Proiect de investitii

1.Tema

Dezvoltarea si imbunatatirea managementului reciclarii,

strategii nationale de dezvoltare.

2. Justificarea temei

Românii vor să recicleze hârtia, dar cei mai mulţi doritori se plâng că nu au unde,
recurgând în final la anunţuri pe Internet. Cum centrele de colectare din oraşe sunt puţine la
număr şi, de cele mai multe ori, amplasate în zone greu accesibile, singura soluţie o reprezintă
persoanele fizice autorizate (PFA), care strâng deşeurile de la domiciliu. Cât de rentabil este,
însă, să porneşti o astfel de afacere şi ce particularităţi prezintă piaţa din România?Statisticile
plasează ţara noastră pe ultimele locuri în Europa la capitolul reciclat de deşeuri. Cu toate
acestea, la o simplă căutare pe internet vedem că sute de români caută centre de colectare pentru
cele câteva kilograme de hârtie strânse acasă.

În Bucureşti sunt listate doar 12 centre de colectare deşeuri, pentru cele câteva sute de mii
de deşeuri raportate anual de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti.Pe lângă acestea,
activează mai multe firme sau PFA-uri satelit care funcţionează ca intermediari între depozitele
de deşeuri de maculatură şi persoanele fizice interesate să-şi vândă hârtia colectată. Cele mai
multe însă, dispar după mai puţin de un an de activitate, şi asta nu din lipsă de cereri din partea
cetăţenilor.Dacă marile depozite se bucură de profituri anuale de câteva sute de mii de lei,
investiţiile pentru PFA-uri nu se justifică decât dacă se întrevede speranţa unei colaborări cu o
editură sau tipografie din zonă. Deşi pe internet găsim o mulţime de anunţuri de tipul ”colectez
hârtie la domiciliu”, dacă apelăm numerele de telefon listate, răspunsul este simplu: ”pentru
cantităţi mai mici de 200kg nu se merită”. Dacă cei interesaţi deţin unul sau mai multe
autovehicule utilitare, cu care pot strânge cantităţi de ordinul tonelor, situaţia este cu totul alta.
Însă tonele nu se găsesc decât la anumite instituţii, care au fost deja ”vânate” de agenţii mai
vechi. Micii întreprinzători din branşă sunt conştienţi de paradoxul la care sunt supuşi. Deşi
singurii dispuşi şi dornici să colaboreze cu ei sunt persoanele fizice care strâng câteva kilograme

1
de ziare, reviste sau materiale publicitare primite în căsuţa poştală, cantităţile mici pe care aceştia
le pot oferi abia dacă acoperă costul benzinei sau motorinei pentru transportor.

Antreprenorii care au ieşit din afacere spun că sunt în continuare căutaţi de ”clienţi”, însă
aceştia oferă cantităţi mici de hârtie spre reciclare.

Nici cu subvenţionarea nu e mai uşor. Investiţiile, cel puţin cele de înfiinţare şi

funcţionare, înseamnă mai multe milioane de euro. Doar utilajele pentru un centru de colectare
presupun costuri de peste 1,5 milioane de euro. Până în 2009 au existat mai multe cereri de
accesare de fonduri europene nerambursabile şi apăruseră peste noapte firme specializate în
obţinerea de astfel de surse de finanţare, în schimbul unui comision de 5-10%. Ministerul
Mediului acordă finanţări, prin Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) se finanţează
nerambursabil Programul vizând gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, care se
adresează atât autorităţilor publice locale, cât şi operatorilor economici (întreprinderi mari sau
IMM-uri). Participanţii la program pot beneficia de finanţări nerambursabile care acoperă până la
50% din cheltuielile eligibile (40% pentru societăţile cu sediul social/punctul de lucru în
Regiunea Bucureşti-Ilfov). Sună bine, nu însă şi pentru cei interesaţi de colectarea deşeurilor de
hârtie, proiectele de genul acesta nefiind solvabile pentru AFM.

