UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

CATEDRA ECONOMIE, MARKETING ȘI TURISM

REFERAT
La Disciplina “CERCETARI DE MARKETING”

“Referat privind cercetarea unui produs- APA PLATA.”

Elaborat de: Badita Romila

MK-1801
Conducător științific: Grumeza Tatiana

CHIŞINĂU-2020
 CUPRINS

 INTRODUCERE …………………………………………….……………..2
 ANALIZA MICROBIOLOGICĂ A APEI …………………………………3
 ANALIZA FLUXULUI TEHNOLOGIC ………………………………….7
 CONCLUZII ………………………………………………………………13
 BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………..14

1
 INTRODUCERE

Apa reprezintă un element indispensabil vieţii, constituind un factor important în aproape

toate procesele de producţie industrială. Apa utilizată în procesele tehnologice ale industriei
alimentare, trebuie să corespundă unor caracteristici care să asigure calitatea corespunzătoare a
produselor alimentare, să fie potabilă şi să prezinte caracteristici organoleptice corespunzătoare.
Gustul şi mirosul apei depind de compoziţia chimică, temperatura şi prezenţa unor substanţe
volatile.
Apa plată este o apă potabilă slab mineralizată, care conține sub 500 mg săruri/litru. Apa
plată nu conține dioxid de carbon adăugat și poate fi consumată în cantități mari, fără indicații
medicale.
În România, legea prevede pentru apa plată îmbuteliată că valoarea minimă a pH-ului
poate fi redusă până la 4,5 unități.
Apa plată este produsă sub control sanitar, dar proveniența ei poate fi atât de la un izvor,
cât și de la un puț de adâncime, verificat și avizat sanitar anume pentru comercializare și consum.
Principala calitate a apei plate, în comparație cu cea livrată de rețeaua publică de alimentare cu
apă, este aceea că ea nu a străbătut țevile rețelei urbane de aducțiune și, deci, nu preia și nu
poartă produsele rezultate din depunerile pe țeavă, din oxidarea metalului, din alte procese, foarte
fine, care pot avea loc în timpul transportului.
Apa de băut este apa de o calitate suficient de înalta pentru a putea fi consumată de
oameni fără a exista riscul deteriorării sănătăţii. În ţările dezvoltate, apa de la robinet este la
standardul apei potabile, însă numai un mic procent din aceasta este folosită pentru băut sau
gătit. Apa de izvor este o sursă naturală, fiind preferată pentru îmbuteliere. Apa de izvor poate fi
carbogazoasă, numită popular "apă minerală", sau necarbogazoasă, numită "apă plată". Deși
termenul apă minerală se referă la apa carbogazoasă, apa plată are în general aceleași
particularităţi minerale.
Apa plată, destinată consumului uzual, poate fi îmbuteliată în recipienţi de sticla sau, mai
populari, în recipienţi din material plastic. Cel mai uzual, apa plată este îmbuteliată în recipienţi
PET (PolyEthylene Tterephthalate) sau HDPE (High Density PolyEthylene), cei din urmă fiind
folosiți pentru cantităţi de peste 10 litri şi compatibili cu diverse dozatoare. Consumul de apă
plată îmbuteliată a crescut simțitor în ultimii ani, pe de o parte a nesiguranței legate de apa de la

2
robinet, iar pe de alta, datorită efectelor negative asupra sănătăţii aduse de băuturile
carbogazoase. Apa îmbuteliată este astfel soluţia de mijloc: o băutură naturală, fără efecte
negative asupra sănătăţii, ce se prezintă într-un ambalaj uzual, ușor de depozitat şi folosit în
siguranţă.
Legislația Uniunii Europene conține reguli stricte asupra tratamentului adus apei de izvor
(extrasă din pământ) sau apei minerale (apă ce este colectată după ce aceasta a ieşit la suprafaţă).
Tratamentul apei destinate consumului uman este limitat la extragerea elementelor instabile, cum
ar fi compușii fierului sau ai sulfului, doar prin filtrare sau decantare. Dioxidul de carbon poate fi
extras doar prin metode fizice (nu şi chimice), iar reintroducerea sau adăugarea acestuia se fac
urmând reguli strict definite. Dezinfectarea este complet interzisă, incluzând orice procedeu ce
are ca efect modificarea compoziției bacteriologice.
Este recomandat ca apa îmbuteliată sa fie păstrată la temperatura camerei (sau mai
scăzută), in locuri ferite de razele solare şi compuși chimici precum solvenți, benzină, diluanți.
Apa îmbuteliată poate fi păstrată pe termen nedefinit in locuri adecvate.

