C1

Patologia si terapia perioadei puerperale

 Gestatia si parturitia reprezinta stari de suprasolicitare a organismului matern

 Parturitia (eutocica sau distocica) determina o serie de modificari si traumatisme la
nivelul cailor genital, care vor crea conditii favorabile dezvoltarii florei bacteriene si
aparitia unor tulburari mai mult sau mai putin grave
 Secretia lactate contribuie si ea la suprasolicitarea organismului, modifica
homeostazia si prin modificarile endocrine induse poate fi defavorabila involutiei
uterine

Afectiuni puerperale:

I. Leziuni si accidente(afectiuni chirurgicale)

II. Infectii puerperale
III. Tulburari neurohormonale:
 Nevroze puerperale
 Psihoze puerperale

I. LEZIUNI SI ACCIDENTE (AFECTIUNI CHIRURGICALE)

 Desmorexia sacro-iliaca
 Hemoragia:
 Vaginala
 Interna
 Hematoame
 Leziuni ale uterului si conductului copulator:
 Rupture uterine
 Rupture cervicala
 Leziuni vulvo-vaginale
 Edemul si infiltratia vulvo-vaginala
 Prolapsul uterin
 Prolapsul rectal
 Inversiunea si prolapsul vezicii urinare
 Retentia invelitorilor fetale
 Subinvolutia uterine

1
 1. DESMOREXIA SACRO-ILIACA

Reprezinta dezinsertia partial a ligamentului capsular al articulatiei sacro-iliace,

insotita de regula si de fractura simfizei ischio-pubiene. Apare in timpul extragerii
fortate, in cazul distociilor prin disproportie fetomaternala.

Factori favorizanti

 Infiltratia insuficienta antepartum a tesuturilor pelvine

 Angustia pelvina
 Distrofii osoase

Simptomatologie

 Decubit fortat, cu membrele posterioare dirijate inainte, departate de corp

 Sacrumul infundat intre iliumuri
 Zgomot de crepitatie osoasa la mobilizarea coxalelor

Diagnostic
 Pe baza:
 Simptomatologiei
 Datelor anamnetice
 Pentru confirmare – ETR:
 Sensibilitate la nivelul articulatiilor sacro-iliace si simfizei ischio-pubiene
 Infundarea sacrumului in conductul pelvin
 Mobilitate marita a coxalelor
 Mobilitate marita a simfizei ischio-pubiene

Diagnostic diferential

 Paraplegia post-partum
 Lipsa durerii
 Mentinerea sensibilitatii
 Lipsa leziunilor
 Fracture
 Se pune in evidenta focarul de fractura (dificil in fracturile de femur, bazin – la
animalele mari)

Prognostic

 Grav
 Vindecarea se produce numai in cazurile usoare
 Foarte frecvent se produc complicatii datorita decubitului prelungit

2
 Tratament

 Asigurarea confortului femelei – asternut gros, absorbant, moale, schimbat in

permanenta
 Intoarcerea de pe o parte pe alta de 2-3 ori/zi si executarea frectiilor uscate pentru
activarea circulatiei si prevenirea plagilor decubitale
 Tratarea plagilor decubitale – medicatie sicativa
 Administrarea de saruri de calciu si vitamin D
 IAPA : poate fi suspendata in aparate de suspensie 10-14 zile
 VACA: poate fi suspendata in aparate de suspensie, dar numai pentru 30 min
(meteorism)
 Tratamentul se va executa 8-10 zile si daca se constata ameliorari se va continua
tratamentul pana la vindecarea totala
 In caz contrar, femelele se sacrifice
 La animalele mici – terapia dureaza 20-30 zile

Profilaxia

 Evitarea extragerilor fortate

2. HEMORAGIILE PUERPERALE
 Sunt consecinta traumatismelor din timpul parturitiei
 Se pot produce la nivel: vaginal, cervical, uterin
 Contuziile vasculare, fara desirarea tesuturilor, determina aparitia hematoamelor
care se produc mai frecvent:
 In peretele vulvo-vestibular
 In ligamentele largi

a) Hemoragia vaginala
 Este mai frecventa la vaca, aparand in urma:
 strivirii arterei vaginale intre fat si peretele osos al bazinului in cazul:
 Excesului de volum fetal
 Angustiei vaginale
 Insuficientei infiltrarii vaginale (in caz in care vaginul nu se mai poate dilate)
 Folosirii gresite a instrumentarului obstetrical
 Extragerii fragmentelor osoase cu margini taioase, rezultate in urma
fetotomiilor

Simptome

 Caracteristice, permitand diagnosticarea cu usurinta:

 Imediat dupa extragerea fatului apare eliminarea sangelui sub forma de jet
sacadat

3
  La examenul vaginal – se poate palpa plaga pe peretele vaginal si artera rupta
(se simte jetul pulsatile de sange)

Prognostic

 Dependent de: gravitatea hemoragiei si rapiditatea interventiei

Tratament

 Aplicarea forcipresurii – 1-2 pense hemostatice care se lasa in vagin 12 ore

 Aplicarea pansamentelor compresive (poate fi folosita si in hemoragiile capilare) –
introducerea compreselor sterile in vagin in cantitate mare
 Terapie antihemoragica – venostat, Etamsilat, vitamina K, ser gelatinat
 Refacerea patului vascular – saruri electrolitice, ser glucozat, transfuzii
 Antibioterapie
 Administrarea de ser antigangrenos polyvalent

Posibilitatea recidivelor la 10-15 zile dupa interventie, datorita eliminarii tesuturilor

sfacelate – supraveghere atenta.

b) Hemoragia interna
 Poate fi:
 Uterina
 Intraabdominala

Hemoragia uterine este mai frecventa.

 Produsa de: traumatisme in timpul distociilor (cu dintii fatului, cu membrele fatului,
cu instrumentarul obstetrical)
 Ruperea carunculilor uterine in timpul parturitiei sau al extragerii invelitorilor fetale
 Inertia uterine – prin imposibilitatea reducerii diametrelor vaselor sanguine uterine
 Tulburari de coagulare sanguina:
 Insuficiente hepatice grave
 Toxine – derivati cumarinici – carnivore
 Erori de alimentatie – porumb siloz in cantitati mari – hipofibrinemie si
trombocitopenie

Hemoragia intraabdominala – ruperea arterei

 Uterine
 Iliace interne
 Produsa in:
 Torsiunea uterine
 Timpul cezarienei – daca nu se face detorsionarea uterului si daca se fac
tractiuni pe ligamentul larg

4
  In prolapsul uterin

Simptome

 Specific hemoragiilor interne

 Apatie, mucoase palide, puls mic si filiform, tahicardie si tahipnee
compensatorie, racirea extremitatilor
 Hemoragia de regula nu este observata, sangele acumulandu-se in cavitatea
uterine sau peritoneala, cantitatea mica de sange, fiind mascata de lichide
perifetale
 La ETR – in timpul eforturilor de expulzare se elimina cantitati mari de sange si
coagula mari

Prognostic:

 De regula, in raport cu intensitatea hemoragiei

 In rupturile vaselor mari, moartea se produce rapid

Diagnostic

 Pe baza semnelor clinice

Tratament
 Imposibil de executat, in cazul ruperii arterei uterine sau iliacei interne
 Daca rupture survine in timpul histerotomiei se va executa pensarea vaselor rupte si
apoi ligature lor
 Terapia antihemoragica clasica se completeaza cu administrare de:
 Ocitocina
 Ergometrina
 Transfuzii de sange
 In hemoragia cervicala:
 Solutii astringente cu:
 acid tanic 5-10%
 Alaun(piatra acra) 1-3%
 Perclorura de fier diluata
 Tamponament compresiv
 Coagulii sanguini din cavitatea uterine, dupa 2-3 zile vor fi in prealabil zdrobiti, apoi
se va face o irigatie uterina cu ser fiziologic sau o solutie calduta antiseptic

c) Hematoamele
- Sunt intalnite la: vaca (frecvent), iapa si scroafa

5
 - Localizare:
 Zona: vulvara, perineala
 In interiorul bazinului (mai rar)
- Sunt consecinta strivirilor de tesuturi produse de fat in timpul expulziei, epiteliul
ramanand mai mult sau mai putin intact

HEMATOMUL VULVAR SI PERINEAL

- Frecvent la: iapa si scroafa (prin muscaturi produse de alte scroafe)

Simptome

- In primele 2-3 zile post partum nu se deceleaza modificari, hematomul fiind

mascat de infiltratia puternica a tesuturilor
- In urmatoarele zile se observa deformarea unei labii vulvare sau perineului
- Rare eforturi de expulzare

Evolutie

- Organizare – refractare – resorbtia serului sanguine

 Disparitia complete
 Nodul fibros
- Infectare:
 Abces
 Flegmon

Tratament

- Organizarea hematomului
- Evacuare – punctie sau incizie la o anumita distanta de orificiul vulvar pentru a
nu se produce o cicatrice retractile care poate influenta negative fatarile
ulterioare

3. LEZIUNI ALE UTERULUI SI CONDUCTULUI COPULATOR

- Traumatisme de diferite grade:
 Striviri si desirari ale mucoasei uterine
 Perforari ale peretelui uterin
- Sunt reprezentate de:
 Ruptura uterina
 Ruptura cervixului
 Leziuni vulvo-vaginale
 Edemul si infiltratia vulvo-vaginala

6
 a) Ruptura uterina
- Accident grav care poate pune in pericol viata femelei
- Se poate produce in timpul gestatiei sau al parturitiei

Etiopatogeneza

- In timpul gestatiei:
 Intalnita la sfarsitul gestatiei la vaca, catea, pisica
 Determinate de: traumatisme puternice, miscari bruste ale fatului,
torsiune uterine( vaca)
- In timpul parturitiei:
 Distocii:
 In principal incrucisarea membrelor anterioare pe ceafa (manz)
 Perforarea peretelui uterin cu mana, instrumente obstetricale,
membrele fatului (cand nu se introduce substante lubrefiante si
nu se executa o respingere corespunzatoare)
 Folosirea intempestiva a ocitocicelor ( cervix inchis, exces de
volum fetal, angustie pelvina)

Simptome

- In timpul gestatiei:
 Modificari bruste ale starii generale: anorexie, abatere, colica, soc,
hemoragie interna, peritonita
 Lichidele perifetale si fatul pot patrunde in cavitatea peritoneala
- In timpul parturitiei:
 Simptomele variaza in raport cu gradul rupturii si intensitatea hemoragiei
 In rupture de dimensiuni mici – eforturi de expulzare, scurgeri vaginale
sanguinolente, in exploratie uterina – indentificarea leziunii
 In rupture de dimensiuni mari – apatie, soc (hipotermie, puls mic,
dispnee), aparitia sangelui in cantitate mare la comisura vulvara
inferioara sau acumulare de sange in cavitatea peritoneala, oprirea
eforturilor de expulzare, palparea transabdominala a fetusilor (1-2) in
cavitatea abdominala, independent intre ei si fata de uter.

