SFANTUL CIPRIAN AL CARTAGINEI DESPRE UNITATEA BISERICII UNIVERSALE DESPRE CONDITIA MURITOARE A OMULUI CARTE TIPARITA CU BINECUVANTAREA PREAFERICITULUI PARINTE DANIEL PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE Studiu introductiv de prof. Nicolae CHITESCU Traduceri din limba latina de Pr. prof. Alexandru si Adina Rosu Note de Pr. prof. Alexandru I. STAN 31 Ierom, Policarp Pirvutotw ne EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC SI DE MISIUNE ORTODOXA BUCURESTI - 201348 SFANTUL CIPRIAN AL CARTAGINE] (a)>4 $i, de asemenea, dupa Invierea zice lui Petru: ,Paste oile mele”55, pe ¢ me i deste Biserica Sa si lui il incredinteaza of pascut, iar tuturor apostolilor le : 4 uturc ‘onfera putere egala. Totusi a instituit un singur scaunse singura origine a uni til; iar prin autoritatea sy a randuit © singura justificare. Oricum, ta fe erau $i ceilalti apostoli, precum era si Petru, dar intaietatea ii este data lui Petrus? si se infai. 34 Paragrafele precedate de (a) si (b) sunt dout amplificari ale aceleiasi idei, autor ai ambelor find Sfaniul Ciprian, numerotate astfel pentru a le distinge. in editia de text utilizata, ele sunt redate in paratel, la pp. 176-194. 35 foan 21, 17. 56 sfantul Ciprian apara cu mult zel unicitatea scaunuli petrin de la Roma, dar nu ca avand jurisdictie peste ate scaune apostolice, ca, de exemplu, peste cele din Rasa sau chiar peste al sau, de la Cartagina, Aici este vorba despe apararea candidatulul legitim la ocuparea acelui scaun. Roma, in vattoarea schismel ce se produsese efeciv int pitala Imperiului Roman, atunci cand doi episcop' ina tau acelasi scaun; se produsese mare tulburare s! det in Biserica de acolo, Autorul nu indrasneste saint or Protagonistilor, in speranta ca schisma se va vey injelegerea importantei covarsitoare a unitait | Hristos, a Bisericii universale, funciamental #5 37 Este vorba despre 0 intaictate ono jurisdictie. Fiecare apostol a primit put pastori partea ce revine din turma lu! stie ca apostolii au tras la sorti care-ncove Ne sa si jn misiune, fara a se subordona unul att a), ordoneze Bisericile create de ef vreunul alt TT pate mai episcopilor pe care i-a asezat fiecare * in alta, Centralismul monarhic $i eed Apus, in Biserica Romano-Catolica ind de fier, dar si, in ultima Instanta, 1 zate de Prereforma si de Reforma de mi DESPRE UNITATEA BISERICH UNIVERSALE 49 seaza o singura Biserica si se arata un singur scaun. $i toti sunt pastori, dar se arata o singura turma, Care este pastorita de toti apostolii intr-o deplina intelegere. Cine nu tine aceasta unitate alui Petru socoteste ca tine credinta? Cine para- seste scaunul lui Petru, pe care este statomicita Biserica, are incredintarea ca se afla in Biserica58? (b) Pe unul singur zideste Biserica si, cu toate ca, dupa Invierea Sa, le da tuturor apos- tolilor putere egala si zice: ,Precum M.a trimis e Tatal si Eu va trimit pe voi. Luati Duh de veti ierta pacatele cuiva, i se vor ierta lui; de le veti tine pe ale cuiva, tinute vor fi’59, totusi, pentru a evidentia unitatea prin propria autoritate, a randuit insasi originea unitatii ca incepand de la unul singur*, Asadar, la fel erau —__ *® Sfantul Ciprian i combate aici pe contracandidatul copulul de Roma, pe care el ntl sustinea, si ofera si CEloralti episcop! motivatia pentru al sustine pe cel pe Nee cl i! socotea drept urmas legitim