ANALIZA MICROBIOLOGICĂ A APEI

Analiza microbiologică constă în aplicarea metodelor şi tehnicilor microbiologice pentru

observarea, izolarea şi identificarea microorganismelor existente în produsele examinate în
scopul stabilirii prezenţei sau absenţei microorganismelor nocive pentru sănătatea
consumatorului sau pentru conservarea valorii alimentare a produselor.
Pentru efectuarea analizei microbiologice, probele de analizat trebuie să reflecte
condiţiile microbiologice existente în momentul recoltării şi să reprezinte fidel lotul din care
provin. Prin lot se înţelege cantitatea de produse realizate în condiţii tehnologice uniforme, într-o
şarjă, schimb de producţie sau într-o perioadă limitată de timp.
Recoltarea probelor se face în mod aseptic, folosind în acest scop ustensile sterile,
recipiente pentru colectare sterilizate, evitând orice contaminare externă. Vasele destinate
analizei microbiologice trebuie să fie curate, uscate, sterile, cu o capacitate adecvată, cu
posibilitatea de a fi acoperite încât să prevină contaminarea cu microorganisme din aer. Tehnica
de recoltare depinde de natura produsului.

3
 Transportul probelor se face cat mai repede pentru ca în perioada dintre recoltare şi
momentul analizei sa nu se producă nici moartea microorganismelor existente, nici multiplicarea
microorganismelor prezente în momentul recoltării. Se consideră că prin păstrarea probelor în
condiţii de refrigerare o perioadă de 24 maxim 36 ore din momentul recoltării, nu se produc
modificări semnificative ale microflorei la majoritatea alimentelor.
Analiza microbiologică
Apa folosită în industria alimentară trebuie să îndeplinească condiţiile de potabilitate, sub
raportul unor indici organoleptici, fizico-chimici, bacteriologici, biologici, ale căror valori limită
sunt prevăzute de normative sanitare în standardul de stat.
Prin intermediul apei, se cunoaşte că pot fi transmise epidemii hidrice ( febră tifoidă,
paratifoidă, dezinteria, etc.).
Prin urmare, indicatorii bacteriologici au un rol important în aprecierea calităţii apei.
Aprecierea stării de igienă a apei presupune: determinarea numărului total de germeni şi a
bacteriilor coliforme.

1. Determinarea numărului total de germeni

Numărul total de germeni reprezintă numărul de colonii care se dezvoltă în urma
însămânţării de 1cm3 de apă în mediu de cultură, după 48 ore de termostatare la 37C.

Schema I Determinarea numărului total de germeni

4
 2. Determinarea bacteriilor coliforme
Sursa cea mai importantă de poluare bacteriană a apei o constituie reziduurile,
excrementele umane şi animale, care pot conţine germeni patogeni, de aceea în analiza apei se
urmăreşte detectarea poluării fecale - folosind indicatorii coliformii.
Metoda pentru determinarea bacteriilor coliforme include teste prezumtive, de
confirmare, bazate în primul rând pe capacitatea bacteriilor de a fermenta lactoza cu producere
de acid lactic, CO2, H2, în timp de 48 ore la 35C.
Testul prezumtiv constă în inocularea probei în mediu nutritiv cu lactoza (BCLP –bulion
de carne cu lactoza şi plutitor), mediu de îmbogăţire favorabil înmulţirii atât a bacteriilor
coliforme cat şi a altor bacterii care folosesc lactoza ca sursă de carbon.
Testul de confirmare, constă în inocularea culturilor din eprubetele pozitive ale testului
prezumtiv pe medii selective (BBLVP- bulion bila cu lactoza verde briliant şi plutitor) care
inhibă dezvoltarea bacteriilor însoţitoare şi asigură înmulţirea bacteriilor coliforme.
Din grupul coliform, cel mai frecvent este întâlnit genul Escherichia cu specia Escherichia coli,
care indică o contaminare fecală recentă.
Tehnica de lucru.
Din probă şi diluţii succesive se inoculează cate 1ml în câte trei eprubete cu BCLP. Se
termostatează la 37C timp de 24-48 ore. Se înregistrează eprubetele pozitive ( mediu tulbure,
bule de gaz în plutitor, pH acid) iar eprubetele negative sunt din nou termostatate timp de 24 ore
şi se înregistrează din nou eprubetele pozitive.

5
 Schema II Determinarea bacteriilor coliforme

Pentru confirmare , din eprubetele pozitive se recoltează câte o ansă şi se inoculează

eprubete cu BBLVP; după incubare la 37C timp de 48 ore, în condiţiile în care se produc din
nou gaze în plutitor, tulburare, virajul culorii indicatorului verde briliant de la verde la galben,
înseamnă ca în apă (produsul analizat) sunt prezente bacteriile coliforme.
Numărul de coliformi admiși intr-o 100 ml apa conform SR EN ISO 9308 - 1 / 2004 este de 0

6
ANALIZA FLUXULUI TEHNOLOGIC

7
 Materii prime, auxiliare si energii utilizate

Materiile prime utilizate în procesul de producere al apei plate sunt apa, provenita de la
reteaua locala, şi materialele auxiliare necesare imbutelierii produsului finit (apa plata):
bidoanele şi capacele aferente acestora. În cadrul procesului este necesară existenţa filtrelor
corespunzătoare, a cărbunilor activi, a buteliilor de ozon, substanţe de curăţare şi dezinfectare.
Energia utilizată în cadrul procesului este energia electrică provenită de la reţeaua
natională de distribuţie a energiei electrice.