Diagnostic

- Pe baza semnelor clinice – simptomatologie peritoneala patognomonica la

carnivore
- Prin exploratie uterine
- Dificil, cand rupture s-a produs in timpul gestatiei
- Uneori intestinele pot fi exteriorizate prin bresa uterine in vagin

7
 - Se vor stabili topografia si gradul rupturii

Prognostic

- Rezervat – in rupture mici situate pe plafonul cavitatii uterine

- Grav – in celelalte cazuri

Tratament

- In timpul gestatiei: laparatomie de urgenta – extragerea fatului – sutura uterului

- In timpul parturitiei: - extragerea fatului si invelitorilor fetale:
 Rupture reduse – ocitocice
 Rupture intinse:
 Animale mari – sutura uterine pe cale vaginala
 Animale mici – laparatomie -> sutura uterine
- La animalele mici, in cazul rupturilor intinse, se face ovariohisterectomie
- La vaca -> prolapse uterin provocat (laparatomie in flanc si respingerea uterului
prin conductul pelvin) -> sutura uterului -> repunere uter -> sutura peretelui
abdominal

b) Ruptura cervicala
- Accident intalnit mai frecvent la vaca
- Apare in cazul:
 Distociilor prin deschidere incomplete a cervixului
 Existentei cicatricilor cervicale asociate sau nu cu excesul de volum fetal

Simptomatologie

- Continuarea eforturilor de expulzarea dupa fatare

- Aparitia sangelui in secretiile vaginale
- In leziunile profunde, instalarea socului obstetrical
- Uneori, in timpul extragerii fatului, apare un zgomot ca o pocnitura

Diagnostic

- Inspectie
- Examen vaginal
 Topografia leziunii
 Gradul leziunii

Prognostic

8
 - Vital – favorabil
- Pentru reproductive – rezervat(din cauza cicatricilor cervicale vicioase care se
pot forma)

Tratament

- Asigurarea hemostazei prin:

 Medicatie antihemoragica
 Forcipresura
 Tamponament compresiv
- Cel mai eficient tip de hemostaza, in acest caz, este forcipresura care se poate
realiza numai dupa exteriorizarea cervixului intre labile vulvare cu ajutorul
penselor Albrechtsen
- Se aplica apoi pense hemostatice “la vedere” pe cervix, la nivelul rupturii
- Pensele sunt mentinute 24 de ore

Profilaxie

- Se realizeaza prin efectuarea extragerii fatului numai dupa ce s-a realizat

dilatarea suficienta a cervixului (cervix sters)

c) Leziunile vulvo-vaginale
- Apar mai frecvent la primipare
- Sunt intalnite atunci cand se incearca rezolvarea distociilor la femelele ale caror
structure vulvo-vaginale nu sunt pregatite pentru fatare

Simptomatologie

- Tumefactie si congestie locala

- Mictiuni si defecari frecvente
- Femela este nelinistita si cifozata

Complicatii

- Vaginita:
 Catarala
 Necrotica
- Eventratie -> leziuni profunde
- Hernia vezicii urinare -> leziuni profunde
- Fistula recto-vaginala-> leziuni profunde
- Ruptura arterei si venei vaginale – la vaca

Prognostic

9
 - Rezervat pentru reproductive datorita cicatricilor care se formeaza

Profilaxie

-
- Extragerea produsului de conceptie dupa dilatarea complete a cervixului si a
conductului vulvo-vestibulo-vaginal

Tratament

- Asigurarea hemostazei
 Forcipresura – exteriorizarea cervixului cu pensile Albrechtsen si apoi
aplicarea de pense hemostatice mari pe rupture
 Tamponament compresiv – mese de tifon sau panza, imbibate in solutie
antiseptica sau solutie de Alaun 1% *(astringent)
- Pensele hemostatice si tampoanele compresive se lasa 24h
- Terapie hemostatica pe cale generala
- Refacerea volemiei

d) Edemul si infiltratia vulvo-vaginala

- Reprezinta complicatii ale parturitiei in care nu sunt respectate tehnicile de
remediere a distociilor
- In apropierea parturitiei exista o infiltratie fiziologica a tesuturilor de la nivel
vulvo-vaginal, care permit destinderea lor in timpul expulzarii fatului
- In situatiile in care infiltratia este exagerata, diametrele conductului vaginal se
reduc, ingreunand sau chiar oprind fatarea
- Sunt intalnite mai frecvent la scroafa si mai rar la vaca si iapa

Etiologie

- La scroafa
 Simpla manopera de extragere manuala a 1-2 fetusi determina aparitia
unui edem vulvo-vaginal masiv
- La vaca si iapa
 Introducerea repetata a mainii si intrumentarului obstetrical pe o
mucoasa vestibulo-vaginala uscata (din cauza eliminarii rapide a lichidelor
perifetale) poate determina aparitia infiltratiei si edemului vulvo-vaginal

Simptomatologie

- Inspectie:
 Ingrosarea puternica a labiilor vulvare
 Culoare roz rosietica

10
 - La examenul vestibulului vaginal
 Mucoasa roz-deschisa cu zone rosietice sau chiar hemoragice
- Examenul vaginal manual
 Dureros
 La scroafa nu poate fi executat datorita edemului invadant

Diagnosticul

- Pe baza semnelor clinice

Prognosticul

- Depinde de momentul aparitiei:

 Rezervat (sub aspectul desfasurarii normale a parturitiei) – daca
afectiunea apare inainte de expulzarea complete a fetusilor
 Favorabil – cand apare dupa terminarea expulzarii fetusilor – resorbtia
edemului realizandu-se in 1-4 zile

Tratament

- Inainte de terminarea expulzarii fetusilor

- Histerotomie sau incercare de extragere manuala dupa o foarte buna lubrefiere
a conductului copulator
- Dupa terminarea fatarii, resorbtia infiltratelor poate fi favorizata prin:
 Plimbarea femelei
 Aspersiuni reci la acest nivel
 Comprese reci cu Alaun 1-2 %
 Comprese cu solutie Burow

Profilaxie

- Lubrefierea permanenta a conductului copulator si a mainilor obstetricianului in

timpul remedierii distociilor
- Evitarea manoperelor obstetricale inutile

C2

11
 4. PROLAPSUL UTERIN

Accident caracterizat prin invaginarea unuia sau ambelor coarne uterine in interiorul
cavitatii uterine, apoi prin traiectul vaginal si in final, exteriorizarea lor printer labile vulvare

- Intalnit mai frecvent la multipare

- Apare imediat dupa: expulzarea fatului, extragerea brutala a placentei
nedecolate
- Specii afectate: vaca, bivolita, oaia, cateaua si pisica
- Scroafa si iapa – mai rar afectate

ETIOPATOGENEZA

Cauze predispozante:

- Slabirea tonicitatii uterine si a ligamentelor largi din cauza stabulatiei prelungite

- Varsta inaintata
- Intarzierea involutiei uterine si a reconturarii cervixului
- Prolapsul vaginal antepartum
- Conformatia placentei – multipla cotiledonara – la vaca

Cauze determinante:

- Eforturile exaggerate ale femelei

- Mularea uterului pe fat in fatarile rapide
- Tractiuni fortate asupra fatului in timpul fatarilor laborioase sau pentru
extragerea invelitorilor fetale care se transmit fidel uterului
- Aderente utero-placentare
- Hipocalcemia -> atonie uterine -> mentinerea deschisa a cervixului, urmata de
compresarea si invaginarea peretelui uterin de catre viscerele abdominale aflate
in tensiune

Cauze predispozante + cauze determinante -> vid intre peretele uterin si fat ->
invaginarea varfului->invaginarea varfului cornului uterin -> inversarea intregului corn
uterin(+presa abdominala)

La speciile politocice(scroafa, catea, pisica) infundarea peretelui uterin incepe in zona

corpului uterin, determinand prolabarea ambelor coarne uterine.

SIMPTOME

12
 - Prezenta unor puternice eforturi de expulzare dupa expulzarea produsului de
conceptie
- Aparitia uterului intre labile vulvare:
 Forma de para
 Culoarea rosie – violacee
 Atarna pana la jarete
 Neted cu suprafata catifelata – iapa
 Acoperita cu carunculi – rumegatoare
 Aspectul literei lamba – catea si pisica

Iapa:

- Starea generala modificata

- Adoptarea si parasirea decubitului – frecventa
- Defecari si urinari frecvente
- Transpiratie abundenta
- Sindrom de colica

Vaca si bivolita:

- Decubit
- Rare eforturi de expulzare
- Uterul:
 Acoperit de invelitori
 Murdar
 Prezinta leziuni de diferite grade(desirari – rupture ale arterei uterine
medii, carunculi rupti)
- Starea generala buna la inceput – se altereaza treptat – moarte prin soc
hemoragic/septic

Oaia:

- Nu prezinta modificari grave ale starii generale

- Ramane in urma turmei
- Uterul prolabat se observa greu

Capra

- Modificari severe ale starii generale: agitatie, behaituri, dispnee

- Prezenta eforturilor de expulzare

Scroafa

13
 - Neliniste
- Eforturi repetate de expulzare
- Uterul: prolabeaza partial, aspect intestiniform, cu suprafata catifelata si pliata
transversal

Catea si pisica

- Neliniste
- Uterul: pliat circular, cu zone hemoragice la nivelul hematoamelor marginale
- Femela linge uterul si il prinde cu dintii, ajungand la automutilare(autofagie)

Nutrie

- Agitate(se misca mereu prin cusca)

- Uterlul: cilindric, catifelat, cu pliuri circulare; in timp se traumatizeaza si
necrozeaza pe anumite regiuni

EVOLUTIE

- Difera in functie de specie

Iapa:

- Complicatii frecvente si grave(traumatisme, colica, hemoragii interne, soc

traumatic, prolapse rectal/vezical)

Vaca si bivolita:

- Hemoragie interna – rupture arterei uterine medii

- Hemoragie externa – ruperea uneia sau a mai multor carunculi uterine sau a
peretelui uterin
- Leziuni uterine (desirari)
- Edem exagerat al tractului genital
- Infectii uterine
- Soc traumatic – mai rar

Oaie si capra:

- Traumatisme uterine
- Metrite

Carnivore:

- Hemoragii
- Traumatisme in special prin autofagie
- Metrite

14
DIAGNOSTIC

- Pe baza semnelor clinice

PROGNOSTIC

- Variaza in functie de : specie, vechime, grad de traumatizare

- Iapa – defavorabil
- Vaca – favorabil in prolapsul recent si uterul acoperit de invelitori
- Capra, oaia si scroafa – rezervat – datorita dificultatilor in repunere
- Catea si pisica – favorabil:
 Uterul se repune usor
 Ovariohisterectomia este suportata usor

TRATAMENT

- Urmareste repunerea uterului in topografie normal

La animalele mari:

- Pregatirea femelei:
 Asezarea pe un plan inclinat postero-anterior
 Administrarea de uterospasmolitice (tocolitice) – NU OCITOCICE !!
 MONZIAL, HANEGIF, EFOSIN, IZOXUPRIN -> reduc amplitudinea
contractiilor uterine si maresc intervalul dintre contractii
- Toaleta uterului:
 Curatarea mecanica
 Spalare cu:
 Sol. Permanganate de potasiu 0,3-1/mie
 Rivanol 1/mie
 Entozon 1/mie
 Lotagen sau racilin 2%
 Alaun(piatra acra)1% - astringent
 Excizarea lambourilor si tesuturilor necrozate
 Hemostaza(cauterizare sau ligatura)
 Sutura plagilor proaspete
 Ligatura la baza si excizarea carunculilor rupti sau sutura celor traumatizati
 Desprindera placentei cu mare grija(daca nu s-a desprins)
 Lubrefierea uterului cu un unguent
 Aducerea uterului prolabat la nivelul orificiului vulvar prin ridicarea acestuia cu o
planseta tinuta de 2 persoane, acoperita cu un camp operator
 Infasurarea uterului cu benzi elastic pentru reducerea edemului (facultativ)
- Repunerea propriu-zisa a uterului

15
  Se realizeaza prin respingerea uterului, incepand cu portiunea din
apropierea fantei vulvare catre cavitatea pelvina
 Cand in vagin a patruns ultima portiune prolabata, obstetricianul strange
mana pumn si respinge uterul pentru o cat mai buna destindere a
acestuia
 Daca varful cornului uterin ramane invaginat, se introduce in uter 10-15 L
solutie fiziologica, antiseptic, calduta, care prin gravitatie vor derula si
varful cornului uterin
 Uterul se va goli apoi prin sifonaj sau administrare de ocitocice
- Obiective urmarite dupa repunere
 Asigurarea involutiei utereine prin:
 Mentinerea mainii in cavitatea uterine si plimbarea femelei (10-15
min), pana in momentul in care peretele uterin si cervixul se
muleaza pe mana – dovada ca involutia uterine a inceput, iar
cavitatea uterine s-a micsorat, nemaiexistand posibilitatea de
prolabare
 Administrarea de ocitocina(si prin spatiul epidural-efect foarte
rapid, doze reduse la jumatate)
 Aseptizarea cavitatii uterine(bujiuri spumante cu AB si antimicotice)
 Mentinerea pe plan inclinat postero-anterior 24-48 de ore
 Suture vulvare – nu sunt necesare, pot fi aplicate numai la femelele in
decubit.

Histerectomia vaginala la animalele mari se practica extrem de rar – foarte socanta.

Este indicate in cazul in care exista zone intinse traumatizate sau necrozate.