În Bucureşti sunt 4-5 colectori care şi-au împărţit peştii cei mari: tipografiile, editurile,
şcolile sau facultăţile care participă la programe de reciclare. Majoritatea colectorilor
independenţi nu rezistă mai mult de un an pe piaţă, invocând costurile benzinei şi întreţinerea
maşinilor de transport care ar trebui deduse din cele câteva sute de lei agonisite într-o săptămână.
Asta dacă săptămâna a fost una încărcată. Profitul variază de la 50 de bani la 1 sau chiar 2 lei pe
kilogramul de hârtie, în cazul în care colectorul asigură transportul gratuit al deşeurilor până la
depozit. Cami Comexim însă rezistă pe piaţă de mai bine de opt ani şi şi-a făcut deja un nume în
industria reciclării deşeurilor de hârtie şi mase plastice. Societatea colectează hârtie şi carton din
sectorul 1 al capitalei şi o vinde mai departe în Austria şi Indonezia. În funcţie de calitatea
materialelor colectate, preţul kilogramului de maculatură pentru partenerii străini poate ajunge şi
la 62 de bani, costurile de transport fiind acoperite tot de cumpărători. Astfel, compania ajunge
să aibă profit de ordinul sutelor de mii de euro anual.

2
 Fie că ne referim la afacerile restrânse cu două-trei camioane, fie că este vorba despre
centrele cu zeci de angajaţi, niciunul din agenţii colectori de hârtie nu furnizează deşeurile
strânse vreunui producător autohton de hârtie reciclată. De ce? Pentru că nu există în prezent
niciunul în România. Destinaţia finală a deşeurilor de hârtie o reprezintă fabricile şi combinatele
producătoare de hârtie igienică, dispuse să plătească şi până la 40-50 de bani pentru kilogramul
de hârtie. Un astfel de producător este combinatul Vrancart, din Adjud, cel mai mare reciclator
din România, la momentul de faţă, operând cu aproape 25% din totalul de maculatură colectată
la nivel naţional. Anul trecut, cantitatea de hârtie pentru reciclare primită de către Vrancart a fost
de 74.385 tone, afirmă Dănuţ Vintilă, director Centre Integrate. Această cantitate a fost folosită
fie în producţia de hârtie igienică, obţinută integral din deşeuri reciclate, fie pentru obţinerea de
ambalaje şi cartoane. O altă soluţie pentru centrele de colectare o reprezintă exportul. Una dintre
cele mai împădurite ţări din Europa, Austria, importă deşeuri de hârtie din ţara noastră.
Kilogramul de hârtie pentru reciclare variază într-o gamă foarte largă de preţuri, de la 10 la
130euro/tonă în funcţie de clasă, calitate, modul de livrare (vrac, balotată) şi cantitate.

Chiar şi actorii principali din această industrie se plâng de lipsa cooperării autorităţilor în
domeniu. Problema este că în Germania sau alte ţări din Europa se merge pe coerciţie. Nu-ţi
reciclezi deşeurile, eşti pedepsit. Pe când la noi trebuie să oferim constant stimulente, pe ideea de
răsplătire a bunului simţ. Centrul său de colectare este vizat atât de segmentul mare: firme,
edituri sau tipografii, care asigură aproape 70% din cantitatea colectată, cât şi de persoanele
fizice care au strâns câteva kilograme de hârtie. Dar dacă aceştia din urmă sunt mai degrabă
interesaţi de o contribuţie simbolică la viitorul planetei decât de remuneraţia la fel de simbolică
de câţiva lei, pentru agenţii economici mari este mai degrabă un exerciţiu de PR.

Societăţile comerciale vor să le fie promovată imaginea de agenţi ecologişti Astfel, fie au
contracte de colaborare cu depozitele şi centrele mari, care le promit răsplată financiară, fie oferă
deşeurile cu titlu gratuit unor organizaţii nonguvernamentale (ONG) care le includ numele în
lista de sponsori pentru programele desfăşurate şi vând hârtia mai departe la rândul lor.

O statistică întocmită de Eurostat în luna martie a anului trecut arată că România şi

Bulgaria sunt singurele ţări din Uniunea Europeana unde deşeurile municipale nu se reciclează,
ci sunt aruncate integral la groapa de gunoi. Datele biroul european de statistică arată că, în

3
vreme ce în Austria 69% din deşeuri au fost reciclate sau utilizate ca îngrăşământ biodegradabil
la nivelul anului 2008, în România rezultatul este de doar 1%, iar în Bulgaria zero. În consecinţă,
Ministerul Mediului a aprobat un proiect de act normativ privind obligaţia administraţiei publice
locale de a îndrepta spre reciclare cel puţin 15% din cantitatea totală de deşeuri asimilabile
colectate.Norma a intrat în vigoare din luna iulie a anului trecut, împreună cu specificaţii privind
posibilele sancţiuni în caz de nealiniere. După exemplul nemţilor, autorităţile care nu îndeplinesc
aceste obiective anuale sunt pasibile de amendă. Suma este de 100 lei/tonă.

