului şi ale pădurii, a văzut vânat din pândă, din
cerei trebilor publice, asupra unor erori, care ating ira­ goană, din faţa câinilor. Prin aceste etape am trecut a-
ţional şi fără scop interese, care în lumea vânătorilor îşi proape toţi, şi ne amintim şi acum cu âuioşie de cei ce
au însemnătatea lor. mai închideau un ochiu, când păşeam îndrăzneţi pe că­
rările vânătoarei — adesea ocolind paragrafii.
In Monitorul Oficial No. 173 din 24 Iulie 19ii a apă­
rut Legea No. 677 asupra portului şi vânzării armelor. Lipsind pe tinerii noştri de posibilitatea vânătoarei
Toată lumea de bună credinţă şi doritoare de situaţii clare legale, închidem uşile celor ce ar deveni vânători dacă li
va saluta această lege, care e chemată să reglementeze s'ar da ocaziune, şi împingem spre braconaj pe cei ce nu
în fine o chestiune ce subt presiunea întâmplărilor din vor putea rezista pasiunei.
ultimul an a luat uneori bizare înfăţişări şi prea adeseori Or soluţia e cu totul uşoară şi la îndemâna noastră.
a dat naştere la situaţii nefireşti. Ni se pare însă, că a- Să se admită eliberarea permisului de port armă şi de vâ­
ceastă lege a fost elaborată fără ascultarea lumei vână- nătoare şi minorilor, care au trecut de 18 ani. Se poate
toreşti — Direcţiunea Vânătoarei şi „Uniunea" — întrucât face aceasta chiar prin regulament, explicându-se ce înţe­
pe lângă cuminţea reglementare a dreptului de port ar­ lege această lege subt cuvântul de „minor", din vremece
mă în general, s'au strecurat, în amănunte şi câteva in­ dacă în domeniul dreptului civil minorul e cel ce nu a îm­
advertenţe şi erori. In scopul, ca aceste să fie eliminate, plinit 21 de ani, în schimb potrivit codului penal, minor
ne vom ocupa în unul din numerii noştri viitori de acea­ e cel ce nu a împlinit 19 ani. Deci o explicaţie „ad hoc"
stă lege, ridicând la iveală părţile care ne interesează şi nu ar fi imposibilă.
micile retuşeri, ce sunt necesare. Azi ne oprim asupra unei In cazul, dacă s'ar găsi necesare unele speciale mă­
dispoziţii pe care o socotim complect eronată şi a cărei suri de siguranţă pentru vânătorii dintre 18 şi 21 ani, se
corectare o cerem în prim loc. va putea cere declaraţiunea de garanţie a părintelui sau
Art. 7 alin. ultim, apoi Art. 12 alin. ultim stabileşte, tutorului, care va răspunde pentru orice accident sau ur­
că „sub nici un motiv nu se poate elibera permis de a pur­ mări ale unei fapte punibile săvârşită de tânăr cu arma.
ta armă minorilor". Aşadar, tinerii noştri, până la vârstă Se va mai putea limita dreptul de port armă la anume
de 21 ani nu pot obţine permis de vânătoare, nu pot vâna tipuri de arme (d. e. arme lise, dintre armele ghintuite
legal? numai cele cu glonţ de plumb ele). De sigur se va face
Măsura e rigidă. Pune în aceiaş categorie pe copilul triarea şi mai sever decât pentru oamenii mari, luând
de zece ani şi pe tânărul de 20. De sigur, nu voi da armă special aviz al inspectorului de vânătoare etc.
de vânătoare în mâna copilului fără judecată, dar care Facem un prea călduros apel conducerei trebilor vâ-
pot fi motivele să exclud dela dreptul de a purta o armă nătoreşti, Direcţiunei Vânătoarei şi „Vniunei" să-şi însu­
de vânătoare pe cel ce a terminat liceul, e „cetăţean uni­ şească această importantă problemă a vânătoarei româ­
versitar" sau stâlp al gospodăriei, are în chip normal de­ neşti: crearea posibilităţii să creştem în cadre legale ge­
plina putere de judecată, pe care chiar legiuirile penale neraţia nouă a vânătorilor noştri, trecând asupra lor tot
îl consideră deplin răspunzător de faptelee sale. Măsura ceeace am putut dobândi noi, generaţia care trece, în cul­
pare să fie inspirată de nebunia, care dădea arme fiecă­ tură şi în spirit nobil vânătoresc. Să facă stăruitoare şi
rui zvăpăiat, de multele crime, care au sângerat şi au pă­ neobosite demersuri, ca să se corecteze această eroare a
tat cu ruşine neamul nostru în ultima vreme. Nu am vrea legei recente.
să repetăm o argumentaţie, pe care am mai făcut-o în pa- Sperăm, că se vor face cuvenitele intervenţii lămuri­
ginele aceste. Totuşi amintim, că acele odioase crime nu toare, şi sperăm, că ele vor duce la rezultat.
au fost săvârşite de minori, nici de vânători, nici cu ar-
EXPEDIŢII ŞI PERIPEŢII
III.
- FOCURI Dli PUŞCĂ
Ne pregăteam, la corturi, să intrăm in baltă.
Luntraşul lui Barbă-Lată a trecut pe lângă mine,
spre „port", încărcat cu toate boclocurile stăpânului,
şi mă minunez odată mai mult cum de le poate duce
toate dintr'odată. D e s l u ş e s c manta, două bidoane cu
apă cu pâslele udate leoarcă, rezerva de cartuşe, scău­
nel, bidon de Flit, binoclu, geanta — cu merinde şi
cu lucruri inutile — faimoasa lui geantă de piele, veş­
nic pântecoasă de abia o mai cuprinde poalele capa­
cului, cu misterioase compartimente interioare şi lo­
caşuri exterioare speciale, pentru anume flacoane late,
la îndemână — lampă electrică, cişmele lungi de cau­
ciuc — nu mai ştiu. Toate le duce Damian dintr'o sin­
gură încărcătură: în amândouă mâinele, pe braţe, pe
umeri, pe după g â t . . .
Probabil Barbă-Lată are în gând o explorare mai
îndelungă.
Iacă, iese şi Barbă-Lată din c o r t . . . Mă gândesc
la vreun biet creştin întâlnindu-1, aşa deodată, la cot
de potecă; cred că nu s'ar chiar simţi omul în prea
largul lui. Arătare, fără îndoială, destul de îngrijo­
rătoare în singurătatea bălţii. Căutătură cruntă de
sub un fel de şapcă de apaş, barbă ţăpoasă, nerasă
de-o săptămână, cu ciudate smocuri la bărbie, o că­
m a ş ă fostă kaki, ieşită de soare, mâneci suflecate, un
vag pantalon de pânză, pătat şi ros, încins cu cartuşe
roată în jurul mijlocului, nişte cisme scofâlcite, puşcă
în mână — în adevăr, apariţia e destul de echivocă;
căci se mai vorbeşte încă, în jurul focurilor din baltă,
despre fioroşi tâlhari, fugari şi adânciţi prin nepă-
trunsuri de stufărie . . .
Cred că aspectul banditesc al bunului m e u prie­
ten vine mai cu deosebire delà acea indescriptibilă
şapcă. E ceva fără formă definită, sau mai degrabă
ceva care poate lua toate formele imaginabile, după
infinitul împrejurărilor. E moale, dintr'o ştofă mai
mult negricioasă, şi, în general, rotundă; un cozoroc
scurt şi strâmb; totul înfundat adânc până peste
C a m p a m e n t u l . N e d e l c u , P a u l e n c o , Barbă-Lată, Coca.
de Col. C. ROSETTI-BĂLĂNESCU
urechi. {,,Contra ţânţarilor", explică Barbă-Lată). E,
în fine celebra lui şapcă nedesrădăcinabilă, nimic ne-
- putându-i-o, în adevăr, smulge din cap, — nici răbuf­
nire de vijelie, nici desiş de trestii străbătut în putere
cu umărul înainte, nici chiar aripă năprasnică de ra­
ţă, după cum s'a dovedit odată, în întuneric, într'o
ciudată întâmplare la p a z ă . . .
— Departe, Barbă-Lată? îl întâmpin.
— P o a t e ; da.
— întorci de m a s ă ?
— P o a t e nu.
Sunt deci lămurit. D a c ă se ţine vremea frumoa­
să, Barbă-Lată se va înfunda şi cotrobăi departe, fă­
ră întoarcere curând. Dar Barbă-Lată ştie că sigur
nu poate fi nimeni în baltă. Furtuna vine câteodată
din senin, iar o împrejurare sau întâmplare neprevă­
zută poate răsturna în clipă, toate planurile. A ş a e.
Barbă-Lată a plecat.
Pornesc şi eu . . .
. . . străbatem de o vreme, în liniştea bălţii, ape
mici, prin lintiţă şi ierbării. . . Din când în când, lotca
lovită de lemnul sticiului sună adânc, ca o doagă. E
sunetul acela foarte deosebit, dus de apă în tăcerea
bălţii până la nebănuite depărtări, vestind întoarce­
rea tovarăşului aşteptat şi întârziat prin noapte —
sau lotcă străină trecând, undeva . . . D e o c a m d a t ă nu
ne ferim de sgomot. P â n ă la grind mergem deschis.
Tăiem o gârlă în piez, o luăm puţin către largul ghio­
lului mare, trecem apoi curmeziş, la lopeţi, o coadă
de luciu ,mai cotim odată, şi intrăm într'o margine
cu risipiri de păpuriş şi de ochiuri ascunse. Cobor.
Lotca va aştepta aici vreme lungă trasă uşor în smârc,
iar Sandu, luntraşul meu — ştiu — va dormi fără griji
tot atâta vreme, în fundul luntrii, cu capul ferit de
soare. . .
Grindul acesta — „Grindul Gâştelor", cum îi spu­
nem noi, căci a trebuit să botezăm unele locuri ca să
ne putem înţelege la cuvinte —• îşi întinde, dintr'o par­
te, o plajă de nisip şi praf de scoici, către largul ghio­
lului. Când se ridică vântul de miază-noapte valurile
largului n ă v ă l e s c şi se preling apoi spumoase peste
ţărmul de nisip; spumegă încă şi peste câteva
bancuri înguste, răsleţite nu prea departe de
mal. P e acest mal şi pe acele bancuri se
strâng sumedenii de gâşte. Vin, la ore hotă-
rîte, de undeva dinspre câmpuri, tăind largul
în piez •— şi se grămădesc, nenumărate, câr­
duri după cârduri, care la apă mică, lângă
mal, care pe nisipuri, nesfârşită mişunare al­
bă şi gâgâitoare. Dela malul de nisip, încoace
către miazăzi, plaja grindului se ondulează
în dune golaşe; apoi încep să birue ierburile
şi curând stăpâneşte din nou balta, cu păpu-
rişuri şi ochiuri de apă, până departe, la altă
margine.
Lămurisem noi, decând tot exploram
prin acele părţi, ceasurile şi obişnuinţele gâş­
telor în revenirile lor către apă. Cele mai
multe veneau peste larg şi poposeau către
mal şi bancuri; altele, mai puţine, trăgeau că­
tre aceleaşi locuri, dar din altă parte, trecând
întâiu peste întinderea de păpuriş. A ş a că pu­
teai încerca cam în trei chipuri o expediţie îm-
 potriva lor. Ori ascuns în pâlc, aşteptai să treacă cârdu­
rile peste păpuriş; ori tupilat în gropan, săpat în nisip
către mal, aşteptai treceri pe deasupra sau aşezări jos,
destul de aproape; ori, în sfârşit, încercai o apropiere
printre dune, până la putinţa să tragi un foc — dar
numai cu glonţ în acest caz, căci mai aproape, hotă-
rît, nu era chip să te apropii peste plaja de nisip.
Poate cel mai m ă n o s fel era la gropan: aveai acolo
prilejuri şi la sbor şi cu glonţ. Dar tupilarea aceea
ca într'un puţ — gropanul era pe sfert plin cu apă
— nemişcarea aceea, sgârcit cu genunchii la gură,
orizontul acela de broască, nu-mi erau prea pe plac.
Din toate, preferam apropierea aceea târâită de in­
dian, peste dune, spre bucuria loviturii cu glonţ. Dar
mai obişnuit încă, combinam aşteptarea în păpuriş,
cu apropierea, apoi, peste dune.
Gâştele începeau să-şi vestească sosirile, dimi­
neaţa, către ceasurile 8V2. A ş t e p t â n d într'un pâlc de
papură văd, spre larg, punctând primele şiruri, din
colo. U n e l e mici şi strânse, abia vreo patru-cinci pă­
sări, altele desfăşurate larg, şiruri lungi şi şerpuitoa­
re, altele în unghiuri regulate — vin toate, lărmuitoa-
re şi vestitoare. U n e l e sboruri scobor lin, dintr'odată
spre apă; altele dau ocoluri, se apropie de faţa apei,
se ridică iar, rotesc şovăitoare de câteva ori, până se
aşează în fine cu larmă mare şi bătăi din aripi ridi­
cate; altele vin de sus în coborâri năprasnice, cu vâ­
jâit de furtună, în minunate jocuri, neaşteptate la o
pasăre atât de greoaie, picând pe rând din slavă, pâ­
nă aproape de apă. Rând pe rând, şir după şir, vin
mereu, ca împroşcate de zarea depărtată. Cele noui
venite sunt primite de jos cu strigări şi bătăi de aripi.
Unele cârduri se alătură celor sosite înainte; altele
îşi aleg loc despărţit, dar li se vor alătura şi lor alte
cârduri prietene. Curând malul şi bancurile se umplu
de trupuri albe. Din când în când se mai ridică un
sbor şi-şi caută alt loc, cu ocoluri joase . . .
Ştiu că cele ce vor trece peste păpuriş au ceas de
sosire mai târziu. F u m e z şi privesc la forfotirea de
dincolo. A p o i aud primul semnal şi din cea-parte. E parte, ca un picior de broască, când din vârful picioa­
un gânsac răsleţ, sus, grăbit şi trompetând gros. Se
scurge o vreme — şi încep să sosească şi­
rurile. P e s t e păpuriş trec de obiceiu înalt, 1
coborînd abia deasupra apei. Dar din atâ­
tea cârduri, mai vin şi unele destul de jos.
Privesc cum trec mereu, unele după altele,
şi mai la stânga, şi mai la dreapta, şi peste
cap — dar sus, prea sus. Mai trece o vre­
me şi deodată, gălăgie mare de multe gla­
suri, tare. N u le văd. Vin jos de tot peste
stuf, lărmuind. îmi dau seama că vor trece
către stânga şi o sbughesc din ascunziş în-
tr'acolo. A l e r g cât pot, să ajung la vreme,
să întru sub şirul lor. G ă l ă g i a se apropie
din ce în ce mai tare. E un şir mare, cu
nenumărate glasuri. Tot pe lângă pâlcuri
de stuf, alerg, alerg . . . Voi ajunge la timp?
Uşor nu e să fugi în aşa teren desfundat,
îmi dau deodată seama că din clipă'n cli­
pă trebue să isbucnească gâştele peste pa­
pura înaltă, — jos de tot. Dintr'un ultim
salt răsbesc într'o tufă de rogoz. îndată
apar şi gâştelel Se iveşte dintâiu cealaltă
aripă a şirului, larg desfăşurat şi niţel în
piez. Sunt oare sub şir? Inima îmi ţă-
căne încă de alergătura prin smârc. Gâştele trec, re­
pede, ţipând, atingând aproape papura — dar cele
mai apropiate sunt încă prea d e p a r t e . . . N'am ajuns
la vreme . . . Şirul s'a depărtat, flamură unduind, cu
mişunări de aripi — şi era să-mi destind încordarea,
când aud vestind încă o frântură de cârd. M'am tu­
pilat de tot: se pare că vin aproape . . . Curând se
ivesc încă trei, grăbind şi ţipând după celelalte — şi
binişor mai aproape. Nu mai şovăi: repede trimit a-
mândouă focurile pe două din ele. Una cade şi buf­
neşte de pământ. Celelalte se ridică brusc, în striden­
ţă de aripi vâslind repezit în aer. Se duc amuţite că­
tre apa deschisă . . . Le urmăresc din ochi: nu mai ca­
de nimic? N u cade . . .
Destul de curând apoi sborurile se potolesc. A u
venit, de-acum, toate la apă şi se înşirue în lung cor­
don pe mal, cu îngrămădiri mai dese pe-alocuri, cu
cete mai r ă s l e ţ s într'altele — pe apă sau pe bancurile
de nisip. Vine de-acolo un svon de gungurit neîntre­
rupt, spart din când în când de stridenţa unei che­
mări clare. Vreme lungă din zi vor sta gâştele acolo,
unele dormind cu capul sub aripă, altele stând înde­
lung de vorbă, altele mişcând puţin pe mal sau pe apă,
sub paza străjerilor. N u mai am nici o grabă. O por­
nesc încet înapoi spre lotcă, cu gâscă doborâtă în mâ­
nă, s'o încredinţez lui S a n d u şi să-mi schimb puşca
cu carabina . . . După o vreme eram întors în margi­
nea dunelor golaşe. Privesc cu binoclul la mulţimea
de jos. E vorba să-mi aleg acum un obiectiv spre care
să-mi îndrept apropierea. Mă hotărăsc pentru un
grup destul de compact, parte pe mal, parte nemişcat
la apă mică. H a i . . . La început mă pot strecura peste
ondulările mai răsărite, îndoit din şale; dar curând
nu mai merge. Lungul dunelor duce paralel cu malul,
pe când eu trebue să răsbesc drept către apă. Trebue
deci să-mi încep meseria de şarpe . . . Binoclul, de-
acum, mă stânjeneşte. II pun în şapcă şi-1 las acolo,
cu semn de recunoaştere. Şi întins pe burtă încep să
mă târăsc încet peste valurile de nisip, lipit cât mai
mult pământului. E un fel de lunecare frântă, când
cu sprijin in coate, când într'un genunchiu dus într'o
relor înfipte în nisip. Mod de locomoţie în care fac-
i
I ) i s c u ( i u n i In f d | a c o r t u l u i ; C o c a , Barbâ-Lată.

Vin gâştele
torul viteză e hotărât absent. In schimb cât se poate
de obositor. P a l m ă cu p a l m ă m ă trag înainte şi-mi a-
duc mereu arma alături, cât mai cu grijă împotriva
nisipului. Din când în când ridic doar un ochiu, pie­
ziş, ca să-mi controlez, o clipă, direcţia — şi m ă o-
presc să suflu. Şi iar pornesc, ciudată lighioană târâ­
toare peste nisipuri. Mă strecor peste ondulări din ce
în ce mai teşite. Praful de scoici îmi roade genunchii,
îmi înţeapă coastele şi-mi frige pielea mai subţire dela
încheetura mâinii stângi; — dreapta îmi stăpâneşte
numai arma. Cu nasul în pământ, v ă d mai în preaj­
mă, ca cu lupa, toate amănuntele nisipului, din fir în
f i r . . . Suflu iar . . . „Când ajung la scoica aia întrea­
gă care luceşte, îmi zic, m ă opresc să observ obiecti­
vul" . . . Ajung . . . Ridic uşor capul. Nimic schimbat:
gâştele sunt acolo, liniştite. Socotesc distanţa, pe cât
se poate. N u merge încă. Ca să a m ceva siguranţă
mi-ar mai trebui încă v r e o . . . hm, cam greu de spus
în m e t r i . . . s'ajung până colo, la grămăjoara de
s c o i c i . . . Sunt însă ajuns aproape de marginea din­
coace a plajei — şi de-acum e primejdie mare. A m
mai păţit-o. Dar tocmai aci e şi plăcerea . . . D e unde
sunt acum, lovitura e prea riscată. N'am lunetă la ar­
mă, prea e x p u s ă în târâiala asta prin nisip. Hai, cu­
raj . . . Şi lunec iar, încet, încet, şchioapă cu şchioapă,
spre semnul ales . . . U n gâgâit sonor m ă lipeşte deo­
dată de pământ. A u şi prins de veste? N u ştiu. Cu
obrazul în praful aspru de scoici, nu v ă d nimic. Stau
mort, aşa cum m'a prins târâiala. Numai urechea ră­
mâne încordată: dacă începe gâgâială tare într'acolo,
cu vestiri şi răspunsuri, atunci e prost. Ascult. Nu.
Gânsacul de strajă nu şi-a mai repetat alarma. Dar
îl ştiu acum atent, cu gâtul ridicat, privind cu capul
într'o parte, spre locul suspect. S a u o fi fost vorba
despre altceva? N'am cum şti deocamdată. Trebue să
rămân împietrit acolo, până îi trece bănuiala. împie­
trirea aceasta m'a prins cu capul culcat pe stânga.
A ş a nu v ă d nimic. S ă ajung cel puţin să-1 întorc, s ă
văd, să-mi dau seama. N u încă. Graba strică întotdea­
una treburile în prilejuri de astea. Şi rămân nemişcat,
cu obrazul încrustat în fărâmăturile de scoică. Trece
aşa o vreme ce mi s'a părut nesfârşită. In schimb
mi-am potolit de tot răsuflarea; doar vinele cefei în­
cep să m ă doară de strâmbătura g â t u l u i . . . Foarte
încet, nesimţit, încep să-mi întorc capul spre partea
cealaltă, încet, î n c e t . . . lângă p ă m â n t . . . Nasul lasă
dâră în nisip . . . î n c ă puţin şi v ă d . . . Da, v ă d . . .
Gâştele sunt acolo, liniştite. M'am temut poate de­
geaba? Cine ştie? . . . Renunţ însă să mai ajung chiar
p â n ă la scoici. Merge şi de unde sunt. Să-mi aleg re­
p e d e o ţintă — căci nu poate fi vorba să tragi la gră­
m a d ă : insuccesul e sigur şi n'are nici un haz. Se în­
tâmplă ca glonţul ochit bine, să facă încă vreo vic­
timă din ceată, dar asta e altă socoteală. A ş a şi vreau
să-mi aleg ţinta, să tind spre această şansă, nu chiar
atât de rară în tir razant. Da, iacă am să ochesc pe
gâscă ceia dolofană, care şi-a întins în lături o aripă
răsfirată a lene; are şi ceva tovarăşe în linia de tra­
gere, până la apă. Cu aceiaşi prudenţă şi încetineală
abia simţită îmi aduc carabina în faţă, trăgându-mă
eu înapoi: e mai sigur decât să umbli cu mâinele prea
pe sus. N'am decât piedeca de răsucit. Cu arma reze­
mată de nisip, sub mână, încerc să ochesc cu grijă.
Mai îndes un cot în nisip, m ă mai sucesc şi înşurubez
niţel din mijloc, iacă merge . . . Trăgaciul la fin . . .
R ă m â n fără suflare şi ochesc a t e n t . . . A m mişcat pu­
ţin tocmai când s'ating t r ă g a c i u l . . . î n c ă odată. î n ­
chid o clipă ochii şi reiau migăloasa şi pasionanta ţin­
tire. O gâscă nu e ceva prea mare prin cătare, la dis­
tanţa asta! . . . Focul a bufnit prelung — şi îi răspun­
de o ameţitoare gălăgie din mii şi mii de glasuri, un
ropot formidabil de aripi, într'o nespusă forfoteală şi
mişunare de s b o r u r i . . . N u mişc, ridic numai capul.
D a c ă nu v ă d om, gâştele se vor întoarce. La început,
prin acea zăbrelire de trupuri şi de aripi nu pot lă­
muri dacă a rămas ceva din focul armei. Dar curând
se limpezeşte m a l u l . . .
. . . Şi câteodată rămâne ceva . . . şi câteodată ni­
mic. Câteodată rămân şi două . . .
A c e s t fel de vânătoare, cu atâta trudă pentru un
sfârşit atât de subţire, poate pare ciudat ori de râs
obişnuiţilor sau doritorilor de „tablouri" impresionan­
te. Recunosc . . . recunosc . . . Dar de data asta re­
nunţ să mai tălmăcesc. In definitiv, să admită şi dum­
nealor că sunt cam într'o ureche . , .
. . . Odată, dela gropan, îmi r ă m ă s e s e pe loc, tot
aşa din glonţ, două gâşte. A d i c ă nu tocmai p e loc, cel
puţin pentru una din ele. A c e a s t a a doua, rănită, a
plecat pe apă. Mi-am luat puşca cu alice, am ieşit din
gropan şi am alergat spre mal, s'o opresc. Din margi­
nea apei i-am adresat un foc inutil: gâscă se depărta
spre larg. Intru în apă după ea. Eu grăbeam, gâscă
grăbea. In stropuri mari şi împroşcând apa ca un hi­
popotam (îmi închipui), grăbit, m ă apropii — când
gâscă se cufundă. 0 v ă d înotând, întinsă, cu aripele
niţel desfăcute, între două ape. Grăbesc şi mai tare.
Când iese gâscă îi mai trimit gâfâind un foc. O îm­
bracă alicele, dar n'o opreşte. Se afundă iar — şi eu
împing după ea, tot mai spre larg. Urmărirea conti­
nuă învierşunată, cu necaz, cu gâfâială şi stropituri.
Când, după încă un foc, a rămas biata gâscă pe loc
şi-am ajuns la ea, aveam apă până la furca pieptului.
A m ieşit leoarcă, se înţelege, stropit pâ-
nă'n cap, — iar din cisme cu ciudate
sgomote de piston. Tot din cisme mai
ţâşneau şi mici geyzeri pitoreşti, de prin
unele găurele . . .
Căci trebue să spun că adoptasem,
atât eu cât şi Barbă-Lată, principiul în­
călţămintei p e r f e c t . . . permeabilă. Bine
înţeles, numai în expediţiile de vară. F e ­
lul nostru de viaţă în baltă, supuşi ne­
prevăzutului, explorând prin funduri ne­
ştiute, lăsând ades barca pentru cerce­
tări cu piciorul, hotărîte pe loc, cu va­
riate întâmplări în locuri necunoscute,
ori chiar simple scoborîri din luntre ca
să ajuţi la împins în glod adânc, ori
prin apa desişurilor de trestii, de stră­
bătut în putere, felul acesta de viaţă şi
de vânătoare nu se putea asemăna par­
tidelor prevăzute, cu program bine sta­
bilit dinainte la loc ştiut: numai în lotcă
sau numai la p a z ă nemişcat sau numai
la becaţine pe locuri cunoscute. Noi, dela
smârcul becaţinelor ne pomeneam deo­
dată într'o aventură cu apă până la bu­
ric. D a c ă aveai atunci cişmele de cau­
ciuc, nu-ţi mai rămânea decât să le Se ridică o p e r e c h e d e rate mari.

