Iti mai aduci aminte, toamna ?

Era tarziu. Eram o doamna.

Aveam lungi rochii-n roz, lila,

si il aveam pe vino-ncoa

sub forma unui catelus

cu ochi de cocs, cu bot de plus.

Fugind de sufletele moarte,

de-atatea ori ieseam din carte,

ma lepadam de privilegii
visand sa pot rosti � exegi �,

sa las pe drumul nimanui,

cladiri, poeme si statui.

Iti mai aduci aminte, vara ?

Era-n amurg. Eram murdara.

Imi siroiau pe doua laturi,

zadarnici, anii mei cei maturi.

Zbura tantarul Anofel

pe langa sanul meu rebel,
pe gura mea de poama coarna.

Era in zori. Si era iarna.