La oaie si capra:

- Pregatirea femelei – asemanatoare cu cea de la animalele mari

- La capra este recomandata tranchilizarea cu xilazina 0,1mg/kg
- Contentia – realizata de catre un ajutor care ridica animalul de trenul posterior,
trenul anterior fiind imobilizat intre picioarele ajutorului
- Repunerea uterului in topografie normal – asemanatoare cu repunerea la
animalele mari
- Pentru reluarea topografiei normale, se executa un masaj transabdominal
dinapoi-inainte
- Tratamentul postoperator – administrare de antibiotic si sulfamide pe cale
generala, ocitocice

Scroafa

16
 - Dupa tranchilizare si toaleta organului prolabat, femela se suspenda cu
membrele posterioare
- Repunerea uterului se executa prin respingerea acestuia, cu multa blandete
(uterul la scroafa se desira foarte usor)
- Derularea complete a uterului se realizeaza prin introducerea in cavitatea
uterine, a 2-4L de ser fiziologic steril sau apa sterile
- Se poate executa sutura vulvara, care se indeparteaza dupa 4-5 zile
- Ser antitetanos !
- Postoperator: stimularea involutiei uterine ocitocina 15-20 U.I., 3-4 zile
- Aseptizarea uterine – AB sau sulfamide pe cale generala

Carnivore

- Se poate remedia prin:

 Repunerea uterului in pozitie anatomica normal
 Histerectomie pe cale vaginala
a) Repunerea uterului in pozitie anatomica normal
- Examinarea uterului, toaleta mecanica, hemostaza si sutura plagilor peretelui
uterin
- Antisepsia uterului cu solutii antiseptic
- Lubrefierea peretelui uterein
- Contentia femelei: un ajutor suspenda trenul posterior, alt ajutor contentioneaza
capul si membrele anterioare
- Repunerea uterului – prin compresiuni si impingeri cu pulpa degetelor incepand
de la Fanta vulvara
- Dupa ce a fost complet introdus in vagin, cu ajutorul unei baghete de sticla,
eprubeta sau coada ciocanului plesimetric se respinge uterul in cavitatea
abdominala, concomitent cu masajul transabdominal pentru redarea topografiei
normale
- Stimularea involutiei uterine: 5-10 u.i. ocitocina, 4-5 zile
- Antibio sau sulfamidoterapie pe cale generala
b) Histerectomia vaginala
- Frecvent aplicata, cu bune rezultate la carnivore
- Poate fi executata prin doua procedee: prin sutura, prin ligature

 Procedeul prin sutura(Keller)

- Pregatirea femelei
- Verificarea continutului sacului uterin herniat printr-o incizie longitudinala
- Aplicarea unei pense de forcipresura intre cervix si meatul urinar pentru
aplatizarea masei prolabate
- Aplicarea unei suture de tip curelar la 2-3cm inapoia pensei, cu fir resorbabil
- Sectionarea uterului la 1-2cm inapoia suturii

17
 - In cazul in care nu se aplica sutura tip curelar, dupa sectionarea uterului la 2-3cm
inapoia pensei, se vor executa suturi transfixice, in puncte separate, avand grija
ca firul sa treaca prin ambii pereti, urmata de a doua sutura de infundare, pentru
a se evita producerea hemoragiei
- In ambele tipuri de suture, pe bontul ramas se aplica pomezi cu antibiotic si se
infunda in cavitatea vaginala
- Sutura si portiunea dinapoia acesteia se elimina dupa cateva zile, intrucat
suturile sunt ischemiate
 Procedeul prin ligaturi elastice
- Verificarea continutului sacului uterin
- Sectionarea mucoasei vaginale circular, intre cervix si meatul urinar
- Ligaturarea la acest nivel cu fir elastic sau garou, aplicand 3-4 tururi
- Sectionarea uterului la 4-5cm de ligature
- Infundarea marginilor bontului
- Introducerea bontului in vagin

5. PROLAPSUL RECTAL

Accident relative rar produs mai ales la iapa din cauza:

- Reactivitatii nervoase mai pronuntate

- Structurii anatomice specific – anusul in mod normal se rasfrange usor in timpul
defecarii

Accidentul a mai fost descries si la alte specii.

ETIOLOGIE

Eforturi puternice de expulzare ale femelei:

- In timpul parturitiei
- Imediat dupa parturitie datorita leziunilor vulvare si vaginale

SIMPTOMATOLOGIE

- Exteriorizarea unui segment din rect, de culoare rosie-violacee

PROGNOSTIC

- Gravitatea prolapsului (lungimea intestinului prolabat)

- Leziunile produse la nivelul portiunii de rect prolabate

TRATAMENT

Repunere manuala – prolapse moderat:

18
 - Tranchilizare, anestezie generala, anestezie epidurala
- Toaleta organului prolabat cu solutii antiseptic si astringent
- Aplicarea unui unguent pe suprafata rectumului
- Repunerea rectului in topografie normal
- Se verifica daca peretele rectal formeaza cute
- Sutura in “punga de tutun” a rectumului(in bursa)
- Daca portiunea de intestine prolabata este mare, nu este suficienta repunerea si
sutura -> trebuie sa se faca o colonopexie(laparatomie mediana/paramediana,
scarificarea colonului si a peretelui abdominal)

Rezectia chirurgicala – prolapse rectal mare(peste 1m) si mucoasa puternic lezionata si

edematiata

- Enterectomie cu enteroanastomoza

Postoperator

- Dieta hidrica 10-12 zile – barbotaje, apoi alimente de buna calitate

- Unguente cu antibiotic cu spectru larg intrarectal
- Antibioterapie pe cale generala
- Antiinflamatoare nesteroidiene – Finadyne

PROFILAXIE

- Tranchilizarea moderata a femelei

- Aplicarea iavasalei
- Compresiuni moderate pe anus
 De foarte multe ori nesatisfacatoare, prolapsul producandu-se rapid

C3

6. INVERSIUNEA SI PROLAPSUL VEZICII URINARE

Se pot produce:

- In timpul parturitiei
- In orele imediat urmatoare| => din cauza unor puternice eforturi de expulzare

Apare mai frecvent la iapa – uretra si meatul urinar sunt largi favorizand prolapsul
vezicii urinare. Accidente rare la vaca.

SIMPTOME

- Rasfrangerea vezicii urinare si deplasarea ei prin uretra in vestibulul vaginal –

inversiune
19
 - Intoarcerea in totalitate pe dos si aparitia vezicii urinare intre labile vulvare
- Vezica urinara are aspectul unei formatiuni globuloase, pediculate, cu suprafata
acoperita cu un lichid gleros
- Pediculul formatiunii se insera pe locul in care ar trebui sa fie meatul urinar
- Pe gatul formatiunii sunt prezente doua orificii mici pe care iese urina cand
femela prezinta eforturi de expulzare
- Mucoasa vezicala se edematiaza, devine violacee, hemoragica
- Leziuni de gravitate diferita mergand pana la ulcere – procese vechi
- Intensificarea eforturilor de expulzare
- In interiorul vezicii urinare se pot angaja intestinale care vor agrava prognosticul

DIAGNOSTIC

- Se stabileste usor pe baza semnelor clinice

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL FATA DE:

- Tumori
- Prolapse vaginal
- Chisti vestibulo-vaginali

PROGNOSTIC

- Iapa: favorabil in prolapsul recent fara leziuni de mucoasa

- Vaca: rezervat – repunerea se executa dificl

TRATAMENT

- Tranchilizarea femelei
- Decongestionarea vezicii urinare : infasurarea in paza imbibata in solutie
antiseptic si comprimare, Inocularea de adrenalina in cateva puncte intramural
- Repunerea incepand cu gatul vezicii
- Aplicarea a 1-2 puncte de sutura in partea anterioara a meatului urinar – daca
este lezionat si largit – cateter !!

POSTOPERATOR

- Prevenirea eforturilor de expulzare – tranchilizare, anestezie epidurala joasa,

AINS
- Antibioterapie locala si generala – pentru prevenirea cistitei

7. RETENTIA INVELITORILOR FETALE

20
 Accident caracterizat prin ramanerea anexelor fetale in caile genital, o perioada de
timp ce depaseste durata normal de eliminare a lor. Apare la vaca(frecvent), oaie, bivolita,
capra, iapa, scroafa, carnivore -> mai rar.

ETIOPATOGENEZA

Factori favorizanti:

- Deficient de intretinere si exploatare a femelelor: stabulatie prelungita,

alimentatie carentata
- Productia mare de lapte( scaderea Ca-> nu se mai contracta musculature uterine,
secretie crescuta de prolactina )
- Conformatia placentei la vaca: multipla cotiledonara, prezenta placentoamelor
mari
- Fatarea inainte de termen – fatarile induse cu corticosteroizi la vaca cu 4 zile
inainte de termen cresc frecventa retentiei invelitorilor fetale
- Distensia miometrului aparuta ca urmare a hidropiziei invelitorilor fetale sau
fetusilor foarte mari
- Degenerarea fibrelor miometriale – aparuta in urma actiunii toxinelor
bacteriene(endometrite si metrite repetate)
- Fatari gemelare
- Toleranta maternal fata de complexul major de histocompatibilitate al fatului
poate determina intarzierea parturitiei sau retentia invelitorilor fetale
- Factori genetici – la vacile cu retentia invelitorilor fetale, recidiva se produce in
peste 60% din cazuri in anii urmatori

Factori determinant:

- Hipokinezia uterine, urmare a hipocalcemiilor sau distociilor prelungite, urmate

de epuizarea musculaturii uterine
- Modificarile structural ale placentei determinate de inflamatiile cotiledoanelor
sau carunculilor – maresc volumul vilozitatilor coriale si impiedica iesirea
acestora din criptele uterine
- Inchiderea premature a cervixului
- Nu a fost inca precizata importanta modificarilor hormonale asupra retentiei
invelitorilor fetale. Se pare totusi ca la vacil cu retentive se mentine ridicat nivelul
progesteronului
- Frecventa retentiei invelitorilor fetale este mai redusa la femelele lactante
darotita descarcarilor de ocitocina in timpul suptului sau mulsului

SIMPTOMATOLOGIE

- Difera in functie de specie, de cauzele care o determina si de individ

21
- Poate fi
 Totala – invelitori retinute in totalitate
 Partiale – numai o parte din invelitorile retinute

La vaca:

- Simptomele difera in functie de timpul scurs de la parturitie, datorita dezvoltarii

treptate a florei bacteriene
- In primele 24 de ore nu apar modificari ale starii generale, local – la inspectie
prezenta unui cordon membranos format din invelitori fetale si vase ombilicale
de culoare rosie-palida sau maronie, murdarit cu fecale si paie din asternut care
atarna intre labile vulvare
- La unele vaci, la comisura vulvara inferioara atarna o punga albastruie-bruna,
plina cu lichid, suspendata de un cordon membranos – fund de sac alantoidian
intact dupa expulzarea fatului
- In retentia partiala se pot observa intre labile vulvare si cateva cotiledoane
- Uneori nu se observa nici o modificare la exterior, invelitorile fiind retinute in
vagin – pentru diagnostic se executa exploratia vaginala
- Examenul intrauterine:
 Cervic intredeschis
 Uter aton
 Prezenta invelitorilor fetale aderente in totalitate sau partial
 In varful cornului uterin: lichide(alantoidian sau amniotice), coagula
sangvini, meconiu
- Prezinta eforturi usoare de expulzare
- Elimina lichide de culoare rosie-brun-maronie
- Pot apare intre labile vulvare invelitorile fetale
- La unele exemplare: agitatie, eforturi exaggerate de expulzare ce pot determina
inversiune vaginala/prolaps uterin total, refuzul hranei, lipsa rumegarii, decubit
- Dupa 24-36 de ore: daca invelitorile fetale nu sunt extrase: incep procesele de
putrefactive datorita florei bacteriene existente in caile genital sau vehiculate de
la exterior
- Modificari ale starii generale: reducerea apetitului, hipertermie(41 grade C),
diminuarea secretiei lactate, eforturi repetate de expulzare, in statiune (cifoza,
abdomen supt), mers intepenit, incet, tremuraturi musculare, decubit
- Local:
 Mucoasa vaginala congestionata si uneori cu focare de necroza
 Cervix: puternic edematiat, inflamat, de culoare rosie-violacee,
intredeschis
 Uter neinvoluat, hipoton, mentinerea angrenajului carunculo-cotiledonar
la toate placentoamele

22
  Secretii genital cu miros neplacut, ihoros, de culoare rosie-bruna, cu
resturi de invelitori descompuse sau carunculi
 Secretiile murdaresc coada, fesele si chiar pliurile posterioare ale
mamelei
- Uneori: infectia uterine se complica cu germeni anaerobi sau facultative anaerobi
– metrita necrotica(grava) – poate determina moartea femelei prin sapremie(in
cateva zile)
- La vacile la care se mentine puterea contractile a uterului poate apare
descompunerea invelitorilor si eliminarea acestora impreuna cu continutul lichid
sub forma unei mase de culoase rosie-bruna si miros de putrefactive
- Starea generala a acestor vaci nu este foarte grav modificata, insa femela se
hraneste defectuos, slabeste, productia de lapte scade foarte mult
- Starea generala se amelioreaza pe masura ce se elimina continutul uterin si se
realizeaza involutia uterine
- Vacile cu retentii ale invelitorilor fetale netratate, dar fara evolutie letala se
amelioreaza in 8-10 zile, iar infectia uterine provoaca o endometrita purulenta
care se cronicizeaza si persista timp indelungat
- In cazuri rare se poate produce o vindecare spontana
- La unele vaci poate avea loc o vindecare aparenta cu leziuni oculte endometriale
care pot determina sterilitate indelungata
- VACA – SPECIA CEA MAI REZISTENTA LA TULBURARILE PRODUSE DE ACEASTA
AFECTIUNE