goleşti filozofic ca pe nişte găleţi, după ce te
mai şi udaseşi şi până la umăr ca să le . . .
pescueşti şi extragi din glodul fundului. A m încercat
în tot felul, se înţelege. Dar pentru acele expediţii
ne-am oprit la cisme sau bocanci ale căror primor­
diale calităţi erau să fie cu suficiente ieşiri pentru eva­
cuarea apei. D e unde şi pitoreştii geyzeri despre cari
pomeneam adineaori . . . Dar şi cu găurile acestea am
avut de învăţat câteceva. Astfel, şi înainte de toate,
nu se cădea să fie gaură în talpă: cine a umblat pe
grozava greblă a unui fund de trestii tăiate scurt va
înţelege dece; încă mai bine va înţelege cine s'a îm­
puns vreodată în amarnica castană colţurată a corna-
c i l o r . . . Dar nici în piele, găuri mai mari, nu mai în­
găduiam să fie; apa să iasă prin cusături sau găurele,
— dar atât. A ţ i avut vreodată dumneavoastră lipitori
intrate în cismă? N u ? Nici nu vă doresc. Noi am avut.
Odată a fost aşa: venisem în aceiaşi barcă cu
Barbă-Lată, îl lăsasem lângă nişte trestii, cu apă
până aproape de genunchi, şi eu rămăsesem în lotcă,
mai încolo într'un stuf. La un moment aud că mă chia-
mă. Dar nu era chemare obişnuită, era răget de pri­
mejdie. Grăbesc. V ă d pe Barbă-Lată zorind de foc.
ridicând stropi mari şi cu figura crispată. II ajung, îl
ajut cu Damian să se ridice în barcă.
— Trage, măi cisma, ne prezintă el piciorul
stâng.
— Dar ce e, Barbă-Lată? întreb intrigat.
— N u ştiu, geme Barbă-Lată, dar m ă înţeapă
groaznic.
II ştiam eu pe Barbă-Lată cam exagerat la înţe­
pături sau întâmplări cu ceva durere, dar acum părea
să fie ceva serios.
— A u ! chelălăie Barbă-Lată. Şi că trage-o o-
dată, ce dracu! se mai burzulueşte el la Damian.
In fine cisma e extrasă. Ciorapul, ghiomotoc spre
vârf, lăsase piciorul gol, iar pe latura piciorului o
enormă lipitoare era fixată de Barbă-Lată. Trebue să
spun numai decât că Barbă-Lată are cea mai violentă
scârbă şi groază pentru atingerea acestor cu a d e v ă ­
rat oribile lighioane.
— Scoate-o! urlă Barbă-Lată înspăimântat.
D a c ă credeţi că e aşa uşor de desfăcut o lipitoa­
re vă înşelaţi. Dar în fine am scos-o. Curge sânge.
Barbă-Lată e ca după o operaţie. Mai răsuflă el pu­
ţin, îşi trage apoi cisma şi se dă jos, liniştit. Mă de­
părtez şi eu cu luntrea. Dar nu trecuse nici cinci mi­
nute, când aud un răcnet şi mai groasnic de chemare.
Mi se părea improbabil să se repete întâmplarea cu
lipitoarea, ce D u m n e z e u ! U n nou ţipăt de disperare
m ă face să grăbesc. Barbă-Lată venea ca un balaur.
Nici n'aşteaptă să oprim şi se prinde de marginea băr­
cii, să-şi facă vânt înlăuntru. A m fost pe punctul să
ne răsturnăm toţi peste cap. Mă cam supăr.
— Da' ce, frate, ai căpiat?
— Li-pi-toarea!! urlă Barbă-Lată îngrozit, atâr­
nat de barcă.
In fine, îl tragem sus. D e data asta Barbă-Lată
ne prezintă cisma dreaptă.
— Trage-o! gâfâie Barbă-Lată.
Veţi crede sau nu; n'are importanţă. Dar auten­
ticul adevăr este că o a doua lipitoare era fixată şi de
acest picior al lui Barbă-Lată. Nu mai descriu scena.
Dar Barbă-Lată n'a mai coborât din lotcă . . .
— înţelegi, măi, îmi explica el ceva mai târziu,
prima oară nu ştiam ce e; dar a doua oară, să ştiu că
sunt cu lipitoarea în cismă şi să nu pot face nimic,
era să-mi vie nebunie!
In adevăr, bietul Barbă-Lată, în apă până la ge­
nunchi, departe de orice mal, nu putea măcar să se
aşeze ca să-şi tragă cisma. Era condamnat să fie supt.
Dar de-atunci, nu mai purtăm, niciunul, cisme cu găuri
„periculoase".
Mi se pare că era, nu mai ştiu pe unde în vechi­
me, un supliciu în care osânditul era uns cu miere şi
lăsat apoi în soare, să-1 n ă p ă d e a s c ă muştele până la
istovire. Acei imaginativi călăi nu erau, desigur, oa­
meni din baltă. M'am gândit deseori la groaznica
soartă a unui om gol, legat de stâlp, jumătate în apă
şi jumătate afară, părăsit în baltă. A r fi golit de sân­
ge şi de viaţă, până la cea din urmă picătură, în cea
mai hidoasă moarte: supt de viu de roiuri de ţânţari
şi de hâdoşenia ghemurilor de lipitori.
(La evocarea acestui tablou Barbă-Lată se cutre­
mura îngreţoşat şi poftea numai decât un cognac
mare).
A m avut adeseori pe cişmele înalte de cauciuc
spectacolul hidos al acestor ghemuiri de lipitori. S e
opreau la linia uscată a cismei, şi s e g r ă m ă d e a u acolo,
glomotocuri, pumni întregi d e viermuire scârboasă,
de trupuri amestecate, de încolăcituri şi şerpuiri ne­
gre, ghem spurcat din care se înălţau capete subţiri
orbăcăind în sus. Oribil spectacol. A m avut prieteni
cari nu puteau rezista scârbei şi ameninţării, şi s e lip­
seau de p a z ă şi de vânătoare. In expediţiile noastre
n'am suferit prea mult de această urâţenie, dar cu­
nosc unele bălţi mici şi glodoase în cari lipitorile e-
rau o adevărată pacoste. P e lângă atacul vânătorului,
orice p a s ă r e căzută o găseai infestată de aceste scâr-
boşenii lacome de sânge. Iar d e pe vânat, la înapoiere,
se mai suiau şi pe noi. Era să intrăm odată cu maşina
în şanţ din pricina unei lipitori ajunsă pe ceafa lui
Barbă-Lată, Dar aceasta se petrecea prin alte locuri
decât ale expediţilor noastre.
In ce m ă priveşte, din toate cutreerările mele
prin bălţi, păstrez amintirea celei mai insuportabile
împunsături, — care n'a fost însă nici de ţânţar, nici
de lipitoare, nici de cruntul ţepuş al cornacilor. B ă ­
l ă c e a m prin apă, ud p â n ă l a coapse, când m'a fulge­
rat deodată o împunsătură ca de ac înroşit în foc, în-
lăuntrul coapsei. Ce dracu? M ă scarpin, mai umblu,
când m ă s ă g e t e a z ă iar, p â n ă la gemăt. Ies la m a l să
inspectez locul. M'aplec p e coapsa goală — nimic; pe
rufă, pe pantalon — nimic. — „Bizar", îmi zic. Toc­
mai era să m ă îmbrac la loc, nedumirit, când m ă stră­
punge din nou, amarnic, sula de foc. Mi-era locul sub
ochi; m'aplec iar şi descopăr acum un minuscul punct,
roşu-aprins, — ceva cât un vârf de ac. A m şters cu
batista şi am regăsit acel punct roşu p e batistă. N u
era sânge. Era ceva viu, c e anume nu ştiu nici azi, un
fel d e minuscul păianjen rotund pe cât am putut l ă ­
muri. D e unde găsea acea infimă vietate atâta putere,
atâta răutate şi venin ca să s ă g e t e z e aşa crâncen go-
gemite om, nu ştiu — şi m'am minunat. A m căutat s'o
identific, răutatea aceea, prin cărţi, mai târziu. Dar e
atâta clocot şi mişunare de viaţă hâdă prin glodurile
şi apele bălţilor, încât n'am ajuns niciodată să m ă
descurc şi să-mi cunosc, sigur, duşmanul acela mic,
roşu şi hain.
Mai aveam în expediţiile noastre o categorie de
„inamici".
Pentru cercetările ornitologice ce ne pasionau, ne
trebuiau e x e m p l a r e din toate speciile bălţii — şi nu
era întotdeauna prea uşor să dobândeşti unele din
ele. Căci e mai lesne să te întorci încărcat c u un bu­
chet mare de raţe săgetând în p a z ă de seară, dacât
să ajungi să întâlneşti şi să te faci stăpân pe cine ştie
ce neam de pasăre rară, d e fluerar sperios, ori de
prundaş mărunt cât vrabia. Neamurile cari ne făceau
în necaz şi zile fripte, le decretam noi „inamici". In-
tr'un rând intraseră Culicii (Numenius) în această ca­
tegorie. Deveniseră o a d e v ă r a t ă obsesie. U n şir întreg
de ghinioane, d e focuri scăpate, de împrejurări po­
trivnice ne dusese la exasperare.
— . . . şi vezi de „inamici", era recomandarea ne­
lipsită la orice despărţire de Barbă-Lată.
A c e ş t i culici, pasăre destul de mare, cu cioc lung
şi încovoiat în jos, ca al Ţigănuşilor, cu fluerat carac­
teristic, melancolic în înserarea bălţii, se dovedeau a
fi şi păsări foarte înţelepte prin prudenţa şi veghea
lor statornică. P e margini de ape sau pe tăpşane verzi
erau inabordabili. In sbor peste stufuri aveau un ta­
lent deosebit ca să te descopere sau să s'abată mereu
în afară d e bătaia puştii. In tot cazul, trecuseră zile
de urmăriri, fără să fi putut măcar doborî unul sin­
gur, — chiar din neamul cel mai obişnuit. Turbam.
La auzul flueratului lor, ori care ar fi fost situaţia în
care n e găseam, parcă ne sguduia un curent electric:
ca înţepaţi săream din cort cu puşca în mână, ori o
sbugheam ca de strechie în pâlc de stuf de ne g ă s e a m
la luminiş, ori ne lipeam fără şovăială în smârc dacă
n'aveam adăpost; le adresam în orice prilej focuri
la depărtări e x a g e r a t e — doar, doar o c ă d e a unul.
Zadarnic şi nimic. Nenorocul ne urmărea necurmat.
N u departe de corturi era un tăpşan verde, lat,
mărginit într'o parte de apă şi dintr'alta cu papură.
Intr'o zi v ă d culicii pe tăpşan, acolo! Era culmea sfi­
dării! La nasul nostru! Dar cum să-i apropii? P e s t e
tăpşan sau pe apă, absolut exclus. O singură ş a n s ă
aveam: să ocolim prin papură până în dreptul lor şi
să pândim de-acolo: poate s'or apropia, ciugulind,
spre marginea noastră — sau or trece peste stuf când
vor pleca în zbor. Excitaţi, Barbă-Lată învectivându-i
mormăit, dăm roată pe după corturi şi ne a ş e z ă m la
pândă, întinşi la p ă m â n t în marginea stufului. A fost
o lungă aşteptare, neslăbindu-i nici un minut din câm­
pul binoclului. Culicii ciugulesc paşnici, împrăştiaţi
prin iarbă şi unii par a se apropia de noi, încet. Sun­
tem plini de speranţe.
— Hai, hai, îi încurajează Barbă-Lată încet, dar
rânjind fioros.
î n c ă puţin şi o să putem încerca un foc. A m pus
m â n a p e arme. Dar deodată capetele se ridică, piui­
tul lor tihnit s e preface fluer de alarmă — şi culicii
sboară spre marginea apei. Apoi, severă, crâncenă,
cu aripi nemişcate, se iveşte în plutire joasă şi prici­
na spaimei. A c v i l a trece, rigidă şi indiferentă la sudăl-
mile lui Barbă-Lată. D a r hotărît, ghinionul ne urmă­
reşte! N u ne rămâne, totuşi, decât aşteptarea. Culicii
îşi vor relua curând ciugulitul peste iarba tăpşanului.
Şi în adevăr, şi-1 reiau. D a r trece vreme nespus de
lungă p â n ă se mai apropie iar. A ş t e p t ă m cu răbdare,
resemnaţi — dar şi înciudaţi de încetineala şi fante­
zia hoinărelii acestor pasări în ciugulirile lor negră­
bite. Oricum, se apropie. N u erau însă, încă bine în
bătaia puştii, când auzim dinspre corturi un fluerat
săltăreţ d e sârbă. Barbă-Lată tresare ars. Şi curând,
din stuf, senin, liniştit şi fluerător, bălăngănind două
găleţi goale, apare fără grabă, Tabaran, ajutorul bu­
cătarului nostru. Merge să ia apă la gârlă, fără îndo­
ială. Merge ca omul care se ştie singur şi nevăzut în
p u s t i e . . . D a r culicii l-au văzut, ei, şi răspunzând cu
fluerături în două tonuri — cuu-liic! — s'au ridicat
g r ă b i ţ i . . . şi pleacă, d e f i n i t i v . . . Suntem în adevăr
exasperaţi, Barbă-Lată e gata să facă explozie şi să
se repeadă la Tabaran. II fac totuşi să înţeleagă, a-
mărât şi eu. că bietul om n'are în definitiv nici o vină,
culicii neintrând în vreun fel, în treburile şi consem­
n e l e sale. Barbă-Lată se potoleşte g r e u . . .
— Şi mai şi flueră, pezevenghiul! se mai revoltă
Barbă-Lată încă înciudat.
In adevăr, bălăgănindu-şi găleţile, calm, neştiu-
tor de furtuna ce deslănţuise, Tabaran continuă să mot, ca o stafie, stârcul nopţii se l ă s ă lângă tine în
fluere senin — spre apă . . . sbor neauzit şi moale de buhă... Era deacum întuneric.
Ghinionul cu aceşti „inamici" 1-a spart Barbă- Tot la ceas foarte hotărît începeau să mişte şi ra­
Lată într'o zi, neprevăzut, dintr'un stuf unde se aşe­ ţele prin pânzele serii. Câte una, câte două, sau un­
zase pentru p a z ă la raţe. Şi de-atunci, a mers — atât ghiuri grăbite, sus, trecuse şi mai devreme, pe lumină
cât am avut nevoie. A r e şi nenorocul, se vede, legile încă. Dar nu e încă „trecerea". Când a scăzut însă
lui neştiute. ziua candelă, deodată, cu şuer năprasnic de vijelie,
Focurile de puşcă cele mai dese trosneau în pa­ începe . . . In sbor ameţitor a vâjâit stol de răţuşte —
zele de seară la raţe. şi altul iar, nălucă. E un v â j ! de-o clipă în noapte.
N u oriunde în baltă — precum se ştie — e loc de Cu săgetări de vifor, raţe mari au vărgat o secundă
„trecere" şi deci de pază. In explorările şi hoinăre- zarea . . . Trec raţele, praştie . . . In jur, aşezări pe
rile noastre dibuiam însă astfel de locuri —• schimbă­ ape din ce în ce mai dese, n e v ă z u t e . . . U n măcăit clar
toare de altfel, câteodată — şi le foloseam apoi, pe se ridică d e colo, învăluit de noapte . . . Dincolo, câ­
vreme prielnică, împreună sau singurateci, — fiind a- râiri uşoare . . . Şi iar vârtej de sbor, scurt, cu şuer
cesta şi principalul nostru mijloc de reaprovizionare a ascuţit de a r i p i . . . Ţ e s raţele în văzduh căi nevăzute
campamentului cu hrană. Locurilor acestora de pază, şi d e s e . . . Din când în când o fâlfâire potolită de
împrăştiate în largul bălţii, le dădeam noi de obiceiu a r i p i . . . îşi caută loc, fluturând, o pereche prin preaj­
un nume, ce ne prindea bine ca puncte de reper şi de mă . . . Şi în jumătatea de ceas cât ţine frământarea
înţelegere în vorbirile noastre — „La Nuferi", „Balta şi săgetarea aceasta de vifor, puştile aruncă, grăbite,
cu cornaci", „Ochiul lui Barbă-Lată", „La Gâscă pier­ fulgere scurte în noapte. E un tir de iute îndemânare,
dută" — şi multe altele, după vreo anume deosebire foc aruncat în frântură de clipă, fără o şovăire. La
a locului sau a vreunei întâmplări de-a noastră. Erau năluca nopţii răspunde fulger de gând şi mişcare . . .
locuri de pază în luntre şi erau locuri de pază pe pi­ Cu sgomot şi plescăit în apa spartă ca de piatră iute,
cioare, în apă sau în margini cu pâlcuri de stuf. sau cu bufneală surdă de pământul moale — îţi nu­
Ceasurile acelea de înserare — ţânţărimea pusă meri isbândirile. . . Cinstit e, după ce-ţi culegi raţele
de o parte — aveau întotdeauna un farmec deosebit găsite, să-ţi numeri şi cartuşele trase . . .
în baltă. Erau apusuri de soare, uneori glorioase, cu A c u m e întuneric de t o t . . . Balta s'a potolit. Iei
măreţe ţâşniri de flamuri şi topiri bogate de aur, şi drumul înapoi spre corturile depărtate. In legănatul
erau alteori de o nespusă delicateţă, cu colori şi nuan­ lin al lotcii, pe căi abia ghicite, treci în lung de hăuri
ţe de pastel, atât de fragede, de limpezi şi îmbinate, de umbră adâncă, luneci alături de pereţi de beznă
de parc'ai fi putut face un cântec din ele. Câteodată, şi şoapte — şi răsbaţi, deodată, în luciuri cu tainică
soarele stins de raze, ca un trup greu, se împungea vrajă de oglindă. Lotca trece neagră printre tremu-
în suliţele trestiilor şi
înneca zarea întreagă
cu sânge, mai înche­
gat şi mai închis cu
cât se împletea cu
noaptea. Alteori totul
se desfăşura în învă­
luirea unui cenuşiu
foarte fin de mărgări­
tar, abia suflat cu un
abur vioriu . . .
încet, peste bal­
tă se lăsa înserarea.
Se stingeau unele svo-
nuri şi chemări şi
năşteau altele, mai
tainice. P e rând, şi la
vreme hotărîtă, tre­
ceau anume stoluri de
pasări spre hodină —
ceata ciorilor, nagâ-
ţii vânturaţi, pescăru­
şii în polcuri... Apoi,
în aburul îndesit al
serii, se iveau dintr'o-
dată chirighiţele ne­
gre ţesându-se, o vre­
me, în sboruri iuţi pe­
ste ape. întârziat, un
culic mai trecea gră­
bit undeva, nevăzut,
aruncând par'că spe­
riat, lunga-i chemare
melancolică peste în­
tinsul bălţii. F ă r ă sgo- Dubleu.
rări de stele înnecate . . . O pasăre a ţipat a spaimă
undeva în noaptea stufului; apoi tăcerea se închide la
loc peste baltă. A-rar, sună adânc doar doaga luntrii,
lovită de om . . . Şi'ntr'o vreme, mai jos ca altele, a
răsărit o stea roşcată, încolo spre stânga . . .
— Felinarul, şopteşte tovarăşul.
Destul de curând de-acum, vom fi ajunşi la cor­
turi . . .
Dis-dimineaţă. Din cort ai făcut un pas şi eşti nu­
mai decât cuprins în măduva Firii, ca un lucru al ei,
amestecat în răcoarea bălţii. Soare nou împunge su-
liţi poleite printre stufuri. P e frunzele papurii, pe foi
de nufăr, pe ierburi şi pânze de păianjen roua s'a-
prinde cu focuri mici de curcubeu; în umbră e doar
praf de argint aburind verdele trestiilor. La o băltoa­
că de aur o păsăruică a venit grăbită şi se scaldă,
sburlită ca un ariciu mic de puf. U n fir de fum urcă
drept în sus în răsuciri albastre. In văzduhul aurit
trec fremătări şi svonuri de a r i p i . . . Dimineaţă, ca
atâtea alte dimineţi cunoscute — şi totuşi, cu farmec
mereu primenit de încântare nouă. Şi deodată, îţi dai
seama ca în sguduirea unei revelaţii, pe lângă câte
minuni treci nepăsător şi orb — şi cât de rar te o-
preşti dintr'o zadarnică goană, ca să înţelegi încânta­
rea cea adevărată a lucrurilor . . .
— D ă m o raită? răsare Barbă-Lată lângă mine.
— Dăm.
Ieri fusese zi grea pentru toţi — şi noi şi luntraşi.
Azi am hotărît ceva fără aventuri. O hoinăreală prin
preajmă, încet, la sărite din barcă. P l e c ă m împreu­
nă . . . Lotca lunecă încet, la sticiu, alături de tot cu
stuful înalt al gârlii. Lişiţe piuie şi cârâie din trestii
sau ieşite la luciu. Când ne mai apropiem, se cred ne­
apărat obligate să se dea'n spectacol, cu neîndemâ-
natece sburătăciri şi ridicole pedalări repezite peste
faţa apei.
Material ornitologic (Autorul, Barbă.Lata).
— A i putea să le adresezi un „plici", mă îmbie
Barbă-Lată, ştiindu-mă amator de glonţişor pe astfel
de ţinte.
Nu; n'am chef deocamdată. Trecem mai de­
parte în lungul peretelui de trestii. Un cârâit lung de
alarmă şi o fugăreală la adăpost a lişiţelor nesperia­
te încă de noi vesteşte răpitoare pe-aproape. Da, iacă
heretele de baltă dând roată, cu aripi nemişcate. Vi­
ne . . . şi-apoi brusc coteşte: ne-a văzut. Prea târziu:
a plesnit sec puşca lui Barbă-Lată.
— Ieste, înregistrează calm Barbă-Lată, care nu
iartă nici unul, „din principiu".
Sunt cam mulţi, e drept — şi cad puţini în aceste
pustiuri.
Dar la focul armei, cu măcăituri speriate, a săl­
tat ceva mai încolo din stuf, o pereche de raţe mari.
Surprins, al doilea foc al lui Barbă-Lată plesneşte
grăbit.
— N u ieste, înregistrez şi eu calm, privind cum
se înşurubează raţele în cer, spre un nouraş alburiu.
Barbă-Lată mormăie ceva şi-şi încarcă arma.
Lotca lunecă mai departe. Intrăm acum într'o
margine de păpuriş, cu apa acoperită dintr'o parte
cu nuferi şi dovlecei. Barbă-Lată ia în primire partea
stângă, eu cea din dreapta. Foarte încet, îşi face loc
luntrea printre foile dese. Din când în când sar raţe
mari m ă c ă i n d sau pâlpâie raţe mici, — unele singu­
ratece, altele perechi sau în pâlcuri mărunte. Sar şi
din stuf şi dintre frunze . . . Pac!... fleoşc! Pac-pac!...
p l e o s c ! Merge . . . U n stol de răţuşte a săltat prea de­
parte. A l t u l dă roată . . . A t e n ţ i e ! se'ntorc peste stuf,
vârtej, sticlindu-şi pântecele argintii. . . V â j , pac-pac!
pac-pac! . . . H m . . . A l e cui să fie cele trei căzute?
A fost cam la g r ă m a d ă . . . N'are importanţă între
mine şi Barbă-Lată — decât când ne tachinăm. Nu­
mai să le găsim în frunzăria asta. A m găsit două. A
treia nu-i, nu-i şi nu-i. Renunţăm.
— A i ghinion, declară Barbă-Lată, ca un lucru
bine stabilit că pierderea mă priveşte personal.
A h a ! înţeleg. îşi revendică dubleta . . . Hm . . .
N e urmăm dibuiala. Mai pică câteva. Câteva se
duc sănătoase, „trimise la Primărie" . . . O raţă mare
a sărit din stuf, niţel în spate, în partea lui Barbă-
Lată, cam peste mână. P a c ! nu. P a c ! nu. Barbă-La­
tă o urmăreşte din ochi. S ă n ă t o a s ă . . .
— Unde-i mai fi găsind în pustia asta? întreb eu
cu interes.
— Ce să găsesc? mârâie Barbă-Lată cu ochii la
raţa din ce în ce mai mică.
— Primărie. Barbă-Lată.
Barbă-Lată îşi schimbă cartuşele cu un mic surâs
într'o parte. Neaşteptat, tăind <*ârla peste noi, săge­
tează un răţoiu spre dreapta. P a c ! atât am avut vre­
me să-i arunc, un foc . . . inutil.
— La Municioiu! exclamă radios Barbă-Lată.
Apoi, câte o dubletă corectă şi indiscutabilă pen­
:
tru fiecare, ne duce până aproape de sfârş tul hoină­
relii noastre.
— Superb! îşi clasificase singur Barbă-Lată du­
bla reuşită.
Puţin după aceea venise şi dubleul meu.
— Elementar, declarase Barbă-Lată, cu gest de­
gajat.
N e întorceam acum pe altă cale. de apă deschisă,
în depanările lungi şi svâcnite a lopeţilor. P e civitul
cerului, desfăcut larg din strâmtoarea stufului, se des­
prind, albi, pescăruşi vâslind cu aripi ascuţite şi lungi.
Foarte sus, necrezut de uşori, ca nişte gheme d e pu­
furi albe legănate de vânt, joacă un sbor de pelicani.
Cine cunoaşte ciudata pasăre, mare şi greoaie la pă­
mânt, nu poate decât să rămână încremenit de mira­
re şi să se minuneze lung privind la acel joc uşor de
fulgi, topiţi în slava cerului. Dar astfel, lumea bălţii
era mereu făcută din contraste şi compensări. Şi-îmi
închipuiam, aşa, privind spre înălţime, că şi pentru
acele babiţe lacome şi urâte, îmbâcsite cu grea duh-
neală de peşte, jocul acela graţios şi eterat în tăriile
albastre de sus, era ca o purificare de urât şi o împă­
care cu frumuseţile lumii. A d u c e a u şi acele lighioi,
cum puteau, jertfă şi laudă Firii sau „celui necuprins,
cel care a pus codrii cu măsură şi munţii cu cumpăna
cunoştinţii, cel ce numără cetele stelelor şi picăturile
de rouă, şi urmăreşte suflările vânturilor" . . . după
cum prea frumos spune monahul Ioan Mavropolu în
cartea lui Melchisedek.
Lunecam peste ape uşor unduite, cu murmurul
acela mărunt de clipoceală, când valul vine să se sfâr­
şească moale de laturile lotcii. P e întinsul apelor tre­
cea suflare domoală de vânt cald. R e c ă z u s e m cu Bar-
bă-Lată în obişnuitul nostru mutism — fiecare cu gân­
durile şi simţurile sale. N u este, cred, mai bun semn
de adevărată intimitate, decât să nu te simţi înda­
torat să v o r b e ş t i . . .
Din faţă s'apropie dungă şi, mai de-aproape, sta­
vilă deasă de stuf. Curând o să străbatem prin por­
tiţă ştiută între papuri, apoi răsbim din nou în gârlă S i n g u r in vânt... (Autorul).
cu înalt de trestii într'o parte. In stânga, destul de
larg şi în lung cu malul apei, se întinde smârc presă­ că în ziua aceea am avut şi surpriza „salatei ţără­
rat cu tufe d e rogoz. De-aci până la corturi nu mai e neşti", după nomenclatura lui Alexandru, bucătarul
prea departe. nostru. Dacă nu o cunoaşte cineva pot să spun cum
— î n c e r c ă m vreo becaţină, Barbă-Lată? se face. Iată: se taie ceapă mărunt, se pune sare, oţet
E aci loc bun p e care l-am călcat de-atâtea ori. şi untdelemn . . .
Debarcăm şi trimitem lotca la „port"; ne vom întoar­ — Ei, şi pe urmă? va întreba cineva.
ce pe jos, străbătând smârcul până la corturi. N u mai e nici un pe urmă. A s t a e; gata. M'am
— Sşceek, sşceek, s ş c e e k . . . a şi sărit una, săge- mirat şi eu.
tare frântă . . . La sarcasmele lui Barbă-Lată, A l e x a n d r u a ră­
Becaţinele! E poate focul cel mai atrăgător şi ti­ mas demn, apărându-şi creaţia. Dar şi-a acoperit to­
rul cel mai pasionant din baltă. A m scris a l t ă d a t ă tuşi retragerea, la sfârşit:
despre el şi despre ele, cu amănunţimi de îndrăgostit. — Apăi, în pustia a s t a . . .
Domniţele bălţii! Era odată să-mi frâng piciorul şi Şi zilele treceau după zile, fiecare desfăşurân-
altă dată să-mi scot un ochiu pentru ele . . . Regina du-şi încet ceasurile în alte privelişti, cu alte simţiri
tirului din toată vânătoarea cu alice! Şi Regină ră­ şi alte învredniciri — printre cari picurau sau se îm­
mâne, până'n farfurie! Şi umbletul acela greu, în bo- pleteau focuri de puşcă. Dela focul neprevăzut ru­
bote, infernal câteodată . . . pând scurt tăcerea — vreo cucerire de ornitholog —
— Sşceek, sşceek, s ş c e e k . . . şi până la trăsnetele dese vărgând noaptea cu limbi
Bucuria isbândirilor. . . Focuri cad multe; n ă s - iuţi de foc in pază, prilejuri erau destule. Şi mulţu­
drăvanele mai puţin... Sşceeek, sşceek, pac!... Sşceek, miri. Şi înciudări de o clipă, prefăcute în haz pe urmă.
sşceek, pac! pac! sşceek, sşceek, sşceek . . . Dar erau şi mai multe prilejuri, când armele rămâ­
— îndrăcită pasăre, rezumă Barbă-Lată când ne neau mute şi eram numai ochi deschişti, peste pacea
întâlnim spre corturi, cu câteva ciocuri lungi la cio- ori dramele bălţii. Viaţa forfotea nesfârşită — dela
chinar. firul de broscariţă împingând încăpăţînat din întune­
— Divină, Barbă-Lată, divină, îmi apăr eu dom­ ricul apei spre lumina de-afară, şi până la roata din
niţa. cer a heretului, — roată ce se va rupe, deodată, în
Dar de f a p t . . . e divin de îndrăcită . . . N u ştiu linie brusc scufundată în stufişuri, şi de unde va ţipa
dacă se poate . . . a spaimă o viaţă în primejdie . . .
A j u n g e m la sălaşul nostru. Cred că ce ar isbi Dintr'un pâlc de papură ascult cum fierbe balta
dintâiu un străin, ar fi acele neaşteptate cisme înfipte sub soare, până in adâncuri. Şi neaşteptat, aproape
răsturnat în beţe, să se svânte la vânt; ciorapii şi pan­ de tot, măreţe, în sbor vânjos, despicând puternic ae­
talonii aceia întinşi şi crăcănaţi pe pânza cortului, să rul în vâslire stridentă de pene tari, trec trei lebede
se usuce la s o a r e . . . Din cotlonul bucătăriei se răsco­ in şir, cu gâturile întinse şi ciocuri roşii. Minunată a-
leşte fum . . . rătare. De aşa aproape, impresia dintâiu e de putere.
— Gata m a s a ? strigă Barbă-Lată. Apoi, cu depărtarea, se împleteşte graţia cu frumo­
Nevăzut, bucătarul dă glas favorabil. Mi se pare sul acelui alb întins şi nepătat, plutind în albastru.
S e duc cele trei lebede, din ce în ce mai mici, se tot
duc, una după alta, mai mici, mai mici, fulgi strălu­
citori în soare, până se topesc în zarea lacului întins
— spre Nord . . .
A m înregistrat din obişnuinţă: Cygnus olor . . .
„RĂPITOARE
a) Nevăstuica.
V e n e a m d i n c o n t r o l u l t e r e n u l u i î n s o ţ i t de doi p a z ­
n i c i . C â n d s ă t r e c e m pe l â n g ă u n u l d i n cele ş a s e h e l e ş t a e
v e d e m o n e v ă s t u i c a , c a r e , o b s e r v â n d u - n e î n p a p u r i ş u l de
pe m a r g i n e a l a c u l u i , s'a r e t r a s . N e - a m a ş e z a t l a d i s t a n ţ e
p o t r i v i t e , cu a r m e g a t a d e a t r a g e şi a m î n c e p u t s ă i m i t
sisăitul şoarecelui. E u e r a m la mijloc. Nevăstuica apare,
d a r c â n d u n u l d i n p a z n i c i , c ă r u i a îi v e n e a m a i a p r o a p e , a
r i d i c a t a r m a l a ochi, a o b s e r v a t m i ş c a r e a şi a d i s p ă r u t .
C a z u l s'a r e p e t a t . A m s p u s s ă n u m a i t r a g ă n i m e n i , ci a-
m â n d o i s ă s t e a n e m i ş c a ţ i . Apoi a m e p o l a t a r m a şi a m che­
m a t , p â n ă ce n e v ă s t u i c a a v e n i t î n b ă t a i a a r m e i m e l e şi
a m p u t u t s ă o î m p u ş c . Notez c ă n i c i u n u l n u n e - a m ca­
m u f l a t , căci nioi n u a v e a m cu ce.
L u c r a m m a i m u l ţ i î n t r ' o m a g a z i e , c â n d de s u b lăzile
de clocit, p e c a r e v r o i a m s ă le m u t ă m p e n t r u clocitul o u ă -
lor de f a z a n i , r ă s a r e o n e v ă s t u i c a . N ' a v e a m n i c i u n u l a r m ă
cu n o i . A m t r i m i s u n o m să-şi i a a r m a şi c a n e v ă s t u i c a
i z g o n i t ă d i n c u l c u ş u l ei, s ă n u plece d e p a r t e , p â n ă v i n e a r ­
m a , a m sisăit. A d i s p ă r u t la m i ş c a r e a u n u i a din lucrători,
şi c â n d a sosit a r m a , a m o r d o n a t l i n i ş t e , a m l u a t o m u l cu
a r m a l â n g ă m i n e şi a m c h e m a t . A v e n i t p â n ă l a c â ţ i v a
p a ş i şi a m î m p u ş c a t - o .
Veneam singur din c â m p în l u n a lui Martie. Când să
t r e c p e l â n g ă o s e m ă n ă t u r ă , v ă d , că fuge î n b r a z d a d i n
m a r g i n e a s e m ă n ă t u r e i o n e v ă s t u i c a . S t a u p e loc, şi c h e m .
N e v ă s t u i c a vine, se a p r o p i e l a o d i s t a n ţ ă de p u t e a m s ă
t r a g , d a r n ' a m t r a s , f i i n d c ă î m i p ă r e a , că s t ă t e a p i t u l a t ă
d u p ă u n b u l g ă r e de p ă m â n t . L a s a r m a j o s şi n e v ă s t u i c a
d i s p a r e , f u g i n d t o t p e b r a z d ă . C h e m d i n n o u , i a r v i n e , şi
i a r m i se p ă r e a c ă a r e î n f a ţ a ei u n b u l g ă r e de p ă m â n t .
A m r i s c a t focul şi n ' a m v ă z u t - o d i s p ă r â n d ; deci a m n e -
m e r i t - o . C â n d m ă d u c să-o r i d i c , v ă d l a c a p u l ei u n i e p u ­
r a ş c â t p u m n u l î m p u ş c a t şi el. E p u r a ş u l p e c a r e îl a p o r t a
n e v ă s t u i c a e r a o b s t a c o l u l , ce-mi p ă r e a , că e b u l g ă r e de
p ă m â n t . C a u t m a i d e p a r t e şi g ă s e s c î n c ă doi i e p u r a ş i u c i ş i
de ea.
T r e c p e l â n g ă u n p a t u l de p o r u m b , î n c a r e e r a p u ţ i n
p o r u m b şi o s u m e d e n i e de ş o b o l a n i . V ă d o n e v ă s t u i c a şi
v r e a u s'o î m p u ş c . N e v e s t e l e a r g a ţ i l o r , c a r e m ' a u v ă z u t că
v r e a u s ă î m p u ş c n e v ă s t u i c a (casele l o r e r a u a p r o a p e de
p a t u l ) , m ă r u g a r ă s ă n ' o î m p u ş c , c ă c i d a c ă o u c i d , ei n u
m a i p o t s ă c r e a s c ă p u i de g ă i n ă d i n c a u z a ş o b o l a n i l o r .
„Dar nevăstuica, întreb — n u vă m ă n â n c ă puii"?
„ N u m ă n â n c ă n e v ă s t u i c a p u i i n o ş t r i , p â n ă a r e şobo­
l a n i " ! r ă s p u n d ele şi eu n ' a m m a i î n c e r c a t s ă u c i d n e v ă s ­
tuica.
Este nevăstuica răpitoare primejdioasă?
A m v ă z u t , că u c i d e i e p u r a ş i , d a r a m v ă z u t , c ă cu e p u ­
r a ş u l î n g u r ă v e n e a l a s i s ă i t u l ş o a r e c e l u i . A m v ă z u t că