in scaunul Rome, negate Vorba de un primat jurisdictional al scaunulul Ro- lecum. Ar fi spus-o direct, enumerand si scaunele ceea ce nu este cazul. Ca teologia pa- primatiaia a evoluat mai tarziu intr-o dk nu constituie niciun drept de a trage ast- in tratatul Sfantului Ciprian, cu mult an- lui Sinod Ecumenic (Niceea, 325). Acesta “nsul corecturii pe care specialistil eclesiologt din 21 XX-lea © propun in volumul jubiliar nr. 500 din Sources Chrétiennes, cao noutate dupa Concitiul de la Vatican, loan 20, 22.23, Stantul Ciprian i prezinta pe Sf. Apostol Petru ca Ta 2 Uunitatii, dar nu ca .sef” sau ~episcop al episco- * Toti apostolii sunt in egala masura partasi la acelasi ®piscopale vizate, Pala eclesiologica Tectie bine stiuta fel de conciuzit ai {etior chiar prim Este si se Secotuy 39 4050 SFANTUL CIPRIAN AL CARTAGINE] si ceilalti apostoli, ca si Petru, partasi ta egala comuniune, si de onoare, si de putere. Darin Ceputul porneste de la unitate, astfel incat Bise, rica lui Hristos sa se arate ca una singura. Duhul Sfant arata aceasta Biserica una in persoana Domnului, in Cantarea Cantarilor, si zice: ,Una singura este porumbila mea, desavarsita mea, una singura la maica ei, aleasa nascatoarei sale’4!, Cine nu tine aceasta unitate a Biser crede el ca fine credinja2? Cine se opune si lupta impotriva Bisericii, crede et ca se afla in Biserica*S, daca si fericitul Apostol Pavel invala acelasi lucru si arata taina unitatii, zicand: .Un bisericeasca, Dar con ostenesc, prin ale episcopal si preotesc si de fa poporul credinc succesiune si hirotonie it Fespectivele scaune episcopale, aceeasi dem jecare episcop raspunzand de pastorirea acelei parti wa turma pe care ia incredintat-o Hr 1 Ciprian e% perfect convins de egalitatea si unitatea episcopala- destin eclez secinta este ca Aceluiasi Duh Sfant, de la Care toi au primit consact@ 4! Cantarea Cantarilor 6, 9. de cre nh se ponte invataturii de credinta data episcopal marturisi credinta, chiar in focul persecu mn atara | os, Cel una cu T iS Sfant, Unitatea cu Dumnezew se recunoaste prin UN Biserica, unitatea cu episco, - frati episco, area bani si supusi ~, deoarece ei sunt toll firea turmei cetei una, far Fastorul cel Suprem si autentic, este unul singur ~ * Unitatea Hisericil si a episcop: zasia autentic ne rehuza aceasta in Biserica si nu mai este episcop. DESPRE UNITATEA BISERICIL NIVERSALE 5] gur trup si un singur Duh, o singura nadejde a chemarii voastre, un singur Domn, o singura credin{a, un singur Botez, un singur Dumnezeu*44? Capitotul V Aceasta unilale trebuie sa o tinem cu tarie sisao pretindem in cel mai inalt grad, noi, epis- copii, care sunt istatatori in Biserica, pen- tru a dovedi chiar ca insusi episcopatul este unul meni sa nu insele pe frati meni sa nu corupa adevarul credintei in tradare miseleasca, Episcopatul este unul singur; [fiecare} parte+5 4 acestuia este {inuta laolalta de catre fiecare. prin mine 8 Eleseni 4, 45 . Niciun epi ‘op, atat in Biserica apos- serica Rasaritulul si in cea S, pana astazi, nu po independent de sinodul Gre ba ales si la intronizat, chiar daca el este autonom in GS oPia sa, dupa cum si episcopia este autonoma fata a ng. in virtutea suc 4 a acestela, orice in sinoda- ar CaO Conse: ‘Gatia sa ramana in pen ea episcopaia a Bise 52 pazeasca toate sfintele \cil din care face parte. lar anoane converg toate in