Descrierea principalelor fluxuri tehnologice si a utilajelor necesare

În cadrul punctului de lucru au loc următoarele fluxuri tehnologice:
 Recepţie bidoane
La recepţia bidoanelor este obligatorie inspecţia vizuală a acestora, aceasta realizându-se de
către gestionar urmărindu-se : integritatea bidoanelor, eventualele pete de murdărie, vopsea,
prezenţa capacului, eventuala prezenţă a insectelor în interiorul bidonului, eventuala prezenţă a
corpurilor străine, eventualele mirosuri neplăcute (mirosul produs de substanţe toxice, mirosul
datorat mucegaiului) .
 Depozitare bidoane
Depozitarea bidoanelor se face numai pe rafturi din material policarbonat sau paleţi din lemn.
Rafturile se spală inainte de folosire. Bidoanele sunt aşezate pe raft pe orizontală. Spaţiul de
depozitare al bidoanelor îmbuteliate este răcoros şi nu în bătaia directa a razelor solare.

Instrucţiune pregătire bidoane pentru îmbuteliere

Cerinţe generale:
 respectarea normelor de igienă personală
 respectarea instrucţiunilor referitoare la cerinta postului
 respectarea traseelor pentru evitarea contaminării încrucişate

Cerinţe specifice:

8
  control olfactiv al tuturor bidoanelor
 verificarea vizuală a bidoanelor pentru identificarea şi separarea bidoanelor neconforme:
verzi, cu pete care pot fi îndepartate la spalare, cu semne ca au fost folosite în alte scopuri
decît pentru depozitare de apă plată, cu mucegai, integritatea bidonului
 verificarea gradului de uzură al bidoanelor şi separarea bidoanelor neconforme
 verificarea aspectului etichetei şi înlocuirea acesteia în caz de nevoie
 să manipuleze bidoanele fără a introduce degetele în bidon
 respectarea reţetarului de detergent

Dezinfectarea capacelor

Se realizează prin pulverizarea în interiorul capacului a unei soluţii

de apă oxigenată concentraţie 5%.
La depozitarea şi manipularea capacelor se vor avea în vedere
măsuri sporite de igiena : Depozitarea cutiilor sigilate cu capace:
pe paleţi în locuri curate şi uscate la temperatura de 24 0C lipsite de
mirosuri străine.
Manipularea capacelor după deschiderea cutiei :
 echipamentul personalului să fie curat
 spălarea şi dezinfectarea mâinilor înainte de manipulare obligatorie.
Capacele care nu au fost capsate de maşina de îmbuteliat vor fi rupte şi disponibilizate.

9
 Practicile corecte în ceea ce priveşte procesarea apei au în vedere măsuri importante
pentru siguranţa consumatorului final, vizând evitarea unor neglijenţe de natură igienică. Pentru a
preveni aceste probleme producătorul va întocmi documentaţia necesară : proceduri, instrucţiuni
şi formulare astfel încât să se asigure de eliminarea tuturor pericolelor care ar putea veni din
această direcţie.

Reguli generale de prevenire a contaminării apei

Personalul care lucrează în camera maşinii de îmbuteliat va purta echipament diferit de

restul personalului (halate albe, şepci cu plasă, manuşi de protecţie), echipament care va fi
depozitat separat faţă de restul echipamentului. Este interzis personalului să părăsească camera
maşinii de îmbuteliat cu echipamentul de lucru destinat 'zonei albe'. De asemeni, înainte de

10
intrarea în zona maşinii de îmbuteliere, personalul îşi va dezinfecta încălţămintea în tava specială
cu cloramină. Prepararea soluţiei de cloramină se reîmprospătează conform specificaţiei tehnice
a agentului de dezinfectare.
În timpul procesului de îmbuteliere, personalul care lucrează în camera maşinii de
îmbuteliat işi va dezinfecta manuşile cu dezinfectantul special din dispenserele dispuse pe pereţii
camerei ori de cate ori intră în cameră, înainte de a alimenta cu capace cuva elevatorului, înainte
de a face reglajul sistemului de căpăcire. Este interzisă punerea capacelor cu mâna.
Înainte de introducerea bidoanelor în maşina de îmbuteliat, operatorul le va inspecta din
punct de vedere vizual (pete de murdărie la interiorul sau exteriorul bidonului); dacă se constată
că bidonul prezintă pete de murdarie, bidonul va fi returnat în zona de depozitare a bidoanelor
reprelucrabile.