d i s t r u g e ş o b o l a n i . Deci este a ş a de a m a t o a r e de ş o a r e c i , c ă
fie c h i a r s ă t u l ă de s â n g e de e p u r e , tot m a i se l ă c o m e ş t e
la şoareci.
„Este nevăstuica răpitoare, primejdioasă"?, întreb
d i n n o u . D a r ce e cu e p u r a ş i i ? A d e v ă r a t , d a r n u a u fost
o a r e a c e ş t i t r e i i e p u r a ş i p ă r ă s i ţ i de m a m a lor, c a r e o fi
c ă z u t v i c t i m a b r a c o n i e r u l u i , s a u a n u ş t i u cui?
R ă s p u n d e ţ i şi Dv., c a r e a v e ţ i e x p e r i e n ţ e .
b) Uliul.
O c u p a s e m u n n o u p o s t şi f i i n d c ă l o c u i n ţ a m e a e r a
în oraş, că să supraveghez lucrările, s t ă t e a m într'o bara­
că, s i n g u r f ă r ă f a m i l i e , f ă r ă g o s p o d ă r i e . T o t u ş i ca s ă î n ­
c e r c p u t e r e a p r o d u c ă t o a r e de h r a n ă (insecte) a t e r e n u l u i ,
şi s ă v ă d d a c ă n u s u n t r ă p i t o a r e m u l t e î n j u r u l c a s e i u n ­
d e v r o i a m s ă î n f i i n ţ ă m coliviile p e n t r u f a z a n i , a m scos
c â ţ i v a p u i de g ă i n ă d o m e s t i c ă . L e d ă d u s e m d r u m u l p e m i -
Dar rămân cu privirea pierdută după ele, încolo, un­
de le-a mistuit depărtarea . . .
Curând, mai privind odată înapoi, le vom urma
şi noi, într'acolo . . .
Spre o a m e n i . . .
de: f BLAS1US 6TV0S
r i ş t e a de l â n g ă c a s ă , c a r e se m ă r g i n e a cu u n l ă s t ă r i ş . De
m â n c a r e p u ţ i n le d ă d e a m , s ă v ă d , d a c ă g ă s e s c h r a n ă î n
l ă s t ă r i ş u l d i n c a r e t r e b u i a să-i c h e m , c a s ă vie a c a s ă sea­
r a . Ii n u m ă r a m î n f i e c a r e s e a r ă şi d o u ă s ă p t ă m â n i de zile
n ' a lipsit nici u n u l .
î n t r ' o d i m i n e a ţ ă de v r e m e , u l i u l c a r e t r e c e a î n t o a t e
zilele pe l a c a p ă t u l l ă s t ă r i ş u l u i s b u r â n d s p r e l a c u l d i n
f a ţ a casei, g ă s e ş t e p u i i p e m i r i ş t e . Se a v â n t ă l a ei şi l u â n d
u n u l î n g h i a r e , p l e a c ă cu el. Acest f a p t l-au v ă z u t şi lu­
c r ă t o r i i , c a r e d o r m e a u tot î n b a r ă c i .
S t ă t e a m î n fiecare d i m i n e a ţ ă î n p â n d ă şi m â n a s e m
cloşca c u p u i d i n a d i n s pe acolo, pe u n d e t r e c e a u l i u . Nici­
o d a t ă n u s'a m a i r e p e z i t l a p u i , n u a l u a t n i c i u n u l . C u m
de 1-a l u a t deci p e p r i m u l , d o a r p e m i n e n u m ă v e d e a —-
a t r e c u t c h i a r şi î n b ă t a i a a r m e i , d a r n ' a m t r a s , f i i n d c ă
v r o i a m s ă observ?
P u i u l p e c a r e 1-a f u r a t u l i u l , e r a alb, f r a ţ i i toţi p o ­
r u m b e i , r o ş i etc. A c e s t a î n z a d a r se p i t u l a , c u m se p i t u l a ­
s e r ă şi ceilalţi, c â n d a p ă r e a u l i u l , d a r f r a ţ i i l u i m i m i c r a u
cu t e r e n u l , p e c â n d el s ă r a c u l b ă t e a l a ochi.
N u este o a r e o c h e m a r e a r ă p i t o a r e l o r s ă e l i m i n e z e
tot ce n u este n a t u r a l î n g o s p o d ă r i a n a t u r i i ; n u este r ă p i -
t o a r e a o u n e l t ă a selecţionărei; o u n e l t ă care m e n ţ i n e echi­
l i b r u l n a t u r a l ? P o a t e s ă d i s t r u g ă o a ş a de m a r e s u m e d e n i e
de v â n a t a r i p a t , c u m c r e d e m noi, ş t i u t fiind că v â n a t u l a-
r i p a t v ă z â n d r ă p i t o a r e a s b u r â n d d e a s u p r a l u i , se p i t e ş t e
şi c u l o a r e a l u i m i m i c r e a z ă , de u l i u l nu-1 p o a t e vedea.
J u d e c a ţ i şi Dv.
c) Vulpea.
E r a o d i m i n e a ţ ă f r u m o a s ă de p e l a s f â r ş i t u l l u i Sep­
tembrie, când s t ă t e a m în p â n d ă să observ v â n a t u l . Aveam
î n f a ţ ă o m i r i ş t e de g r â u , c a r e p ă r e a ca p r e s ă r a t ă cu fa­
z a n i . M ă u i t a m cu d r a g l a ei cu a t â t m a i m u l t , că e r a u
p r i n t r e ei şi p u i c r e s c u ţ i de m i n e î n colivie. P r i n t r e el
p ă ş t e a u ici, colea c â t e 2—3 c ă p r i o a r e şi s ă l t a u şi e p u r i .
D e o d a t ă a p a r e o v u l p e , ca r e s ă r i t ă d i n p ă m â n t . P o a t e că
e r a de m u l t acolo şi că n u o o b s e r v a s e m . P u t e a m s ă r i s c
u n foc cu g l o n ţ u l d r i l l i n g - u l u i , d a r a ş t e p t a m , s ă v ă d c u m
se c o m p o a r t ă v â n a t u l , v ă z â n d d u ş m a n u l lui şi o a r e la c a r e
se r e p e d e c u m ă t r ă . C ă p r i o a r e l e n i c i h a b a r n ' a v e a u de e a ;
e p u r i i se r i d i c a r ă î n d o u ă p i c i o a r e , se u i t a u l a ea şi a p o i
c o n t i n u a u s ă p a s c ă ; f a z a n i i r i d i c a u c a p u l să-o p r i v e a s c ă şi
scormoneau, culegeau boabele m a i departe.
V u l p e a se f u r i ş a t i p t i l - t i p t i l , f ă c e a u c â t e o s ă r i t u r ă
în dreapta, în s t â n g a ; câte u n fazan, care era m a i aproa­
p e de e a s ă l t a , f ă r ă s ă d e a d i n a r i p i şi se l ă s ă j o s d i n n o u
l a c â ţ i v a p a ş i m a i încolo. M ă m i r a m , c u m v u l p e a , c a r e
d u p ă p ă r e r e a m e a se r e p e z e a la f a z a n , n u î n c e a r c ă u n a t a c
m a i s e r i o s s ă p r i n d ă , c u m de n u g o n e ş t e v r e - u n e p u r e ,
să-1 u r m ă r e a s c ă ca u n c â i n e , etc.
P r i n d e a ş o a r e c i , d i n c a r e a v e a m m u l ţ i î n acel a n ! Se
î n t â m p l a ca şi f a z a n i i şi v u l p e a s ă a l e r g e d u p ă a c e l a ş i
ş o a r e c e . C u m s ă r e a v u l p e a s ă î n h a ţ e şoarecele, f a z a n i i s b u -
r a u , d a r se l ă s a u j o s i m e d i a t .
A j u n s e s e v u l p e a şi î n b ă t a i a alicelor, d a r n ' a m t r a s .
Aţi fi t r a s Dv?
Judecaţi!
d) Cioara cenuşie.
S t a u la m a r g i n e a u n u i teren arabil, din c u p r i n s u l
p ă d u r e i . V ă d a p r o p i i n d u - s e de m i n e o p e r e c h e de ciori ce­
nuşii, care s b u r a u deasupra semănăturilor — n u prea sus
— p a r a l e l u n a cu a l t a , a v â n d î n t r e ele o d i s t a n ţ ă d e c â ţ i ­
v a m e t r i . M ' a m a s c u n s l â n g ă u n c o p a c şi a m c u l c a t p r e -
p e l i c a r u l . Ciorile n u a u v e n i t î n b ă t a i a a r m e i , ci s ' a u în­
t o r s s b u r â n d tot p a r a l e l şi î n r â n d , î n t r e ele a c e i a ş i d i s -
 t a n ţ ă , d a r n u pe l i n i a pe c a r e a u venit, ci m a i încolo. P r i ­
vesc d u p ă ele. C â n d a j u n g la c e l ă l a l t c a p ă t al t e r e n u l u i
a r a b i l , p â n ă l a m a r g i n e a p a r c e l e i de p ă d u r e d i n f a ţ ă , s ' a u
î n t o r s v e n i n d ca de p r i m a d a t ă la c a p ă t u l s ă m ă n ă t u r e i ,
u n d e s t ă t e a m eu — d a r n u la a c e l a ş i p u n c t , ci m a i în lă­
t u r i — a p o i i a r a m l u a t - o s p r e c e l ă l a l t c a p ă t . D i n c â n d în
c â n d se l ă s a j o s c â t e u n a d i n sbor, c e a l a l t ă se a ş e z a i m e ­
d i a t l â n g ă ea, p a r c ă m â n c a u ceva. Apoi se r i d i c a u a m â n ­
d o u ă şi c o n t i n u a u d r u m u l tot a ş a de „ a l i n e a t e " c a m a i
înainte.
C ă u t a u , c e r c e t a u t e r e n u l cu o e x a c t i t a t e u i m i t o a r e ,
de z i c e a m t â n ă r e i c ă ţ e l e în d r e s a j „ H e i N o r a ! , c â n d o s ă
ai t u o c h e t ă a ş a de f r u m o a s ă , a ş a de s i s t e m a t i c ă , c a cio­
r i l e a s t e a " ? Şi N o r a d ă d e a d i n c o a d ă , p a r c ă zicea „Nici­
odată"!
J u d e c a ţ i Dv., a m p r o c e d a t b i n e , c â n d In a c e i a ş i zi,
(era î n Aprilie), a m p u s î n c u i b a r t i f i c i a l o u ă p r e p a r a t e cu
fcsfor?
J u d e c a ţ i şi Dv. c a r e este m a i m a r e r ă p i t o a r e : v u l p e a ,
uliul, s a u cioara cenuşie?
*) Coţofana.
M e r g â n d pe m a r g i n e a p ă d u r e i , a u d d i n s p r e c â m p i e o
g ă l ă g i e i n f e r n a l ă de c o ţ o f a n ă , c a r e g ă l ă g i e n u v e n e a î n s ă
d i n t r ' u n loc fix, ci se a p r o p i a s p r e m i n e . Ce-or fi g ă s i t , de
ce se c e a r t ă ? O i a u f u g a l a m a r g i n e şi ce s ă v ă d ? 5—6 co-
ţ o f a n e s b o a r ă n u p r e a s u s d e l a p ă m â n t şi u n a d i n t r e ele
o "ia î n a i n t e cu f a ţ a s p r e celelalte, p l u t i n d î n a e r şi b ă t â n d
în ceva cu ciocul şi cu a r i p i l e . U n b i e t e p u r e fugea a n e v o e ,
o p r i n d u - s e d i n c â n d î n c â n d p e n t r u o clipă. P e el îl p e r s e ­
c u t a u coţofanele. A m t r a s u n foc, ca s ă r i s i p e s c c o ţ o f a n e l e ;
e p u r e l e a b i a se t â r â i a , se c l ă t i n a , p a r c ă a r fi fost b e a t .
I.-am p r i n s f o a r t e u ş o r . C â n d îl e x a m i n e z , observ, că co­
Dahlem i Şoimul peregrin, marea primejdie a vânatului mic -
ţ o f a n a , c a r e d ă d e a cu ciocul şi cu a r i p i l e în el, i-a scos
ochii. D i n t r ' o l o v i t u r ă a p l i c a t ă cu m u c h e a p a l m e i l a r ă ­
d ă c i n a u r e c h i l o r , l - a m u c i s . O fi el — z i c e a m în m i n e —
u n e p u r e b o l n ă v i c i o s , de „ s e l e c ţ i o n a t " , d a r m a i b i n e m i - a r
fi p ă r u t să-1 „ s e l e c ţ i o n e z e " v u l p e a , c a r e e şi ea u n v â n a t .
J u d e c a ţ i , d a c ă a m p r o c e d a t bine, c â n d i - a m scos m a ­
ţele l - a m p r e p a r a t cu fosfor ( a m e s t e c a t cu u r u i a l ă de po­
r u m b şi cu t ă r â ţ ă ) l - a m p u s pe o a r ă t u r ă — pe u n d e n u
a u u m b l a t , f a z a n i şi a d o u a zi c u l e g e a m c o ţ o f a n e m o a r t e ;
a m p r o c e d a t b i n e , c â n d eu, c a r e n i c i o d a t ă n u p u n s t r i c h -
n i n ă p e n t r u v u l p e , t o t u ş i a m p u s „ o t r a v ă p e n t r u coţo­
fane"!?
' Câinele hoinar.
II c u n o a ş t e m cu toţii, n u p u t e m s ă s c ă p ă m de el.
A p r o a p e de p ă d u r e u n o r a ş cu m u l ţ i c â i n i „de p o l i ţ i e " :
j u r - î m p r e j u r f e r m e cu c â t e 4—5 c â i n i „ p ă z i t o r i de c a s ă " .
P e r s o n a l u l z i u a şi n o a p t e a î n p i c i o a r e , în cele m a i m u l t e
c a z u r i u n c h e l ă l ă i t şi b i e t u l c â i n e n e h r ă n i t a c a s ă — ce e r a
el de v i n ă ? — f u g e a a c a s ă s c h i l ă v i t ca s ă m o a r ă în c h i n u r i
d u p ă 2—3 zile. C e a r t ă cu p o p u l a ţ i a , d u ş m ă n i e , n u - ţ i m a i
d ă n i m e n i o i n d i c a ţ i e c â n d u r m ă r e ş t e b r a c o n i e r i , etc.
U n a n u n ţ „ p ă z i ţ i c â i n i i , l a p ă d u r e s'a p u s o t r a v ă p e n ­
tru răpitoare"!
E r a u n a d i n cele m a i g r e l e i e r n i , m u l t e c ă p r i o a r e a u
m u r i t de ger. ( S e l e c ţ i o n a r e n a t u r a l ă : ce e s l a b , piere!).
J.e-am l e g a t cu s â r m ă de c â t e u n p o m şi l e - a m p r e p a r a t
cu s t r i c h n i n ă . 72 de c â i n i „de poliţie", de p a z ă , de lux, etc.
a m t r e c u t î n acel a n pe l i s t a r ă p i t o a r e l o r d i s t r u s e !
C e - a m c â ş t i g a t ? S ă r ă s p u n d cu r e z u l t a t e l e a l t u i a . Ar­
b i t r a m l a Cluj î n a n u l 1926 u n c o n c u r s de p r e p e l i c a r i .
( P r i m u l c o n c u r s d i n lîomftnia). D o a m n e ce c o n c u r s ! c â i n i
b u n i , v â n ă t o r i chinofili, e n t u z i a s m a ţ i , v â n a t . . . a b i a a m
u c i d e c i o r i ' şi p r i n a c e a s t a foloseşte aceluias viin.it
p u t u t să a r b i t r e z m a i m u l t cu fel (Ic fel de surogate decât
cu v â n a t . I n 19.i(i — zece a n i m a i t â r z i u — fac o vizită n e ­
u i t a t u l u i p r i e t e n , r ă p o s a t u l colonel A u r e l Bozac şi v o r b i m
d e s p r e c â i n i . „Ce vreţi cu c o n c u r s u l de p r e p e l i c a r i , in ţ a r a
n o a s t r ă f ă r ă e p u r i ? F a c e ţ i - v ă m a i i n t â i e p u r i şi apoi s ă
v e n i m cu c â i n i i " ! D r e p t r ă s p u n s , m ă i n v i t ă la v â n ă t o a r e
de e p u r i . P l e c ă m a d o u a zi î m p r e u n ă cu fostul p r e ş e d i n t e
al Tribunalului Dl S u t z u şi u n d o m n f o a r t e s i m p a t i c , al
c ă r u i n u m e — r e g r e t — î m i s c ă p ă . Mă m i r a m c u m de n u
ne p u n e m i m e d i a t s ă v â n ă m e p u r i , d o a r ne t r e b u e c â t e doi
de fiecare p e r s o a n ă . (In a f a r ă de m i n e , c a r e d o a r n u o s ă
d u c dela Cluj e p u r i . . . î n B a n a t ! ) .
— Avem v r e m e , s t a i să-ţi a r ă t t e r e n u l , p o a t e că n e
p r o p u i s ă f a c e m f a z a n e r i e . C â n d n u m a i a v e m r ă b d a r e , de
t r a m ă , ca clujenii s ă n u r ă m â i e f ă r ă e p u r i , î n a p o i n d u - n e
s p r e a u t o m o b i l , a m l u a t o c o a s t ă de m u n t e . S ă r e a u e p u r i i ,
ea î n B a n a t , s a u in S ă l a j , s a u î n B i h o r . N ' a t r e c u t j u m ă ­
t a t e de c e a s şi toţi a v e a u c o m p e t i n ţ a d e e p u r i . Şi c â ţ i
e p u r i a u s ă r i t , în c a r e n u s a t r a s , şi nici n u a m p ă t r u n s
toată coasta dealului!
D a r c â ţ i c â i n i î m p u ş c a ţ i z ă c e a u p e fiecare h o l d ă ?
B r a v u l b r i g a d i e r de v â n ă t o a r e a l s o c i e t ă ţ i i c u r ă ţ a s e tere­
n u l cu c a r a b i n ă m i c ă .
„Vedeţi ce î n s e a m n ă s ă n u m a i ai c â i n i h o i n a r i pe te­
ren"!
îl) Lanius excubitor şi lanius macellarius.
(Berbecelul m a r e şi roşietic).
Ce s t r i c ă la v â n a t a c e s t e d o u ă m i c i p ă s ă r i , c a r e în­
fig pe u n g h i m b e c â t e o p a s ă r e c ă u t ă t o a r e , c a r e î n a c e i a ş
v r e m e izgonesc d i n r a i o n u l s ă u şi cioare? De ce o p u n şi
pe a c e a m a r e şi p e cea m i c ă l â n g ă c â i n e l e h o i n a r ?
C r e ş t e a m p u i de f a z a n i — în l i p s ă de trifoiu — p e
o linie s o m i e r ă . V e d e a m a c e a s t ă p a s ă r e i n t r â n d î n î n g r ă ­
d i t u r a de d i n a i n t e a c u t i i l o r c r e s c ă t o a r e î n c a r e s t ă t e a u
p u i i p â n ă l a v â r s t a de (i—7 zile.
„Las-o s ă r m a n a , — z i c e a m — s ă m ă n â n c e şi ea, r ă ­
m â n e h r a n ă şi p e n t r u p u i " !
Mă m i r a m î n s ă , c u m de l i p s e s c d i n u n e l e cutii p u i de
COCCIDIOZA IEPURILOR
Agentul patogen al acestei maladii, atât de te-
ntută de vânător şi de crescătorii de iepuri de casă,
este o vieţuitoare microscopică, ovalară, de aproxima­
tiv 0,05 mm. lungime şi 0,025 mm. lăţime. Numirea
latinească este Eimeria S t i e d a e (Coccidium oviforme).
înmulţirea acestui parazit este prea complicată, pen­
tru a fi e x p u s ă amănunţit aci. Vreau să amintesc nu-
Ficat d e iepure c u nenumărate focare d e coccidii (2i3 m ă r . naturală).
f a z a n i şi î n v i n u i a m cloşca de c a n i b a l i s m , f i i n d c ă v e d e a m
p u i c i o c ă n i ţ i , j u m u l i ţ i de c a p !
C e a s u r i î n t r e g i p â n d e a m la o cutie, c a m u f l a t (să n u
m ă v a d ă „cloşca") şi v ă d o d a t ă , c ă u n b e r b e c e l . . . s e l ă s ă
în c u t i e , c i o c n e ş t e în c a p u n p u i şi p l e a c ă c u el.
O n o u ă r ă p i t o a r e s a u o r ă p i t o a r e veche, pe c a r e n u ­
m a i c r e s c ă t o r u l u i de f a z a n i i a fost d a t s'o c u n o a s c ă .
De a t u n c i n u c r u ţ c a r t u ş e l e , c â n d g ă s e s c î n a p r o p i e ­
r e a l o c u l u i d e c r e ş t e r e berbecei.
h) Popândăul.
Ş t i ţ i ce este p o p â n d ă u l ? U n m i c r o z ă t o r , c a r e m ă n â n ­
că . . . g r â u ! Ce a v e m cu el?
In ziua, c â n d a m d a t d r u m u l l a c â ţ i v a p u i d i n cutie,
a u d u n ţ i p ă t de p u i . Ţ i p ă t u l se î n d r e p t ă d e l a m i n e . A l e r g
i n t r ' a c o l o şi-1 a j u n g t o c m a i î n m o m e n t u l c â n d p o p â n d ă u l
v r o i a s ă i n t r e în g a u r ă cu p u i u l î n g a u r ă .
C â t e v a g ă l e ţ i de a p ă şi a m d i s t r u s „ r ă p i t o a r e a " .
i) Şopârla mare.
D a r ce, şi ş o p â r l a i n s e c t i v o a s ă i n t r ă î n r â n d u r i l e r ă ­
pitoarelor?
F o s t u l m a e s t r u f a z a n i e r al F a z a n e r i e i Ilegale d i n P e -
r i ş î m i p o v e s t e a , c â n d v o r b e a m d e s p r e r ă p i t o a r e , o istorie,
pe c a r e , d a c ă n u m i - o s p u n e a el, n u o c r e d e a m . ( C u m n u
o s ă o c r e a d ă m u l ţ i d i n c i t i t o r i i a c e s t o r r â n d u r i ) . A obser­
v a t m a i de m u l t e o r i , c ă ş o p â r l a m a r e (verde) r ă p e a p u i
de f a z a n i . Ii m â n c a , s a u n u - i m â n c a , n ' a o b s e r v a t , d a r
f a p t e, c ă p u i i s c ă p a ţ i d i n g u r a ş o p â r l e i a v e a u r ă n i , p r o ­
duse de m u ş c ă t u r i .
CONCLUZIA.
T e m p o r a m u t a n t u r . Idei vechi trec, s ă d e a loc obser­
v a ţ i i l o r n o u ă . T e o r i a cu r ă p i t o a r e l e n u m a i p o a t e s ă exis­
te î n v e c h e a ei f o r m ă . C r e s c ă t o r u l d e v â n a t s ă u m b l e cu
ochii d e s c h i ş i . P u ţ i n s p i r i t de o b s e r v a ţ i e şi m a i m u l t în­
v ă ţ ă m d e l a m a m a n a t u r ă , de c â t e d i n t o a t e t e o r i i l e vechi­
lor m e ş t e r i , „ d i s t r u g ă t o r i de r ă p i t o a r e " .
de Dr. WALTER KERSCHAGL — Wien
mai, că în corpul animalului se face o reproducere
a s e x u a t ă , prin simplă diviziune, iar în afara corpului
animalului se face o înmulţire sexuată, prin unirea
unor particule a coccidiului, diferenţiate în mascule
şi femele. Prima modalitate de reproducţie favorizea­
z ă boala şi destrucţia ţesuturilor animalelor, iar m o ­
dalitatea a doua favorizează desvoltarea formelor pa­
razitare rezistente, aşa numiţii spori, cari servesc la
perpetuarea speciei şi la transmiterea bolii la alţi ie­
puri. Infecţiunea se face prin introducerea acestor
spori ovalari în organism, în timpul hrănirii. In intes­
tinul animalului gazdă, se sparge capsula sporului, şi
cei doi germeni, în formă de seceră, (sporoziţi) din in­
teriorul sporului, se eliberează şi pot pătrunde în epi­
teliul intestinului sau în canaliculele hepatice, unde
se sporesc şi produc destrucţia ţesuturilor.
Prin „epitetiu" vreau să înţeleg acele celule, cari
sunt a ş e z a t e una lângă alta, în formă de strat, ase­
m e n e a unui pavaj d e stradă, şi cari c ă p t u ş e s c atât in­
testinul cât şi c ă i l e biliare. Germenii în formă d e se­
ceră, pătrund în aceste celule şi le distrug. A s t f e l se
produce în ficat un proces inflamator al căilor biliare,
care duce la îngroşarea acestora şi la formarea de
noduli albi gălbui, de mărimea unui grăunte de gris,
până la mărimea unui bob de mazăre. Noduliî aceştia
conţin o m a s ă gălbue, grunzoasă, formată din coccidii,
puroiu. mucus şi celule epiteliale descuamate. Unii
din aceşti noduli se pot înconjura de o capsulă scle-
roasă şi se calcifiează. In intestin, destrucţia epiteliu-
lui este urmată de o puternică inflamaţiune a mucoa­
sei intestinale. Intestinul subţire, privit pe dinafară,
pare transparent ca sticla, iar mucoasa lui este aco­
perită de mase gălbui, mucilaginoase. Mai rar se v ă d
ulceraţiuni, (mucoasa intestinală pare atunci aspră)
sau apariţia de noduli mici gălbui în interiorul pere­
telui intestinal. Microscopic se pun în evidenţă din
conţinutul intestinal numeroase coccidii, amestecate
cu mucus, cu globule de puroiu şi celule epiteliale des-
cuamate şi descompuse.
In ceeace priveşte frecvenţa bolii, se poate spune
că se întâlnesc rari iepuri, in a căror intestine să nu
se poată evidenţia microscopic coccidii singuratici.
Diagnosticul de coccidioză se poate pune însă numai
atunci, când se evidenţiază în intestin coccidii în can­
tităţi mari. Coccidii singuratici nu sunt patogeni pen­
tru iepurele bătrân, doar în cazul când se înmulţesc
rapid, în urma unor factori favorizanţi. Ei pot însă
transmite coccidiile iepurilor tineri, cari sunt foarte
sensibili faţă de aceştia, cauzând astfel o epidemie
la care mortalitatea atinge 100",]. Din cele expuse re­
iese că boala este foarte periculoasă pentru iepurii ti­
neri, iar pierderile cele mai mari se recrutează din
aceştia. Extinderea bolii este favorizată de timpul
umed, deoarece coccidiile necesită umezeala pentru
înmulţirea lor sexuată, care singură cauzează propa­
garea şi întinderea epidemiei. D e aceea coccidoza a-
pare mai ales primăvara şi toamna.
Combaterea coccidozei întâmpină greutăţi de ne­
învins la iepurii de casă, greutăţi, cari sunt şi mai
mari în natura liberă. Când se ivesc multe cazuri de
boală,se va vâna terenul foarte amănunţit, ca prin
micşorarea vânatului, să se scadă pericolul de infec­
ţie. In timpul vânătoarei, se vor lăsa câinii liberi pe o
distanţă mai mare să alerge după iepuri, căci este
cunoscut faptul, că iepurii bolnavi se lasă uşor prinşi
de câini. Foarte importantă este distrugerea iepurilor
răpuşi de această boală, fie prin ardere, fie prin în­
gropare la adâncime, stropindu-i cu var nestins. De
recomandat este şi drenajul solului, când această mă-
G A I A DE TRESTIE
L â n g ă o r ă ş e l u l m e u , i n t r ' o a d â n c i t u r ă î m b r ă ţ i ş a t ă de
d e a l u r i d o a r m e u n l a c m ă r i ş o r . In m i j l o c o c h i u cu a p ă li­
b e r ă . Se o g l i n d e ş t e în e a c e r u l şi îi î m p r u m u t ă a l b ă s t r i m e a
lui. V â n t u l îi î n c r e ţ e ş t e o g l i n d a u n e o r i , f ă r ă a-i p u t e a m o -
h o r î f a ţ a s e n i n ă . I n j u r b r â u lat de t r e s t i e , p r i n c a r e vâ­
n ă t o r i i o b i ş n u e s c s ă facă „ p o d u r i " — a d i c ă n i ş t e c ă r ă r i ,
a s u p r a c ă r o r a î n d o e s c t r e s t i a de cele d o u ă p ă r ţ i şi pe c a r e
te c a m poţi a p r o p i a de l u c i u l apei libere.
I n t r ' o zi de I u n i e a m l u a t pe î n v ă ţ ă c e l u l m e u şi a m
voit să-i a r ă t „ c u i b u r i de b r o a s c ă ţ e s t o a s ă " . L â n g ă acel lac,
în p i e p t u l u n u i deal o p u s s o a r e l u i , i a s ă pe v r e m e a a s t a
b r o a ş t e l e ţ e s t o a s e , îşi scobesc c u p t o r a ş e şi d e p u n o u ă l e .
C â n d e r a m copil la ş c o a l ă a m g ă s i t d i n î n t â m p l a r e a c e a s t ă
taină.
A m a f l a t şi a c u m b r o a ş t e l e , şi o u ă l e lor. Am î n g ă d u i t
c h i a r t i n â r u l u i m e u p r i e t e n s ă iee o b r o a s c ă , s ă o b a g e
în r a n i ţ ă , s ă o d u c ă a c a s ă . Mi-a f ă g ă d u i t î n s ă s ă p ă s t r e z e
t a i n a a c e s t e i colonii — altfel a r d i s t r u g e - o de s i g u r c e a t a
băeţilor.
Apoi n e - a m a ş e z a t în b ă t a i a s o a r e l u i şi a m p r i v i t şi
a s c u l t a t v i a ţ a i n t e n s ă c a r e s v â c n e ş t e pe a c e a s t ă v r e m e în
b a l t ă . I'e l u c i u c â t e v a lişiţe n e a s t â m p ă r a t e . L e - a m l ă m u ­
rit d u p ă c u l o a r e a lor n e a g r ă , d u p ă p a t a a l b ă d i n f r u n t e ,
şi a m a r ă t a t b ă i a t u l u i a l ă t u r e a r ă ţ u ş t e l e s u r i i , m a i a d â n ­
cite în a p ă . I n stuf î n c â l c i t u r ă de g r a i u r i p ă s ă r e ş t i : flue-
C o c c i d i o z ă intestinală la i e p u r e . Foarte mulţi n o d u l i p e pereţii i n t e s .
tinului (mărime naturală.)
sură se poate aplica, deoarece umezeala favorizează
şi aci ca la toate bolile parazitare, desvoltarea maxi­
mă a paraziţilor. Pentru prevenirea epidemiei se re­
comandă ca iepurii, cari provin dintr'un teren străin,
înainte de a fi lăsaţi liberi, să fie ţinuţi sub observa­
ţie, făcându-se examinări microscopice a conţinutului
intestinal pentru evidenţierea eventuală a coccidiilor.
Când apare o mortalitate mare printre iepurii de casă
ai unui crescător, iepurii morţi trebuesc arşi, în nici
un caz aruncaţi la gunoi; gunoiul adus la câmp, poate
infecta solul, boala transmiţându-se şi la iepurii de
pe terenul de vânătoare.
In ceea ce priveşte comestibilitatea iepurilor bol­
navi, după îndepărtarea organolor alterate, nu există
nici o contraindicaţie; totuşi când boala este extinsă
animalele sunt foarte emaciate, încât de regulă nu
merită a fi consumate.
r ă r i , ţ i p a t u r i s t r i d e n t e , m i s t e r i o a s e g l a s u r i r ă g u ş i t e şi
scurte.
Din m i j l o c u l t r e s t i i ş u l u i se r i d i c ă o p a s e r e r ă p i t o a r e
— I a t ă o g a i e de t r e s t i e ! — m ' a m g r ă b i t s ă l ă m u r e s c .
Apoi, a m î n c e r c a t să p e t r e c cu e x p l i c a ţ i i exerciţiile pe c a r e
le d e s f ă ş o a r ă în f a ţ a n o a s t r ă şi î n f ă ţ i ş a r e a a c e s t e i p a s e r i
de p r a d ă . Aşa. ca de a l t ă d a t ă , v ă z â n d u - o în zbor, s ă o p o a ­
tă recunoaşte numaidecât.
— U i t e lişiţele c u m se g r ă b e s c s ă se a s c u n d ă în s t u j ,
î n s e m n e a z ă cu p i c i o a r e l e s l ă b ă n o g i t e c ă r a r e a l o r pe a p ă
—• a d i c ă , îşi a c c e l e r e a z ă z b o r u l a j u t â n d şi cu t ă p ă l a g e l e .
Da, g a i a de t r e s t i e li-e d u ş m a n u l cel m a i m a r e .
P a s e r e m a r e , c â t u n ş o r e c a r . Iţi b a t e l a o c h i a l b u l
m u l t pe c a r e îl a u p e n e l e . C a p u l a l b u r i u , i a r la piesele în
v â r s t ă s u n t a l b i şi u m e r i i a r i p i l o r . Deci o p r i m ă c a r t e de
vizită. C o a d a luniră, a r i p i l e î n g u s t e de a s e m e n e a te d u c s ă
o recunoşti. Dar are această prădalnică pasere unele parti­
c u l a r i t ă ţ i ale z b o r u l u i ei, c a r e îţi d e s c o p e r e f ă r ă g r e ş n e a ­
m u l ei. O b s e r v ă b i n e . Z b o a r ă f o a r t e încet pe d e a s u p r a t r e s ­
tiilor. O a r e de ce? E x p l i c a ţ i a e u ş o a r ă : p r a d a el se g ă s e ş t e
t u p i l a t ă t o c m a i la r ă d ă c i n a t r e s t i i l o r şi a p a p u r e i , a s c u n s ă
b i n e . D a c ă a r face în s b o r vijelios, ca a l t e r ă p i t o a r e , de
s i g u r n u a r p u t e a să o o b s e r v e , o r i c â t de b u n i ochi a r a v e a .
Apoi. c â n d d u p ă loviturile de a r i p i r a r e , p l u t e ş t e , u i t e c u m
îşi ţ i n e a r i p i l e ! N u le ţ i n e o r i z o n t a l , în p l a n u l c o r p u l u i , ci
 r ă p i t o a r e n u a r e acest stil.
S ă o ţii şi a s t a î n m i n t e !
D a r vezi, n u a a v u t n o ­
r o c . Se r i d i c ă d i n t r e s t i e şi
îşi c o n t i n u ă p a t r u l a r e a . . .
G a i a a m a i c ă z u t de câ­
t e v a ori, şi s'a r i d i c a t i a r . A-
vea o zi cu g h i n i o n . S'a r i d i ­
c a t a p o i m a i s u s , şi a a p u c a t
spre miază-noapte. Ştiam un­
d e se d u c e : într'acolo, la
câţiva kilometri erau alte
două lăcuşoare.
Cum a trecut pe deasu­
p r a n o a s t r ă i-am m a i p u t u t
atrage atenţiunea băiatu­
lui a s u p r a alor două î m p r e ­
j u r ă r i : G a i a de t r e s t i e î n
z b o r îşi ţ i n e p i c i o a r e l e g a l ­
bene lungite spre coadă, în­
c â t le d i s t i n g i bine. Cele­
l a l t e r ă p i t o a r e îşi ţ i n p i c i o a ­
rele deobiceiu s t r â n s e subt
p i e p t , şi le c o b o a r ă n u m a i
B ă t â n d rar d i n a r i p i l e s u l e g e t e , p l u t i n d c u e l e r i d i c a t e i n s u s , g a i a d e t r e s t i e p a t r u l e a z ă stufurile, o c h i u î n m o m e n t u l a t a c u l u i . Apoi,
rile d e a p ă . O r e c u n o a ş t e m u ş o r şi d u p ă a l b u l m u l t al p e n e l o r c a p u l u i şi d u p ă f e l u l c u m s e a r u n c i a i-am arătat, că acest uliu a r e
supra prăzii i c u aripile ridicate in sus, c a d e vertical — n u c u capul Înainte, c a celelalte răpitoare. p e n e l e a r i p i l o r şi a cozii oa­
r e c u m jerpelite, smulse. E
le r i d i c ă î n s u s . E o poziţie c a r a c t e r i s t i c ă p e n t r u g a i a de d i n c a u z a felului de t r a i : se a r u n c ă de zeci de o r i pe zi î n
t r e s t i e ; s ă o ţii m i n t e . t r e s t i i ; a c e s t e îi s t r i c ă p e n a j u l . D u p ă n ă p â r l i r e c a p ă t ă a l t e
A c u m s ă o b s e r v i b i n e . Mi se p a r e , că a o c h i t p r a d ă . p e n e , î n t r e g i — c a a p o i s ă şi le s t r i c e şi p e a c e s t e . M u n c ă
I a t ă se î n t o a r c e d e a s u p r a a c e l u i a ş l o c . . . Ai v ă z u t ? S'a a- grea, care uzează î m b r ă c ă m i n t e a . . .
r u n c a t d u p ă p r a d ă , în trestiiş. Dar n u în stilul altor ră­ M e r g â n d s p r e c a s ă a m î n c e r c a t s ă s t a b i l i m , d a c ă a-
p i t o a r e , a d e c ă „ î n p i c a j " — c ă z â n d cu c a p u l î n a i n t e . Şi-a c e a s t ă p a s e r e e v r e d n i c ă de g l o n ţ s a u de c r u ţ a r e . G r e a j u ­
r i d i c a t a r i p i l e a p r o a p e v e r t i c a l , şi-a l ă s a t î n j o s p i c i o a r e l e d e c a t ă ! E a a d u n ă p u i i de r a ţ ă . D a r a d u n ă şi ş e r p i , ş o a r e c i
cu g h i a r ă l e d e s c h i s e , şi a căzut „ î n p i c i o a r e " , a d e c ă p e r ­ — şi m a i r ă r e ş t e şi n e a m u l n e s i m p a t i c al lişiţelor. Şi a p o i
p e n d i c u l a r , cu p i e p t u l şi cu p i c i o a r e l e î n jos. Nici o a l t ă — e o pasere frumoasă, interesantă. D e c i . . . N.