aceasta privinta. Orice dine ie Sau consacrare, Asttel, Singur Se taie, se ¢ Biserica universala, € arhieriel54 ‘SFANTUL CIPRIAN AL CARTAGINE| nu va ajunge la rasplatirile Lui: este strain est nelegiuit, este dusman53, Deja nu-L mai poate avea pe Dumnezeu de Tata cine nu are Biseries de mama>*. Daca a putut Scapa cineva in afara Corabici lui Noe, va scapa si cine se va fi aflat in afara Bisericii55, Domnul ne indeamna si zice: .Cine nu este cu Mine este impotriva Mea, iar cine nu aduna cu Mine risipeste”5®, Cine sfasie pacea si armonia lui Hristos lucreaza impotriva lui Hristos. Cine aduna aiurea in afara Bisericii risipeste Biserica lui Hristos. Zice Domnul: ,£u si Tatal una sun- tem*57. Si iarasi, despre Tatal si Fiul si Duhul Sfant scris este: ,Si Cei Trei sunt una’58, $i crede cineva ca in Biserica se poate sfasia aceasta unitate care vine din taria dumnezeiasca, {inan- du-se laolalta prin tainele ceresti5®, si ca poate 53 Prin trelepitete: affenus, profanus si hastis floste intro gradatie ascendenta, un procedeu retorc, sft) Ciprian it descaiifica total pe schismate si, deopotrva. Pe eretic, pe cel care se desparte de episcopul sau lettin Biserica, de Dumnezeu, ba chiar se face pe sine epi cu de la sine putere. iar Biserica este mama crestinilor numal prin Parr 39 Cf, Facere cap. 7, Corabla lui Noe este Pre corabia cares poarta pe oament sore nimic din ce viu nu a supraviett 0 Soe tot asa, cine nu se afta in isenca 4 ¥9P vietui spiritual, ‘36 Matel 12, 30. 97 Joan 10, 30. a 58 J Joan 5, 7. te aumnezei 59 Unitatea Bisericii este de sorainte din nate nu omeneasca, dar se manifesta, concrety DESPRE UNITATEA BISERICII UNIVERSALE 55 fi dezbinata prin dezacordul unor vointe con- trarii? Cine nu tine aceasta unitate nu pazeste legea lui Dumnezeu, nu are credinta Tatalul si a Fiului, nu poseda viata si mantuirea. Capitolul Vil Aceasta tai i, acest lant al armo- ei inseparaby 5 unite se arata cand, in Evanghelie, camasa Domnului lisus Hristos nu se parte si nicidecum nu se sfasie, ci, tragandu-se la sorti pentru imbracam tea este primila intreaga, iar tunica e luata in stapanire nestricata si neimparfita. Vorbeste Si zice dumnezeiasca Scriptura: ,insa despre ca- Masa, pentru ca fusese de sus [pana jos} necu- Sula, ci fesuta pe de-a-ntregul, au zis unul catre altul: “Sa nu o sfasiem, ci sa tragem Ia sorti cu Privire ta ea, a cui sa fies"©0, El purta acea unitate care venea din partea Sus, adica venind din cer si de la Tatal, care nu putea fi sfasiata nicicum de cel care 0 pri- Mea sio Poseda, ci [acesta] obtinea dintr-o data S| nedespartit intreaga si nesti Poate poseda imb desparte si impart de ta tarie: nu bracamintea lui Hristos cine dimpenn. '¢ Biserica Iui Hristos. Astfel, Fegatul ful gia AUP moartea lui Solomon, Si Poporul lui se destramau, profetul ee itatea Bisericil este un lupta- M4 pentru ca nu aduna impreuna eee56 SFANTUL CIPRIAN AL CARTAGINET Ahia s.a prezentat regclui leroboam in tabara g} si-a rupt haina in douasprezece bucati, zicand; Tine tu zece bucati, flindca acestea zice Dommnul ‘lata, Eu rup regatul din mana lui Solomon si it vol da tie zece sceptre; iar doua sceptre vor fi ale lui, pentru robul meu David si pentru ceta- tea lerusalimului, pe care am. numele meu acolo“! am ales-o ca sa-mi pun - in timp ce se despar- teau cele douasprezece triburi aie lui Israel, sia rupt profetul Ahia