La iapa:

- Mai frecventa: la rasele grele, in cazul avorturile tardive

- Apar de regula in urma aderentelor localizate la varful si baza coarnelor uterine
care sunt, de regula, neegale si neuniforme pe suprafata uterului
- Unii autori constata o prevalenta mai mare a retentiei invelitorilor fetale la
nivelul cornului uterin negestant
- Se considera retentia invelitorilor fetale la aceasta specie neexpulzarea
invelitorilor in primele 6-8 ore dupa fatare
- Dupa 10-12 ore de la expulzarea produsului de conceptie se constata: abatere,
hipertermie, respiratie accelerate, eforturi intense de expulzare – sindrom de
colica – complicatii – prolapse rectal/uterin, infectie uterine -> septicemie,
toxiemie -> moarte in 2-3 zile
- In retentia partial : semne clinice discrete sau absente -> instalarea endometritei
purulente -> slabire progresiva
- COMPLICATIE FRECVENTA SI GRAVA LA IAPA – LAMINITA(FURBURA)

La oaie si capra:

23
 - Mai rar decat la vaca datorita: stabulatiei reduse, miscari intense, conformatia
placentomului
- Apare mai frecvent dupa avort

La oaie

- Initial – nu apar modificari ale starii generale

- Apar eforturi de expulzare -> prolapse vaginal/uterin

La capra:

- Agitatie
- Apar rapid fenomele de intoxicatie sapremica

La scroafa:

- Apare mai rar fiind retinute 1-2 invelitori

- Incepe rapid procesul de putrefactie
- Aparitia secretiilor vaginale de culoare alb-murdara si miros de putrefactie
- Metrite-cronicizare-piometru
- Asistarea la fatare si numararea invelitorilor are mare importanta pentru
diagnostic

La carnivore:

- Mai rara dar mai grava, datorita tipului de placentatie

- Poate provoca dupa 24-48 ore stari de septicemie prin patrunderea agentilor
microbieni in vasele sangvine denudate din regiunile marginale ale placentei
- De regula sunt retinute 1-2 placente catre varful cornului uterin
- Retentia este presupusa daca dupa 12 ore secretiile vaginale isi mentin culoarea
verde inchis murder, in loc sa devina mucoase, usor roz
- Dupa 24-48 de ore: abatere, anorexie, voma(cel mai frecvent simptom in
peritonita acuta), hipertermie, sensibilitate abdominala /=> semne clinice ale
metritei, peritonitei, septicemiei
- Urmarea hipokineziei uterine
- Semnele clinice locale si generale apar de regula dupa infectia uterina: apatie,
anorexie, refuz de a sta cu puii in cuib, secretii genital maronii-murdare, cu miros
ihoros
- La palpatie transabdominala – uter flasc cu continut

DIAGNOSTIC

Usor de pus la animalele mari:

- Inspectie – prezenta unui cordon membranos format din invelitorile fetale care
atarna intre labile vulvare

24
 - Exploratie vaginala si uterina-se poate stabili: daca placenta se desprinde usor
sau greu sau daca este desprinsa pe anumite portiuni, gradul de contractilitte al
uterului
- La animalele mici se stabileste mai greu: anamneza, aspectul secretiilor vaginale,
complicatii(metrita, peritonita, septicemie)
- Ex. Ecografic – pentru confirmare: corn uterin dilatat pe anumite segmente,
prezenta invelitorilor in cavitatea uterine

PROGNOSTIC

- Variaza in raport cu: specia, momentul interventiei, aparitia complicatiilor

La vaca:

Prognostic vital:

- Favorabil daca se intervine corect. Mortalitate sub 1%

- Grav – in infectiile supraadaugate cu anaerobi

Prognostic economic

- Rezervat: scaderea in greutate, reducerea productiei lactate, infecunditate

La iapa

- Grav
- Poate fi favorabil daca nu apar complicatii si daca extragerea invelitorilor se
executa intre 3-6 ore dupa fatare

La scroafa

- Prognostic economic rezervat – infecunditate

La catea

- Prognostic vital grav

TRATAMENT

Obiective:

- Extragerea invelitorilor fetale

- Combaterea infectiei uterine
- Stimularea involutiei uterine

Eliminarea invelitorilor fetale

- Se poate realiza:
 Manuala – la femelele de talie mare, la oaie si capra uneori
25
  Medicamentos(farmacodinamic)

Extragerea manuala

- Toaleta si dezinfectia regiunii vulvo-anale, perierea bazei cozii si a cordonului de

invelitori
- Infasurarea bazei cozii cu o fasa de tifon – iapa
- Anestezi epidurala joasa – se evita traumatismele si defecarea

Extragerea manuala propriu-zisa

La vaca:

- Se executa dupa 12 ore de la fatare in anotimul calduros si dupa 24 de ore in

anotimpul rece
- Rasucirea cordonului de invelitori si mentinerea in tensiune cu mana stanga
- Cordonul de invelitori se torsioneaza si se tine intins cu o mana, cealalta mana
introducandu-se in uter
- Folosind drept ghidaj faldul cel mai intins al invelitorilor se ajunge la cel mai
aproape placentom
- Se fixeaza peediculul placentomului intre degetul aratator si mijlociu iar cu
degetul mare se desprinde cotiledonul de pe caruncul
- Daca desprinderea se executa greu se va comprima placentomul cateva zeci de
secunde pentru a se decongestiona, apoi se va trece din nou la desprinderea
celor doua component
- Dupa dezacorare se va rasuci din nou cordonul membranos si folosind acelasi
ghidaj se ajunge la urmatorul placentom care se dezancoreaza in acelasi mod
- Daca dupa extragerea manuala a invelitorilor fetale exista lichide in cavitatea
uterine, in cantitati mari, se va executa sifonajul uterin sau un masaj uterin
pentru evacuarea lor

Eliminarea farmacodinamica: (fara extragere manuala)

- Administrarea a 500 MCG PGF2a la 24 ore post partum urmata de:

1. Introducerea in cavitatea uterina intre invelitori si peretele uterin a unui
amestec (formula Robertson) format din: oxitetraciclina -5g, alcool sanitar 70
grade – 30ml, solutie fiziologica – 500ml; intervalul intre administrari este de
48 de ore, invelitorile se elimina la 8-9 zile

Combaterea infectiei uterine – introducerea intrauterine a unor AB sau sulfamide cu spectru

larg sub forma: uscata(bujiuri, comprimate sau pulberi), preferabil bujiuri uscate; suspensii
uleioase

Stimularea involutiei uterine: masaje transrectale

26
 - Administrare de ocitocina i.m.-50-80UI / epidural 30-50 UI
- PGF2alfa
- Metilergometrin maleat – 5-10ml sol 1%o

La iapa:

- Reprezinta o urgenta obstetricala si se remediaza la 2-3 ore – maxim 6 ore post-

partum
- Extragerea manuala se executa usor datorita tipului de placenta (epitelio-coriala)
- Interventia se executa sub tranchilizare
- Cordonul invelitorilor fetale, angajat in vagin, se rasuceste usor pe el insusi
- Cealalta mana a obstetricianului patrunde intre corion si peretele uterin
alunecand usor dintr-o parte in cealalta “ca lama unui cutit”, cu degetele intinse,
patrunzand usor anterior si desprinzand vilozitatile din criptele uterine
- Desprinderea se face usor pana la varful cornului uterin, dupa care se elimina din
conductul genital
- In cazul aparitiei unei hemoragii puternice se intrerupe manopera si se
administreaza local antibiotic, general hemostatice

Combaterea infectiei uterine si stimularea innvolutiei uterine:

- Evacuarea losiilor prin sifonaj, masaj transrectal

- Antibiotic local zilnic
- Antibioterapie pe cale generala obligatoriu
- Seroterapie antitetanica

La rumegatoarele mici:

- Extragerea manuala – foarte dificila

- Administrare de: AB si ocitocice pe cale generala

La scroafa:

- Se diagnostic greu deoarece invelitorile fetale apar la exterior dupa 3-4 zile post-
partum sub forma de scurgeri gri-murdare
- Tratamentul urmareste: aseptizarea cavitatii uterine
 Administrare de AB sau sulfamide pe cale generala
 Administrare de solutii iodurate si collagen(collagen iodat, lavacol)
intrauterine in primele 3-4 zile pp cu ajutorul seminetelor de
insamantare(semineta olive si semineta melkase)
- Evacuarea cavitatii uterine si stimularea involutiei uterine cu substante ocitocice
-> ocitocina 15-25 ui sau PGF2alfa
- Stimularea puterii de aparare a organismului: glucoza, saruri de calciu,
cardiotonice

27
La carnivore:

- Terapia urmareste tratarea endometritei puerperale acute instalata in primele

12-24 ore post partum
 Antibioterapie sau sulfamidoterapie pe cale generala
 Ocitocina sau PGF2alfa – pentru evacuaea cavitatii uterine si stimularea
involutiei uterine
 Rehidratarea si sustinerea organismului
 Ovariohisterectoie – daca este pusa in pericol integritatea uterine si viata
femelei

PROFILAXIE

- Executarea miscarii zilnice, active

- Furajare corespunzatoare calitativ si cantitativ, fara factori toxici
- Cu 2 luni inainte de fatae se scot din alimentatie furajele acide(silozuri,
borhoturi)
- Asigurarea repausului mamar antepartum (45-60zile) repausului dupa fatare(60
zile in medie pana la prima monta)
- Asigurarea unor adaposturi si a unei ingrijiri corespunzatoare a parturitiei
- Administrarea in orele imediat urmatoare parturitiei a unui barbotaj format din:
2 pumni tarate de grau, 1 lingura sare, 10 l apa calduta
- Dezinfectia corespunzatoare si eficace a maternitatii
- Evitarea traumatizarii cailor genital si a vehicularii germenilor in timpul rezolvarii
distociilor
- Scurtarea cordonului format din invelitorile fetale si pensularea acestuia cu
solutii antiseptice
- Izolarea vacilor cu retentii ale invelitorilor fetale si endometrite pentru evitarea
transmiterii germenilor patogeni
- Tratarea infectiilor podale si gastrointestinale inainte de intrarea in maternitate

C4

PROFILAXIA HORMONALA

Administrarea PGF2alfa, la vaca, in timpul parturitiei sau in minutele imediat

urmatoarele. Inducerea parturitiei cu PGF2alfa, la scroafe reduce prevalenta retentiei
invelitorilor fetale. Administrarea ocitocinei(40UI/vaca) de 2-4 ori dupa fatare.

Femelele care au prezentat invelitorilor fetale vor fi insamantate numai dupa

vindecarea clinica complete si dupa un atent examen genital in timpul estrului.

28
 8. SUBINVOLUTIA UTERINA

Starea patologica caracterizata prin intarzierea involutiei uterine dupa fatare.

Subinvolutia uterine si continutul uterin care stagneaza la acest nivel ofera conditii favorabile
pentru instalarea unei infectii puerperale. Intalnita la toate speciile, dar mai frecvent la vaca
si catea(subinvolutia situsurilor de insertie placentara).

