1) Clasificaţia administrativă grupează cheltuielile publice în funcţie de:

a) instituţiile prin care se efectuează acestea;

b) natura şi efectul lor economic;
c) momentul în care este efectuată cheltuiala şi modul în care sunt afectate resursele
financiare publice;
d) destinaţia lor;
e) rolul lor în viaţa economică;

2) Cheltuielile publice în expresie nominală desemnează:

a) totalitatea fondurilor publice exprimate în preţuri constante ale unei perioade de bază;
b) eliminarea transferurilor de sume dintre două bugete componente ale bugetului general
consolidat, în vederea evitării dublei evidenţieri a acestora;
c) totalitatea cheltuielilor publice exprimate în preţuri curente ale anului de calcul;
d) cheltuielile aferente bugetului general neconsolidat;
e) totalitatea cheltuielilor privind bunurile şi serviciile publice;

3)Când elasticitatea cheltuielilor publice în raport cu produsul intern brut este mai mare decât
1:
a) cheltuielile publice sunt elastice în raport cu P.I.B.-ul;
b) cheltuielile publice se modifică în aceeaşi proporţie cu P.I.B.-ul;
c) cheltuielile publice sunt inelastice în raport cu P.I.B.-ul;
d) modificarea relativă a cheltuielilor publice este mai redusă decât modificarea P.I.B.-ului;
e) modificarea relativă a cheltuielilor publice este egală cu modificarea P.I.B.-ului;

4) Cheltuielile publice consolidate se determină prin:

a) eliminarea cheltuielilor de transfer;
b) raportarea cheltuielilor publice la indicele preţurilor de consum sau la deflatorul P.I.B.
c) însumarea cheltuielilor publice exprimate în preţuri constante ale unei perioade de bază;
d) însumarea cheltuielilor publice înscrise în diferite bugete;
e) însumarea cheltuielilor publice exprimate în preţurile perioadei curente;

5)Veniturile sunt înscrise în sistemul naţional de bugete:

a) luând în considerare ritmicitatea încasării lor;
b) în funcţie de obiectivele urmărite de către executiv;
c) pe surse de provenienţă;
d) în funcţie de destinaţia acestora;
e) în funcţie de structura organizatorică a statului;

6)Gruparea veniturilor în buget se realizează:

a) pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole, alineate;
b) pe capitole şi subcapitole;
c) în funcţie de destinaţia aprobată de către executiv;
d) în funcţie de instituţiile prin care se încasează acestea;
e) în funcţie de sursa de finanţare;

7) Elementele avute în vedere la elaborarea proiectului bugetului de stat sunt:

a) prognozele principalilor indicatori macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pentru
care se elaborează proiectul de buget, precum şi pentru următorii 3 ani;
b) prevederile memorandumurilor de finanţare încheiate sau parafate cu organisme şi instituţii
financiare internaţionale;
c) propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite;
d) propunerile de sume defalcate din veniturile bugetului de stat, precum şi transferurile
consolidate pentru autorităţile administraţiei publice locale;
e) toate cele de mai sus;

8)În cazul în care legile bugetare nu au fost adoptate înainte de expirarea exerciţiului bugetar:
a) excedentul rezultat după finalizarea exerciţiului bugetar este utilizat pentru reducerea
deficitelor din anii precedenţi;
b) Guvernul îndeplineşte sarcinile prevăzute în bugetul anului precedent, limitele lunare de
cheltuieli neputând depăşi 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent;
c) ordonatorii principali de credite depun la direcţiile generale ale finanţelor publice noi
propuneri pentru proiectul de buget;
d) Parlamentul îndeplineşte sarcinile prevăzute în bugetul anului precedent;
e) se sistează transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale;

9)Elaborarea proiectului bugetului Uniunii Europene se realizează de către:

a) Consiliul European;
b) Parlamentul European;
c) Curtea de Conturi Europeană;
d) Consiliul Uniunii Europene;
e) Comisia Europeană;

10)Controlul execuţiei bugetului se realizează de către:

a) Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice;
b) Curtea de Conturi;
c) Ministerul Finanţelor Publice;
d) Guvern;
e) Parlament;

11) Sistemul dinamic de achiziţii reprezintă:

a) procesul repetitiv desfăşurat prin mijloace electronice după o evaluare iniţială completă a
ofertelor, în cadrul căruia ofertanţii au posibilitatea de a reduce preţurile prezentate şi/sau de a
îmbunătăţi alte valori ale unor elemente ale ofertei;
b) procedura de atribuire utilizată de autoritatea contractantă pentru dezvoltarea şi achiziţia
ulterioară a unui produs, serviciu sau a unor lucrări inovatoare;
c) sistemul informatic de utilitate publică;
d) procesul de achiziţie organizat în integralitate prin mijloace electronice şi deschis, pe
întreaga sa perioadă de valabilitate, oricărui operator economic care îndeplineşte criteriile de
calificare şi selecţie, pentru achiziţii de uz curent;

12)Potrivit OUG 64/2007, Guvernul este autorizat să angajeze în numele şi în contul statului
împrumuturi numai prin Ministerul Finanţelor Publice, în următoarele scopuri:
a) finanţarea deficitului bugetului de stat;
b) susţinerea balanţei de plăţi;
c) finanţarea unor programe/proiecte;
d) refinanţarea datoriei publice guvernamentale;
e) a+b+c+d;

13)Sumele mobilizate la fondul de risc provin din:

a) fondurile încasate sub formă de comisioane de la subîmprumutaţi/garantaţi de stat;
b) finanţările rambursabile angajate pe baze contractuale;
c) creanţele fiscale colectate de la persoanele juridice;
d) împrumuturile contractate de stat de la instituţii financiare internaţionale;
e) fondurile primite de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate;

14)Procedura de negociere competitivă se desfăşoară de regulă:

a) în două etape;
b) într-o singură etapă;
c) în trei etape;
d) fără invitaţie prealabilă la o procedură concurenţială de ofertare pentru atribuirea
contractelor sectoriale;
e) la reluarea competiţiei dintre operatorii economici parte la un acord-cadru;

15)Întocmirea planului achiziţiilor publice presupune:

a) punerea în corespondenţă cu CPV;
b) stabilirea specificaţiilor tehnice;
c) publicarea anunţului de participare;
d) constituirea garanţiei de participare;
e) stabilirea criteriilor de selecţie a participanţilor;