I.
Epocile admise pentru vânătoarea
raţelor
R ă s f o i n d No. 4 al „ R e v i s t e i V â n ă t o r i l o r " (15 Aprilie
1941), a m g ă s i t l a p a g i n a 109 o n o t ă a r e d a c ţ i e i , p r i v i t o r
la m o d i f i c ă r i l e a d u s e a n u l a c e s t a e p o c i l o r de v â n ă t o a r e .
A u t o r u l n o t e i , d u p ă ce a r a t ă pe s c u r t s c h i m b ă r i l e
s u r v e n i t e l a a n u m i t e specii, se r e f e r ă l a epocile a d m i s e
p e n t r u v â n ă t o a r e a raţelor mari ( A n a s p l a t y r h y n c h a (L.)),
a sarselelor ( A n a s q u e r q u e d u l a (L.)) şi a raţelor pitici (A-
n a s c r e c a (L.)), c r i t i c â n d a c e s t e m o d i f i c ă r i a d u s e de c ă t r e
Direcţia Economiei Vânatului.
P e n t r u ca c i t i t o r i i a c e s t e i n o t e s ă n u fie i n d u ş i î n
e r o a r e şi p e n t r u a a r ă t a n e t e m i n i c i a a c e s t o r critici, voi
c ă u t a s ă r e d a u aci p e r â n d l ă m u r i r i l e n e c e s a r e .
I. — P r i v i t o r l a raţa sălbatecă mare (Anas platyr­
h y n c h a p l a t y r h y n c h a (L.)) a u t o r u l n o t e i s p u n e : „ A s u p r a
epocilor admise p e n t r u v â n ă t o a r e a raţelor a d ă o g ă m că
m o d i f i c a r e a s e z o n u l u i f a ţ ă de a c u m c â ţ i v a a n i se d a t o -
i-eşte n u m a i s u m a r e l o r o b s e r v a ţ i u n i d i n c a r e s'a d e d u s că
p o n t a r a ţ e l o r m a r i î n c e p e î n c ă d i n j u m ă t a t e a a d o u a a Iu­
rtei F e b r u a r i e . A n u l î n c a r e s ' a u f ă c u t a c e s t e o b s e r v a ţ i u n i
a fost, î n s ă , u n a n e x c e p ţ i o n a l , cu p r i m ă v a r ă f o a r t e t i m ­
p u r i e ; de a t u n c i , a u r m a t o s e r i e de a n i cu p r i m ă v a r ă
întârziată, în care foarte m u l ţ i v â n ă t o r i a p r o a p e că n ' a u
p u t u t s ă t r a g ă n i c i u n foc la r a ţ e , m a i a l e s l a „ s ă r i t e " , î n
s e z o n u l de p r i m ă v a r ă " .
E de m i r a r e f a p t u l că a u t o r u l se l e a g ă de a c e a s t ă
s c h i m b a r e s p u n â n d că v â n ă t o r i i a p r o a p e n ' a u p u t u t s ă
t r a g ă n i c i u n foc î n r a ţ e î n s e z o n u l de p r i m ă v a r ă , d e o a ­
rece î n p e r m i s u l de v â n ă t o a r e al a n u l u i a c e s t a s'a s t a b i l i t
ca d a t ă de î n c h i d e r e a s e z o n u l u i r a ţ e l o r m a r i z i u a de 20
M a r t i e ; deci cu cinci zile mai mult decât în anul trecut.
Cât priveşte deschiderea, ea a r ă m a s aceiaşi.
E d r e p t că, a r u n c â n d o p r i v i r e r e t r o s p e c t i v ă a s u p r a
1
p e r m i s e l o r de v â n ă t o a r e d i n u l t i m i i o p t a n i ) (1931, 1933—
Am menţionat numai opt ani în loc de zece cum aşi fi
dorit, dat fiind că nu am putut găsi nici un permis din anii 1932,
DISCUŢII
1937, 1940, 1941), c o n s t a t ă m c ă e p o c a de î n c h i d e r e a v â n ă ­
t o a r e i , r a ţ e l o r m a r i este p r e l u n g i t ă cu zece zile, l ă s â n d
astfel m a i m u l t t i m p v â n ă t o r i l o r s p r e a î m p u ş c a p r i m ă ­
v a r a a c e a s t ă specie. A c e s t f a p t î n s ă n u t r e b u e s ă n e d e t e r ­
m i n e a c r e d e că p e r m i t e r e a v â n ă t o a r e i î n c u r s u l l u n e i
M a r t i e este r a ţ i o n a l ă , d a t fiind că m u l t e r a ţ e o u ă î n c u r s u l
j u m ă t ă ţ i i a doua a acestei luni.
R a ţ a s ă l b a t e c ă m a r e , f i i n d o p a s ă r e e r a ţ i că s a u r ă t ă ­
c i t o a r e , s t ă l a n o i î n ţ a r ă t o t a n u l şi n u m a i î n a n i i cu
i e r n i g r e l e se r e t r a g e p e m a l u l M ă r i i N e g r e . Deci t i m p u l
de v â n ă t o a r e a r fi d e s t u l d e lunec, c h i a r d a c ă v â n a r e a ei
s ' a r î n c h i d e î n m o d o b i ş n u i t l a d a t a de 15 M a r t i e .
2
L a m i i l o c u l l u n e i F e b r u a r i e ) s a u cel m a i t â r z i u î n
p r i m a j u m ă t a t e a l u i M a r t i e , d u p ă c u m p r i m ă v a r a e fhai
c ă l d u r o a s ă s a u m a i r ă c o r o a s ă , are loc împerecherea, si
nici de cum ponta duvă cum scrie greşit autorul notei.
C â t p r i v e ş t e o u a t u l , în m o d o b i ş n u i t p o n t a şi-o d e -
pUne î n c u r s u l l u n e i A p r i l i e si î n p r i m a j u m ă t a t e a l u n e i
M a i , cele m a i t â r z i i o u ă a u fost î n t â l n i t e l a î n c e p u t u l l u i
I u n i e . T o t u ş i î n f i e c a r e a n a u fost g ă s i t e c u i b u r i cu o u ă
s a u a u fost î m p u ş c a t e p ă s ă r i ce c o n ţ i n e a u o u ă a p r o a p e d e
p o n t ă şi î n c u r s u l l u n e i M a r t i e .
3
Astfel D o m r o v s c h i s c r i e î n l u c r a r e a s a ) că cele m a i
t i m p u r i i o u ă a u fost g ă s i t e la n o i în ţ a r ă l a 10 M a r t i e ,
a p o i Dl D i r e c t o r al E c o n o m i e i V â n a t u l u i , I n g . A. M. C o m -
ş i a (Vezi „ C a r p a ţ i i " No. 4. p a g . 120, 1941) î n 1938 l a 25
Martie în r e g i u n e a Iolgani din Delta Dunării, a găsit u n
c u i b cu o u ă ce a u p u t u t fi o u a t e î n j u r u l d a t e i de 20 s a u
4
21 M a r t i e . I n g i n e r u l S. P a s c h o v s c h i ) s'a o c u p a t p e l a r g d e
a c e a s t ă c h e s t i u n e în a n u l 1939 î n r e g i u n e a T i m i ş o a r a , m e n ­
ţ i o n â n d î n c o n c l u z i a f i n a l ă a a r t i c o l u l u i p u b l i c a t , că r a ţ a
s ă l b a t e c ă m a r e î n c e p e regulat s ă c u i b ă r e a s c ă î n a c e s t e lo­
c u r i î n l u n a M a r t i e , D-sa g ă s i n d l a r a ţ e î m p u ş c a t e l a 19
M a r t i e o u ă c o m p l e c t d e s v o l t a t e . I n d i c â n d d a t e p r e c i s e şi
1938 şi 1939. Cred însă că închiderea sezonului de vânătoare este
şi în aceşti ani asemănătoare cu acea din anii precedenţi lor.
2
) Cătuneanu I. Ion: Bata sălbatecă. (Rev. Vânătorilor No.
2, An. XVI, 1935).
3
) Dombrovschi Robert Bitter von: Omis Romaniae, 1912.
4
) Paschovschi S.: Epoca de clocire la r a ţ a mare. („Carpa­
ţ i i " , p. 202, An. V I I , No. 7, 15 Iulie 1938).
p e n t r u r e s t u l ţ ă r i i , c o n s t a t ă c ă a c e s t f a p t este u n feno­
men general.
D i n c e r c e t ă r i l e m e l e p e t e r e n î n c e p â n d d i n a n u l 1925
şi p â n ă a s t ă z i , a m o b s e r v a t că î n m o d n o r m a l cele m a i
t i m p u r i i o u ă a u fost d e p u s e î n t r e 18 M a r t i e şi 3 A p r i l i e .
D u r a t a i n c u b a ţ i e i este de d o u ă z e c i şi p a t r u p â n ă l a
d o u ă z e c i şi n o u ă de zile. I n p r i m ă v e r i l e ce a u u r m a t u n e i
i e r n i m a i s l a b e a u fost î n t â l n i ţ i p u i eşiţi d i n o u ă cel m a i
de v r e m e l a 27 A p r i l i e ( D o m b r o v s c h i ) şi l a 30 A p r i l i e ( P a ş -
covschi). C u n o s c â n d d u r a t a i n c u b a ţ i e i se p o a t e u ş o r ve­
d e a c ă î n a c e s t e c a z u r i p r i m e l e o u ă a u fost d e p u s e î n p a r ­
tea a doua a lunei Martie.
Din cele arătate mai sus şi din tabel, cititorul va pu­
tea constata că închiderea vânătoarei la 20 Martie este
foarte bine aleasă, poate chiar prea târzie şi că n o t a r e ­
d a c ţ i e i n u este j u s t i f i c a t ă c â n d s p u n e c ă m o d i f i c a r e a se­
z o n u l u i se d a t o r e ş t e p r o b a b i l n u m a i s u m a r e l o r o b s e r v a -
ţiuni făcute.
II. — C â t p r i v e ş t e sarselele ( A n a s q u a r q u e d u l a (L.))
şi raţele pitici ( A n a s c r e c a c r e c a (L.)) a u t o r u l n o t e i m e n ­
ţ i o n e a z ă c ă sarselele c o n t r a r celor ce s ' a u a f i r m a t u n e o r i ,
s u n t r a ţ e e x c l u s i v de p a s a j î n ţ a r a n o a s t r ă , ele c u i b ă r e s c
î n N o r d , p e c â n d raţele pitici a r fi a c e l e a ce c u i b ă r e s c
frecvent la noi, î n toate apele i m p o r t a n t e .
A c e a s t ă a f i r m a ţ i e este i n e x a c t ă şi i a t ă de ce:
5
Anas creca creca (L.) ) = raţa pitică s a u raţa sălbate­
că mică este un oaspete de iarnă, fapt bine stabilit (3),
căci s o s e ş t e î n s t o l u r i n u m e r o a s e î n c u r s u l l u n e i S e p t e m ­
b r i e î n b ă l ţ i l e D u n ă r i i u n d e î n c u r s u l l u n e i O c t o m b r i e se
p o t v e d e a c â r d u r i de m i i d e indivizi.
O î n t â l n i m în apele n o a s t r e p â n ă la sfârşitul lunei
M a r t i e c â n d n e p ă r ă s e ş t e p o r n i n d s p r e n o r d . Se m a i p o t
vedea ultimii întârziaţi p â n ă pela mijlocul lunei Aprilie.
A n u l acesta, probabil d i n c a u z a t i m p u l u i rece, a m întâl­
n i t p e B o r c e a d o u ă c â r d u r i m i c i l a 21 A p r i l i e .
8
D u p ă H a r t e r t ) c u i b ă r e ş t e î n I s l a n d a , E u r o p a şi A s i a
de N o r d , i a r î n s u d p â n ă l a 70 gr. l a t i t u d i n e . I n E u r o p a de
sud î n t â m p l ă t o r n u m a i în Italia, Bulgaria, Herţegovina,
7
B o s n i a şi M u n t e n e g r u . S t r e s e m a n n ) m e n ţ i o n e a z ă că î n
G r e c i a şi S e r b i a n u s'a p u t u t î n c ă g ă s i a c e a s t ă r a ţ ă clo­
cind. E l c i t e a z ă n u m a i l o c a l i t a t e a K o m a n s k i l u g î n M u n ­
t e n e g r u şi D r a g o m a n î n B u l g a r i a u n d e a fost î n t â l n i t ă
cuibărind.
8
I n R u s i a , C h a r l e m a g n e ) s p u n e c ă î n U c r a i n a de s u d
este r ă s p â n d i t ă î n m o m e n t u l m i g r a ţ i u n e i , g ă s i n d u - s e n u ­
m a i î n t â m p l ă t o r v a r a 2—3 c u i b u r i î n r e z e r v a ţ i a „ K o n t s c h a -
9
Z a r p a " . T o t a c e s t a u t o r ) m e n ţ i o n e a z ă că de o b i c e i u a u
fost î n t â l n i t e r a ţ e l e p i t i c i p r i m ă v a r a î n j u r u l d a t e i de 11
A p r i l i e şi n u m a i o s i n g u r ă d a t ă î n 1919 l a 17 I u l i e . T o t
1 0
astfel şi G e r s c h n e r ) c o n f i r m ă a c e s t fapt.
1 1
I n U n g a r i a d u p ă S c h e n k ) e s t e o p a s ă r e de t r e c e r e şi
u n o a s p e t e de i a r n ă f r e c v e n t . D a t e a s u p r a n i d i f i c a ţ i e i n u
s u n t î n c ă d e s t u l de c u n o s c u t e , t o t u ş i el m e n ţ i o n e a z ă c ă a r
n i d i f i c a r a r acolo.
Anas querquedula (L.)™) = Sarsela s a u raţa căţără­
toare, c o n t r a r r a ţ e i p i t i c i ( A n a s c r e c a c r e c a (L.)) este un
oaspete de vară ce soseşte d i n c ă l ă t o r i i l e ei î n c u r s u l l u ­
n e i M a r t i e , î n c e p â n d d i n p r i m e l e zile, ca s ă r ă m â n ă l a n o i
t o a t ă v a r a şi s ă se r e t r a g ă în l u n a N o e m b r i e , s p r e ţ ă r i l e
c a l d e d i n s u d . I n tot a c e s t t i m p se g ă s e ş t e r ă s p â n d i t ă î n
apele n o a s t r e în n u m ă r foarte m a r e .
P o n t a a r e loc d i n p r i m e l e zile a l e l u n e i M a i p â n ă l a
î n c e p u t u l l u i I u n i e . Cele m a i t i m p u r i i o u ă a u fost g ă s i t e
î n c e p â n d d e l à 15 A p r i l i e . I n c u b a ţ i a d u r e a z ă 28 p â n ă l a 30
de zile. P u i i s u n t f o a r t e a s e m ă n ă t o r i c u a c e i a i speciei
cieca ceace p o a t e i n d u c e î n e r o a r e , c â n d se s p u n e c ă a-
5
) Cătuneanu I. Ion: Baţa pitică. (Eev. Vânătorilor, No.
11, An. X V I I I , Noemvrie 1937).
6
) Hartert: Die vögel der paläarktischen F a u n a I I . 1912—
1921.
7
) Stresemann Dr. E.: Avifauna Maeedonica, 1920.
8
) Charlemagne N.: Material zur Ornithologie des Staats-
reserwats „Kontscha-Zarpa", p. 47. (Travaux du Musée Zoolo­
gique, No. 8, 1930).
9
) Charlemagne N. : Beiträge zur kenntniss der nahrung
der Vöges in Ukranie. (Trav. du Mu.s Zool. No. 1, p. 31, 1926).
10
) Gerchner W. J.: Materialien zur Kenntniss der Orni-
thofauna Podoliens. (Acad. des Science de l'Ucraïne, p. 152, No.
5, 1928).
n ) Schenk Jacobo: Fauna Eegni Hungariae. Aves. Buda­
pesta, 1917.
12
) Cătuneanu I. Ion: Sarsela. (Eev. Vânătorilor No. 2, An.
X I X . Febr. 1938).
Tabel reprezentând lunile in c a r e v â n ă t o a r e a ratelor m a r i e s t e Închi­
s ă (linii o b l i c e ) . In u l t i m u l r â n d d e Jos, p r i n p u n c t e e r e p r e z e n t a t t i m ­
pul d e ş e d e r e al ratelor m a r i la n o i tn tară. Liniile (întrerupte arată
p o n t e l e timpurii şi Înapoiate, iar liniile o r i z o n t a l e p o n t a n o r m a l ă .
c e a s t a specie (creca) o u ă l a n o i .
S a r s e l a n e p ă r ă s e ş t e î n c u r s u l l u n e i N o e m b r i e şi u l t i ­
m e l e e x e m p l a r e se m a i î n t â l n e s c l a î n c e p u t u l l u n e i De­
c e m b r i e (vezi t a b . 2).
6
D u p ă H a r t e r t ) c u i b ă r e ş t e î n E u r o p a d e l a 60 gr., î n
S c a n d i n a v i a , R u s i a de N o r d p â n ă î n F r a n ţ a , I t a l i a , M a r e a
N e a g r ă , şi M a r e a C a s p i c ă , p r o b a b i l şi î n G r e c i a şi S p a n i a .
7
S t r e s e m a n n ) o s e m n a l e a z ă c u i b ă r i n d des în Bul­
g a r i a , î n S e r b i a m a i r a r şi f o a r t e p r o b a b i l î n G r e c i a , i a r
8
C h a r l e m a g n e ) m e n ţ i o n e a z ă că s u n t n u m e r o a s e î n t i m ­
p u l m i g r a ţ i e i şi d e s t u l d e a b u n d e n t e p e l o c u r i l e n i d i f i c a ­
9
ţiei. T o t el ) le c i t e a z ă d e s î n l u n i l e M a i , I u n i e , I u l i e ,
A u g u s t şi S e p t e m b r i e î n r e g i u n e a K i e v şi î n t o a t ă U c r a i n a
de s u d .
1 0
G e r s c h n e r ) s p u n e că s a r s e l e l e v i n f o a r t e d e v r e m e
î n P o d o l i a , a s t f e l c ă p r i m e l e e x e m p l a r e a u fost v ă z u t e l a
28 F e b r u a r i e . Clocesc î n r e g i u n e î n m o d o b i ş n u i t şi p l e a ­
c ă t â r z i u , u l t i m e l e e x e m p l a r e fiind v ă z u t e p e z i u a de 12
N o e m b r i e (1909).
1 1
S c h e n k ) m e n ţ i o n e a z ă că a c e a s t ă p a s ă r e soseşte
î n U n g a r i a l a î n c e p u t u l l u i M a r t i e şi p l e a c ă î n O c t o m b r i e
şi N o e m b r i e . Deci este u n o a s p e t e de v a r ă . E s t e f r e c v e n t ă
p e s t e t o t şi n i d i f i c a î n r e g i u n e a de c â m p i e d i n p a r t e a cen­
t r a l ă (a B u d a p e s t e i ) , î n P a n o n i a , î n r e g i u n i l e s e p t e n t r i o ­
n a l e o c c i d e n t a l e ( S l o v a c i a de azi) şi o r i e n t a l e ( a c t u a l u l Bi­
hor, e t c ) , în a c t u a l a Croaţie, în toată a c t u a l ă T r a n s i l v a n i e
şi B a n a t .
D i n cele a r ă t a t e p â n ă aci, se p o a t e v e d e a f o a r t e c l a r
că a c e a s t ă p a s ă r e e s t e n u n u m a i p e n t r u ţ a r a n o a s t r ă o
r a ţ ă c l o c i t o a r e , d a r şi p e n t r u cele î n v e c i n a t e n o u ă .
I n c o n c l u z i e , contrar celor afirmate de autorul notei,
raţa pitică ( A n a s c. c r e c a (L.)) este pentru ţara noastră
doar un oaspete de iarnă, ca şi p e n t r u ţ ă r i l e î n v e c i n a t e
n o u ă , p e c â n d sarsela ( A n a s q u e r q u e d u l a (L.)) este un oas­
pete de vară clocind în mod normal aci.
P â n ă a c u m , a c e a s t ă i n v e r s i u n e n u a m a i fost s e m ­
n a l a t ă l a n o i î n ţ a r ă î n a f a r a a c e s t e i n o t e şi a r fi de do­
r i t ca p u b l i c u l v â n ă t o r e s c s ă n u m a i fie i n d u s î n e r o a r e .
S ' a r p u t e a t o t u ş i î n t â m p l a şi l a n o i s ă se g ă s e a s c ă
ca şi î n R u s i a , B u l g a r i a şi U n g a r i a , i z o l a t e şi d e s t u l de
r a r e p e r e c h i c u i b ă r i n d . T o t u ş i a c e a s t a a r r ă m â n e de dove­
d i t şi t r e b u e s ă se ş t i e că ori şi ce c o m u n i c ă r i î n a c e s t
s e n s t r e b u e s c b a z a t e pe o b s e r v a ţ i u n i s e r i o a s e , p e b a l g u r i l e
p ă s ă r i l a r î m p u ş c a t e a t â t p e n t r u A n a s q u e r q u e d u l a (sarse­
la) î n t i m p u l i e r n i i , d a c ă a r i e r n a l a noi, c â t şi p e n t r u
A n a s c. c r e c a ( r a ţ a p i t i c ă ) î n t i m p u l verii (clocitului), d a e ă
a r c u i b ă r i î n ţ a r ă . N u m a i astfel r e z u l t a t e l e o b ţ i n u t e a r fi
s e r i o a s e şi e r o r i l e r e g r e t a b i l e a r fi î n l ă t u r a t e .
C â t p r i v e ş t e n o t a r e d a c ţ i e i î n c a r e a u t o r u l ei m e n ­
ţ i o n e a z ă că t r e c e r e a s a r s e l e l o r l a n o i î n c e p e , d u p ă obser­
v a ţ i u n i f ă c u t e î n m a i m u l ţ i a n i l a r â n d (?) aproape întot­
deauna d u p ă î n c h i d e r e a oficială a s e z o n u l u i de v â n ă t o a r e
p e n t r u t o a t e speciile de r a ţ e , a c e a s t a este g r e ş i t ă , căci p a ­
s a j u l r a ţ e l o r p i t i c i se face î n c u r s u l l u n e i M a r t i e şi î n p r i ­
m a j u m ă t a t e a l u n e i A p r i l i e , i a r a s a r s e l e l o r î n c u r s u l lu­
nei Aprilie.