imbracamintea s: gur, des ndca poporul lui Hristos nu poate fi des- partit, camasa Lui, (esuta, tinuta pe de-antre- gul, se da celor care o poseda neimpartita, le gata, unita. Ea arata armonia comuna a poport- lui nostru, [noi] care ne imbracam in Hristos. Prin taina si semnul camasii, a proclamat unite tea Biscricii. Capitolul Vill Asadar, cine sa fie atat de ticalos si de nse lator, cine asa de innebunit de turbarea een narii, incat sa creada ca poate rupe sau eee razneasca sa sfasie unitatea lui Dumnezer’ masa Domnului, Biserica lui Hristos? El ea sfatuieste in Evanghelia Sa si ne inva ee Si vor fi o turma si un pastor’®*. si ae mul vreunul ca intr-un singur loc pot fi i Fs stot pastori sau mai multe turme? larash, Pont Pavel, sugerandu-ne acecasi unitate, RCo.” pe ju’, si ne indeamna si zice: .Va conju 81 Cf. 3 Regi 11, 31, 32, 36. ©2 Joan 10, 16. DESPRE UNITATEA BISERICI UNIVERSALE 57 vol, fratilor, cu numele Domnutlui nostru tisus Hristos, ca toti sa graiti la fel si sa nu fie intre voi schisme®>. Insa fiti uni{i intr-o singura pa- rere si int-un singur cuvant”64, $i iarasi zice: »Sprijinindu-va unii pe al{ii in dragoste, lucrand indeajuns ca sa pazi{i unitatea Duhului in le tura pacii’65, Socotesti ca poli sa traiesti tu care te inde- partezi de Biserica, zidindu-ti alte scaune si lo- casuri? De vreme ce i s-a zis celei®® in care se prefigura Biserica: ,Aduna-vei pe tatal tau, si pe mama ta, si pe fratii tai, si pe toata casa tatalui tau la tine insati, in casa ta. Si va fi afara tot cel Ce va fi iesit pe usa casei tale si rau fi va fi"67, larasi, taina Pastelui ce altceva prevedea in le- fea lesirii decat numai ca mielul, ghie care se jun- Chipul lui Hristos, sa se manance intro Singura casa? Vorbeste Dumnezeu, zicand: ,SA Se Manance intro singura casa: s4 nu scoate| camea afar: 3 a din casa”68, Trupul lui Hristos si antul Domnului nu poate fi scos afara, caci nu exista o alta casa pentru cei care cred, afara de sin, dura Biserica. Aceasta casa, acest —_SS sins 63 Dlural gnatt “Gezbinari*, Textul latin imprumuta forma de fermenului grecesc (oxiauerta) fel entra paceenulul grecesc (oyiouc). Procedam ta fel, ‘astra originalitatea Sfantulull Ciprian si, bineinte- Hes, staat? Originalltatea Stantulul Ciprian si, bineinte ° S31 Corinteni 1, 10. Ereseni 4, 23 °6 . Sin eaigin CCtia din 1866, in tocul formei pronominal ef lagna ua SAitata in cadrul Sources chrétiennes, apare sin- 7d Rahab ~ ,i-a zis lui Rahab* losua 2, 18-19. ° tesire 12, 46, A64 SFANTUL CIPRIAN AL CARTAGINEI nu-L putea impaca pe Dumnezeu cel care nu era in pace cu fratele sau din pricina dezbinarii aduse de invidie. Asadar, ce fel de pace isi faga- duiesc lor vrajmasii fratilor? Ce fel de jertfe cred ca aduc cei potrivnici preojilor®S? Socot ei oare ca Hristos este cu dan: cand se vor laolalta cei care se aduna in afara Biseri Capitotul Xiv Unora ca acestia, chiar de vor fi fost ucisi din Pricina marturisirii, aceasta pata cu sange nu li se spala ~ vina grava si de neispasit a dez binarii nu poate fi curatita nici prin mucenicie. Nu poate fi mucenic cine nu se afla in Bise- rica®9, Nu va putea ajunge la imparatie cine 0 paraseste pe cea care va sa imparateascé. Hristos ne-a dat pacea, ne-a poruncit sa fim ft buna intelegere si intr-un cuget, nea incredin el neschimbate si necaicate legamintele tub! ut ale milosti Nu se poate infatisa