Deşi câteva companii specializate în papetărie, precum Xerox sau Augusta Papier, au
oferte de hârtie reciclată, maculatura provine din import, iar preţurile cu 20-30% mai mari decât
cele pentru hârtia obişnuită împrăştie orice spirit ecologist al consumatorilor români. Deşi
momentan cererea de hârtie reciclată reprezintă doar aproximativ 2% din vânzări, Eduard
Oancea, XSG Manager Xerox România şi Republica Moldova este încrezător într-o tendinţă de
creştere anuală.

Consumatorii cheie de hârtie reciclată sunt, în primul rând, reprezentanţele companiilor

străine din România, care au o politică organizaţională, la nivel de grup, de a folosi hârtia
reciclată şi ONG-urile, pentru numeroasele activităţi şi programe ecologice pe care le desfăşoară

În afară de centrele şi depozitele specializate pe colectarea şi prelucrarea deşeurilor de

hârtie, persoanele fizice autorizate se îndreaptă şi către alte sectoare, precum sticlă, Pet-uri,
metale feroase şi neferoase.

Dacă la noi colectarea şi reciclarea deşeurilor este considerată mai degrabă ca alternativă
la sărăcie sau lipsă de ocupaţie, alţii se îmbogăţesc din gunoaie. Japonia este una dintre ţările în
care reciclarea este reglementată prin lege, un cetăţean nipon colectând aproximativ 6,4
kilograme de plastic anual. În plus, din 2008, tot mai multe firme japoneze s-au specializat în
reciclarea produselor electronice vechi, din care extrag metale preţioase. Astfel, o fabrică de
reciclare poate strange până la 300 de kilograme de lingouri pe an, cu valoare de piaţă între 6 şi 9
milioane de euro.

De ar fi interesate institutiile publice? In primul rand faptul ca anual se cheltuiesc sume

importante la nivel national pt consumabilele folosite, in special hartia. Desi se incearca

4
informatizarea administratiei va mai fi cale lunga pana se vor renunta la stivele de hartii folosite
de fiecare institutie in parte. In al doilea rand se incearca reducerea cheltuielilor si prin reciclarea
hartiei s-ar economisi destul de multi bani si alocarea acestora pt alte proiecte . De asemenea
faptul ca inca in Romania nu a aparut un producator autohton de hartie reciclata ar fi un prilej
foarte bun de a obtine un profit substantial la bugetul de stat din aceste centre.

3. Obiectivul general

Pentru respectarea angajamentelor asumate in momentul aderarii la Uniunea Europeana

(UE), conform HG 621/2005 modificata si completata prin HG 1872/2006, Romania trebuie sa
indeplineasca obiective anuale de reciclare si valorificare, aflate intr-o continua crestere, pana la
atingerea pragului de 60% pana in 2013; astfel obiectivul general este urmatorul:

Proiect de investitii pt un centru public de colectare si

productie a hartiei tip maculatura pt institutiile publice.

4. Obiective specifice

a.intocmirea dosarului pt prezentarea proiectului in vederea sustinerii acestuia si

obtinerea de fonduri.

b. obtinerea spatiului destinat desfasurarii activitatii

c. reconditionarea spatiului si a spatiilor adiacente folosite pentru reciclarea si productia

hartiei.

d. achizitionarea echipamentelor si a materialelor necesare activitatii.

e. angajarea personalului si perfectionarea acestora in domeniu.

f. incheierea contractelor pt reciclarea si vanzarea hartiei.

5
 5. Desfasurarea activitatii

A. Intocmirea dosarului

Pt intocmirea dosarului este necesara contractarea unor persoane care sa se ocupe de

acesta. Dosarul trebuie sa contina o analiza swot a proiectului, durata proiectului, costurile,
numarul de oameni antrenanti etc. In urma finalizarii dosarului acesta este depus in primul rand
cila Ministerului Mediului care este primul interesat in demararea proiectului. Ministerul
Mediului manageriaza sistemul deseurilor si este cel care a sprijinit legea prin care institutiile
trebuie sa indrepte 15% din deseuri catre reciclare. De asemenea Ministerul Mediului este cel
care se va ocupa de punerea acestuia in atentia unor fonduri structurale din parte uniunii
europene.