«sosire, - şed e r a , incubaţie,(normală),
-1 n m i h n ţ 1 a t i m p u r i e . p l e c a r e , hMAMl - î n t â r z i a ţ i i
T a b e l r e p r e z e n t â n d l u n i l e i n c a r e v â n ă t o a r e a r a t e l o r m i c i şi a s a r s e i e -
lor e s t e i n c h i s ă (linii cadrilate). In p r i m u l r â n d d e s u s s e v ă d l u n i l e
d e s o s i r e , ş e d e r e şi p l e c a r e la raţa p i t i c ă , iar l a u l t i m u l r â n d d e t o s
s e pot o b s e r v a a c e l e a ş i e p o c i la sarselă. P l e c a r e a şi sosirea e c h i v a -
l e a z ă şi c u trecerea.
P r i v i n d a c e s t t a b e l , c i t i t o r u l v a c o n s t a t a că v â n ă t o r i i
n u p i e r d d e c â t 15 zile l a p a s a j u l de p r i m ă v a r ă al r a ţ e l o r
p i t i c i şi a c e a s t a d a t o r i t ă f a p t u l u i c ă n u se p o a t e î n c h i d e
v â n ă t o a r e a r a ţ e l o r p e n t r u fiecare specie î n p a r t e .
ION I. CATUNEANU
ornitolog
II.
Cum putem repopula cu mijloace
băneşti modeste apele noastre
de munte?
A v e m o lege de p e s c u i t î n a p e l e de m u n t e , b u n ă . Se
fac t o a t e d i l i g e n t e l e , ca ea s ă fie a p l i c a t ă , şi î n p r i m r â n d
s ă se s t ă v i l e a s c ă b r a c o n a j u l şi p u s t i i r e a cu o t r ă v u r i , d i n a ­
m i t ă etc. I n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă , p o l i ţ i s t ă eu s u n t o p t i m i s t ,
şi cred, că legea î n c u r â n d v a p u n e r e g u l ă p e m a l u r i l e
a p e l o r n o a s t r e cu s a l m o n i z i . De s i g u r , că p r i n a c e a s t a se
face u n m a r e p a s s p r e a j u n g e r e a l a n o r m a l a d e n s i t a t e a
s a l m o n i z i l o r î n r â u r i l e şi p ă r a i e l e n o a s t r e de m u n t e , a s i -
g u r â n d u - s e n o r m a l a şi n a t u r a l a î n m u l ţ i r e , e x c e d e n t u l
n o u i l o r v i e t ă ţ i f a ţ ă de piesele p r i n s e , a c c i d e n t a t e etc.
D a r p e n t r u a a v e a u n stoc n o r m a l de s a l m o n i z i î n - de p ă s t r ă v . A ş e z ă m t r o a c a î n t r ' u n izvor cald, a ş a , ca i c r e l e
u n t i m p relativ scurt, e necesar să a j u t ă m n a t u r a în opera
ei de r e g e n e r a r e . I n s p e c i a l î n ce p r i v e ş t e p ă s t r ă v i i s ă sal­
v ă m de d i s t r u g e r e , p r i n m i j l o a c e a r t i f i c i a l e c a n t i t ă ţ i c â t
m a i î n s e m n a t e de icre şi p u i e t m i c , — s ă f a c e m o o p e r ă
de r e p o p u l a r e fie p r i n clocitorii p r o p r i i , fie p r i n c o l o n i z a r e
de p u i e t a d u s d i n a l t ă p a r t e . A c e a s t ă a c ţ i u n e este î n s ă ex­
t r e m de a n e v o i o a s ă , c h i a r i m p o s i b i l ă , d a c ă e v o r b a s ă a p l i ­
c ă m m e t o d e l e clasice. In p r i m r â n d n u a v e m de u n d e s ă
n e p r o c u r ă m icrele s a u a l e v i n i i . S t a t u l a r t r e b u i s ă a i b ă
s t a b i l i m e n t e de p i s c i c u l t u r a , de u n d e p r o p r i e t a r i i şi a r e n ­
d a ş i i de f o n d u r i s ă îşi p o a t ă p r o c u r a cu p r e ţ u r i a b o r d a ­
bile c a n t i t ă ţ i l e de c a r e a u nevoe. Azi s i t u a ţ i a e că, c h i a r
d a c ă a i voi s ă j e r t f e ş t i s u m e m a r i , n u ai de u n d e s ă p r o ­
c u r i i c r e s a u a l e v i n i , m a i a l e s de c â n d i m p o r t u l d i n f o s t a
C e h o s l o v a c i e este i m p o s i b i l . D a r c h i a r d a c ă a m a v e a iz­
v o r de a p r o v i z i o n a r e , f o a r t e p u ţ i n i p e s c a r i s a u s o c i e t ă ţ i
a r p u t e a a d u c e jertfele b ă n e ş t i , t r e b u i t o a r e p r o c u r ă r i i u n u i
stoc c â t de c â t î n s e m n a t de i c r e s a u p u i e t . I n s t a l a r e a de
i n c u b a t o a r e p r o p r i i e de a s e m e n e a f o a r t e c o s t i s i t o a r e , şi
m a i a l e s cere u n p e r s o n a l î n v ă ţ a t , c a r e nici n u se g ă s e ş t e
şi e p e s t e m ă s u r ă de s c u m p , d a c ă îl g ă s e ş t i .
De a c e e a , c o n s i d e r de i m p o r t a n ţ ă s ă a r ă t î n cele ce
u r m e a z ă m i j l o a c e l e posibile î m p r e j u r ă r i l o r n o a s t r e , şi m a i
a l e s ieftene, c u m p u t e m a c c e l e r a p r i n m i j l o a c e a r t i f i c i a l e
r e d r e s a r e a s t o c u l u i de s a l m o n i z i . Cred, că u r m â n d î n d e m ­
n u l de m a i jos, o r i c a r e a p ă de m u n t e , p ă z i t ă de b r a c o n i e r i
şi de a n i m a l e l e d ă u n ă t o a r e , p o a t e d e v e n i î n 3—4 a n i o a p ă
b i n e p o p u l a t ă cu s a l m o n i z i .
P a z a p â r a e l o r se face de obiceiu de p e r s o n a l u l silvic
din p a r t e a locului, care a r e locuinţa pe m a l u l apei, — s a u
de p a z n i c i p a r t i c u l a r i c a r e de a s e m e n e a s t a u cu c a s a l o r
lângă apă.
L a 1—2 k m . d i n s u s şi d i n j o s d e l o c u i n ţ e l e p a z n i c i ­
lor, v o r fi a ş e z a t e t r a v e r s e — b a r a j e — d i n c â t e d o u ă t r u n ­
c h i u r i de b r a d , m o l i d , fag, s a u a l t e s o i u r i de a r b o r i , î n g r o ­
s i m e de 30—40 cm., z ă c â n d pe f u n d u l a p e i , î n c ă l e c a ţ i t r u n -
chii u n u l p e s t e c e l a l a t , a ş a , î n c â t c a p e t e l e l o r s ă fie î n t ă ­
r i t e b i n e în a m b e l e m a l u r i . De b â r n a de s u s a a c e s t u i b a ­
r a j c u i m c r e n g i de b r a d , s a u b r ă d u i t i n e r i , astfel, î n c â t
p a r t e a m a i g r o a s ă a lor s ă v i n ă p e b a r a j , i a r v â r f u r i l e s ă
a t â r n e î n s p r e s u s u l a p e i . P e s t e a c e s t e v â r f u r i a ş e z ă m bo­
l o v a n i , a ş a , că ele z a c solid pe a l b i a apei. P o t r i v i m în­
t r e a g ă a c e a s t ă c o n s t r u c ţ i e a ş a , î n c â t a p a s ă se u m f l e de­
a s u p r a şi s ă t r e a c ă p e s t e b a r a j . C u t i m p u l a p a a d u c e p e
c r e n g i l e de b r a d n i s i p , n ă m o l , î n t ă r i n d u - s e c o n s t r u c ţ i a şi
f ă c â n d m a i i n p e n e t r a b i l b a r a j u l . Şi d e a s u p r a , d a r m a i a l e s
d i n j o s u l d i g u l u i se f o r m e a z ă c â t e o a p ă a d â n c ă , loc b u n
de r e f u g i u p e n t r u p e ş t i şi b u n d e u n d i t p e n t r u p e s c a r .
Nu vom u i t a să î n t i n d e m pe p a r t e a din jos a traver­
selor, c â t e o s â r m ă g h i m p a t ă , c a r e v a î m p i e d e c a s ă se
p r i n d ă p e ş t i i c u m â n a , d i n c o t l o a n e l e ce se f o r m e a z ă s u b ţ
a c e s t e b â r n e . C o n s t r u i r e a b a r a j e l o r n u e c o s t i s i t o a r e . Doi
m u n c i t o r i , d a c ă a u î n a p r o p i e r e l e m n e l e şi p i e t r e l e , p o t
c o n s t r u i p e s t e u n r â u n o r m a l de l a t d o u ă b a r a j e p e zi.
Deci u n b a r a j n u c o s t ă m a i m u l t de 150—200 lei.
B a r a j e l e t r e b u e s c c o n s t r u i t e î n l o c u r i cu ţ ă r m i i so­
lizi, s t a b i l i . M a i p o t r i v i t e s u n t l o c u r i l e , u n d e p e m a l , f a ţ ă
î n f a ţ ă , se g ă s e s c a r b o r i , de c a r e se p o a t e s p r i j i n i î n t r e a g a
construcţie.
D i s t a n ţ a d i n t r e b a r a j e v a r i a z ă î n t r e 40 şi 100 m e t r i .
P r i n c o n s t r u i r e a b a r a j e l o r s c a d e şi c a d e n ţ a a p e i , î n
u r m a r e ele s e r v e s c şi p e n t r u a p ă r a r e a m a l u r i l o r şi a şo­
selelor silvice d e p e l â n g ă a p e . D a c ă î n t r ' u h f o n d de p e s ­
c u i t a v e m 60—80 b a r a j e , şi m a i p u n e m g r i j e şi î m p o t r i v a
celor ce î n t i n d u n d i ţ e n o a p t e a , î n 2—4 a n i a v e m de s i g u r
u n excelent loc de p ă s t r ă v i . B a r a j e l e b i n e a m e n a j a t e m a i
a u m a r e l e a v a n t a j , că p ă s t r ă v i i n u p o t fi p r i n ş i cu p l a s a
şi cu n ă v o d u l s a u a l t e a s e m e n e a i n s t r u m e n t e d i s t r u g ă ­
toare.
D a c ă a v e m l a d i s p o z i ţ i e o s u m ă de b a n i m a i m ă r i -
ş o a r ă , şi î n a p r o p i e r e a c a s e l o r de p a z n i c i s a u p ă d u r a r în­
c r e d i n ţ a ţ i cu p a z a , se a f l ă şi u n e l e i z v o a r e calde, a d e c ă d e
cele ce n u î n g h i a ţ ă i a r n a , p u t e m a ş e z a î n acele i z v o a r e
c h i a r c â t e 2—3 troci de clocit icrele. A c e s t e t r o c i le f a c e m
d i n s c â n d u r i g r o a s e de 3 cm., cu 1,5 m . l u n g i m e , 40 c m .
l ă ţ i m e şi 30 c m . a d â n c i m e . A m â n d o u ă c a p e t e l e t r o c i l o r
s u n t p e r f o r a t e , în s c o p u l ca a p a c u r g ă t o a r e s ă p o a t ă i n t r a
şi eşi d i n ele. P e f u n d u l t r o c i i p u n e m u n s t r a t de n i s i p , î n
g r o s i m e de u n l a t de m â n ă ; p e s t e s t r a t u l de n i s i p v i n e o
s i t ă de s â r m ă z i n c a t ă cu o c h i u r i a ş a m i c i , î n c â t icrele s ă
n u t r e a c ă p r i n ele. T r o a c a e a c o p e r i t ă cu u n c a p a c .
I n o a s e m e n e a t r o a c ă e loc p e n t r u 10.000—12.000 icre
s ă stee n e î n c e t a t î n a p ă c u r g ă t o a r e , cu a d â n c i m e de 6—8
c m . T r e b u e s ă g r i j i m , ca icrele s ă n u fie a c o p e r i t e d e n i ­
sip şi n ă m o l . T r o c i l e le v o m m a s c a p r i n c r e n g i , f r u n z e , î n
strat uşor.
I c r e l o r de p ă s t r ă v le t r e b u e s c 60—100 zile ( d e p i n d e d e
t e m p e r a t u r a apei) p e n t r u d e s v o l t a r e a p u i e t u l u i c a p a b i l de
a se h r ă n i . P u i e t u l se p o a t e h r ă n i s i n g u r î n d a t ă ce se a-
ş e a z ă cu c a p u l c o n t r a c u r s u l u i a p e i . E u n s e m n s i g u r , a-
cesta. î n c ă î n a i n t e de a i se e p u i z a b e ş i c a de h r a n ă , t r e ­
cem puietul din troacă în a p ă liberă. P e n t r u aceasta m a i
p o t r i v i t e s u n t a c e l e a ş i i z v o a r e c a l d e , u n d e de o b i c e i u se
g ă s e ş t e h r a n ă d i n b e l ş u g , u n d e p e ş t i ş o r i i s u n t feriţi de to­
r e n t e şi de a t a c u l p e ş t i l o r m a r i .
C â n d e l i b e r ă m astfel p u i e t u l , nu-1 t u r n ă m ca d i n g ă ­
l e a t ă , î n n u m ă r m a r e l a u n loc. L u ă m m a i b i n e cu o lin­
g u r ă , c â t e 20—40 piese, p e c a r e a p o i le a ş e z ă m cu g r i j e î n
diferite i z v o a r e , d u p ă m ă r i m e a a c e s t o r a , s a u şi î n l o c u r i
ferite d i n p ă r a i e l e m a i m i c i .
C â n d t r a n s p o r t ă m p e ş t i ş o r i i d i n i z v o r u l u n d e a u ie­
şit d i n ou, î n v a s e de t r a n s p o r t , s ă l u ă m s e a m a s ă p r i m e ­
n i m a p a d i n v a s cu a p ă de izvor, — altfel s c h i m b a r e a
b r u s c ă a t e m p e r a t u r i i r ă c e ş t e p e ş t i ş o r i i şi îi u c i d e .
P r i n m e t o d a t r o c u l e ţ e l o r a ş e z a t e î n i z v o a r e căldicele,
se p o a t e î n l o c u i c r e ş t e r e a î n clocitorii, i n s t a l a ţ i u n i costi­
sitoare.
 P e n t r u a p e l e n o a s t r e de m u n t e m a i r e c o m a n d a b i l e
p ă s t r ă v u l n o s t r u i n d i g e n ( T r u t t a fario). Deşi p ă s t r ă v u l
curcubeu (Trutta iridea) creşte m a i repede, n u e r e c o m a n ­
d a b i l a fi c o l o n i z a t în a p e l e c u r g ă t o a r e : a r e i n s t i n c t u l de
a se coborî pe a p ă în jos, s p r e m a r e , şi astfel se p i e r d e .
P r i n a n u l 1884 a fost i m p o r t a t d i n A m e r i c a „ f â n t â n e l u l "
( S a l m o f o n t i n a l i s ) . E u n p e ş t e f r u m o s , c r e ş t e şi el r e p e d e ,
dar n u a r e c a r n e a g u s t o a s ă a p ă s t r ă v u l u i n o s t r u . Se cor­
ceşte cu a c e s t a şi p r o d u c e b a s t a r z i , c a r e n u se m a i î n m u l ­
ţesc.
E. Slabciacovschi, b r i g . silvic
III.
Glontul din tavă lisă — la mistreţi
P r i e t e n u l M a r i n C i r o r e a , I n s p e c t o r de v â n ă t o a r e p e n ­
t r u T â r n a v a M a r e , m i - a f ă c u t p l ă c e r e a s ă m ă iee cu el la
o e x c u r s i u n e v â n ă t o r e a s c ă şi p e s c ă r e a s c ă în r e g i u n e a Bo­
g ă ţ i i , d i n j u d e ţ u l a c u m a m i n t i t . Cu a c e a s t ă o c a z i u n e a m
v e n i t şi la R u p e a şi a m f ă c u t o vizită Dlui i n s p e c t o r de
v â n ă t o a r e Adolf F l a g n e r .
Ceeace a m auzit, cred, că v o r a v e a ocazie c i t i t o r i i r e ­
vistei n o a s t r e s ă c i t e a s c ă , — fie d i n o s e r i e de a r t i c o l e ,
pe c a r e a p r o m i s Dl F l a g n e r , că le va t r i m i t e , — fie d i n
u n e l e a r t i c o l e ale m e l e , pe c a r e le voi s c r i e în t e m e i u l i n -
f o r m a ţ i u n i l o r şi i s t o r i s i r i l o r , p e c a r e m i le v a d a Dl
F l a g n e r . F i e a r t i c o l e l e lui, fie i n f o r m a ţ i u n i l e , a m s ă i le
s m u l g — de va fi n e v o e — cu cleştele, — c u n o s c â n d a v e r ­
s i u n e a e x t r e m ă pe c a r e o a r e f a ţ ă de p i a n ă şi c e r n e a l ă .
Itnpetă î n t r ' u n a , că n u e m e s e r i a l u i s c r i s u l de a r t i c o l e .
D a r o r i c u m , va t r e b u i s ă o facă, p e n t r u ca s ă r ă m â n ă sal­
vate de u i t a r e e x p e r i e n ţ e l e , a m i n t i r i l e a c e s t u i v â n ă t o r , cel
m a i excelent v â n ă t o r de m i s t r e ţ i d i n z i u a de azi, d e l a n o i .
D a c ă a l t c i n e v a a r fi t r ă i t n u m a i u n a d i n l u p t e l e , pe c a r e
le-a a v u t a p r o a p e c o r p la c o r p F l a g n e r cu s o l i t a r i grei, —
de s i g u r , că a r fi c u r s v a d r e de c e r n e a l ă . F l a g n e r î n s ă t a ­
ce, î n c ă p ă ţ i n a t t a c e . . . d u r e r e ! V â n e a z ă şi t a c e .
Feussneri
N o u ă ne-a p o v e s t i t u n e l e a s e m e n e a a v e n t u r i , şi l - a m
a s c u l t a t cu g u r a c ă s c a t ă . A m a d m i r a t trofeele l u i F l a g n e r ,
colţi d e m i s t r e ţ c a p i t a l i , c a r i n u a u a p ă r u t î n c ă n i c i o d a t ă
în g a l e r i i l e expoziţiilor. O p a r t e a a c e s t o r colţi e m o n t a t ă
p e o p a n o p l i e n e a g r ă , — r e s t u l e p ă s t r a t î n t r ' o cutie, în
c a r e se g ă s e s c şi g l o a n ţ e l e s c o a s e d i n v i c t i m e l e c ă z u t e .
S p e r e z , că F l a g n e r no va p u n e l a d i s p o z i ţ i e şi o fotografie,
şi ne va d a şi d i m e n s i u n i l e colţilor. De a s e m e n e a v a t r e b u i ,
ca l a p r o x i m a expoziţie v â n ă t o r e a s c ă s ă fie p r e z e n t a t e şi
a c e s t e u n i c e trofee.
M e t o d a de v â n ă t o a r e a lui F l a g n e r e u r m ă t o a r e a . Câi­
nii lui excelenţi o p r e s c m i s t r e ţ u l , şi v â n ă t o r u l îl î m p u ş c ă
d e l a f o a r t e m i c ă d i s t a n ţ ă , s a u a p o i îl î n j u n g h i e cu c u ţ i t u l
de v â n ă t o a r e . A a p l i c a t a c e a s t ă d i n u r m ă e r o i c ă m e t o d ă
şi f a ţ ă de vieri m a r i . N u a m î n c e r c a t a s e m e n e a b r a v u r ă
n i c i o d a t ă . P o a t e şi în m â i n i l e lui F l a g n e r s ' a r p o t r i v i m a i
s t i l a t î n locul c u ţ i t u l u i l a n c e a . L a tot c a z u l , — s ă ucizi
m i s t r e ţ i cu a r m ă a l b ă , î n s e m n e a z ă î n t r ' a d e v ă r l u p t ă , l u p t ă
b ă r b ă t e a s c ă cu f i a r a , d u p ă r e g ú l e l e v e c h i l o r s t r ă m o ş i , —
şi a c e a s t a c e r e o b u n ă d o z ă de c u r a j .
Cu o c a z i u n e a a c e s t e i vizite a m c o n s t a t a t , că m ă înşe­
l a s e m c â n d a v e a m c o n v i n g e r e a că s u n t perfect i n f o r m a t
î n c h e s t i u n i de b a l i s t i c ă . M a i a v e a m î n c ă de î n v ă ţ a t ! L a
v â n ă t o a r e a de v â n a t m a r e , m i s t r e ţ , p r e f e r a m t o t d e a u n a
c a r a b i n a g h i n t u i t ă , de c a l i b r u m a r e , s a u a p o i a r m a P a ­
r a d o x , cal. 12 •— şi r ă m â n l a c o n v i n g e r e a , că p e n t r u g o a n e
şi p e n t r u p â n d ă a c e s t e s u n t î n t r ' a d e v ă r cele m a i p o t r i v i t e ,
a v â n d î n v e d e r e o b i ş n u i t e l e n o a s t r e m e t o d e de v â n ă t o a r e .
F l a g n e r v â n e a z ă m i s t r e ţ i i n u m a i cu a r m ă d u b l ă , cu ţevi
lise, d i n c a r e t r a g e g l o a n ţ e c o n s t r u i t e de el. G l o a n ţ e spe­
ciale . . . C a p u l p r o i e c t i l u l u i a c e s t u i a e l ă t ă r e ţ , î n t r e g u l
g l o n ţ e x t e r n a r e f o r m a c u n o s c u t u l u i g l o n ţ B r e n n e k e , şi a r e
cinci costiţe s p i r a l i c e , p e n t r u a ii d a o m i ş c a r e î n j u r u l
axei. G l o a n ţ e l e B r e n n e k e s u n t g o a l e î n l ă u n t r u , — cele a
lui F l a g n e r s u n t în s c h i m b p l i n e , c o m p a c t e , f o a r t e grele,
— de 45—50 g r a m e .
F l a g n e r m o t i v e a z ă în felul u r m ă t o r u t i l i z a r e a a c e s t o r
proiectile: Glonţul t r a s din c a r a b i n ă dela mică d i s t a n ţ ă
Vara intre sâmănături.
p o a t e s ă t r a v e r s e z e v â n a t u l — şi în colo m a i m u l t e c a z u r i
a ş a se î n t â m p l ă — şi p r i m e j d u e ş t o c â i n i i , c a r e a t a c ă , s a u
c h i a r încolţăsc mistreţul. Glonţul greu a lui F l a g n e r n u
c o m p o r t ă p r i m e j d i a a c e a s t a . El r u p e în v â n a t o g a u r ă p u ­
t e r n i c ă , p e r f o r e a z ă , s f ă r â m ă oasele, f ă r ă s ă se d i f o r m e z e ,
s a u d i f o r m â n d u - s e f o a r t e u ş o r , — sfăşie o r g a n e l e i n t e r n e .
Are u n „ s t o p p i n g p o w e r " n e î n t r e c u t .
Teoria lui F l a g n e r e perfect corectă, p e n t r u m e t o d a
lui de v â n ă t o a r e . Apoi p r a c t i c a l u i î n d e l u n g a t ă a consfin­
ţ i t a c e a s t ă teorie. Lt. col. R. Schneider-Snydcr
IV.
Calităţile principale ale câinelui de aret
Toţi v â n ă t o r i i c a r e v â n e a z ă cu p r e p e l i c a r , d o r e s c s ă
a i b ă u n c â i n e c a r e s ă a i b ă ,.apel" b u n , s ă c a u t e a p r o a p e ,
s ă n u se d e p ă r t e z e p r e a t a r e de v â n ă t o r .
Ca s ă a i b ă u n c â i n e a c e s t e p r i m o r d i a l e c a l i t ă ţ i , t r e -
b u e s ă i se fi b ă g a t în s â n g e î n c ă d i n f r a g e d ă t i n e r e ţ ă
n e c e s i t a t e a f ă r ă s c ă p a r e de a se a c o m o d a d o r i n ţ e l o r şi
p o r u n c i l o r s t ă p â n u l u i . T o c m a i de a c e e a , s o c o t e s c că se face
o m a r e g r e ş a l ă — şi o fac a p r o a p e toţi v â n ă t o r i i — c â n d
î n t â r z i e m cu s c o a t a r e a l a c â m p a c â n i l o r t i n e r i . I n a f a r ă
de a c e a s t a , u n c â i n e , c a r e l u n g i l u n i d e a r â n d u l n u v e d e
zi de ai a l t c e v a d e c â t î n g u s t a î m p r e j m u i r e a c o l ţ u l u i de
c u r t e î n c a r e s'a n ă s c u t , de s i g u r , şi d i n p u n c t u l de ve­
d e r e al i n t e l i g e n ţ e i , va r ă m â n e m u l t în u r m a f r a t e l u i s ă u .
c a r e de p e l a trei l u n i , e l u a t deseori de d o m n u l lui l a
plimbări prin câmpii, prin păduri.
Deci d e l a a s e m e n e a c â i n i r ă m a ş i î n a p o i , n i c i n u se
v a p u t e a cere a g e r i m e p r e a m a r e . C i n e v r e a s ă a i b ă c â i n i
perfect a s c u l t ă t o r i , v a t r e b u i să-i iee în c a m e r ă , s a u în
c u r t e , şi s ă se o c u p e de ei. î n c ă dela v â r s t a de 8 s ă p t ă ­
m â n i a c ă ţ e i l o r . Si a c e a s t a în f i e c a r e zi. Căţei n o r m a l des-
v o l t a ţ i p o t fi l u a ţ i l a v â r s t a de 3—4 l u n i l a m i c i p l i m b ă r i ,
f ă r ă a n e fi t e a m a , c ă se v o r istovi p r e a t a r e . L u c r u de că­
p e t e n i e este, ca d e j a d e l a a c e s t e p l i m b ă r i s ă î n v e ţ e s ă
m e a r g ă de lesă. p r i m a d r e s a r e a c â i n e l u i , p r i m a l u i î n ţ e ­
legere, că trebue s ă se s u p u n ă u n e i a l t e v o i n ţ i : a s t ă p â ­
n u l u i . I n liber v o m l ă s a c ă ţ e l u l s ă a l e r g e î n voe, d a r n u
v o m î n g ă d u i s ă se î n d e p ă r t e z e m a i m u l t de 15—20 p a ş i de
n o i . D a c ă t r e c e de a c e s t h o t a r , v a fi n e î n t â r z i a t r e c h e m a t ,
cu u n f l u e r a t e n e r g i c , cu s t r i g a r e a n u m e l u i . C â n d şi c â n d
va m a i fi r e m u n e r a t şi cu c â t e o s f ă r â m i t u r ă de m â n c a r e
ce 11 p l a c e .
C â i n i i t i n e r i , în v â r s t ă de 8—10 l u n i , în cazul d a c i
s u n t r e c a l c i t r a n ţ i , n u a s c u l t ă c o m a n d a , p o t fi — l i n i ş t i t !
— p e d e p s i ţ i cu c â t e o a t i n g e r e de b i c i u . N u s t r i c ă ; d i m p o ­
t r i v ă p r i v i l e g i a z ă s e n t i m e n t u l de s u p u n e r e a c â i n e l u i ,
c h i a r a t a ş a m e n t u l l u i f a ţ ă de s t ă p â n e î n t ă r i t p r i n r a r e şi
d r e p t e p e d e p s e . T r e b u e î n s ă s ă l u ă m s e a m a , de c â t e ori
v r e m s ă a d m i n i s t r ă m o p e d e a p s ă c â i n e l u i , ca m a i î n a i n t e
s ă ÎI l e g ă m , i a r d u p ă c e l - a m a t i n s cu biciul s a u cu n u i a u a ,
s ă îl ţ i n e m l e g a t în l e s ă î n c ă u n o a r e c a r e t i m p şi l a nici
o î n t â m p l a r e s ă nu-1 l ă s ă m i m e d i a t liber. P r i n a c e a s t a se
p r e l u n g e ş t e p e d e a p s a , p e de a l t ă p a r t e se evită, ca c â i n e l e
s ă plece de l â n g ă s t ă p â n , p u n f t n d u - s e în a f a r a p u t i n ţ e i a-
c e s t u i a de a-1 d o m i n a . U n c â i n e astfel p e d e p s i t , va s i m ţ i
î n d a t ă c â n d a fost i e r t a t , şi se
v a b u c u r a de r e î n v i a t a afecţiu­
ne a s t ă p â n u l u i .
Cine v a p r o c e d a î n felul a-
cesta va avea câini ascultători,
ataşaţi, supuşi între toate îm­
p r e j u r ă r i l e voinţei stăpânului.
M a i g r e u e s ă corectezi u n
p r e p e l i c a r , c a r e n u a fost d e l a
î n c e p u t b i n e d r e s a t . A ş a e d. e.
cu c â i n i i , de altfel b u n i , c a r e
c a u t ă p r e a d e p a r t e de v â n ă t o r .
C o r e c t a r e a n u se p o a t e de obi-
ceiu face de î n s u ş v â n ă t o r u l ,
c a r e a s t r i c a t c â i n e l e , şi p e c a r e
a c e s t a nu-1 m a i a s c u l t ă . Mai
b i n e e s ă fie d a t î n m â n a u n u i
d r e s o r p r o f e s i o n i s t , c a r e apoi
să î n c e a p ă dela alfa întreaga
m u n c ă . I n cele m a i m u l t e ca­
z u r i , fiind d r e s o r u l e x p e r t şi a-
vând enormă răbdare, poate
c o r e c t a definitiv u n a s e m e n e a
câine.
De s i g u r , o a s e m e n e a m u n c ă şi c h e l t u i a l ă n u se p l ă ­
t e ş t e s ă o p u i d e c â t pe c â i n i de r a s ă e x c e l e n t ă , şi c a r e a u
d o v e d i t şi n a s fin şi p a t i m ă v â n ă t o r e a s c ă . F. T.
V.
Tot despre vânătoare şi
„factor economic"
I n n u m ă r u l d i n M a i a. c , al r e v i s t e i „CarpaţiV, a a-
p ă r u t s u b t i t l u l de m a i s u s , u n f o a r t e s p i r i t u a l şi d o c u ­
m e n t a t a r t i c o l a s u p r a t e n d i n ţ e i e c o n o m i c e î n t r e b u r i l e vâ-
nătoreşti.
L a p r i m a citire, a m r ă m a s s u r p r i n s de c â t de p u ţ i n ă
înţelegere a m avut p e n t r u p a r t e a f r u m o a s ă vânătorească,
î n t r u c â t , d r e p t s ă s p u n , n u a m p u t u t fi c o n v i n s de g r e ­
ş a l ă ce a m f ă c u t şi d i n p ă c a t e î n c ă o fac, de a c o n s i d e r a
e c o n o m i c u l în v â n ă t o a r e , ca o p a r t e a b s o l u t n e c e s a r ă şi
f ă r ă de c a r e î n s ă ş i e x i s t e n ţ a a c e s t e i nobile î n d e l e t n i c i r i
este p e r i c l i t a t ă .
R e c i t i n d î n s ă a r t i c o l u l , a m c o n s t a t a t , cu m u l t ă s a t i s ­
facţie că, î n fond s u n t e m de a c o r d a s u p r a p r o b l e m e i şi
d a c ă m o d u l de p r e z e n t a r e n u a r d a ocazie la i n t e r p r e t ă r i
şi a p r e c i e r i , c a r i TIU c o r e s p u n d f o n d u l u i , n u a r m a i fi fost
n e c e s a r a r t i c o l u l de f a ţ ă .
î n a i n t e î n s ă de a t r e c e a s u p r a p r o b l e m e i , este n e c e s a r
să d a u o e x p l i c a ţ i e pe c a r e d e s i g u r că o b u n ă p a r t e d i n t r e
c i t i t o r i o c u n o s c şi a n u m e , dacă vânatul este sau nu un
produs accesoriu sau secundar al pădureif!
P r i n î n s ă ş i definiţia sa, p ă d u r e a este u n a n s a m b l u
de o r g a n i s m e vii, — a r b o r i i a v â n d c a p r i m scop p r o d u s u l
lemn. Dacă a m schimba destinaţia acestor păduri, propu-
n â n d u - n e spre exemplu să producem ghindă pentru h r a n a
p o r c i l o r , s a u f r u n z a r e p e n t r u vite, a c e s t e s u p r a f e ţ e n u s ' a r
mai putea numi păduri.
A s u p r a n e c e s a r u l u i în e c o n o m i a n a ţ i o n a l ă a p r o d u ­
s u l u i l e m n , s p e r ă m că s u n t e m cu toţii de a c o r d că. p â n ă
se v o r g ă s i a l t e m a t e r i a l e p r i m e snu f a b r i c a t e , c a r i s ă p o a ­
t ă î n l o c u i l e m n u l , p ă d u r i l o r n u li se p o a t e d a a l t ă desti­
naţie.
Totuşi, pe lângă produsul lemn. p ă d u r e a m a i aduce
şi a l t e foloase: u n e l e de o r d i n m a t e r i a l , i a r altele de o r d i n
estetic, c l i m a t i c , al a p ă r ă r e i n a ţ i o n a l e , etc. S u n t şi c a z u r i
c â n d s c o p u l p r i n c i p a l al p . l d u r e i este a l t u l d e c â t p r o d u s u l
l e m n , e x e m p l u : p a r c u r i l e d i n j u r u l s t a ţ i u n i l o r c l i m a t i c e şi
b a l n e a r e s a u p ă d u r i l e d e c l a r a t e de p r o t e c ţ i e , u n d o p ă d u r e a
a r e în p r i m u l r â n d r o l u l de a a p ă r a solul de a l u n e c ă r i s a u
eroziuni.
D e o a r e c e a m definit r o s t u l p ă d u r e i şi c a r a c t e r u l de
i n d i s p e n s a b i l în e c o n o m i a n a ţ i o n a l ă a p r o d u s u l u i s ă u p r i n ­
c i p a l , s u n t e m d a t o r i s ă u r m ă r i m pe t o a t e c ă i l e o p r o d u c ­
ţie m a x i m ă . Ori, p e n t r u a s i g u r a r e a a c e s t e i p r o d u c ţ i i m a ­
x i m e , este n e c e s a r s ă î n d r u m ă m t o a t e e l e m e n t e l e şi toti
f a c t o r i i c a r i a r p u t e a i n f l u e n ţ a p r o d u s u l l e m n . în a ş a m o d .
î n c â t s ă n u c o m p r o m i t ă s c o p u l final. R e z u l t ă de aci că,
orice a l t ă v e g e t a ţ i e s a u v i e t a t e c a r e t r ă e ş t e în p ă d u r e , t r e ­
b u e s u b o r d o n a t ă i n t e r e s u l u i a c e s t e i a , şi deci v i a ţ a ei t r e ­
b u e r e g l e m e n t a t ă în a ş a m o d , î n c â t s ă s t i n g h e r e a s c ă cât
m a i p u ţ i n b u n a rlesvoltnro a p r o d u s u l u i p r i n c i p a l .
La prepeliţe..
 Logic reese că, toate celelalte produse ale pădurei voltare a vânătoarei, în cadrul economiilor cu care
nu pot fi decât secundare sau accesorii. are legătură, şi în orice caz să se facă dovada că even­
tualele daune sau stănjeniri aduse celorlalte economii,
C â t d e s p r e d r o p i i şi p r e p e l i ţ e , a c e s t e a d a c ă n u s u n t
sunt cu prisosinţă compensate de produsul vânat, sau
p r o d u s e a c c e s o r i i ale p ă d u r e i , s u n t p r o d u s e a c c e s o r i i a l e
acoperite de amatorul vânător sportiv.
a g r i c u l t u r i i şi deci s u b o r d o n a t e p r o d u s u l u i p r i n c i p a l a g r i ­
col. Că e s t e e v i d e n t a ş a , o j u s t i f i c ă t o a t e l u c r ă r i l e s p e c i a ­
liştilor î n m a t e r i e c i n e g e t i c ă , c a r e c o n s t a t ă , f ă r ă posibili­ D a r ce î m p i e d i c ă s e n t i m e n t u l ca, o d a t ă cu s a t i s f a c e ­
t a t e de a p ă r a r e că, d i n ce î n ce a c e s t v â n a t t i n d e s ă d i s p a ­ r e a n o b i l u l u i s p o r t , s ă m ă p r e o c u p e şi p o s i b i l i t a t e a v a l o ­
r ă , d i n c a u z a c u l t u r i i tot m a i i n t e n s i v ă a a g r i c u l t u r i i . rificării acestui produs?!.
* * # A m a s i s t a t l a v â n ă t o r i , l a c a r i s ' a u v â n a t p e s t e 1000
Dar d a c ă a u t o r u l ne-ar d a o soluţie pe baza căreia de i e p u r i . N a t u r a l , s ' a u î m p ă r ţ i t c â t e 2—3 f i e c ă r u i p a r t i ­
s'ar p u t e a destina toate p ă d u r i l e ţării n u m a i vânătoarei, c i p a n t , i a r r e s t u l s'a v â n d u t .
s u b s e m n a t u l , deşi s u n t d u b l a t de s i l v i c u l t o r , a ş a c c e p t a - o A m asistat însă, la alte v â n ă t o r i , u n d e u n rezultat
bucuros. de a p r o a p e 600 i e p u r i p e n t r u 20 de p u ş t i , a fost î n î n t r e ­