drept Mi Apos cenic cine nu a avut dragoste frateasca. Aire incat tolul Pavel invata si marturiseste aceaste cand zice: .Si daca as avea credinta ae sa mut muntii, dar dragoste nu am, sunt; si de as imparti toate ale mele 5?! re al si pred! #8 Rivalii sacerdotilor sunt acei episcoP! S Piig, atat la Roma, cat si la Cartagina, sau luat as e onic, stujirea bisericeasca de arhierei. | separ 89 Un principiu mereu valabil. Oricine £100" Biserica devine strain ei, tegaturti cu Tisus HES ymnal ta Treime, a Carei marturisitoare este Bisete serica neschismatica este chemata sa avleni'Cy, a celui ramas in comuniune cu episcopul cu fratil de aceeasi credinta si iubire. nec DESPRE UNITATEA BISERICH UNIVERSALE 65, hrani? [pe cei in nevoi} si daca as da trupul meu sat ard, insa dragoste nu am, cu nimic numi foloseste. Dragostea este marinimoasa, dragostea este binefacatoare; dragostea nu invi- hu se semeteste, nu se intarata, nu lu- creaza cu nedreptate, nu gandeste raul; pe toate le pretuieste, pe toate le crede, pe toate le na- dajduieste, pe toate le rabda. Dragostea’, zice, »nu va cadea niciodata’?! .Niciodata”, zice, ,dragostea nu va sa cada”, caci aceasta va exista totdeauna in imparatie, €2 va dainui in veci prin unitatea fratilor care se in Taolalta, La imparatia cerurilor nu poate alunge dezbinarea, la rasplata lui Hristos, Cs (are a zis: ,Aceasta este porunca Mea: sa va ‘biti unul pe altul precum Eu v-am iubit pe Voi"®2. Nu va putea di pana in sfarsit cine a 'ncaleat dra insetato: Di gostea lui Hristos printr-o dezbinare are. Cine nu are dragoste nu-L are pe fericitului Apostol_ loan umnezeu. Cuvantul (Ste: .Dumnezeu, 4 “ nea, it tubire ramane in Dumnezeu si Dum- 7eu ramane intru el*93, cnet intr-un cuget in Biserica lui Dumnezeu. ¢ Vor arde in flacari si, dati foculul sau Arun la tel nu jetta flare, isi vor jertfi sufleteie lor, aceea le va fi ~—"8 fi cununa credintei, ci pedeapsa tra tap text tn cibos — sl Somme -Spre mancare*. Este 0 aluzie la 1a fechll morti in luptele cu fiarele din circ erau sf flarelor salbatice. Corinteni 13, 2-5, 7.8. 12,72 caulata si rugat cel nai, Se duce lupta im. potriva Bisericti; aici!!5 poate a fost vorba de stramtorare, acolo vointa staruie in nele Aici apostatul si-a facut rau siesi; acolo cine a cercat $a produca o schisma La inselat pe mul} tragandu-i cu sine; aici paguba este a unui sin. ur suflet, acolo este pierzarea mai multora. De- sigur, acesta intelege ca a pacatuit si se tangu- ieste si plange; acela, ingamfandu-se in pacatul sau si Complacandu-se in propriile greseli, des- parte fiii de mama, dezbina oile de pastor, tuk bura tainele lui Dumnezeu si, pe cand apostatul a pacatuit o singura data, aceia pacatuieste zitnic. in cele din urma, apostatul care a dobandit mi iriul poate primi fagaduintele Impara- tici cerurilor; acela insa, daca va fi fost ucis in 16, nu poate ajunge la rasplatil Capitolul XX nici sa nu se mire cineva, fratilor preal! de marturisitori, ca unii pleaca chiar de aceasta!!7; caci chiar de aici al savarsese Fe cate de negrait si alat de grele. Ca nici marr sirea credinei nu] scuteste de cursele ‘ ee lui, nici nu-l apara, punandu-l permanent Wold post, de ispitele, si de primejdille, si del 15 jn cazul schismei, Sfantul Ciprian face 0 pa! ' i ul 117 Adica nu raman in stadiul de m™ sitori DESPRE UNITATEA BISERICI UNIVERSALE 73 ie, si de