ETIOPATOGENEZA

Cauze predisponzate

- Stabulatia permanenta – apare foarte rar la animalele care fac miscare

- Alimentatia incomplete si unilaterala
- Stari de hipo- si hipervitaminoza
- Igiena necorespunzatoare
- Igiena necorespunzatoare

Cauze determinante

- Distensii exaggerate ale peretilor uterine in gestatiile repetate

- Exces de volum fetal
- Hidropizia anexelor fetale
- Gemelaritatea
- Fatari laborioase

SIMPTOMATOLOGIE

In primele ore pp:

- Incetarea eliminarii losiilor sau eliminarea intermitenta a lor(cand femela este

culcata)
- Losiile au culoare bruna inchis si miros acru
- Congestia mucoasei vaginale si a portiunii vaginale a cervixului
- Cervixul este intredeschis
- ETR:
 Uter marit in volum
 Pereti flasci
 Lipsa reactiei peretilor uterine la palpare
 Cornul care a fost gestant este fluctuant
 Prezenta corpului luteal de gestatie

DIAGNOSTIC

Pe baza: semnelor clinice, ETR, ESV, examen ecografic

PROGNOSTIC

29
 Favorabil: vindecarea se poate produce spontan

TRATAMENT

Igienico-dietetic: asigurarea pasunatului, asigurarea miscarii zilnice active

Stimularea contractiilor uterine: masaje utereine, substante ocitocice(PGF2alfa si

apoi ocitocina)

Stimularea activitatii uterine:

- Administrare gonadotropina corionica ecvina(eCG/PMSG)

- Tratamente neuroreflexe: instilatii intravaginale cu ser fiziologic la 40 de grade,
badijonari rubefiante ale florei involte cu glicerina iodate
- Liza corpului luteal – administrare PGF2alfa

II. INFECTIILE PUERPERALE

Importanta: frecventa, gravitate, pierderi economice.

Frecventa:

- La vaca in conditii precare de intretinere, igiena si asistenta veterinara pot ajunge

la 50% din efectiv(Seiciu F. -1989)
- Endometritele la vaca in: Franta 35-43%, Israel 37%, Belgia 10%, USA 6,25-10,3%,
UK 10,1%

Gravitatea

- Mortalitate ridicata
- Infecunditate de lunga durata

Pierderi economice

- Afectarea fertilitatii
 Pe termen scurt –reducerea fertilitatii prin cresterea calving-
intervalului(intervalul dintre 2 fatari). La vaca acest interval poate creste
cu 12-13 zile
 Pe termen lung – sterilitate(ireversibila)
- Scaderea productiei lactate

Clasificare:

- Ale conductului copulator – vulvita, vestibulita, vaginita

- La nivel uterin

30
  Cervical – cervicite
 Coarne uterine – endometrite, metrite, perimetrite, parametrite
- Generalizate – septicaemia puerperala, piemie puerperala

1. VULVITA, VESTIBULITA, VAGINITA

Reprezinta inflamatia septica a conductului copulator, localizata la nivelul unuia

dintre aceste segmente, dar de cele mai multe ori interesand intregul conduct vulvo-
vestibulo-vaginal.

ETIOLOGIE

Traumatismele mucoasei vulvo-vestibulo-vaginale in timpul parturitiei – leziuni pe

care se grefeaza infectia ascendenta aparuta spontan sau vehiculata in timpul interventiilor
de rezolvare a distociilor sau tratamentului acestora. Poate fi urmarea infectiilor utero-
cervicale(metrite, cervicite)

SIMPTOME

- Neliniste
- Pozitie campata si usor cifozata
- Mictiuni frecvente
- Prurit local si tendinta de a se freca de obiectele din jur
- Labiila vulvare infiltrate si usor edematiate
- Secretii vulvare sero-mucoase sau muco-purulente

Examen vaginal: durere, mucoasa vaginala rosie-violacee, uscata, cu zone de eroziune si

tesuturi zdrobite acoperite de false membrane.

Stare generala: putin modificata, rare eforturi de expulzare

EVOLUTIE

- Apare la 2-3 zile pp

- Semnele generale se reduc si dispar dupa 5-6zile
- Vindecarea spontana se poate produce in 8-10zile

COMPLICATII:

- Gangrene locala
- Cicatrici vicioase
- Abcese ale canalelor gartner si glandei bartholin

DIAGNOSTIC

31
 - Semne clinice locale

PROGNOSTIC

- Favorabil – in formele catarale simple

- Rezervat – in cazul aparitiei complicatiilor

TEMPORAR

- Infecunditate prin:
 Imposibilitatea actului coital
 Moartea spermatozoizilor
 Infectarea masculilor

TRATAMENT

Obiective:

- Suprimarea iritatiei locale

- Indepartarea secretiilor patologice
- Antisepsie locala
- Irigatii calde(38-40 grade C) cu Cloramina, bicarbonate de sodium, apa oxigenata
¼, entozon, rivanol 2-3%o, repetate de 2-3 ori calmeaza pruritul si durerea
locala, elimina secretiile si aseptizeaza cavitatea vaginala
- Aseptizarea cavitatii vaginale – bujiuri, ovule, unguente cu antibiotic sau
chimioterapice
- Lotagen sau racilin 2-3% in irigatii vaginale – rezultate foarte bune prin
aseptizarea cavitatii vaginale, delimitarea si eliminarea tesuturilor mortificate,
stimularea epitelizarii
- Cervisalva – favorizeaza epitelizarea
- Flegmoanele, abcesele perivaginale sau chistii se punctioneaza sau se deschid si
se debrideaza
- Antibioterapie locala si generala

A. VAGINITA NECROTICA (crupala, pseudomembranoasa)

Afectiune cu evolutie acuta, aparuta ca urmare a zdrobirii tesuturilor vaginale si

manifestata clinic prin aparitia de false membrane cu aspect difteroid. Apare mai frecvent la
vaca. Este intalnita si la alte specii de animale.

32
 ETIOLOGIE

- Agentul pathologic este Spherophorus necrophorus(bacilul necrozei sau bacilul

lui Schmorl)
- Este intalnit in tubul digestiv, de unde prin defecare polueaza vaginul
- La nivel vaginal se dezvolta numai daca exista tesuturi zdrobite(in cazul
interventiei obstetricale sau in cazul prolapsului vaginal)
- Se dezvolta foarte bine in asociatie cu flora piogena.

SIMPTOMATOLOGIE

- Apare la 3-4 zile dupa fatare

- Eforturi puternice de expulzare in timpul defecarii si urinarii
- Cifoza
- Inapetenta
- Suprimarea rumegarii
- Slabire rapida

Local: - sensibilitate vaginala accentuata, secretii vaginale de culoare brun-cenusie cu miros

putrid, reduse cantitativ

Examen vaginal: prezenta falselor membrane

- Aspect difteroid
- Culoare gri-galbuie-murdara
- Puternic aderente
- Sangerare la cea mai mica atingere
- In final – tendinta de eliminare

EVOLUTIE

- Acuta
- Tendinta de invadare a regiunilor anterioare(cervix, uter)
- Poate determina abcese la distanta, in alte organe
- Moarte in 4-6 zile prin toxiemie sau septicemie
- Vindecare in cazul leziunilor limitate in 3-4 saptamani

DIAGNOSTIC

- Pe baza semnelor clinice locale si generale

PROGNOSTIC

Rezervat spre grav

Frecvent:
- Se produc complicatii

33
 - Slabirea femelei
- Aparitia cicatricilor vicioase la nivel vulvo-vestibulo-vaginal
- Abcese in alte organe – in principal hepatice

TRATAMENT

Local:

- Aplicare de sulfamide sau antibiotic(bujiuri, unguente)

- Antibiotic sau sulfamide inglobate in Oleum jecoris(50-80ml) (uleiul de peste):
detaseaza falsele membrane, troficizeaza tesuturile
- Aplicare de apa oxigenata 1/10, permanganate de potasiu 1 %o la nivel vaginal ->
eliberea oxigen in stare nascanda -> reduce conditiile de anaerobioza locala ->
badijonarea plagilor ramase dupa eliminarea falselor membrane cu sol lugol,
lotagen sau racilin 2%

General:

- Antibio- sau sulfamidoterapie

- Rehidratare
- Sustinerea marilor functii

PROFILAXIE

- Evitarea traumatismelor vestibule-vaginale

- Respectarea regulilor de asepsie in timpul parturitiei

B. VAGINITA GANGRENOASA

Complicatie foarte grava a parturitiei, cu evolutie supraacuta, produsa de germeni

anaerobi. Frecvent intalnita la rumegatoare, dar si la alte specii.

ETIOLOGIE

Factori favorizanti obligatorii

- Tesuturi vulvo-vestibulo-vaginale zdrobite, cu leziuni anfractuoase care pot

genera conditii de anaerobioza

Factori determinant

- Flora anaeroba – germenii gangrenei gazoase: Cl septicum, Cl perfringens, Cl

oedematiens
- Acesti germeni provin din mediul exterior, fatul emfizematos

SIMPTOME

34
 - Debut la 3-4 zile dupa parturitie
- La inceputul bolii: eforturile de expulzare din ce in ce mai puternice
- Local:
 Edem invadant, cald, crepitant al vulvei(productie gazoasa a germenilor
patogeni)
 Edemul invadeaza rapid tesuturile invecinate(anus, perineu, mamela)
- Pielea in aceste regiuni: calda la inceput, devine rece, culoare albastra-violacee,
acoperita de o serozitate citrina, apoi sangvinolenta, cu aspect de picaturi de
roua
- Miros ihoros
- Febra 41-42 grade C
- Mai tarziu:
 Hipotermie
 Alterarea marilor functii (apatie, anorexie, lipsa rumegarii) -> intoxicatie
grava(eliberarea de toxine de catre germenii anaerobi)
- Moarte in 2-3 zile
PR

PROGNOSTIC

- Foarte grav – moartea fiind sfarsitul obisnuit

- In cazuri rare se poate produce vindecare, dar este urmata de: slabirea
accentuate a femelei pana la cahexie, sfacelarea tesuturilor lezionate

TRATAMENT – iluzoriu de cele mai multe ori

- Seroterapie generala(i.v, i.m.) 200-300ml repetat

Infiltratie locala – perivulvar | ser antigangrenos polivalent
- Antibioterapie generala – antibiotic cu spectru larg

Local:

- Lavaje vaginale cu: apa oxigenata, permanganate de potasiu -> reduc conditiile
locale de anaerobioza
- Lotagen sau racilin 2% - delimiteaza tesuturile mortificate, stimuleaza
cicatrizarea
- Unguente cu antibiotic sau sulfamide

General

- Antitoxice
- Solutii rehidratante

35
 - Tonice cardiovasculare si generale | deoarece femela poate intra foarte rapid in
stare toxico-septica

PROFILAXIE

Cea mai eficace

- Evitarea traumatizarii tesuturilor vaginale, vestibulare, vulvare

- In cazul traumatizarii – seroterapie antigangrenoasa polivalenta preventive:
general, local
- Seroterapie antigangrenoasa polivalenta pe cale generala – obligatorie in cazurile
de fat emfizematos

C5

2. BOLI ACUTE ALE UTERULUI

Inflamatii uterine puerperale

Importanta:

- Pot capata character enzootic

- Evolutie clinica grava
- Pot devein rezistente la terapie
- Induc stari de infecunditate de lunga durata
- Pot determina mortalitate mare(la scroafe, carnivore !)

Inflamatiile uterine pot apare si in cazul folosirii abusive a medicamentelor –

iatropatii uterine.

A. CERVICITA PUERPERALA

Inflamatia septica a cervixului

- Cervixul, prin pozitia sa topografica, este accesibil factorilor traumatici sau

infectiosi, reprezentand cel mai vulnerabil segment la actiunea acestora

Importanta: pot scapa examenelor curente de diagnostic -> cronicizare -> pH local
modificat + prezenta secretiilor muco-purulente -> moartea spermatozoizilor ->
infecunditate

ETIOLOGIE

36
 Cervicite primare – traumatisme – determinate de: fat, obstetrician -> parturitie,
cateterisme brutale.

Pe aceste leziuni se vor grefa germenii patogeni.

Cervicite secundare – cele mai frecvente – apar in urma extinderii proceselor

patologice de la nivel vaginal sau uterin(Cel mai frecvent)

Cervixul poate fi considerat oglinda uterului – orice inflamatie a acestuia atentionand

existent unei metrite.