g i m e î m p ă r ţ i t p a r t i c i p a n ţ i l o r . F i e c a r e t â r â n d cu s i n e î n
F a p t e l e î n s ă , m ă f o r ţ e a z ă s ă c o n s t a t c o n t r a r i u şi a n u ­ o r a ş a p r o a p e 30 b u c ă ţ i , n u a f ă c u t a l t c e v a d e c â t să-i î m ­
m e că: v â n ă t o a r e a n u m a i d i c t e a z ă a s u p r a r o s t u r i l o r a- p a r t ă c u n o s c u ţ i l o r , c a r i î n m a j o r i t a t e i - a u l ă s a t s ă se s t r i ­
c e s t o r b u n u r i , o d a t ă cu c ă d e r e a şi f ă r â m i ţ a r e a m a r i l o r ce s a u î n cel m a i b u n caz i-au d a t s e r v i t o r i l o r . Şi g â n d i ţ i -
p r o p r i e t ă ţ i şi l a t i f u n d i i şi deci s i n g u r ă n u m a i d r a g o s t e a v ă că, î n t r ' u n o r ă ş e l m i c a p a r d e o d a t ă 500 de i e p u r i p e n ­
v â n ă t o r i l o r , fie e a c â t de a r z ă t o a r e , n u p o a t e face d e c â t t r u c o n s u m . T o ţ i c â i n i i o r ă ş e l u l u i v o r fi n e s p u s d e m u l ţ u ­
foarte puţin. miţi, deoarece n a t u r a l , în acest orăşel n u s:ar p u t e a p l a s a
Dau câteva fapte concludente: o a t a r e c a n t i t a t e . I n a c e l a ş t i m p î n s ă s e p l ă t e s c cu 300—
N u s'a r e u ş i t p â n ă î n p r e z e n t s ă se s c o a t ă p ă ş u n a t u l 400 lei b u c a t a , î n t r ' u n c e n t r u m a r e de c o n s u m .
d i n p ă d u r i , deşi este a t â t de d ă u n ă t o r v â n a t u l u i , i a r d a c ă
s'a p u s î n t r ' o b u n ă p a r t e f r â u , a c e a s t a s'a p u t u t o b ţ i n e Ce s ' a r î n t â m p l a d a c ă şi p e s c a r i i d i n D e l t a D u n ă r i i
n u m a i p r i n a r g u m e n t e silvice, a v â n d î n v e d e r e i n t e r e s u l — e x i s t ă o o a r e c a r e a s e m ă n a r e î n t r e v â n ă t o a r e şi p e s c u i t
p ă d u r e i şi deci m a t e r i a l u l . — a r p r o c e d a l a fel cu p r o d u s u l lor?!
A m i n t e s c d e a s e m e n i p r o b l e m a c â i n i l o r , azi n e s o l u - Se î n t r e a b ă a u t o r u l : „Ce c â ş t i e ă e c o n o m i a n a ţ i o n a l ă
ţ i o n a t ă î n c ă , deşi de i m p o r t a n ţ ă c a p i t a l ă p e n t r u v â n ă t o a r e . dacă M a d a m Stan B r a n a gătit ciorbă sau friptură din
i e p u r e l e î m p u ş c a t de Dl S t a n B r a n " ? !
Nu singure sentimentele vânătorilor a u reuşit să re­
d r e s e z e c a p r a n e a g r ă . A u fost n e c e s a r e p o s t u r i s p e c i a l e , R ă s p u n d t o t p r i n î n t r e b a r e : ,,Ce c â ş t i g ă S t a t u l şi eco­
p l ă t i t e cu b a n i g r e i . E s t e d r e p t p r i n c o n t r i b u ţ i a v â n ă t o r i ­ n o m i a n a ţ i o n a l ă d a c ă f i e c a r e l o c u i t o r îşi a r e î n c u r t e p o r ­
lor, î n s ă d a t ă s u b f o r m ă de i m p o z i t , t a x ă de p e r m i s şi n u cul şi p ă s ă r i l e lui, pe c a r e le p o a t e c o n s u m a , d a r şi v i n ­
ca o i n i ţ i a t i v ă p r o p r i e s a u c o n t r i b u ţ i e b e n e v o l ă . de"?!
I n i ţ i a t i v e şi a c ţ i u n i p e r s o n a l e a u fost; d a r d u b l a t e de N u c â ş t i s ă S t a t u l d a c ă Dl S t a n B r a n î n l o c s ă m ă ­
s i g u r a n ţ a că n u s i n g u r i v o r s u p o r t a c h e l t u i e l i l e de o r g a ­ n â n c e i e p u r e l e îl v i n d e cu 400 de lei, d i n c a r e b a n i î n
n i z a r e şi s u s ţ i n e r e a t e r e n u r i l o r . N u n u m a i c ă n u le a d u c s c h i m b îşi p o a t e c u m p ă r a 1 k g r . de s l ă n i n ă , i a r c u 200
o a c u z a ţ i e p e n t r u a c e s t fapt, d a r r e c u n o s c că d a t o r a t a c - lei u n ş o r ţ p e n t r u M a d a m S t a n B r a n ? !
ţ i u n e i lor, v â n a t u l m a r e se g ă s e ş t e î n s t a r e a î n f l o r i t o a r e E c o n o m i e n u î n s e a m n ă n u m a i s c h i m b ; e c o n o m i e este
de a s t ă z i . s a t i s f a c e r e a n e c e s i t ă ţ i l o r zilnice, c a r e î n f o n d e s t e s c o p u l
u l t i m al s c h i m b u l u i . S ă m a i v o r b e s c d e s p r e r i s i p a c a r e n u
S e n t i m e n t u l p e c a r e îl g ă s e s c şi eu s i n e u r u l î n d r e p ­
se face d e c â t î n ţ a r a n o a s t r ă , c â n d b l ă n u r i l e i e p u r i l o r
t ă ţ i t a t r o n a î n t r e b u r i l e v â n ă t o r e ş t i , n u este n u m a i d e do­
s u n t p u r şi s i m p l u a r u n c a t e ? ! C o n s i d e r ă a u t o r u l u n g e s t
rit, d a r este c h i a r i m p e r i o s n e c e s a r . S ă l ă s ă m de o p a r t e
m a i f r u m o s c â n d î n loc s ă t r i m i t ă u n e i c u n o ş t i n ţ e u n ie­
f a p t u l că, o p a r t e d i n l u m e a v â n ă t o r e a s c ă l e a g ă e c o n o m i ­
p u r e j u p u i t , îl t r i m i t e cu b l a n ă ? L ă s â n d l a o p a r t e p a g u b a
cul de v â n ă t o a r e m u l t m a i s t r â n s d e c â t a r i n t e n ţ i o n a s'o
î n e c o n o m i a n a ţ i o n a l ă , s'a g â n d i t a u t o r u l l a m u l t i p l e l e
facă S t a t u l , deşi s e n t i m e n t u l n u le l i p s e ş t e . S i g u r că u n
d r ă c u e l i pe c a r e g o s p o d i n a i le a d r e s e a z ă , c â n d se vede
s e n t i m e n t , c ă r u i a i se a d a u g ă c o n d i m e n t u l u n u i a v a n t a j
obligată să jupoaie iepurele?
m a t e r i a l , este g u s t a t cu m u l t m a i m u l t ă p l ă c e r e .
S ă p r e s u p u n e m î n s ă că. v â n ă t o r u l î n n e m ă s u r a t a s a Ne-a i n t r a t în sânge risipa! Suntem aceiaşi cari în
p a s i u n e , cere şi r e u ş e ş t e s ă o b ţ i n ă , ca, î n t r ' u n î n t r e g s p a ­ s t r ă i n ă t ă ţ i d ă m b a c ş i ş u r i p r i n c i a r e c h e l n e r u l u i , deşi a
ţ i u î n c a r e t r ă e ş t e v â n a t u l , s ă n u se m a i u r m ă r e a s c ă a l t e d o u a zi n u m a i a v e m o c e n t i m ă în b u z u n a r .
produse. Deoarece v â n a t u l s'ar desvolta în d a u n a celorlalte D a r , d u p ă t e o r i a a c e a s t a , s ' a r e x c l u d e c o m p l e c t posi­
p r o d u s e , se p u n d o u ă a l t e r n a t i v e : b i l i t a t e a p r i n d e r i i şi v â n z ă r i i v â n a t u l u i viu.
E s t e o p r e o c u p a r e c a r e n i se i m p u n e c h i a r î n i n t e r e ­
ori acel teren, destinat vânătoarei, produce prin sul v â n a t u l u i . O p u t e m n e g l i j a ? ! A r face-o c a r e v a n u m n i
vânat atât încât să compenseze pierderile celorlalte ra­ s u b î n d e m n u l d r a s r o s t e a de v â n a t ? ! D a r să-1 m a i p r i n d ă
muri de producţie; şi să-1 d e a g r a t u i t ? ! . . .
ori posesorul este în stare să despăgubească, în Se v e d e deci că. e c o n o m i c u l — c h i a r î n i n t e r e s u l v â ­
bani, economia generală. n ă t o a r e i — n u p o a t e fi e x c l u s : c ă . a n u m i t e l a t u r i n e c e s i t ă
o s p e c i a l i z a r e , o r a m u r ă de p r o d u c ţ i e , c a r e n a t u r a l cere o
R e z u l t ă d i n cele de m a i s u s că, s e n t i m e n t u l s i n g u r , p r e g ă t i r e şi o m u n c ă , ce t r e b u e s c r e m u n e r a t e .
din păcate n u poate m a i ales astăzi, nici chiar la v â n ă ­
tori, j u s t i f i c a a n u m i t e î n d r u m ă r i s a u d i r e c t i v e b u n u r i l o r I n a t a r e caz. forurile conducătoarea au menirea
e c o n o m i c e . Si, orice s'ar. s p u n e , atât vânatul cât si celelal­ să canalizeze si să. îndrume toate aceste iniţiative, cari
te vroduse ale mediului în care trăeşte el, sunt bunuri care dacă nu au ca obiect numai dragostea de vânat, sunt
intră în preocupările economiei generale. tot atât de necesare ventru buna desvoltare a vânatu­
A r fi e x t r e m de p l ă c u t p e n t r u n o i v â n ă t o r i i , s ă n e lui ca şi sentimentul vânătorului.
î n t o a r c e m l a t i m p u l c â n d m a r i i l a t i f u n d i a r i îşi p u t e a u
p e r m i t e l u x u l u n o r v â n ă t o r i c o s t i s i t o a r e , c a r i î n a f a r ă de F a ţ ă de cele de m a i s u s . s ' a r p ă r e a că s u n t e m d i a ­
s a t i s f a c e r e a p a s i u n e i v â n ă t o r e ş t i , e r a u cele m a i p o t r i v i t e m e t r a l opuşi, d a r în fond a j u n g e m , în principiu, l a ace­
ocazii de f a s t u o a s e p e t r e c e r i , i a r r e z u l t a t u l v â n ă t o a r e i e r a leaşi concluzii.
r e z e r v a t , d a c ă n u c â i n i l o r , î n cea m a i b u n ă p a r t e h ă i t a ş i -
lor şi s e r v i t o r i l o r . D a r t i m p u r i l e s u n t a l t e l e şi i m p u n cu C o n s i d e r î n s ă că. dacă vânătorul are nu numai
t o t u l a l t e n o r m e , i m p e r i o s c e r u t e de n e v o i l e zilei! dreptul, ci obligaţia de a pune tot accentul pe senti­
E s t e p e r f e c t j u s t i f i c a t deci s e n t i m e n t u l î n v â n ă t o a r e , ment, fără a neglija economicul, instituţia de Stat,
d a r n u t r e b u e s ă se u i t e că s a t i s f a c e r e a acestei n o b i l e p a ­ conducătoare a destinelor vânătoreşti, este obligată a
s i u n i , n u se p o a t e face d e c â t î n d a u n a a l t o r i n t e r e s e şi n e ­ pune în adevărata lumină valoarea economică a pro­
c e s i t ă ţ i şi deci acel c a r e e x e r c i t ă a c e s t s p o r t , acel c a r e dusului vânat, faţă de economia generală a ţării, sin­
este r o b al p a t i m e i v â n a t u l u i , t r e b u e s ă d e s p ă g u b e a s c ă cu gurul argument valabil astăzi când necesarul pri­
b a n i grei, e c o n o m i i l e î n d a u n a c ă r o r a îşi s a t i s f a c e p a s i u ­ mează.
nea. S ă n u se u i t e că s u n t e m a b i a 30.000 c a r i p r i v i m p r i n
Iată dece forul superior al conducerii treburilor o c h e l a r i i sentimentelor, f a t ă de 18.000.000 c a r i a u a l t e p u n c ­
vânătoreşti trebue să pună accent pe economic. Are o- te de v e d e r e , cu t o t u l s t r ă i n e s e n t i m e n t e l o r n o a s t r e .
bligaţia de a supraveghia o cât mai armonioasă des- I n g . C. Ceauşii
„Pit.palac ! a
Sunt unele paseri, pe care le-a prins omul cu
deosebire în drag. Cocostârcul cu haina lui elegantă,
cu obiceiurile lui simpatice, cu încrederea lui faţă de
om şi aşezarea acestuia; cucul care vesteşte primăva­
ra şi înveseleşte pe moşneag prorocindu-i încă mulţi
ani de viaţă; rândunica de subt streşină; ciocârlia ce
revarsă din cer cântecul fericirii peste ţăranul aplecat
deasupra plugului. Intre aceste paseri iubite de om
e şi pitpalacul.
In răcoarea sănătoasă a dimineţii de Mai por­
neşte şi din lanul de grâu din dreapta şi din trifoiş-
tea de dincolo, un chemat scurt, bătut sacadat: „pit­
palac, pit-palac". Cine îl aude se înviorează, fiindcă
e glas de primăvară, de câmp întins, de holdă mă­
noasă. Cu deosebire pentru orăşanul asurzit de urui­
tul tramvaelor şi al maşinilor, de ţiuitul şi horcăitul
radio-ului, glasul pitpalacului e definitiva încredinţa­
re, că a lăsat în urmă toate acele alcătuiri şi aşezări
apăsătoare, şi se află în pacea lumei dela ţară.
— A i văzut vreodată pitpalac?
întreabă pe cei ce se bucură de glasul paserei
ce-şi strigă numele, şi nu vei găsi din z e c e unul, care
I eussnor i
să susţie, că a avut înaintea ochilor pe stăpânul cu­
riosului cântec. N u e nici o mirare. Fiindcă pitpalacul
e o fiinţă tainică. Nici nu se aşează pe creangă de co­
pac, nici nu sburătoreşte după gâze, nici nu se ridică
în văzduh să joace şi să cânte în soare. El nicicând
nu-şi părăseşte ascunzişurile din pădurea s ă m ă n ă -
turilor. Aici cade primăvara, dacă a scăpat de truda
şi primejdiile migraţiunei, aici îşi a ş a z ă cuibul, aici
îşi poartă — cu proverbială dragoste — puii mici cât
o găoace de nucă. D a c ă se întâmplă să fie surprins
pitpalacul în afara lumii lui ascunse, îşi adună capul,
îşi face trupul ou, se tupilează la pământ, se face una
cu bulgărul — a dispărut.
D e prin Iulie nu-1 mai nici auzim. U n d e e pitpa­
lacul? Nu-1 vom regăsi decât primăvara viitoare,
fiindcă de prin August, pitpalacul nu mai e pitpalac,
ci e prepeliţă.
Ce curios lucru! F ă c â n d întrebări, nici jumătate
dintre cei pe care i-am pus la încercare nu ştiau, că
pitpalacul şi prepeliţa sunt aceeaş pasere. Mulţi erau
gata să pună rămăşag, că m ă înşelam, când le ară­
tam, că pitpalacul cântător din primăvara e acelaş cu
prepeliţa grasă dela frigare, sau din spuma pilafului.
Aceşti nepricepuţi în fond aveau
dreptate. Doar, chiar potrivnic clasifi­
cării! şi hotărîrilor zoologiei, există atâ­
tea feluri de animale, în câte feluri se
înfăţişează ele omului. Iar pentru om,
unul o pitpalacul şi alta e preDeliţa.
A i auzit Domnia ta vreodată cân­
tând prepeliţa?
Ai vânat vreodată, ai mâncat vreo­
dată pitpalac?
Una e pasărea dragă şi misterioasă,
pe care nu o vedem nicicând, şi care ne
cântă primăvara, alăturea de graur, de
cuc. de mierlă. Şi cu totul alta e sora
mică şi dolofană a ootârnichei, al cărei
glas nu-1 auzim niciodată, care face să
viseze vânătorul cu luni înainte de ,,des­
chidere", care îl scoate apoi pe miriştile
arse de soare, încremeneşte în areturi
prepelicarii, îmoodobeşte chiochinarii şi
în urmă, rumenită în dogoarea jăratecu­
lui e încântarea lacomilor.
Una e pasărea cântătoare. pe care
o apără legea straşnic, — cealaltă vânat.
Curioasă diferenţiare, neîntâlnită,
pare-mi-se, la nici un alt vânat. D o u ă
numiri paralele pentru aceeaş pasere —
potrivit felului cum ea ajunge în atin­
gere cu omul, sau, mai bine zis, după-
cum serveşte plăcerile acestui mare ego­
ist. In gândul oamenilor, două fiinţe cu
Prepeliţe, totul deosebite.
 Dar pitpalacul înviorează tot mai rar peisajul
câmpiilor şi al dealurilor noastre, — iar vânătorii se
plâng, că an de an g ă s e s c mai puţine p r e p e l i ţ e . . .
r'repeliţa — pitpalacul (cum e mai aproape de
noi să-i zicem, când ne e dragă şi cântând, şi subt na­
sul lui Treff?) e o pasere în vertiginos declin, i n ul­
timii patruzeci-cincizeci de ani i-a scăzut numărul
treptat, în toată Europa. In statele din A p u s , în mare
parte a dispărut cu desăvârşire, — la noi putem con­
stata doar resturi în comparaţie cu abundenţa de odi­
nioară. P u t e m p r e v e d e a vremea, când nu s e va trezi
în mijlocul holdei veselul „pit-palac", şi prepeliţa
grasă nu va icni în bătaia svâcnită de aripi, din peria
miriştii.
E un declin întristător. M a i ales, fiindcă nu are
leac. Inzadâr vom opri c u desăvârşire vânarea pre­
peliţelor. Inzadar cooperarea internaţională va face
să înceteze hecatombele sezoniere de p e malurile M e -
diteranei. Inzadar s'ar încerca refaceri artificiale, co­
lonizări. Pitpalacul primăverei, prepeliţa pragului d e
toamnă ne va părăsi şi p e noi.
Omul îşi urcă aşezările şi dorul de pâine tot mai
departe în sihăstria de odinioară a munţilor, — şi ast­
fel ucide neamul urşilor chiar fără pulbere şi plumb.
A c e l a ş om, care nu mai lasă brazdă d e burueni între
postăţile şi tablele învecinate, care prinde subt plug
toată p a l m a de loc, care se strădueşte s ă cosească
tot la d o u ă săptămâni nutreţele, şi întoarce chiar a
doua zi miriştea abea secerată, — plugarul d e azi,
luminat, harnic, neobosit în meşteşugul de a scoate
cât mai m u l t rod din glia lui, — ucide neamul sur al
acestei paseri dragi.
Ori „cultura" e puvoiu fără zăgaz. Nu-1 pot opri
decât mari cataclizme, de pe urma cărora lianele jun­
glei pun stăpânire p e rafinatele decoruri ale temple­
lor din Cambodge, şi şerpii se odihnesc încolăciţi în
p a l m e l e părăsiţilor zei d e piatră.
P e s t e alţi cincizeci de ani, nepoţii copiilor noştri
nu vor mai putea simţi întreagă duioşia povestirii
maestrului Brătescu-Voineşti, fiindcă nu vor mai cu­
n o a ş t e acea pasăre cu inimă mare, într'un trupşor,
care încape în scobitura mânii, sau pe o felie de pâine
prăjită. Şi vor crede c ă vorbesc despre cine ştie ce
făptură stranie, năzdrăvană, când, îndemnaţi d e cei
mari îşi vor rupe limbile peltice, ca să reciteze foarte
repede încercarea de graiu atât de veche:
„Prepeliţa pistriţa, — dar mai pistriţi îs puii pre-
peliţii pistriţii ca prepeliţa pistriţa".
Bieţii noştri copii îndepărtaţi! Ei vor sbura mai
iute decât gândul p e s t e ţări şi p e s t e mări, — vor v e ­
dea cu ochii lucrurile care se petrec la antipod şi pe
alte tărâmuri, — dar nu vor m a i auzi primăvara gla­
sul pitpalacului, şi nu vor vâna la scăpătatul verei
prepeliţele! Nemo
Vulpe surprinsă dormind
Cu faima, de fiinţă deosebit de şireată, pe care
o are şi a ş a cum o cunoaştem din g o a n e l e şi p â n d e l e
în care nu-i s c a p ă nici cea mai m i c ă m i ş c a r e sau sgo-
mot, s'ar putea crede, c ă e imposibilitate s ă apropii o
vulpe care doarme. „Doar nu va durmi întinsă p e pris­
pa casei ei, — şi dacă doarme în loc deschis, urechile
ei caşi cele ale altor sălbătăciuni, n u dorm".
D e sigur, nu în fiecare zi dai p e s t e c â t e - o v u l p e
durmind. Şi totuşi se întâmplă aceasta destul de des,
— dovadă şi multele ilustraţiuni de acest fel, pe care
le v e d e m în revistele de vânătoare din străinătate.
(Cu toate că cele mai multe dintre fotografiile anima­
liere „senzaţionale" pe care le v e d e m în acele publi-
caţiuni sunt trucate: animale în captivitate, animale
împăiate, clişee suprapuse etc. N. R.). Pentru mine
însă a făcut d o v a d ă un vulpoi zdravăn, al cărui blană
roşcată-foc se g ă s e ş t e acum aruncată p e s t e jelţul din
un colţ al cămăruţei în care scriu.
A s t ă iarnă, într'o zi cu soare căldicel după o s ă p ­
t ă m â n ă de ger, ies s ă împuşc un iepure, p e seama
bucătăriei. A ş a , la r e p e z e a l ă dela unsprezece p â n ă la
unu. U n d e aş căuta mai cu n ă d e j d e acel anumit şi o-
bligator iepure decât în via de lângă sat? S e întinde
această vie ca o frânghie lungă, întinsă pe pieptul pre-
ţipiş al unui deal cu e x p o z i ţ i e sudică. P o s t a ţ i d e vie
ţărănească, învrâstate cu locuri p e care omul a se­
m ă n a t curechiu, trifoiu, sau le-a lăsat părăginite, în-
n e c a t e în bălării, — în n ă d e j d e a plantării din viitor.
Mai erau şi câteva bucăţi de loc de curând întoarse
pentru plantarea din primăvara ce va veni. In aceste
locuri golite şi pe semne căldicele, îşi f ă c e a u bucuros
iepurii covrurile.
Era z ă p a d ă de un lat de mână.
A m luat marginea din jos a viilor, şi a v e a m n ă ­
d e j d e să v ă d d e aici vre-un iepure în culcuş. II apro-
piu şi îl p l e s n e s c — era receta simplă. Deci un fel de
vânătoare de iepuri „sui generis", {&• care nu poate
lipsi un binoclu bun. înaintez pe liziera viilor, m ă o-
presc din loc în loc, şi cu ochii liberi, cu binoclul caut
după iepuri. D u p ă c e ai obişnuinţa, nu e lucru greu
să-i descoperi în a s e m e n e a locuri. S t a u totdeauna cu
capul către vale, cu dricul îndesat în deal. Ca în lojă.
La a treia sau a patra postată cercetez din nou
amănunţit locul, şi mi se opresc ochii (sau lentilele)
asupra unui punct curios, care se deosebeşte tare de
împrejurime, tocmai la tulpina unui cireş bătrân. Ce
s ă fie oare? A ş zice, că e iepure, dar e prea roşcat şi
prea mare. S ă fie ceva buruiană stufoasă u s c a t ă ?
Trec înainte p â n ă a p u c d u p ă un răzor cu tufe, şi urc
pe după el cu mare băgare de seamă. Dar oricâtă
băgare de seamă aş pune, z ă p a d a tot ţipă subt paşi.
D i n vreme în vreme, la câte o fereastră dintre tufe,
m ă opresc şi constat, că acel ceva e tot la locul lui,
nemişcat. Când a m ajuns la vre-o optzeci de paşi, bi­
noclul îmi descopere adevărul: o vulpe făcută covrig,
durmind la soare.
— Mii de bombe! — ar fi e x c l a m a t contele din
romanul-fascicole. E u am zis ceva mai trivial, şi am
schimbat cartuşele cu unele cu alice mai mari. Cu e x ­
treme precauţiuni şi utilizând ca un indian S i o u x toa­
te mijloacele de a m ă ascunde, am înaintat spre cireş.
Hai-hai! acum sunt la cincizeci de paşi, — acum la
p a t r u z e c i . . . A ş putea trage, — dar nu e tocmai si­
g u r . . . , i a t ă - m ă la treizeci. D e acum nu-mi s c a p ă !
Chiar dacă s'ar ridica, p â n ă să ajunge la acoperemând
o p l e z n e s c ! Deci să v ă d unde pot să m ă apropiu d e
astă vulpe somnuroasă. Sunt la douăzeci d e paşi.
A c u m disting bine, cum s'a aşezat. S'a făcut roată,
şi-a vârât nasul în căldură subt burtă, şi şi-a adus
coada stufoasă pe lângă cap. Colac!
Sunt la zece paşi! V u l p e a doarme dusă. O fi sur­
d ă — te pomeneşti! S ă o pun la probă. Ridic arma
la ochi, ţintesc precis, apoi fac din buze ca şoarece­
l e . . . La acest glas ceresc, vulpea imediat îşi ridică
capul, — ca să şi-1 coboare apoi neîntârziat, fulge­
rată.
P e urmă, cu blana vulpoiului în raniţă, mi-am îm­
puşcat şi iepurele obligat. Corax
 IfinillM nifi I N I I I N I iiriiniiii i iiiiiiiiiii
CÂRTI/REVISTEI:
Revista Vânătorilor (No. I u l i e 1941). R e m a r c ă m î n d e m ­
n u l a t â t de b i n e v e n i t , p e c a r e b ă t r â n u l b r e s l a ş t o v a r ă ş a l
n o s t r u , Dl D. Meleghie, I n s p e c t o r R e g i o n a l d e v â n ă t o a r e
a l Ţ i n u t u l u i N i s t r u , îl î n d r e a p t ă v â n ă t o r i l o r . „Noi v â n ă ­
torii s u n t e m mulţi. Fiecare d i n noi a a v u t desigur în prac­
t i c a l u i diferite c a z u r i o r i o b s e r v a ţ i i a m u z a n t e . D a c ă n u ­
m a i 1% d i n v â n ă t o r i a r t r i m i t e c â t e 1 s a u 2 a r t i c o l e , co­
l o a n e l e r e v i s t e l o r s ' a r î m b o g ă ţ i cu u n m a r e n u m ă r d e p o ­
vestiri a ş a de apreciate de v â n ă t o r i , m a l ales în t i m p u l
c â n d v â n a t u l este o p r i t " . . . S t â n d , î n t r ' a d e v ă r , d e v o r b ă
c u v â n ă t o r i i , a d e s e a u z i p o v e s t i r i e x t r e m de i n t e r e s a n t e
şi r e d a r e a u n o r o b s e r v a ţ i i d e p e n a t u r ă d e cel m a i m a r e
i n t e r e s . D e ce n u le s c r i u o a r e a c e ş t i c a m a r a z i , şi s ă le
t r i m i t ă u n e i a d i n t r e cele d o u ă r e v i s t e ? E p r o v e r b i a l a l e n e
l a mijloq, s a u o r o a r e a d e p i a n ă ? D a r r e d a c ţ i i l e r e v i s t e l o r
„ p i a p t ă n ă " m a t e r i a l u l , şi î n l ă t u r ă s t â n g ă c i i l e d e stil, c a r e
se p o t s t r e c u r a î n s c r i s u l u n o r o a m e n i o b i ş n u i ţ i m a i m u l t
cu f a p t a d e c â t c u m â n u i r e a slovei. Aici n u felul c u m se
p r e z i n t ă r e d a c ţ i e i e p r i n c i p a l u l , ci e s e n ţ a , obiectul, î n t â m ­
p l a r e a , o b s e r v a ţ i a . — F o a r t e i n t e r e s a n t a r t i c o l a l D l u i Vic­
tor Paschovschi, „ î n s e m n ă r i dintr'o călătorie nevânăto-
rească". Ornitologie, g â n d u r i ţesute pe m a r g i n e a n u m i r i i
u n e i flori; c u i n c u r s i u n i m i t o l o g i c e , i m a g i n i f u g a r e d i n
a t m o s f e r a g r e a a u n u i l o c a l d e n o a p t e , şi d i n c e a l i m ­
pede a întinderilor D u n ă r e i , ca să n e o p r i m o clipă ală-
t u r e a de p e s c a r u l c a r e , d i n l u n t r e , p r i n d e c u c â r l i g e şi a-
c a r e t u r i p r i m i t i v e , p e cel m a i p r o s t p e ş t e : g u v i d e l e . L a
r u b r i c a r e z e r v a t ă d i s c u ţ i i l o r , „ P r o şi c o n t r a " , Dl I n g i n e r
silvic S i l v i u G e o r g e s c u c o n t r a z i c e cele s u s ţ i n u t e î n d o u ă
a r t i c o l e a l e r e v i s t e i n o a s t r e , „ D o u ă m o d i f i c ă r i " (No. A p r i ­
lie), ş i „ I n t r e v â n ă t o a r e şi f a c t o r e c o n o m i c " (No. M a i 1941).
D-sa c r e d e d e c u v i i n ţ ă s ă îşi i n t r o d u c ă p ă r e r i l e cu u r m ă ­
toarele fraze î n d r e p t a t e spre „Carpaţii":
„Trebue să s p u n e m însă că autoritatea în oricare
specialitate însemnează în p r i m u l r â n d : competenţă,
buna credinţă, obiectivitate. Dacă prin u r m a r e presa
îşi i m p u n e s a u a r e a c e a s t ă ţ i n u t ă s o b r ă , a t u n c i se î n ­
ţelege c ă a t â t m a r e l e p u b l i c c â t şi f o r u r i l e c o n d u c ă t o a ­
re n u a u decât de câştigat, iar chestiunile privitoare,
o s o l u ţ i o n a r e s a u î n d r e p t a r e f e r i c i t ă . Dacă însă din
contra ignoranţa ia locul competenţei, minciuna locul
bunei credinţe şi ura locul cavalerismului, atunci în
c o l a b o r a r e c u h a o s u l d e s t r ă m ă t o r a l b â r f e l i i de m a ­
h a l a , c u t o a t e c o n s e c i n ţ e l e ei n e f a s t e , m a i c u s e a m ă
a s u p r a opiniei publice, î n cazul n o s t r u v â n ă t o r i m e a .
A j u n ş i aici, p a n i c a şi a l a r m i s m u l s u n t g a t a !
Această î n d r ă s n e a ţ ă îndeletnicire, dacă scapă
u n e o r i d e r ă s p u n d e r i , e a se i s b e ş t e î n s ă î n m o d f a t a l
de b u n u l s i m ţ a l c i t i t o r u l u i c a r e d e m a s c ă , califică şi
respinge.
N u p e n t r u a face o c r o n i c ă a e v e n i m e n t e l o r , s c r i m
a c e s t e r â n d u r i , p e n t r u c ă a m s p u s c ă n u este î n c ă m o ­
m e n t u l . O facem în p r i m u l r â n d ca cetitor al revistei
„ C a r p a ţ i i " şi a p o i c a s i l v i c u l t o r , profesiune acceptată
cu atât de puţină simpatie de redacţia acestei valo­
roase publicaţii".
Această prezentare a lucrurilor caracterizată întreg
s p i r i t u l şi m e t o d a c a r e g u v e r n e a z ă a r t i c o l u l u i D l u i I n g .
silvic S. G. — C i n e d u p ă zece a n i de d r u m d r e p t a l „ C a r -
p a ţ i l o r " , şi d u p ă n e n u m ă r a t e l e şi s t a t o r n i c i l e s e m n e d e
a p r e c i a r e şi d r a g o s t e f a ţ ă d e b r e s l a ş i i p ă d u r e i r o m â n e ş t i
p e c a r e le-a d a t î n a c e s t i n t e r v a l r e v i s t a n o a s t r ă şi c o n d u ­
c e r e a ei, m a i p o a t e s ă s c r i e î n felul a c e s t a , n e d i s p e n s e a z ă
d e î n d a t o r i r e a r ă s p u n s u l u i . De vre-o t r e i a n i a m d e s c h i s
î n p a g i n e l e n o a s t r e r u b r i c a p e r m a n e n t ă „ D i s c u ţ i u n i " (du­
p ă c a r e s'a g h i d a t a p o i şi c o n f r a t e l e n o s t r u „R. V."), cu
s c o p u l d e a se d i s c u t a — a d e c ă a se e x p u n e şi s u s ţ i n e p ă ­
r e r i diferite, c h i a r d i v e r g e n t e . D ă m o c a z i u n e î n c h i a r r e ­
v i s t a n o a s t r ă s ă fie c o m b ă t u t e s u s ţ i n e r i l e ce se fac aici, —
şi n e b u c u r ă m d e î m b o g ă ţ i r e a a r g u m e n t a ţ i e i c a r e se p r o ­
d u c e . Deci n u s u n t e m n i c i e x c l u s i v i ş t i şi n i c i h a b o t n i c i .
!
D a r , c a s ă a n g a j ă m o d i s c u ţ i e , t r e b u e s ă r ă m â n ă şi cea­
laltă p a r t e pe p l a n u l de pe care noi n u n e - a m a b ă t u t .
F i i n d c ă ofensele şi i n v e c t i v e l e n u s u n t a r g u m e n t e , — i a r
pentru otrava „campaniilor", paginile noastre sunt prea
p u ţ i n e şi p r e a c u r a t e .
O. Uttendörfer: Die Ernährung der deutschen Tagraubvögel
und Eulen. (Ed. I. N e u m a n n - N e u d a m m ) . C a r t e a a r e de s c o p
să stabilească d u p ă probe concrete, m a t e r i a l , a d u n a t e pe
o scară foarte întinsă, care e a n u m e obişnuita m â n c a r e a
p a s e r i l o r r ă p i t o a r e c u r e n t e , — şi î n u r m a r e , î n ce m ă s u r ă
s u n t ele d ă u n ă t o a r e î n s p e c i a l p e n t r u v â n a t . A u t o r u l , t i m p
de d e c e n i i a c o l e c t a t şi a a n a l i z a t zeci de m i i d e i g l u v i i
(cocoloaşele d e p e r i , p e n e , o a s e , p e c a r e le v a r s ă r ă p i t o a ­
rele), r e s t u r i d e p r a d ă , p e n t r u a i d e n t i f i c a p r e c i s v i c t i m e l e .
R e z u l t a t e l e deşi se r e f e r ă n u m a i l a G e r m a n i a , a u o depli­
n ă v a l o a r e şi p e n t r u a c e l e a ş i r ă p i t o a r e , c a r e t r ă i e s c î n a l t e
ţ ă r i . — S ă v e d e m l a ce r e z u l t a t s'a a j u n s î n ce p r i v e ş t e câ­
t e v a d i n t r e r ă p i t o a r e . A e x a m i n a t 632 c u i b u r i de u l i u l - p a -
s e r i l o r (Accipiter n i s u s n i s u s ) , c u t o a t e r e s t u r i l e de ali­
m e n t e ce s ' a u g ă s i t î n ele şi î n j u r u l lor. R e z u l t a t u l e o
j u s t i f i c a r e a a c e s t e i p a s e r i , î n ce p r i v e ş t e d a u n e l e de v â ­
n a t . I n a c e s t e c u i b u r i , s ' a u g ă s i t r e s t u r i l e a l o r 950 m a m i ­
fere, a p a r ţ i n â n d l a 12 specii, şi a l o r 42,261 p a s e r i , a p a r ţ i ­
n â n d l a 124 specii. C u t o t u l s ' a u g ă s i t n u m a i 15 r e s t u r i d e
p u i d e i e p u r e . Deci, f a ţ ă d e m a r e a m u l ţ i m e a a l t o r a n i ­
m a l e , cifrele a c e s t e a s u n t m i n i m a l e . V i n e a a b e a p e a l 42
cuib câte u n p u i de iepure, pe câte al 8 cuib o p o t â r n i c h e
şi p e a l 29 c u i b u n f a s a n . M a j o r i t a t e a e n o r m ă a h r a n e i a-