navalirile lumesti pe cel inca aflat in lume. Altfel, niciodata nu vedeam Ia marturisi- torl inselatorii si lucruri de rusine si adultere, pe care acum, vazandu- ne tanguim si jelim. Oricine este acel marturisitor, el nu-i mai mare, mai bun sau mai drag lui Dumnezeu decat Solo- mon, care, cala vreme a umblat in caile Dom- nului, a dobandit harul pe care il castigase de la Domnul. Dupa ce a parasit calea Domnului, a pierdut si harul Domnului!!8, gi, de aceea, scris este: .Tine ceea ce ai, ca nu cumva altul sa ia cununa ta“!!9, Fiindca, desigur, Domnul nar ameninta ca poate fi luata indarat cununa drep- decat pentru aceea ca, disparand drepta- tea!20, in mod necesar se pierde si cununa. Capitotul XXI Marturisirea, desi este pregustarea slavei, nu inseamna totusi a merita cununa; nici nu le desavarseste lauda, ci pune inceput demnitatii, dupa cum este scris: ,Cine va rabda pana in Sfarsit, acesta se va mantui”!21, Orice va fi fost Pana la sfarsit este o treapta prin care urca spre Scul mantuirli, iar nu capatul prin care varful Iregului € deja luat in stapanire. E marturisitor: flingcutPa Marturisire, pericolul este mai mare, ca vrajmasul este stamit mai mult. — ro OF 3 Real 11, 9.13 120 Apocalipsa 3, 11 TestaneDrePtatea Si sfintenia sunt sinonime in Vechiuil ment, din care Sfantul Ciprian citeaza aici. Matet 10, 22.76 SFANTUL CIPRIAN AL CARTAGINEL fict Cac Dumnezeu este credincios fagaduintei jar tot omul este mincinos”!28, . . Cea mai mare si mai buna parte a marturisi torilor sta in taria propriei credinte si in ade. varul legii si al invataturii Domnului. Caci nu se indeparteaza de pacea Bisericii cei care, in Bise- fica, siau adus aminte ca au dobandit harul invredniciti fiind de catre Dumnezeu. Si doban- desc 0 mai mare lauda a credin{ei lor prin chiar acest fapt ca, separati de tradarea acelora cu care au fost uniti prin partasia la marturisire, sau departat de molip: de lumina Evangh curate si neprihanite a Dommului, tot atat sunt Hristos pe Capitotul XXII Cat ma priveste, fratilor prea sfatuiesc si deopotriva ma stradu Ving ca, daca se poate, nimeni dintre frati “re piara; iar trupul cel unic si de o simiire porului!29 sa stranga Maica bucuromsa 1 ay brafisarea ei, Daca totusi pe unii cone Deere schismelor si incepatori ai dezbinarilon, § in nebunia lor oarba si indarjita, statu nui va putea rechema la calea MAMI ue, Voi ceilalti, fie insetati datorita simp curs fie tarafi in greseala, fie amagiti prin vt ite d 128 Romani 3. 5-4. gstorite 129 Aj crestinilor organizal episcop! proprii. iP in episco DESPRE UNITATEA BISERICI UNIVERSALE 77 vicleana a sireteniei, dezlegati-va din laturile in- selaciunii, eliberati-va din greseli pasii rataci- tori, recunoaste{i drumul cel drept al caii cerestit Cuvantul Apostolului, care ne sta drept mar- tor, este: ,.Va poruncim”, zice, ,in numele Dom- nului nostru tos sa va departati de to care umbia fara randuia nu dupa pre- dania pe care au primit-o de Ia noi*!5°, $i iarasi zice: ,Nimeni sa nu va amageasca cu vorbe de- sarte, caci de aceca vine mania lui Dumnezeu asupra fillor neascultarii, Nu le fifi partasi!”