Trecearea apei prin filtre

Reduce: nisipul, nămolul, aluviunile, rugina, polenul, praf de cărbuni, microorganisme şi alte
sedimente.
GAC - Cărbune Granular Activat din coaja de Nuca de Cocos care este folosit pentru
corectarea parametrilor de Gust, Miros, Culoare, Turbiditate precum şi pentru a elimina: Clor
liber, Trihalometani (THMs - Cloroform), Pesticide, Hidrocarburi Aromatice Polinucleare
(PNAs), Bifenoli Policlorinati (PCBs) Substante Organice Volatile (VOCs), şi sute de alţi
contaminanţi organici ce pot fi prezenţi în apă.
După procesul de filtrare al apei, aceasta este depozitată într-un rezervor, de unde este
preluată de instalaţia de îmbuteliere.

11
 Monitorizarea calitatii apei la intrarea in instalatie
Se va respecta programul de monitorizare prevazut in Legea apei potabile 458/2002 cu
modificanle si adauginle ulterioare.
Pentru cresterea sigurantei alimentare se vor aplica in cel mai scurt timp urmatoarele
masuri de imbunatatire:
Achizitionarea unui kit pentru deterninarea clorului activ in apa de retea. Montarea unui
dispozitiv pentru inchiderea automata a alimentarii cu apa a instaiatiei in cazui in care scade
presiune apei in reteaua orasului.
Verificarea instalatiei de imbuteliere
 Presiune de clatire
 Temperatura apei de spalare cu
detergent
 Presiunea spalarii bidoanelor
cu detergent
 Presiunea spalarii bidoanelor
cu dezinfectant
 Conductivitatea solutiilor de
detergent si dezinfectant
 Starea de functionare a lampii
UV
 Debitul de apa filtrata

Umplerea bidoanelor se poate realiza automat de aparatul de îmbuteliat sau manual de

către personalul care operează aparatul de îmbuteliat.
Sigilarea bidoanelor se face automat de către aparatul de îmbuteliat cu capacele
dezinfectate anterior.

Depozitarea bidoanelor
Loturile vor fi depozitate astfel încât să poată fi identificate cu uşurinţă. De asemenea,
vor fi identificate clar loturile care pot fi livrate, loturile care sunt reţinute şi eventualul produs

12
neconform (vor fi amenajate depozite speciale pentru produse neconforme : bidoane pline, goale
etc.; acestea vor fi marcate şi personalul va fi instruit în privinţa lor).

Monitorizarea concentraţiei de poluanţi se face zilnic, la începerea unui nou lot de

producţie. Se vor arunca primele 8 bidoane îmbuteliate la începutul lotului. Al nouălea
bidon se duce la analize, al zecelea bidon se păstrează ca şi contraprobă.
Analizele sunt efectuate de un laborator local de microbiologie; transportul probelor
şi preluarea rezultatelor se face de către inginerul de calitate.
Fiecare lot este însoţit de buletinul de analiză eliberat de către laboratorul de
microbiologie.

13
 CONCLUZII

Procesul tehnologic de producere al apei plate aparţine unei industrii care nu are un
impact semnificativ asupra mediului şi factorilor de mediu. Cantităţile de deşeuri provenite din
bidoanele şi capacele defecte şi neconforme sunt reduse cantitativ, sortarea şi depozitarea
acestora fiind posibilă în curtea din incinta halei de producţie, acestea fiind colectate de o firmă
specializată. În cadrul filtrelor, care trebuie schimbate la perioade lungi de timp, depozitarea se
face tot în spaţiul special amenajat din curtea halei, acestea fiind colectate de firme specializate.
Reducerea consumurilor de apă este realizată prin măsuri de optimizare, care cuprind
recircularea apei pentru spălarea filtrelor. Fiind vorba de un produs alimentar, apa tehnologică nu
se poate epura şi reutiliza în cadrul proceselor, datorită normelor stricte care trebuie respectate.

14
 BIBLIOGRAFIE

 www.sartorom.ro
 www.regielive.ro
 www.wikipedia.ro
 www.scribd.com
 www.cdep.ro
 www.imbuteliere.ro
 http://www.apamaxima.ro
 http://www.evz.ro
 http://filtre-apa-pura.ro
 http://lex.justice.md
 http://robertinob.wordpress.com
 http://www.ziare.com
 http://www.aquatulip.ro/
 http://greenthoughts.ecosapiens.ro
 http://www.ecomagazin.ro
 http://www.aquador.ro
 http://www.evz.ro
 http://www.financiarul.ro
 http://www.papajacques.ro
 http://site-lifecollage.blogspot.ro

15