SIMPTOMATOLOGIE

- Manifestari discrete
- Inspectie: eliminarea intermitenta a unei secretii serosae sau mucopurulente

ESV:

- Inflamatia florii involte: pliuri ingrosate, hemoragii reduse

- Canalul cervical intre-deschis
- Eliminarea unei secretii mucopurulente care se acumuleaza in fundurile de sac
vaginale, eliminandu-se in timpul mictiunii, defecarii sau adoptarii decubitului

ETR

- Cervix sensibil, ingrosat, consistenta initial pastoasa, apoi se indureaza

EVOLUTIE: vindecare 12-15 zile, cronicizare

DIAGNOSTIC: examen cu speculum vaginal, examen transrectal

PROGNOSTIC: medical – favorabil, economic – rezervat

- Cronicizare - > scleroza -> stenoza cervicala -> Imposibilitate I.A., ascensiune
spermatozoizi, fatare

TRATAMENT:

- Aseptizarea conductului cervical: antibiotice, chimioterapice -> bujiuri, ovule,

suspensii uleioase
- Formele medicamentoase se introduce in: canalul cervical, uter

Infectii uterine puerperale:

- Endometrite(doar pentru mucoasa uterina): catarala(lohiometrita – consecinta a

stagnarii losiilor in uter), purulenta
- Metrite(miometru): necrotica, gangrenoasa
37
 - Perimetrita(perimetru, seroasa uterine)
- Parametrita(cele 2 ligamente largi/late)

B. ENDOMETRITA PUERPERALA CATARALA(LOHIOMETRITA)

- Una din formele cele mai frecvente ale infectiilor puerperale
- Intalnita mai frecvent la vaca
- Poate fi intalnita la scroafa, iapa

ETIOPATOGENEZA – polifactoriala

Factori favorizanti:

- Distocii si fatari laborioase

- Retentia invelitorilor fetale
- Hipotonia uterine
- Reducerea puterii de aparare locala
- Insuficienta autopurificare uterine
 Mentinerea in uter a lohiilor, cheagurilor de sange, fragmentelor de invelitori
fetale -> crearea unui mediu favorabil dezvoltarii germenilor patogeni

PATOGENEZA

- Obstetrician(in timpul interventiilor obstetricale)

- Invelitori fetale(in timpul expulzarii sau retentiei acestora)
- Direct(prolapse uterin)
 Infectare uter cu germeni saprofiti, conditionat patogeni(factori determinant)

Factori determinanti ->(conditii propice dezvoltarii germenilor)dobandirea unui anumit grad

de patogenitate -> eliberare toxine -> descompunere substante organice o noua eliberare de
toxine -> iritare endometru, exfoliere epiteliu -> +organism=mobilizare leucocite infiltratia
tesutului conjunctiv submucos, depunere fibrina-> inflamatie(endometrita catarala
puerperala)

SIMPTOMATOLOGIE

Vaca: stare generala nemodificata sau uneori:

- Hipertermie moderata
- Reducere apetit
- Reducere secretie lactate
- Apar numai modificari locale: la 10-14 zile pp, prezenta secretiilor: sero-
mucoase, culoare gri-rosiatica sau bruna, miros acru(dar nu putrid), uneori
contin detritusuri celulare, pH – 5-6,5

ETR:

38
 - Uter: marit in volum, hipoton, pereti subtiati
- Cornul uterin care a fost gestant: mai mare, senzatie de fluctuenta ->
subinvolutie uterine

EVOLUTIE

- In cele mai multe cazuri – tendinta la vindecare spontana si reducerea si

clarificarea secretiilor genital in 8-10 zile
- Trecere in forma cronica

Scroafa:

- Apare in primele 12-24h pp

- Stare generala afectata: hipertermie(39-40 grade C), decubit aproape
permanent, hipogalaxie cu tendinta la agalaxie, mortalitate crescuta a
purceilor(toxaemia de origine uterina)
- Local: atonie uterine, cervix intredeschis, secretii losiale: in cantitate mare,
culoare albicios-murdara, urat mirositoare(nu miros de putrefactive)

Iapa:

- Evolutie clinica grava

- Simptomele apar la 3-5 zile pp
- Modificari generale: hipertermie, tahipnee, tahicardie, reducere apetit, abdomen
destins
- Local: scurgere intermitenta(seromucoasa, sangvinolenta), eforturi de expulzare

DIAGNOSTIC

- Semne clinice
- ETR
- ESV: cervix intredeschis, eliminarea unei secretii mucoase sau mucopurulente

PROGNOSTIC

- Dependent de: durata procesului inflamator, natura agentului cauzal,

reactivitatea organismului
- Medical-favorabil
- Economic – rezervat datorita posibilitatii de cronicizare

TRATAMENT

- Obiective importante:
 Vidarea uterului de losiile infectate
 Stimularea contractilitatii si accelerarea involutiei uterine
 Combaterea infectiei uterine

39
 1. Vidarea uter:
- Masa uterin
- Sifonaj uterin: ser fiziologic, sol antiseptice(rivanol, permanganate de K),
cloramina
- Absorbtia lichidelor cu mese de tifon
2. Stimularea contractilitatii si a involutiei uterine
- Occitocina in doze normale, repetate la 12-24h, in doze reduse repetate la 3h,
induce contractii uterine in primele 24h
- Metilergometrin maleat 1 %o i.m., 5-10ml la bovine, 2,5-5ml la suine
- Parasimpaticomimetice s.c. Pilocarpina – 0,1g/VACA, 0,03-0,2g/IAPA
3. Aseptizarea cavitatii uterine
- Antibiotice, chimioterapice -> conform antibiogramei, forme medicamentoase
uscate(bujiuri, publeri, drajeuri) sau suspensii uleioase
- Se recomanda asocierea antibioticelor cu estrogenic in primele 3-9 zile pp

Refacerea endometrului -> administrare locala: vitamin A, drojdie de bere, estrogenic

Tratamenele locale se executa la interval de 48h la vaca si zilnic la iapa

GENERAL

- Extracte tisulare
- Vitaminizare AD3E
- Beta-caroten(carofertin)
- Ser camforat (1g Camfor, 15g Glucoza, 60ml alcool etilic, 1500ml apa distilata),
i.v. 400ml/vaca -> imbunatateste starea generala, stimuleaza procesele de
vindecare uterine

IAPA: antibioterapie, sustinerea si tonifierea organismului

C. ENDOMETRITA PURULENTA PUERPERALA

- Inflamatia de tip purulent a endometrului, caracterizata prin acumularea unor
secretii purulente la nivelul cavitatii uterine
- Intalnita mai des la vaca si bivolita

ETIOPATOGENEZA

- Asemanatoare endometritei catarale puerperale

- Un rol deosebit – retentia invelitorilor fetale: favorizeaza dezvoltarea rapida a
germenilor patogeni
- Poate fi o complicatie a endometritei catarale puerperale

40
Factori etiologici determina: cresterea accentuate a patogenitatii germenilor, scaderea
reactiei de aparare uterine

 Distrugeri mai mari ale epiteliului -> secretiile patogene sunt mai toxice decat
in ECP

SIMPTOMATOLOGIE

- Apare la 5-6 zile pp – mai rar la 8-10 zile pp

- Modificari ale starii generale: hipertermie moderata, reducerea apetitului,
incetarea rumegarii, hipogalaxie, starea generala ramane alterata 3-4 zile, dupa
care se amelioreaza treptat
- Prezenta eforturilor de expulzare
- Eliminarea unor secretii brun-roscate cu miros ihoros in care se gasesc tesuturi
necrozate
- Secretiile devin purulente, galben-verzui, cremos-grunjoase
- La examenul transrectal: uter marit in volum, asimetric, pereti uterine ingrosati,
hipokinetici(atoni), continut lichid fluctuant, corp luteal patologic pe unul din
ovare

EVOLUTIE

- Involutia uterine se poate produce in 14-15 zile

- Secretiile se clarifica, devin muco-purulente, crescand cantitatea de mucus, iar in
final secretiile uterine scad cantitativ – evolutie favorabila
- La vaca – in unele cazuri se poate produce vindecarea spontana in 3-4
saptamani, dar femela pierde mult in greutate
- In cele mai multe cazuri se cronicizeaza

DIAGNOSTIC

- Anamneza
- Semne clinice

PROGNOSTIC

- Rezervat spre favorabil(infecunditate de lunga durata)

- Grav – la celelalte specii

TRATAMENT

- Obiective generale: evacuarea cavitatii uterine si stimularea involutiei uterine –

occitocina, lavaj uterin
- Aseptizarea cavitatii uterine – antibiotice sau chimioterapie conform
antibiogramei
- Pana la sosirea antibiogramei – antibiotice cu spectru larg

41
 - Pana la reconturarea cervixului se folosesc forme medicamentoase
uscate(bujiuri, ovule sau comprimate), apoi suspensii uleioase de antibiotice in
vitamina a, oleum jecoris, oleu vegetal sau decocturi de plante
- Solutii usor iritante(lugol, sol lotagen sau racilin 2%) care stimuleaza reactivitatea
locala
- Medicatia folosita nu trebuie sa fie iritanta pentru uter, altfel pot distruge
celulele tinere din stroma uterine, intarziind refacerea endometrului
- Introducerea intrauterine trebuie facuta cu respectarea celor mai severe reguli
de asepsie si antisepsie
- Intervalul intre administrari: 48h la vaca, 24h la iapa
- Incepand cu ziua 10 pp – suspensiile de antibiotice introduce intrauterine este
bine sa fie caldute putand stimula si eliberarea de prostaglandine
- Administrarea PGF2alfa pentru liza corpului luteal pathologic(cand este prezent)
- Antibio- sau sulfamidoterapie pe cale generala
- Sustinerea starii generale: rehidratare, terapie calcica, tonice cardiac(cafeina,
pentetrazol), vitaminoterapie(A,E,C), terapie nespecifica (autohemoterapie,
extracte tisulare, iodisept), mentinerea tranzitului intestinal

PROFILAXIE

- Masuri preventive de igiena in timpul remedierii distociilor, retentiei invelitorilor

fetale, etc
- Furajare si intretinere rationala
- Dezinfectii ale adaposturilor
- Igiena femelelor(pansaj)

C6

D. METRITA NECROTICA
- Manifestare grava a metritei acute
- Produsa de bacilul necrozei (spherophorus necrophorus)
- Reprezinta inflamatia endo- si miometrului cu aparitia pseudomembranelor ->
metrita pseudomembranoasa difteroida/crupala
- La vaca: localizata la nivelul carunculilor – metrita carunculara
- La iapa, catea – leziuni difuze

ETIOPATOGENEZA

Factori favorizanti

- Plagile profunde si tesuturile zdrobite din cauza ruperii carunculilor in:

remedierea distociilor, repunerea prolapsului uterin, remedierea retentiei
invelitorilor fetale
42
 - Infectia pe cale ascendenta: endometru devitalizat, edematiat, slab oxigenat ->
localizarea si multiplicarea bacilului necrozei -> procese necrotice in profunzime+
producerea de fibrina la suprafata
- Toxinele eliberate declanseaza semnele generale

SIMPTOMATOLOGIA

- Apare la 4-6 zile dupa parturitie

- Inapetenta, lipsa rumegarii
- Eforturi frecvente de expulzare
- Hipertermie (41-42 grade C)
- Cifoza, deplasare greoaie cu mers teapa
- Respiratie si puls accelerat
- Agalaxie
- Secretiile genital – reduse cantitativ, cu miros fetid , culoare brun-roscata, apoi
cenusie
- Labile si peretii vaginali – tumefiati, uscati, sensibili
- ESV: hiperemia si edematierea florii involte, acoperita de tesut necrozat, cu
depozite de fibrina
- ETR: durere vie, uter neinvoluat, pereti ingrosati cu consistenta redusa,
consecutive infiltratiei edematoase, in unele zone – se percepe o crepitatie
sangvina(amidonata)

EVOLUTIA

- Acuta
- Vindecarea se produce foarte rar
- La iapa, scroafa, catea: inflamatia se extinde la peritoneu – metroperitonita-
exitus
- La vaca: apar complicatii: perimetrite, salpingite, ovarite, abcese la distanta in
alte organe, moarte in 4-6 zile

DIAGNOSTICUL

- Se stabileste pe baza: simptomelor, evolutiei acute

PROGNOSTICUL

- Rezervat – grav
- Iapa – evolutie grava – moarte
- Vaca – exitus in 50 % din cazuri, grav dpdv al reproductiei din cauza infecunditatii

TRATAMENT

43
 - Obiective: distrugerea florei bacteriene, stimularea mijloacelor de aparare ale
organismului
- Distrugerea florei bacteriene local: eritromicina, tetraciclina, neomicina,
sulfamide(sulfametazina, suzotril) -> in propilen glicol sau oleum jecoris, bujiuri
spumante sa fie absorbante, dezodorizante, neiritante
- Contraindicat !! masaj uterin pentru ca este foarte dureros si favorizeaza
absorbtia toxinelor
- General: antibiotice si sulfamide cu spectru larg i.v.
- Sustinerea starii generale: tonice generale(glucoza, ser fiziologic, ringer, vitamin
c), analeptice cardio-respiratorii, antitoxice, diuretice osmotice(manitol 20%),
laxative pentru normalizarea tranzitului intestinal, alimente usor digestibile

PROFILAXIA

- Masuri de igiena la parturitie

- Evitarea traumatismelor / desirarilor uterine
- Repunerea prolapsului uterin
- Extragerea invelitorilor fetale
- Tratarea corecta a endometritei purulente puerperale