!5! Trebuie sa ne departam de cei care gresesc, ba chiar trebuie sai evitam, ca nu cumva vreunul, in timp ce se alatura celor care umbla rau si ina~ inteaza pe drumurile ratacirii si ale vinovatiei, abatandu-se de la calea drumului adevarat, sa fie gasit cu aceeasi vina!52. Exista un singur Dumnezeu si un singur Hristos, o sinqura Biserica a Lui si o singura cre- dinfa, un singur popor legat cu legatura armonici in unitatea tare a trupului. Unilatea nu poate fi sfasiata, dupa cum niciun trup nu poate sa vie- {uiasca dezmembrat printr-o sfasiere a alcatuirii | nici nu poate exista rupt in bucati prin sfar- ‘ecarea maruntaiclor imprastiate in farame. Ce te departat de trunchi nu va mai putea sa tra- a si sa respire singur ~ pierde insusi princi- Piul mantui ——__ In) 2 Tesalonicent 2, 6. {Bi Hfesent 5, 6. Influenta molipsitoare a celor rataciti_ este de lt. Singura metoda de a scapa de aceasta este evita Pasnica a schismaticilor. tem, rea78 ‘SFANTUL CIPRIAN AL CARTAGINE] Capitolul xxiv buzele tale sa nu graiasca cu de rau si fa binele, cauta pacea si o urmeazar-t35 Ful pacii trebuie sa caute pacea si sao urmeze Cine cunoaste si iubeste legatura dragostei tre. buie sasi infraneze limba de la raul facut de dezbinare!S4, intre poruncile si invataturile Sale mantuitoare, aflandu-Se El foarte aproape de patimire, Domnul a adaugat, zicand: ,Pace las voua, pacea Mea v-o dau voua’!55, Pe aceasta ne-a dat-o ca mostenire, ne-a promis toate da Turlle fagaduite de El si toate rasplatirile intu legatura pacii, Daca suntem mostenitorii lui Hristos, sa ramanem in pacea lui Hristos. Daca suntem fii lui Dumnezeu, trebuie sa fim fac& tori de pace ~ ,Fericiti’, zice, ,facatorii de pace, ca aceia fili lui Dumnezeu se vor chema”!°®. Fi lui Dumnezeu trebuie sa fie facatori de pace, blanzi la inima, tinandu-se cu credinci turile unitatii de cuget. viclenie; ferestete 193 Psalmul 33, 12-14. as 154 insasi limba trebule infranata, pentru a mu unde cuvintelor provocatoare. De altfel, Sf. ApOSto! ser atrasese atentia crestinilor asupra folosului infranari (lacov 3, 1-8), 135 Joan 14, 27. 136 Matel 5, 9. DESPRE UNITATEA BISERICH UNIVERSALE 7g Capitolul XxV Aceasta unilate de cuget a existat odinioara in timpul apostolilor: astfel, noul popor de cre- al Domnului, pazind poruncile, si-a pas- trat si dragostea!57, O dovedeste Scriptura, care zice: ,Insa multimea celor care crezusera traia intrun suflet si intr-un cuget”!8; si Si erau toti intr-un cuget, staruind in rugaciune im- preuna cu femeile si cu Maria, care era mama lui lisus, si cu fralii Lui”!59, $i de aceea inaltau ei tugaciuni lucratoare, de aceea puteau sa doban- deasca, incredintati flind, orice ar fi cerut de la mila lui Dumnezeu, Capitolul XXVI tr-alat sa imput Cuget, incat a scazut si damicia in faptele noas- tre cele bune!49, Atunci isi vindeau casele si insa in noi 97 pragostea asigura im Rezeu ale Scripturi, ale Biserici $i ale episcopatului. Cres init se mentin ca .popor nou al lui Dumnezeu” prin dra. Gestea reciproca si prin dragostea lui tea face eficiente rugaciumile Bisericli "parte, membru al Biserici 138 Fapte 4, 32. 189 Fapte 1, 1a tinue 2° Sf2ntul Ciprian face referire la milostenie. El com tend 4 Pretuiasca fapta buna, milostenia, dupa cum este deanS@ iM cele noua .Fericiti": ,Fericiti cei milostivi, ca wana S€ VOr milui* (Matei 5, 7). Et nu dorea ca zelul sau Gate mitosteniet —int-o lume saraca sllpsita de mijloace itl Pentru muttimea de straci sa slabeasca. De altel, nostenia sub toate aspectele, fle ea trupeasca sau sufle- “SCA, era un semn distinctiv pentru crestini si chlar un ale fiecarui crestin te AL