B. Obtinerea spatiului necesar desfasurarii activitatii.

Ministerul Mediului va pune la dispozitia noastra o cladire in care ne vom desfasura

activitatea. Aceasta cladire va fi data in concesionare pe o perioada de 49 de ani.

C. Reconditionare cladirii si construirea unui depozit care deservesc activitatii.

In primul rand se organizeaza licitatia pt echipa de muncitori care va reconditiona

cladirea si se va ocupa de finisajele interioare .Cea de a doua licitatie se va face pt echipa care va
construi depozitul in care se va pastra hartia reciclata . Dupa depunerea dosarelor se vor alege
firmele care ofera cel mai mic pret pt inceperea lucrarilor. In timp ce cele doua echipe vor incepe
la consolidarea cladirii si construirea depozitului se va organiza cea de-a treia licitatie pt cel de-al
patrulea punct al proiectului

D. Achizitionarea echipamentelor si a materialelor necesare.

Cand vorbim de echipamente ne referim atat la masinariile care duc la indeplinire

procesul de reciclare cat si la masinile care vor fi necesare in vederea aducerii hartiei cat si
vanzarii acesteia. Intai se va organiza licitatia pt echipamente, in urma selectionariisi analizelor
facuta se va trece la achizitia echipamentelor. Pt reciclarea si productia hartiei este nevoie de
anumite materiale ( produse chimice ) pt acest proces. Se va organiza o noua licitatie pt

6
achizitionarea acestor materiale. De asemenea tot la acest punct ne vom ocupa de dotare a
cladirii cu birouri, calculatoare,imprimante,consumabile, produse de curatat etc pt care vor fi
facute licitatie separate si vor fi incheiate contracte de furnizare a acestor material.

E. Angajarea personalui si perfectionarea acestuia.

In urma terminarii lucrarilor de reabilitare a cladirii ,a contructiei si dotarea cu

echipamente se va trece la angajarea personalului necesar. Personalul angajat va participa la
cursuri speciale despre cum se vor folosi aparatele si materialele necesare investitiei.

F. Contractare si vanzare

Dupa ce se finalizeaza proiectul se va trece la obtinerea materiei prime, hartia. Principalul

“donator’ vor fi institutiile publice care pe baza unui contract vor pune la dispozitia noastra toata
cantitatea de hartie de care dispun. La randul lor vor primi o anumita cantitate de hartie in functie
de cantitatea de resursa furnizata .De asemenea ne vom ocupa de incheierea unor contracte cu
diferite firme/institutii private/institutii de invatamant etc care doresc achizitionarea hartiei.

6. Rezultate preconizate

Realizarea centrului de colectare ar duce la o scadere a consumului de resurse naturale;

economisire de aproximativ 25% din energia necesara produceri de hartie alba si a circa 90% din
apa utilizata la producerea unui kg. de hartie alba; salvarea copacilor ( pentru obtinerea unei tone
de hartie sunt necesari 5 arbori de aproximativ 8- 100 ani ).

Dupa cum arata si graficul intreg proiectul va dura 18 luni.

7
 Activitati
i

F
E1
E
D4 legenda
D3
o
D2 luna
D1
D
C4
C3
C2
C1
B
A2
A
A1

Timp

A1 - alegerea echipei - 1/2 luna

A - intocmirea dosarului - 1 luna
A2 - depunerea la MM- 1/2 luna
B - incheierea contractului de concesiune - 1/2 luna
C1 - licitatia pt reconditionarea cladirii - 1 luna
C2 - lictatia pt deposit - 1 luna
C3 – finisajele - 3 luni
C4 - constructia depozitului - 4 luni
D - licitatia pt echipamente - 1 luna
D1 - licitatie pt materiale - 1 luna
D2 - licitatia pt utilaje - 1 luna
D3 - licitatia pt consumabile - 1 luna
D4 - achizitionarea echipamentelo r- 1 luna
E1 - angajarea personalului - 1/2 una
E2 – training - 1 luna
F – contractare - 1/2 luna
8