E. METRITA GANGRENOASA
- Apare consecutive infectarii cu germeni anaerobi a tesuturilor desirate si plagilor
uterine

ETIOPATOGENEZA

- Desirari, plagi, zdrobiri uterine din parturitia normal sau remedierea distociilor
- Tesuturi devitalizate(desirari, plagi, zdrobiri)-> streptococci, colibacili, bacilul
piocianic -> mediu hypoxic, acid -> dezvoltarea germenilor anaerobi(C.
perfringens, septicum, oedematiens)
- Germenii anaerobi sunt vehiculati din exterior/de la nivelul fetusilor
emfizematosi

SIMTOME

- Toxinele anaerobe determina tulburari generale grave – evolutie supraacuta

- Femela prefer decubitul
- Tremuraturi musculare
- Stare de prostratie
- Lipsa apetitului
- Puls si respiratie accelerate
- Hipertermie in primele faze(42 grade C) – apoi rapid hipotermie

44
 - La ex aparatului genital: prezenta edemului invadant al vulvei, mucoasa vulvo-
vaginala cianozata, labii vulvare edematiate, eliminarea secretiilor rosii-cafenii,
cu miros ihoros
- ETR: uter marit in volum, edematiat, crepitant(senzatie de crepitatie gazoasa
cauzata de clostridia, care produc gaz)

DIAGNOSTICUL

- Se stabileste pe baza: semnelor clinice, alterarii starii generale, evolutiei

acute/supraacute

PROGNOSTIC

- Foarte grav
- Femela moare in 2-3 zile prin toxiemie/sapremie

Tratamentul

- Poate da rezultate doar daca este aplicat in stadiul de debut al afectiunii

- Antiinfectioase locale si generale: penicilina 500.000-1.000.000 UI/kg 5-6 zile
- Seroterapie antigangrenoasa – ser antigangrenos polyvalent 300-350ml pe care
generala / 150-200ml perivalvular minimul 3-5zile
- In prima faza se introduce in cavitate uterine apa oxigenata sau permanganate
de potasiu 5 la mie – degaja oxigen in stare nascanda – reduc conditiile de
anaerobioza
- Rehidratarea si tonificarea femelei – obligatorie: vit C(antitoxica, vit A,D,E,
(protejarea epiteliilor), analeptice cardiorespiratorii(cafeina, pentetrazol)
- La animalele mijlocii: ovariohisterectomie, antibiotice/sulfamide, rehidratare

PROFILAXIE

- Evitarea traumatismelor uterine

- Administrarea de ser antigangrenos polivalent – preventiv

F. METRITA PERFORANTA A CARNIVORELOR

- Se caracterizeaza prin aparitia proceselor de necroza la nivelul peretelui uterin,
care au tendinta de a difuza in profunzime, determinand aparitia peritonitei
- Miometrul si perimetrul se necrozeaza, iar continutul uterin se scurge in
cavitatea peritoneala
- Frecvent la catea – datorita placentei – pe marginea braului apar hematoamele
marginale, la nivelul carora distrugerea este maxima

ETIOLOGIE

45
 - Retinerea unuia/mai multor produsi de conceptie
- Retentia invelitorilor fetale
- Pe cale ascendenta/descendenta -> flora bacteriana populeaza uterul – conditii
optime de dezvoltare

SIMPTOMATOLOGIE

- Apare la 2-5 zile dupa fatare

- Hipertermie, frisoane
- Stare de prostratie
- Vomismente biloase din cauza peritonitei
- La nivelul vulvei – secretii vaginale brun-ciocolatii, verzui, cu miros ihoros
- Daca nu se intervine, starea femelei se agraveaza: hipotermie, prostratie
accentuata, diaree profuza, urat mirositoare

DIAGNOSTICUL

- Semnele clinice, momentul parturitiei, evolutia rapida a bolii

CONFIRMAREA DIAGNOSTICULUI – examen ecografic – evidentiaza: prezenta fetusului in

cavitatea uterina, invelitorile fetale retinute

PROGNOSTIC

- Foarte grav – moartea poate surveni in 2-3 zile

TRATAMENTUL

- Medicamentos
- Chirurgical-ovariohisterectomia
- Tratamentul medicamentos da rezultate in retentia placentara, daca a fost
instituit inainte de aparitia peritonitei
- AB pe cale generala: Ab si chimioterapice care realizeaza o concentratie
bacteriostatica – frecvent cefalosporine
- Ocitocina pentru expulzarea invelitorilor – se foloseste amestecul: 10 UI
ocitocina, 10 ml gluconat de Ca 10% in punga de 500ml ser fiziologic – se
administreaza iv.
- Rehidratarea si tonifierea femelei – ringer, glucoza, ser fiziologic,
vitaminoterapie(c, b1, b6), protectoare hepatice, stimularea mijloacelor proprii
de aparare(autohemoterapie, collagen iodat)
- Tratamentul chirurgical – ovariohisterectomia in cazul instalarii peritonitei, in
cazul retinerii unui produs de conceptie(nu se administreaza ocitocina – spasm
uterin – rupture uterine)
- In caz de peritonita – drenaj peritoneal al femelei timp de 3-4 zile, introducerea
de antibiotice pe dren in cavitatea peritoneala, drenul se scurge pe o pernuta

46
 confectionata din vata si tifon, sau se ataseaza unei pungi colectoare, animalul
fiind imbracat in camasa alfort.

PROFILAXIE

- Examinarea clinica si ecografica a femelei dupa incheierea parturitiei

- Daca produsii nu au fost expulzati – cezariana
- In retentia invelitorilor fetale – tratamente cu: ocitocice, antibiotice

G. PERIMETRITA PUERPERALA

Inflamatia tuturoro straturilor peretelui uterin(inclusive a seroasei, aparuta ca urmare

a extinderii procesului inflamator de la endo-sau miometru, a perforarii peretelui uterin sau
consecutive operatiei cezariene. Intalnita mai frecvent la vaca, bivolita, iapa.

ETIOLOGIE

- Endometrite
- Metrite puerperale
- Leziuni ale peretelui uterin
- Histerotomia -> complicatie – perimetrita

SIMPTOMATOLOGIE

- Cea a peritonitei localizate la care se adauga semnele clinice ale infectiei uterine
- Modificari ale starii generale: anorexie, hipertermie, puls accelerat, abdomen
supt, cifoza, defecari si mictiuni dureroase, deplasare greoaie
- Palparea peretelui abdominal – sensibilitate evidenta
- Local – secretii vaginale specific tipului de endo- sau metrita, aceste secretii pot
lipsi
- ETR – dureri puternice in momentul examinarii, suprafata uterului devine
rugoasa(depuneri de fibrina), uneori uterul devine dur, globulos.

DIAGNOSTIC

- Coroborarea datelor anamnetice cu semnele clinice

- Indicatii importante: pozitia cifozata a femelei, abdomen supt, durere puternica
la ETR

PROGNOSTIC

- Rezervat la vaca – cronicizare – aderente – parametrita

- Grav la iapa – peritonita generalizata

TRATAMENT

47
 - Specific infectiei uterine si peritonitei
- Local – medicatie antimicrobiana intrauterine(bujiuri, suspensii uleioase cu
antibiotice)
- General – antibioterapie sau sulfamidoterapie, rehidratare, tonice generale

PROFILAXIE

- Tratamentul corect al infectiilor uterine puerperale

- Evitarea masajelor uterine dupa fatare

H. PARAMETRITA
- Infiltratia tesuturilor periuterine, inclusive a ligamentelor largi
- Procesul inflamator se poate extinde si la ovare, vezica urinara si oviduct,
aparand un bloc aderential, in care cu greu se poate sesiza structura diferitelor
organe
- Intalnita mai frecvent la vaca si capra

ETIOLOGIE

- Apare ca o complicatie a vaginitei si metritei necrotice, rupturilor uterine si

cervicale, histerotomiei, ovariectomiei, chistitripsiei(zdrobirea chistilor),
ruminotomiei, desirarilor profunde ale peretilor uterine in cazul: remedierii
brutale a: distociilor, prolapsului uterin, retentiei invelitorilor fetale

SIMPTOMATOLOGIE

- Prezinta 2 faze de evolutie:

- Faza acuta: determinate de semnele clinice ale peritonitei: febra, cifoza, eforturi
de expulzare, mictiuni si defecari dese si dureroase
- ETR: reducerea dimensiunilor cavitatii pelvine din cauza prezentei blocului
inflamator, durere, prezenta unor zone fluctuente(abcese) in masa blocului
inflamator
- Local: prezenta vaginitei sau metrite
- Faza cronica: remiterea simptomatologiei acute, uneori reaparitia ciclurilor
sexuale
- ETR: blocul aderential devine insensibil, imobil si neregulat, putand fi confundat
cu o formatiune tumorala; in funfurile de sac retroperitoneale se pot forma
abcese sau flegmoane; pot aparea aderente intre rect si uterul inflamat,
ingreunand defecarea si exploratia transrectala

DIAGNOSTIC

- Se pune usor pe baza semnelor clinice

48
PROGNOSTIC

- Vital – rezervat
- Pentru reproductie – defavorabil forma cronica poate duce la sterilitate

TRATAMENT

- Antibio- si/sau sulfamidoterapie pe cale generala s locala

- In forma cronica: acutizarea procesului inflamator prin administrare de ioduri

4. INFECTII GENERALIZATE AVAND DREPT PUNCT DE PORNIRE INFECTIILE UTERINE

PUERPERALE:
- Septicaemia puerperala
- Piemia puerperala

A. SEPTICEMIA PUERPERALA
- Infectie puerperala generalizata, care apare ca urmare a patrunderii si
multiplicarii in sange, a florei bacteriene de la nivelul infectiilor localizate
- Caracterizata prin tulburari grave ale starii generale
- Se termina in majoritatea cazurilor prin moarte

Frecventa:

- Catea – pana la 35% din totalul infectiilor puerperale

- Scroafa – 30%
- Iapa – 15%
- Vaca – cea mai redusa frecventa

ETIOLOGIE

- Sursa principal de infectie – aparatul genital (in principal uterul infectat)

- Calea de patrundere a germenilor in sange: pe la nivelul trombusurilor, venelor
infectate si prin circulatia limfatica -> pe fondul unui uter devitalizat si lipsit de
reactivitate, in imposibilitatea de a realiza o bariera eficienta
- In majoritatea cazurilor este produsa de un singur agent pathogen: streptococul
hemolitic, colibacili, stafilococi etc mai rar

Pericolul declansarii unei septicemii la toate speciile – inceputul puerperiumului –

primele 4-5 zile.

SIMPTOMATOLOGIE

49
 Caracteristicile sunt semnele clinice generale, care sunt cu atat mai precoce si mai
grave, cu cat rezistenta organismului este mai scazuta, iar patogenitatea germenilor este mai
mare.