cestui uliu o d a u paserile mici, î n special vrăbiile, apoi
ş o a r e c i i . U l i u l ş o r e c a r ( B u t e o b u t e o ) e o m n i v o r . M a r e a ma­
j o r i t a t e a h r a n e i i-o d a u ş o a r e c i i . A p o i t o a t e m a m i f e r e l e
m i c i , p â n ă şi n e v ă s t u i c ă , p a s e r i m ă r u n t e , ş o p â r l e , ş e r p i ,
l a r v e d e i n s e c t e . N u se d ă î n s ă î n a p o i s ă p r i n d ă şi c â t e
u n i e p u r a ş , p o t â r n i c h e — d a c ă p o a t e . Aceste d i n u r m ă
s u n t î n s ă e x c e p ţ i u n i , —• şi d e m u l t e o r i , i e p u r e l e s a u p o -
t â r n i c h e a , a l e c ă r o r r e s t u r i le g ă s i m l a ş o r e c a r , p r o v i n
d i n p r a d a a l t o r r ă p i t o a r e , p e c a r e a p o i le-o f u r ă ş o r e c a r u l .
Rezultatul tuturor cercetărilor arată, că n u e indicat să
se p r i g o n e a s c ă a c e a s t ă p a s e r e , ci m a i c u r â n d t r e b u e ş t e
o c r o t i t ă . P o r u m b a r u l (Accipiter g e n t i l i s gentilis) î n s c h i m b
e e n o r m d e d ă u n ă t o r . A u fost e x a m i n a t e 6686 i g l u v i i , şi
s ' a u g ă s i t î n a c e s t e r e s t u r i l e a l o r n u m a i p u ţ i n d e 189 ie­
p u r i şi 835 p o t â r n i c h i . Ş o a r e c i a b e a 46! E p a s e r e a r ă p i t o a ­
re care preferă animalele m a i mărişoare, iepuri, potâr­
nichi, fasani, porumbi, raţe. P r a d a principală o formează
p o r u m b e i i d e c a s ă şi g a i ţ e l e . U l i u l d e t r e s t i e ( C i r c u s a e r u -
g i n o s u s a e r u g i n o s u s ) u r m ă r e ş t e î n p r i n c i p a l lişiţele, şobo­
l a n i i d e b a l t ă , p a s e r i l e m i c i . D i n t r e 13 c u i b u r i c e r c e t a t e
n u m a i î n u n u l s'a g ă s i t u r m ă d e r a ţ ă , i a r d i n t r e 43 con­
ţ i n u t u r i stomacale cercetate de a s e m e n e a n u m a i în u n u l
a u fost a s e m e n e a r e s t u r i . Deci a c e s t u l i u n u face m a r i
d a u n e î n l u m e a r a ţ e l o r . L a finele l u c r ă r i i a u t o r u l face o
listă a animalelor care cad p r a d ă acestor răpitoare. In
f r u n t e a t u t u r o r , c a n u m ă r , s t ă b i a t a v r a b i e . Apoi u r m e a z ă
c i n t e z a , c i o c â r l i a şi p r e s u r a .
Der Deutsche Jäger ( M ü n c h e n , N r i i 11—14) H a n s F r e u d ­
s p e r g e r se o c u p ă de speciile de v â n a t c a r e o d i n i o a r ă p o ­
p u l a u r e g i u n e a Salzburg, de u n d e a u pierit cu desăvârşi­
re: u r s u l , r â s u l , l u p u l . A u c ă z u t v i c t i m a falşei î n ţ e l e g e r i
a „ o c r o t i r e i " şi a „ r ă p i t o a r e l o r " — fiind e x t e r m i n a t e a c e s t e
specii de v â n ă t o r i , s u b t a c e s t e t i t l u r i . P u t e m s ă n e felici­
t ă m , noi, v â n ă t o r i i României, că în general s'a a j u n s la
o j u s t ă î n ţ e l e g e r e a a c e s t o r n o ţ i u n i , şi a z i o c r o t i r e a v â n a ­
t u l u i u t i l n u cere s t â r p i r e a r ă p i t o a r e l o r , i a r c o r e c t i t a t e a
v â n ă t o r e a s c ă î n t i n d e o m â n ă p r o t e c t o a r ă şi a s u p r a a c e s ­
t o r a . I n ţ ă r i l e a p u s e n e , u n d e zeci ş i s u t e d e a n i a b â n t u i t
f a l ş a c o n c e p ţ i e a s u p r a î n d a t o r i r i l o r v â n ă t o r i l o r corecţi, a u
d i s p ă r u t p e l â n g ă a m i n t i t e l e m a r i r ă p i t o a r e cu p ă r şi a c ­
vilele, b u f n i ţ e l e m a r i , c h i a r corbii. — I n g i n e r u l Dr. B u t t l a r
s c r i e d e s p r e c a r t u ş e l e c u g l o n ţ u z i t a t e î n colonii. I n d u s ­
t r i a a r m u r i e r ă g e r m a n ă p r e f e r ă c a r a b i n e l e cu r e p e t i ţ i e —
s i s t e m e M a u s e r , M a n l i c h e r — S c h ö n a u e r —, p e c â n d c e a
e n g l e z ă d ă m a i m a r e a t e n ţ i u n e şi p r e f e r i n ţ ă a r m e l o r cu
d o u ă ţevi, g h i n t u i t e . P e n t r u v â n a t u l g r e u r e c o m a n d ă c a r ­
t u ş u l 9,3X62, cu g l o n ţ d e 18 g r a m e ; i a r la t r a g e r i l e la dis­
t a n ţ ă m a r e , u n d e e n e v o e de r a z a n t ă şi p r e c i z i u n e p r e f e r ă
CARP AŢII -:- 1941. N o . 8.
c a r t u ş u l U. S. A. S p r i n g f i e l d cal. 7,62 m m . , a p o i c a r t u ş u l
cel m a i m o d e r n d e s t i n a t v â n a u l u i m a r e , 8 X 6 8 S. N o t ă m ,
că efectele a c e s t u i d i n u r m ă c a r t u ş n u s u n t î n c ă s u f i c i e n t
de s t u d i a t e şi s t a b i l i t e , p e n t r u a se p u t e a face o r e c o m a n ­
dare serioasă.
Deutsche Jagd ( N e u d a m m , N r i i 11—14). R e m a r c ă m a r ­
ticolul s e m n a t d e c o n d u c ă t o r u l a c e s t e i r e v i s t e , b a r o n u l v.
D u n g e r n - O b e r a u , d e s p r e v â n ă t o a r e a cu a r m a a l b ă . E s t e
a se î n ţ e l e g e l a n c e a s p e c i a l ă p e n t r u v â n a r e a m i s t r e ţ i l o r şi
c u ţ i t u l de v â n ă t o a r e ( j u n g h i u l ) , a r m e u t i l i z a t e p e n t r u u c i ­
d e r e a v â n a t u l u i m a r e i m o b i l i z a t de c â i n i . E o m e t o d ă d e
vânătoare foarte bărbătească, cerând m u l t curaj, putere,
î n d e m â n a r e , şi fiind î m p r e u n a t ă cu r e a l e p r i m e j d i i . C h i a r
şi azi, î n e p o c a a r m e l o r cu g l o n ţ cu efect f u l g e r ă t o r şi c u
t i r e n o r m d e l u n g , se g ă s e s c a m a t o r i a i a r m e l o r albe? r e ­
a d u c â n d î n l u m e a m o d e r n ă de a c u m s u f l u l celei v e c h i ,
p r i m i t i v e , c â n d l u p t a î n t r e f i a r ă şi o m n u e r a a t â t d e i n e ­
g a l ă , i a r ş a n s e l e m a i î m p ă r ţ i t e . — Prof. Dr. Gerì n e d ă
p ă r e r i l e u n u i v â n ă t o r - m e d i c , r e f e r i t o r l a efectele g l o n ţ u l u i
„ R e c o r d " . Acest g l o n ţ a r e a p l i c a t u n inel, c a r e o p r e ş t e
e x p a n d a r e a t o t a l ă şi p r i n a c e a s t a p r o d u c e p e l â n g ă efec­
tele h i d r a u l i c e şi e x p a n s i v e şi o p ă t r u n d e r e î n a d â n c i m e .
P e n t r u v â n a t u l m a r e din R o m â n i a corespund pe deplin
g l o a n ţ e l e cu c ă m a ş a t a r e f a b r i c a ţ i u n e D. W. M. şi g l o a n ­
ţele „ H " cu c ă m a ş a t a r e p r o d u s e d e R. W . S. — d a c ă se
alege c a l i b r u l şi l a b o r a r e a p o t r i v i t ă p e n t r u a n i m a l u l r e s ­
pectiv.
Wild und Hund (Berlin, N r i i 11—14). B a r o n u l v. R o l s -
h a u s e n - B o n n s c r i e d e s p r e s e m n e l e , p e c a r e le face v â n a t u l
c â n d p r i m e ş t e g l o n ţ u l . A c e a s t a e o t e m ă c a r e a fost m u l t
d i s c u t a t ă şi r e v i n e m e r e u î n l i t e r a t u r a c i n e g e t i c ă , f ă r ă t o ­
t u ş i a fi e p u i z a t ă . „ C h i t a r e a " p e c a r e o face v â n a t u l e ex­
t r e m d e v a r i a t ă şi d e p i n d e e s e n ţ i a l de felul g l o n ţ u l u i , p e
c a r e 1-a p r i m i t , î n a f a r ă d e celelalte c o n s i d e r e n t e c u n o s ­
cute, c a l o c u l r ă n i r e i , d i s t a n ţ ă e t c . Aşa, s e m n e l e de r ă n i r e
s u n t i n f i n i t d e v a r i a t e , şi e n e v o e c a v â n ă t o r u l s ă p o s e d ă
o m a r e p r a c t i c ă , şi î n a c e i a ş v r e m e s ă fie şi u n c u n o s c ă t o r
al n o r m e l o r d e b a l i s t i c ă , p e n t r u c a s ă p o a t ă i n t e r p r e t a co­
r e c t orice s e m n . — L o c o t e n e n t u l T o r n o w scrie c u m u l t ă
s i m p a t i e d e s p r e A r d e a l şi l o c u i t o r i i l u i . A v â n a t a i c i u n
u r s , o c a p r ă n e a g r ă şi u n cocoş d e m u n t e . V â n ă t o r i i g e r ­
m a n i se b u c u r ă d e o c a l d ă p r i m i r e l a c a m a r a z i i l o r r o ­
m â n i , şi li se d ă o c a z i u n e s ă v â n e z e r a r i l e s ă l b ă t ă c i u n i
ale C a r p a ţ i l o r , v i s u l t u t u r o r v â n ă t o r i l o r d i n A p u s . O a r e
n u a r fi p o t r i v i t s ă se m a i î n t o a r c ă a c e a s t ă o s p i t a l i t a t e ,
fiind i n v i t a ţ i şi v â n ă t o r i r o m â n i l a u n e l e f e l u r i de v â n a t ,
c a r e s e g ă s e ş t e î n G e r m a n i a şi s u n t s t r e i n e ţ ă r i i n o a s t r e ;
ca d. e. foce, e l a n i , cocoşi d e m e s t e a c ă n ? — D r . R. M a l e y k a
n e d e s c o p e r e , c ă a u e x i s t a t a r m e c u p l a t i n a cu c r e m e n e ,
s i s t e m f ă r ă cocoaşe, c a şi a r m e c u c a p s e d e a s e m e n e a f ă r ă
cocoaşe. C o n s t a t a r e i n t e r e s a n t ă d i n p u n c t u l de v e d e r e a l
istoriei a r m e l o r d e v â n ă t o a r e .
Martin Herberg: Äsung und Deckung im Jagdrevier (ed.
P a u l P a r e y — B e r l i n . Cu 35 i l u s t r a ţ i u n i , b r o ş a t , R m . 3,20,
cu r a b a t d e 2 5 % p e n t r u R o m â n i a ) . Ţ i n e d e o p e r a d e o c r o ­
t i r e a v â n a t u l u i , c a a c o l o u n d e se s i m t e n e v o i a , s ă îi
creem noi m e d i u l de t r a i necesar. I n s t a l a r e a u n o r semă­
n ă t u r i p e s e a m a v â n a t u l u i , l o c u r i d e p ă ş u n a t , r e m i s e , a-
meliorarea pădurei, p l a n t a r e a locurilor sterpe, împrejmui­
rea căilor p r i n p l a n t a ţ i i potrivite, creearea u n o r scăldă-
toare, adăpătoare, sărăriţe, s u n t mijloacele prin care
creem ori unde vânatului optimele condiţiuni de trai. Din
cauza lipsei de experienţă foarte des încercările făcute în
această direcţie d a u greş, s a u nici n u s u n t începute de
frica u n o r c h e l t u e l i i r e a l e s a u a n e s i g u r a n ţ e i s u c c e s u l u i .
C a r t e a de f a ţ ă e u n î n d r e p t a r p r a c t i c d e cel m a i m a r e fo­
los î n a c e a s t ă m a t e r i e . î m p ă r ţ i n d s i s t e m a t i c m a t e r i a î n
l u c r ă r i p e n t r u r e v í r e l e de p ă d u r e , şi l u c r ă r i p e n t r u cele
de c â m p , s u n t t r a t a t e t o a t e c h e s t i u n i l e a p a r ţ i n ă t o a r e c u
m u l t ă b ă g a r e de s e a m ă , c o n s i d e r â n d t o a t e p o s i b i l i t ă ţ i l e şi
s i t u a ţ i i l e şi î n s o ţ i n d e x p u n e r e a cu g r ă i t o a r e pilde. Reco­
m a n d ă r i face a u t o r u l n u m a i p e n t r u î n t r e p r i n d e r i şi m e ­
tode, c a r e s ' a u d o v e d i t b u n e î n p r a c t i c ă , ş i n u î m p r u m u t ă
clişee vechi, ci t o t u l îl t r e c e p r i n n e m i j l o c i t a l u i e x p e r i e n ­
ţ ă şi c o n t r o l . E de m i r a r e , c ă u n s u b i e c t c a r e a r p a r e
plicticos şi r i g i d , p o a t e fi p r e z e n t a t î n t r ' o f o r m ă a t â t d e
a t r a c t i v ă c u m e în c a r t e a de f a ţ ă , a ş a , î n c â t p e l â n g ă î n ­
v ă ţ ă t u r ă , c e t i t o r u l a r e o a d e v ă r a t ă p l ă c e r e p e r i n d â n d cele
100 p a g i n i a l e l u c r ă r i i .
215
M u l t a p r e c i a t u l c o l a b o r a t o r şi s t a t o r n i c u l p r i e t e n şi
s u s ţ i n ă t o r al r e v i s t e i n o a s t r e , Colonel C. R o s e t t i - B ă l ă n e s -
cu, a fost r ă n i t l a c o a s t ă şi g e n u n c h i u î n l u p t e l e p e n t r u
d e s r o b i r e a B a s a r a b i e i . D-sa, în f r u n t e a r e g i m e n t u l u i s ă u ,
a l u p t a t la g l o r i o a s a divizie XXI, c i t a t ă p r i n o r d i n de zi
de C o n d u c ă t o r u l S t a t u l u i , g e n e r a l u l I o n A n t o n e s c u . Colo­
n e l u l R o s e t t i - B ă l ă n e s c u se g ă s e ş t e î n u n s p i t a l m i l i t a r , în
a f a r ă de p r i m e j d i e , c u n ă d e j d e a vie d e a se p u t e a î n t o a r c e
c â t m a i c u r â n d l a „ b ă e ţ i i l u i " . I-o u r ă m şi n o i , d i n t o a t ă
inima.
• * #
A f l ă m cu p l ă c e r e , că Dl I n g . A u r e l M. C o m ş i a , d i r e c ­
t o r u l g e n e r a l al V â n ă t o a r e i , a fost î n c a d r a t î n C o r p u l Sil­
vic c u r a n g u l de I n s p e c t o r g e n e r a l .
• • *
A t r a g e m a t e n ţ i u n e a c i t i t o r i l o r n o ş t r i a s u p r a Legei
No. 677, a p ă r u t ă î n M o n i t o r u l Oficial N o . 173 d i n 24 I u ­
lie, r e f e r i t o r l a p o r t u l şi v â n z a r e a a r m e l o r . P r i n d i s p o z i ­
ţiile f i n a l e a l e legei a u fost a n u l a t e t o a t e a c t u a l e l e p e r ­
m i s e de p o s e d a t şi p u r t a t a r m a , u r m â n d a se p r e s c h i m b a
î n 30 zile. P o s e s o r i i de a r m e s u n t d a t o r i î n 30 zile, a d e c ă
p â n ă la 24 A u g u s t , s ă le d e c l a r e p r i m a r i l o r î n c o m u n e l e
r u r a l e , şefilor de p o l i ţ i e î n c o m u n e l e u r b a n e şi m u n i c i p i i ,
i a r î n Capitală circumscripţiilor poliţieneşti respective.
T a b l o u r i l e ce se v o r î n t o c m i astfel, se v o r t r i m i t e a p o i
p r e f e c t u r i l o r d e j u d e ţ e t c , p e n t r u a se e l i b e r a n o u i l e p e r ­
mise.
V â n ă t o r i i s ă s t u d i e z e b i n e legea, şi s ă se c o n f o r m e z e
d i n t i m p d i s p o z i ţ i u n i l o r ei, p e n t r u a fi î n b u n ă r e g u l ă c u
autorizaţiunile de p o r t - a r m ă .
• »•
I n 20 I u l i e s'a ţ i n u t î n B r a ş o v — s a l a m i c ă a P r e f e c -
t u r e i de j u d e ţ — a d u n a r e a g e n e r a l ă a n u a l ă a „ F e d e r a ţ i e i
P r o t e c t o r i l o r şi V â n ă t o r i l o r d e c a p r e n e g r e d i n R o m â n i a " .
Împrejurările excepţionale între care trăim, apoi greută­
ţile d e t r a n s p o r t â u î m p i e d e c a t p e m u l ţ i m e m b r i a i F e d e ­
r a ţ i e i d e a l u a p a r t e l a a d u n a r e , n e s o c o t i n d p e cei m u l ţ i ,
c a r e s t a u î n l i n i a f o c u l u i şi a gloriei.
A m r e m a r c a t l a a d u n a r e a p r e z i d a t ă de Dl D r . Vale-
r i u N e g r i l ă , n o u l p r e ş e d i n t e a l F e d e r a ţ i e i , p e D-nii: I n g
A u r e l M. C o m ş i a , d i r . g e n . a l v â n ă t o a r e i şi D. H o c i o t â ,
insp. gen. ca r e p r e z e n t a n ţ i ai Ministerului de Domenii,
I n g . Otto W i t t i n g , Ş t e f a n B o e r , O c t a v i a n S t o i c h i ţ i a . I. N a -
potescu, Wetzel, Ionel P o p . Din discuţiunile u r m a t e reţi­
nem următoarele:
S t o c u l d e c a p r e n e g r e a c t u a l este e v a l u a t la 4000 în
toate masivele României, prezentând o foarte accentuată
c r e ş t e r e (în 1938 a p r e c i a r e a e r a 2500), d a t o r i t ă a c ţ i u n e i de
s a l v a r e şi de p r o t e j a r e a a c e s t u i v â n a t . I n a n u l t r e c u t s'au
e l i b e r a t 132 a u t o r i z a ţ i u n i d e î m p u ş c a r e , a d i c ă 104 ţ a p i şi
28 c a p r e . D i n a c e s t n u m ă r n u s ' a u î m p u ş c a t d e c â t c a m
jumătate.
P e n t r u a n u l 1941 se face p r o p u n e r e p e n t r u a se eli­
b e r a p e r m i s e d e î m p u ş c a r e p e n t r u 140 ţ a p i şi 60 c a p r e
s t e r p e , f ă r ă iezi. Acest n u m ă r se r e p a r t i z e a z ă în felul ur­
mător:
R ă t e z a t u l 53 ţ a p i , 24 c a p r e ;
F ă g ă r a ş 56 ţ a p i , 22 c a p r e , ( a m b e l e v e r s a n t e ) ;
Severin 9 ţapi, 4 capre;
P i a t r a Craiului 7 ţapi, 4 capre;
P a r â n g u 5 ţapi, 2 capre;
Vâlcea 5 ţapi, 2 capre;
Bucegi 5 ţapi, 2 capre.
D e o a r e c e u n i i d i n cei ce a u o b ţ i n u t a n u l t r e c u t p e r ­
m i s e de î m p u ş c a r e n u a u r e s t i t u i t fişa, d i n c a r e să se con­
s t a t e d a c ă a u î m p u ş c a t s a u n u , M i n i s t e r u l a a d u s la cu­
n o ş t i n ţ a F e d e r a ţ i e i p r i n d e l e g a ţ i i l u i p r e z e n ţ i , că cei ce
n u ş i - a u î n d e p l i n i t a c e a s t ă î n d a t o r i r e , î n a n u l 1941 nu v o r
p r i m i p e r m i s de î m p u ş c a r e .
D i n u n d e t a i l a t r a p o r t p r e z e n t a t de Dl i n s p . D. H o -
c i o t ă s ' a u c o n s t a t a t şi g r e u t ă ţ i l e cu c a r e a r e d e l u p t a t , d a r
şi excelentele r e z u l t a t e p e c a r e le-a d a t o r g a n i z a ţ i a p a z n i ­
cilor s p e c i a l i de c a p r e n e g r e .
B u g e t u l F e d e r a ţ i e i p e a n u l 1941/42 l a i n t r a t e şi la
 c h e l t u e l i se r i d i c ă l a s u m a de Lei 86.778. D i n f o n d u l Vâ­
n ă t o a r e i s'a p r e v ă z u t o c o n t r i b u ţ i u n e de Lei 20.000.
C o t i z a ţ i a de m e m b r u a r ă m a s Lei 200. T a x a p e r m i ­
s u l u i de î m p u ş c a r e de a s e m e n e a a r ă m a s cea veche, Lei 200.
A f o r m a t o b i e c t u l u n e i l u n g i şi i n t e r e s a n t e d i s c u ţ i i
e t e r n a problemă: r e s t r â n g e r e a p ă ş u n a t u l u i la m a r g i n i ra­
ţ i o n a l e , î n g o l u r i l e de m u n t e . F ă r ă a se a d u c e î n a c e a s t ă
c h e s t i u n e vre-o h o t ă r â r e f o r m a l ă , s'a d e s p r i n s p ă r e r e a ,
că s o l u ţ i a s i n g u r ă p o s i b i l ă azi e c r e a r e a de refugii, p r i n
a r e n d a r e a u n o r terene din p a r t e a deţinătorilor dreptului
de v â n ă t o a r e . D a c ă se v a î m p â n z i u n m a s i v cu a s e m e n e a
„ o c h i u r i " a r e n d a t e î n s c o p u l , ca ele s ă fie s c u t i t e de p ă -
ş u n a t u l oilor, c a p r e l e n e g r e v o r g ă s i p r e t u t i n d e n e a m i c i
refugii, cu l i n i ş t e şi cu i a r b a n e d e g r a d a t ă .
D u p ă cât ştim, F e d e r a ţ i a n o a s t r ă e s i n g u r a organi-
z a ţ i u n e cu s c o p u l s p e c i a l al p r o t e g u i r e i c a p r e i n e g r e . Ni-
căiri în alte ţ ă r i n u g ă s i m o s i m i l a r ă formaţiune. U n mo­
tiv m a i m u l t , ca s ă f i m m â n d r i de e x i s t e n ţ a şi r e z u l t a t e l e
ei, şi s ă î n d e m n ă m f o a r t e c ă l d u r o s pe toţi v â n ă t o r i i de ca­
p r e n e g r e , ca şi pe cei ce se i n t e r e s e a z ă de p r o p ă ş i r e a a-
c e s t u i m i n u n a t v â n a t , s ă dee s p r i j i n u l l o r F e d e r a ţ i e i .
• # •
P e n t r u a p u t e a e x p e d i a p r i n p o ş t ă „Ofertele î n c h i s e " ,
p e n t r u a r e n d a r e a t e r e n e l o r de v â n ă t o a r e d i n p a r t e a Mi­
n i s t e r u l u i , p l i c u r i l e c o n ţ i n â n d n u m a i oferta, se v o r p r e ­
z e n t a d e s c h i s e oficiului p o ş t a l d i n C a p i t a l a j u d e ţ u l u i , p e n ­
tru verificarea conţinutului.
D u p ă c e n z u r a r e , se v o r î n c h i d e î n f a ţ a f u n c ţ i o n a r u ­
lui primitor.
•••
LĂMURIRI
I n n u m ă r u l 6 d i n I u n i e a. c , al r e v i s t e i „ C a r p a ţ i i " ,
s'a d i s c u t a t a s u p r a e l i b e r ă r i i a r m e l o r d e p u s e şi î n s p e c i a l
a r m e l e ghintuite. D ă m m a i jos u r m ă t o a r e l e l ă m u r i r i pu­
blicului vânătoresc:
C h i a r o d a t ă cu o r d o n a n ţ a p e n t r u d e p u n e r e a a r m e l o r ,
D i r e c ţ i u n e a E c o n o m i e i V â n a t u l u i , d e c o m u n a c o r d cu
Uniunea Generală a Vânătorilor din România, a interve­
n i t l a M i n i s t e r u l de I n t e r n e — 24 I a n u a r i e 1941 — p e n t r u
ca a r m e l e v â n ă t o r i l o r d i n B u c u r e ş t i , s ă fie d e p u s e l a
U n i u n e . T i m p u l s c u r t n u a p e r m i s ca a c e i a ş i m ă s u r ă s ă
fie l u a t ă şi p e n t r u p r o v i n c i e , cu a t â t m a i m u l t , cu c â t î n
p r o v i n c i e n u se g ă s e a o m o d a l i t a t e c a r e , p r e z e n t â n d sufi­
ciente garanţii, să p o a t ă soluţiona problema.
I m e d i a t î n s ă ce a u p l e c a t d i s p o z i ţ i u n i l e p e n t r u elibe­
r a r e a a r m e l o r — î n c ă d i n 11 M a r t i e 1941 — s'a i n t e r v e n i t
c ă t r e M a r e l e S t a t M a j o r şi M i n i s t e r u l de I n t e r n e , p r o p u ­
n â n d o comisie care să studieze u n r e g u l a m e n t p e n t r u
v i z a şi e l i b e r a r e a a r m e l o r de v â n ă t o a r e .
I n u r m a a c e s t e i i n t e r v e n ţ i i , M i n i s t e r u l de I n t e r n e , a
d a t o r d i n u l c i r c u l a r N r . 5520 d i n 12 M a r t i e 1941, p r i n c a r e
se d ă d e a u n o r m e p e n t r u e l i b e r a r e a a r m e l o r de v â n ă t o a r e .
Acest o r d i n a fost c o m u n i c a t I n s p e c t o r a t e l o r J u d e ţ e n e de
V â n ă t o a r e , p r i n o r d i n u l c i r c u l a r N r . 5563 d i n 17 M a r t i e
1941.
T o t o d a t ă , s'a a c c e p t a t p r o p u n e r e a i n s t i t u i r e i u n e i co-
n i i s i u n i p e n t r u s t u d i e r e a u n u i n o u r e g i m a l p o r t u l u i şi
v â n z ă r e i a r m e l o r , î n c a r e a fost r e p r e z e n t a t ă şi D i r e c ţ i u ­
nea Economiei Vânatului.
S o s i n d r e c l a m a ţ i u n i p r i v i t o a r e l a p e r m i s e l e şi a r m e l e
e l i b e r a t e p a z n i c i l o r de v â n ă t o a r e , s'a i n t e r v e n i t l a 11 A-
p r i l i e 1941 c ă t r e M i n i s t e r u l de I n t e r n e . O r d i n u l M i n i s t e ­
r u l u i de I n t e r n e î n a c e s t sens, a fost c o m u n i c a t de n o i In­
s p e c t o r a t e l o r , p r i n o r d i n u l c i r c u l a r N r . 7909 d i n 14 A p r i l i e .
F a ţ ă de f a p t e l e că o p a r t e d i n C o m a n d a m e n t e l e G a r ­
n i z o a n e l o r i n t e r p r e t a u g r e ş i t o r d o n a n ţ a M i n i s t e r u l u i de
I n t e r n e , s'a i n t e r v e n i t — 8 M a i 1941 — a r ă t â n d s i t u a ţ i a şi
c e r â n d u n p l u s de l ă m u r i r i c ă t r e P r e f e c t u r i . I n u r m a a-
cestei i n t e r v e n ţ i i , p r i n o r d i n u l c i r c u l a r N r . 4751 d i n 24
M a i 1941, s'a c o m u n i c a t P r e f e c t u r i l o r şi C o m a n d a m e n t e ­
lor G a r n i z o a n e l o r , d i s p o z i ţ i i c a t e g o r i c e . I n a c e s t s e n s s ' a u
încunoştiinţat Inspectoratele.
C o n s t a t â n d u - s e că, t e r m e n u l p e n t r u v i z a p e r m i s e l o r
e r a p r e a s c u r t şi că o r d i n e l e e x p l i c a t i v e p l e c a t e t â r z i u , a u
împiedicat soluţionarea m u l t o r cereri p e n t r u eliberarea
a r m e l o r cu glonţ, s p e c i a l e p e n t r u v â n ă t o a r e , s'a i n t e r v e n i t
la P r e ş e d i n ţ i a C o n s i l i u l u i de M i n i ş t r i şi s'a o b ţ i n u t u n n o u
t e r m e n , 5 I u n i e 1941, deci o a m â n a r e de 15 zile (Nr. 16100
d i n 17 M a i ) .
I n a c e l a ş t i m p , s'a o b ţ i n u t o r d i n u l c i r c u l a r e x p l i c a t i v
N r . 4751 d i n 24 M a i 1941, a c c e p t â n d u - s e m o d u l n o s t r u de
i n t e r p r e t a r e şi a n u m e :
1. Se p o t r e s t i t u i şi a r m e l e cu glonţ, cu e x c e p ţ i a
a r m e l o r de tip m i l i t a r , t u t u r o r p e r s o a n e l o r c a r i p r e ­
z i n t ă g a r a n ţ i i de m o r a l i t a t e şi î n c r e d e r e .
3. V â n ă t o r i l o r verificaţi ca p e r s o a n e de î n c r e d e r e ,
li se p o t r e s t i t u i t o a t e a r m e l e de v â n ă t o a r e .
L a i n t e r v e n ţ i a d e l e g a t u l u i n o s t r u , s'a d i s p u s , ca a r m e l e
r ă m a s e n e r i d i c a t e , s ă fie ţ i n u t e î n c ă î n depozit, p e n t r u c a
î n t e r m e n de 30 de zile, p o s e s o r i i c a r i a u p i e r d u t d r e p t u l
de a r m ă , s ă le p o a t ă v i n d e p e r s o a n e l o r î n d r e p t ă ţ i t e .
D e a s e m e n e a , î n c o m i s i u n e a i n s t i t u i t ă c o n f o r m celor
a r ă t a t e m a i sus, propunerile Direcţiunei Economiei Vâna­
t u l u i , a u fost î n î n t r e g i m e a c c e p t a t e şi i n t r o d u s e î n P r o ­
i e c t u l D e c r e t - L e g e p e n t r u r e g l e m e n t a r e a p o r t u l u i şi v â n ­
z ă r e i a r m e l o r , c a r i p r o p u n e r i s u n t de n a t u r ă s ă a s i g u r e
î n î n t r e g i m e i n t e r e s e l e v â n ă t o r e ş t i . Se e x c e p t e a z ă c h e s t i u ­
nea muniţiunilor, care datorat timpurilor prin care tre­
cem, e s t e s u p u s ă u n o r d i s p o z i ţ i u n i m u l t m a i a s p r e . S u n t
t o t u ş i t r a t a t i v e î n c u r s şi s p e r ă m r e z u l t a t e m u l ţ u m i t o a r e .
Conform dispoziţiunilor ulterioare, armele de v â n ă ­
t o a r e r ă m â n î n c ă î n depozit, u r m â n d a se d a i n s t r u c ţ i u n i
s p e c i a l e a s u p r a lor.
T o a t e i n t e r v e n ţ i i l e c a r i n i se t r i m i t , s u n t c e r c e t a t e
cu a t e n ţ i u n e şi a t â t c â t i n t r ă î n c o m p e t i n ţ a n o a s t r ă , s u n t
soluţionate sau eventual î n d r u m a t e locurilor în drept.
C h e s t i u n i l e de i n t e r e s e g e n e r a l e , s u n t u r m ă r i t e î n
m o d s p e c i a l , d i r e c t de c ă t r e f u n c ţ i o n a r i i n o ş t r i , î n s ă r c i ­
n a ţ i î n m o d e x p r e s î n a c e s t scop.
L i p s a u n o r l ă m u r i r i m a i a m p l e şi l a t i m p , îşi a u ex­
p l i c a ţ i a că, m u l t e a s e m e n i c h e s t i u n i s u n t de n a t u r ă c a r i
nu permit o publicitate m a i largă.
Direcţiunea Economiei Vânatului
• ••
C i t i m î n z i a r e u n g u r e ş t i , c ă î n U n g a r i a se c o n s t a t ă
î n m u l t e p ă r ţ i , că n u s ' a u î n t o r s r â n d u n e l e l e . Cele m a i
m u l t e c u i b u r i de a n u l t r e c u t a u r ă m a s goale. S u n t o r a ş e ,
ca d. e. B u d a p e s t a , u n d e n u se vede n i c i o r â n d u n i c ă .
• »•
P e n t r u a fi p u s î n p r a c t i c ă î n d a t ă d u p ă t e r m i n a r e a
r ă z b o i u l u i , s'a a l c ă t u i t î n G e r m a n i a u n p l a n v a s t î n ve­
derea u n e i noui organizări a protecţiei paserilor. Prote­
g u i r e a p a s e r i l o r n u e n u m a i o o p e r ă p l a t o n i c ă de p ă s t r a r e
a u n o r f ă p t u r i , ci e o p o r u n c ă a p r o g r e s u l u i a g r i c u l t u r i i
şi a s i l v i c u l t u r i i . L i p s a de p r o t e c ţ i e a p a s e r i l o r c â n t ă t o a r e ,
d i s t r u g e r e a p o s i b i l i t ă ţ i l o r de c u i b ă r i t , s c h i m b a r e a m e d i u ­
lui p r i n instalaţiuni, clădiri, c u l t u r ă intensivă e t c , a u dus
î n m u l t e l o c u r i l a o e s e n ţ i a l ă d i m i n u a r e a p a s e r i l o r . Re­
z u l t a t u l d e z a s t r u o s n u î n t â r z i e s ă se p r e z i n t e : d a u n e e n o r ­
m e c a u z a t e de feluritele i n s e c t e , p e c a r e le p o a t e ţ i n e î n
f r â u s i n g u r n u m a i a r m a d a p a s e r i l o r i n s e c t i v o r e . Deci
n o u a o r g a n i z a r e de p r o t e c ţ i u n e n u se v a î n t e m e i a î n p r i m
r â n d p e b e n e v o l a c o l a b o r a r e a a m a t o r i l o r , ci v a face p a r t e
d i n î n d a t o r i r i l e obşteşti. I n t o a t e c i r c u m s c r i p ţ i i l e se v o r
î n t e m e i a oficii s p e c i a l e p e n t r u p r o t e g u i r e a p a s e r i l o r . Aces­
te oficii v o r a v e a f u n c ţ i o n a r i p r o p r i i , p a z n i c i , o î n t r e a g ă
organizaţie profesionistă.
O a r e n u a m p u t e a i m i t a şi n o i p i l d a b u n ă ?
• # •
Am publicat în n u m ă r u l n o s t r u trecut, în rezumat,
n o u a o r d o n a n ţ ă a R e i c h s j ă g e r m e i s t e r u l u i v. S c h e r p i n g ,
c a r e d i s p u n e o m a i i n t e n s i v ă v â n a r e a cervidelor, a v â n d
în vedere nevoile speciale din t i m p u l războiului. I n u r m a
a c e s t e i dispoziţii, g ă s i m o s e r i e î n t r e a g ă de p ă r e r i şi i n i ­
ţ i a t i v e , p u s e î n c u r s î n r e v i s t e l e de v â n ă t o a r e g e r m a n e .
S c r i i t o r i cinegetici b u n i — c a d. e. v. A l v e n s l e b e n — m e r g
p â n ă acolo, î n c â t p r o p u n c o m p l e c t a s t â r p i r e a c ă p r i o a ­
relor din a n u m e regiuni. A r g u m e n t a ţ i a e u r m ă t o a r e a :
S u n t î n G e r m a n i a r e g i u n i cu u n stoc de c ă p r i o a r e c a l i t a ­
t i v f o a r t e p r o s t . G r e u t a t e a m e d i e a t r u p u l u i s c ă z u t ă l a 15
kg., c o r n i ţ e m i c i , d i f o r m e . C a u z a a c e s t e i s i t u a ţ i i este pe
de o p a r t e r a s a r e a , pe de a l t ă p a r t e n u m ă r u l p r e a m a r e
al c ă p r i o a r e l o r . A c u m e t i m p u l s ă se facă m a r e a o p e r a ţ i e :
S ă se s t â r p e a s c ă cu d e s ă v â r ş i r e t o a t e c ă p r i o a r e l e d i n aj
ceste r e g i u n i , fiind a f e c t a t e a l i m e n t ă r i i p u b l i c e . Apoi s a
se a d u c ă stoc n o u , d i n P o l o n i a şi P r u s i a o r i e n t a l ă . Aceste
r e l a t i v p u ţ i n e x e m p l a r e v o r fi t e m e l i a u n u i stoc n o u , vi­
guros, m e n ţ i n u t la n u m ă r raţional.
„ARMUN"
S . Jk. B U C U R E Ş T I
Direcţia Generală? CALEA VICTORIEI 3 3 , 1/18
Telefon: 5.74.91

Societate pentru propagarea tirului -:- Fabrică de cartuşe de vânătoare

o f e r ă vânătorilor prin magazinul

propriu, v â n z a r e a e x c l u s i v ă pentru
Bucureşti — S e d i u l B d u l Carol I, 5
T e l e f o n 5.20.74 (Palatul Carpaţi) —
şi prin revânzătorii din provincii sau
prin expediţii directe dela Fabrica
noastră

Cele mai renumite cartuşe de vâ-

nătoara c u alice

ORIGINAL „GECO"
Gustav Genschow & Co. Durlach

„Express", „ G E C O V I O L E T T "
cu p u l b e r e fără fum R o t t w e i l , c a p s e
S i n o x i d , alice tari D u r l a c h .

E L E C T R A I-a
p u l b e r e cu fum, alice tari Durlach
bure d e pâslă.

Cartuşe speciale — reduse — pen­

tru P r e p e l i ţ e cu pulbere Rottweil
sau Walsrode.

CARTUŞE:
„Rottweil" cu proiectile originale şi
„ B r e n n e k e " cu încărcături special

La dorinţă, livrăm cartuşele noastre cu încărcătură specială pentru tirul la

talere şi porumbei.
CARTUŞELE NOASTRE, în ceeace priveşte calitatea şi
preţul, sunt fără concurenţă.

Cereţi urgent lista noastră de preţuri pentru

c a r t u ş e l e de v â n ă t o a r e ;
ROMANE
DE V Â N Ă T O A R E
INTERESANTE
•
•
H a n s F u s c h l b e r g e r : Der Waldgraf,
336 pagini, legat R M 5 nO. — R o m a n social scris
cu v e r v ă . U n proprietar-vânâtor, al cărui soartă e
dominată de două femei frumoase, uptâ greu, d a r
cu succes, pentru a-si mântui glia strămoşească.
Heinrich Grimm: Die Waldstromerin,
176 pagini, legat R M 4.—. — U n r o m a n istoric,
care se petrece în regiunea N ü r n b e r g . F r u m o a s a
Ursula W a l d s t r o m e r , îşi duce viaţa descătuşată si
sălbatică, a s e m ă n ă t o a r e epocei în care s'a născut.
Paladinul pădu- ei regeşti îi iasă în cale, şi tinerii
trebue să treacă prin multe peripeţii p â n ă Ursula
îşi lapâdă firea şi devine soţia aşezată, cuminte.
Istorisirea e încadrată in imaginea necontenit vie
a acelei epoce medievale.

J o s e f H e n r i c h : W e n n d e r W a l d stirbt,
240 pagini, cartonat R M . 3.20. - legat R M 4.25.
U n r o m a n din l u m e a munţilor înalţi din Vorarl­
berg, în r e g i u n e a atât de căutată de vânători, ski-
ori, alpinisti, la despărţirea apelor intre R i n şi Du­
năre.

Oswald Irlweck: Dolomitenspuk,

188 pagini, legat R M 3.80. — Aventurile unui ofi­
ţer austriac, în ultimele zile ale trecutului războiu
mondial Peste ultimele bastioane ale Alpilor trece
bubuit de tun., iar din depărtare îşi trimite icoana
ademenitoare oraşul lagunelor, Veneţia. In acest
contrast luptă un t â n ă r ofiţer de r e z e r v ă pentru
libertate, viaţă, şi pentru o m a r e dragoste.

Friedrich Heinz Putz:

Schüsse bei Mondschein,
168 pagini, legat R M 3.50, cartonat RM 2.80. —
U n r o m a n de v â n ă t o a r e plasat iscusit in regiunea
vechilor frontiere, între Rin, P ă d u r e a n e a g r ă şi
lacul Boden.

F r i e d r i c h H e i n z P u t z : D e r M u s c h e l Ruf,
200 pagini, legat R M 4.—, cartonat R M 3 . - . — U n
r o m a n criminal de vânătoare, care îsi are acţiunea
în W i e n e r W a l d şi în Bercurile Dunărei de lângă
Viena O sârboaică descopere din întâmplare, că
mirele ei, un director de intreprindere şi m a r e vâ­
nător, a dat o sentinţă de moarte, în u r m a căreia
au fost executaţi părinţii eţ. Intra în mişcare legile
nemiloase ale răsbunării de sânge.

Prospecte gratuite privitor la celelalte

lucrări ale editurei:

F . C . ITI j k y E R VERLAG
„Der Deutsche Jäger"
SUHLER WA
M Ü N C H E N 2, S p a r k a s s e n s t r a s s e 11 GEBRÜDER MERKEL, SUHL/THÜR.
Cont la „Cec* Bucureşti, No. 24939

G A R A N T A M PENTRU CALITATE