Vaca: septicaemia se declanseaza dupa 6-7 zile de la parturitie: evolutia poate fi supraacuta,
acuta, cronica

Forma supraacuta si acuta

- Evolueaza rapid, in primele zile dupa fatare

- Se manifesta prin: abatere, stare de prostratie, hipertermie (40-41 grade C),
decubit sau autoascultatie, hipersalivatie, scrasniri din dinti, botul si mucoasa
bucala uscate, mucoasele-culoare gri-murdara, conjunctiva injectata, pupila
dilatata, puls accelerat, filiform, zgomote cardiac puternice, neregulate.
- Ascultatia pulmonara – murmur vezicular inasprit
- Inainte de exitus, respiratia devine profunda, horcaitoare si uneori apar semne
clinice ale edemului pulmonary
- Anorexia – apare foarte rapid
- La inceput vaca consuma cantitati reduse de apa, apoi se instaleaza adipsia
- Apare agalaxia
- Poate prezenta diaree sau constipatie
- Forma cronica: evolutie mai putin violenta, se instaleaza tot in primele zile ale
puerperiumului, insa treneaza pana in saptamana 3-4 pp sau chiar mai mult
- Hipertermia apare rapid, starea generala se agraveaza treptat, femela slabind
foarte mult – cahexie
- Cifoza, abdomen supt, abatere, decubit, de regula cu capul sprijinit, respiratie
usor accelerate sau normal, pe masura evolutiei bolii: temperature scade,
imbunatatirea starii generale sau inrautatirea progresiva a acesteia, semnele
clinice locale – putin evidente, fiind cele ale infectiei uterine

IAPA: evolutie supraacuta sau acuta

- Apare foarte rapid dupa fatare

- Semne clinice foarte grave inca de la inceput: ascensiune termica rapida,
frisoane, transpiratie, reducerea sensibilitatii, respiratie greoaie si accelerate
- Frecventa cardiaca crescuta, puls filiform
- Mucoasa conjunctivala injectata, cornee mata, pupile marite
- Semne locale – ale afectiunii genital care a generat septicaemia
- Moarte in cateva zile

OVINE SI CAPRINE:

- Apare in primele 12-14 ore pp

- Semnele clinice grave, caprele fiind foarte sensibile la septicemie

50
 - La oi poate fi provocata de pneumodiplococi
- Abatere, mers nesigur, extensia capului si a gatului, cifoza, destinderea
abdomenului si sensibilitate la acest nivel, hipertermie(40-41 grade C), tahipnee
si tahicardie, mucoasa conjunctivala injectata, jetaj muco-purulent, pneumonie
- Local: mucoasa vestibule-vaginala tumefiata si congestionata la inceput, apoi
incep procesele locale de necroza, secretiile genital gri-maronii, cu miros ihoros
- Moartea survine la 1-2 zile dupa imbolnavire, insa uneori poate surveni si dupa
8-12 zile
- Pot apare imbolnaviri si la miei

SCROAFA:

- Septicaemia poate evolua: acut, subacut, cronic

- Manifestarile clinice sunt reprezentate de: apatie, decubit permanent, contractii
musculare sub forma de crampe, destinderea abdomenului, anorexie(cu exceptia
lichidelor reci si a laptelui), hipertermi(39,5-40 grade C), tahipnee si tahicardie.
Mucoasele conjunctivale sunt injectate, sterse. Pielea devine albastruie. Venele
mamare sunt ectaziate.

CATEA:

- Semnele clinice sunt foarte grave: anorexie, abatere, initial hipertermie(39,5-41

grade C) apoi hipotermie, tahicardie, respiratie profunda, frisoane urmate de
pierderea echilibrului. Activitatea cardiaca, pulsul si sistemul vascular sufera
modificari importante care duc, in final, la racirea suprafetei corporale si staza
venoasa.
- Semnele clinice locale sunt reprezentate de tumefierea vulvei si vaginul ca si de
prezenta secretiilor genital urat mirositoare.

PISICA

- Septicemia puerperala se manifesta din apatie, anorexie, indiferenta fata de

produsii de conceptie, hipertermii(41 grade C). Local, se constata prezenta
scurgerilor purulente urat mirositoare

DIAGNOSTICUL

- Se pune pe baza modificarii grave a starii generale, coexistand cu afectiunea

genital

51
PROGNOSTICUL

- Vital este grav, cu exceptia bovinelor la care se poate produce vindecarea

TRATAMENT

- In foarte multe cazuri tratamentul se instituie tardive, rezultatele nefiind

satisfacatoare. Aplicarea terapiei este necesara deoarece aceste female,
sacrificate de necessitate, nu pot fi date in consum uman.
- Tratamentul consta in terapia locala a afectiunii primare respectandu-se
obiectivele acesteia, urmate de terapia masiva antiinfectioasa pe cale generala si
sustinerea organismului femelei
- Terapia antiinfectioasa pe cale generala trebuie instituita rapid dupa aparitia
primelor modificari ale starii generale. Sulfamido- sau antibioterapia trebuie
executata cu doze mari si cu produse cu un larg spectru antibacterian sau
frecvent combinatii de antibiotice care sa distruga cat mai multe specii
bacteriene
- Sustinerea starii generale se realizeaza prin rehidratare, preferabil intravenous
(glucoza, ser fiziologic, solutie Ringer sau ringer lactat, saruri de calciu, vitamin C,
complex B)
- Un rol deosebit in sustinerea starii generale ii au analepticele cardio-
respiratorii(Pentetrazol, Cafeina)
- Folosirea mijloacelor de stimulare a organismului(extracte tisulare,
autohemtoterapie, lactoterapie, etc) pot fi de un real ajutor in terapia
septicemiei puerperale.
- Daca septicaemia puerperala are ca punct de plecare infectiile uterine aparute in
urma retinerilor fetusilor se poate executa histerotomia sau histerectomia.
Histerectomia se executa la carnivore, care suporta foarte bine aceasta
interventie chirurgical-obstetricala.

C7

PROFILAXIA

Acestei afectiuni este mult mai rationala. Ea se realizeaza printr-o asistenta calificata
la fatare, remedierea corecta a distociilor, tratarea la timo a retentiilor invelitorilor fetale,
precum si tratarea corecta si cat mai rapida a infectiilo genital.

B. PIEMIA PUERPERALA

52
 Difuzarea pe cale sanguine sau limfatica a germenilor patogeni, de la nivelul
aparatului genital, in alte organe, formand abcese “metastatice” poarta denumirea de
piemie.

Aceste abcese se localizeaza, de regula, in organelle cu o bogata retea

capilara(articulatii, ficat, pulmon)

Este intalnita mai frecvent la vaca, mai rar la scroafa, carnivore, rumegatoare mici si
foarte rar la iapa.

ETIOPATOGENEZA

Procesul “metastatic” isi poate avea originea in vaginitele, cervicitele, metritele, peri-
sau parametritele puerperale, retentia invelitorilor fetale, piometru etc

Patrunderea germenilor patogeni in circulatie are loc cu intermitenta si este

influentata pozitiv de procesele tromboflebitice din zona lezata. Din cand in cand se desprind
din acesti trombusi portiuni infectate care ajung in patul vascular si de aici in organelle bogat
vascularizate.

SIMPTOMATOLOGIE

Principalele simptome clinice sunt: inrautatirea starii generale, cifoza, mers intepenit,
deplasare greoaie, greutate in adoptarea si parasirea decubitului, abdomenul supt, capul si
gatul sunt in extensie.

Se constata prezenta unei usoare hipertermii cu scaderi ci cresteri neregulate,

tahipnee si tahicardie usoara.

Semnele caracteristice piemiei apar dupa 8-14 zile postpartum sau chiar mai tarziu,
cand la inspectie se constata aparitia, in zonele limitrofe ale aparatului genital sau in zonele
mai indepartate, tumefactii si adenite la nivelul unuia sau mai multor grupe de ganglioni.
Aceste focare “metastatice” prezinta simptomatologie ce variaza in raport cu localizarea si
intensitatea leziunilor.

Cea mai frecventa localizare la vacile de lapte este intalnita la nivelul articulatiilor –
artrita infectioasa a vacilor de lapte(pseudotraumatismul infectios). Vaca prezinta dureri
articulare, mai ales la nivelul grasetului, cu jena in sprijin si in mers(artrite serofibrinoase sau
purulente)

Pot aparea, de asemenea, tenovaginite serosae, serofibrinoase sau purulente. Tot pe

cale “metastatica” pot aparea flegmoane decubitale la nivelul regiunii carpiene, pe partea
laterala a coatelor, jaretelor, genunchilor si articulatiei coxofemurale. Se pot intalni si
infiltratii limfogene dureroase situate sub piele care se pot extinde.

53
 Pe masura ce piemia avanseaza pot aparea tulburari circulatorii grave, ca urmare a
unei endocardite valvulare aparute in urma difuzarii de germeni patogeni, pe cale
tromboembolica. In acest caz se constata prezenta zgomotelor cardiac modificate evident,
aritmie, puls venos retrograde la nivelul venei subcutanate abdominale. Se observa
suprasolicitarea aparatului respirator, ca urmare a metabolismului crescut.

Localizari pulmonare se pot constata la 1/3 din vacile cu piemie, ca si la catea,

predominand simptomele unei bronhopneumonii localizate, cu evolutie acuta sau subacuta.
Ca semne slinice se evidentiaza tusea mata si dureroasa, precum si jetajul.

La vaca si scroafa, se pot intalni localizari renale, care determina o crestere a

numarului bacteriilor in urina. La vaca, poate aparea dupa un timp lung de la vindecarea
piemiei, o pielonefrita purulenta.

La cele 2 specii se pot intalni si localizari mamare(mai frecvente la scroafa), ca si

inflamatia cutiei de corn a membrelor anterioare(in acest caz fiind vorba de o “metastaza”
toxica). Semnele clinice sunt de pododermatita.

Alte localizari pot fi intalnite la nivel hepatic si splenic. In aceasta situatie,

temperatura creste foarte mult si este foarte solicitat sistemul cardio-vascular, reducandu-se
mult sansele de supravietuire.

Dupa aparitia focarelor piemice, pe langa semnele locale(de focar), se constata si

tulburari grave ale starii generale: puls mic, batai cardiac zgomotoase, mucoase aparente
injectate si de culoare galbena-murdara. Frecvent piemia determina slabirea accentuata a
femelei pana la cahexie.

La toate aceste semne clinice se adauga simptomatologia specifica infectiei genitale.

DIAGNOSTICUL se pune pe baza simptomatologiei, care este particulara in functie de

localizarea “metastazelor” piemice, dar care coexista cu infectia genital.

Diagnosticul diferential se face fata de intoxicatii si septicemie,

In cazul intoxicatiilor evolutia este scurta comparative cu piemia in care evolutia este
prelungita(peste 7-11 zile postpartum) sip e seama prezentei infectiei genital.

In septicemie tabloul clinic este mult mai grav si lipsesc “metastazele”.

TRATAMENTUL este dificil de realizat, iar rezultatele sunt slabe deoarece se instituie tardive,
dup ace au aparut abcesele.

La vaca si scroafa, in multe cazuri se recomanda sacrificarea femelei urmata de

confiscarea partiala sau totala a carcasei, sau se poate amana sacrificarea pana dupa
executarea unui tratament adecvat.

54
 Tratamentul se face in functie de starea generala a femelei si de intensitatea
complicatiilor aparute.

Pe cale generala se poate aplica sulfamido- sau antibioterapia cu antibiotice cu

spectru larg si in doze mari. Sustinerea organismului se face cu glucoza, sol Ringer sau Ringer
lactat, ser fiziologic, vitamin C, tonice cardiace etc

Abcesele accesibile se trateaza local cu antibiotice sau sulfamide, revulsive,

unguente. De un real ajutor poate fi unguentul ihtiolat 10% pentru aplicatii locale, care prin
proprietatile sale antiseptic si reducatoare ale vasodilatatiei favorizeaza resorbtia
substantelor aparute in urma inflamatiei.

III. TULBURARI NEUROHORMONALE

1. NEVROZE PUERPERALE

Tulburari ale sistemului nervos care afecteaza functia motorie si psihica a femelei,
cauzate de modificari ale mediului umoral al organismului, provocate de factori interni si
externi.

Sunt cunoscute sub denumirea de:

- Sindrom vituler:
 Forma comatoasa(coma puerperala)
 Forma eclamptica(tetania puerperala)
 Forma paraplegica(Paraplegia puerperala)
- Este intalnit mai frecvent la vaca, dar si la alte specii

A. COMA PUEERPERALA

A fost descrisa dub diferite nume: febra vitulera, febra de lapte, colapsul puerperal,
pareza vitulera, hipocalcemia de parturitie.

Constituie un complex de manifestari nervoase legate de actul fatarii.

Apare in puerperium, dupa primul sau primele mulsori sau supturi si este
caracterizata prin aparitia si evolutia rapida a unei depresiuni a functiilor senzoriale si
motorii, ce pot merge pana la pierderea cunostintei, hipotermie si hipocalcemie.

ETIOLOGIE

Factori favorizanti:

55
 - Lactatia – apare la vacile bune producatoare de lapte, in lactatiile maxime, in
jurul varstei de 5-8 ani, este foarte rara la primipare, nu apare in cazul in care
functia secretoare a glandei mamare este franata
- Alimentatia – bogata in proteine si glucide dar saraca in minerale si vitamin
- Stabulatia prelungita
- Rasa – vacile din rasele de lapte sunt mai predispuse la aparitia aceste afectiuni

Factorii determinant – intervin pe organismul debilitate de factorii favorizanti, la

female la care au aparut lent tulburari hormonale si disfunctii hepatice.

Factorul determinant principal -> declansarea lactatiei si mai ales mulsul frecvent si
complet la vacile la care lactatia ajunge foarte rapid la un nivel ridicat.

Alti factori determinanti pot fi:

- Schimbarile bruste meteorologice – scaderea presiunii atmosferice sau a

temperaturii
- Tulburari psihice generate de indepartarea vitelului dupa nastere, brutalizarea
femelei

PATOGENEZA

- Mecanismul patogenetic este explicat prin aparitia unor modificari umorale

asociate cu modificari hepatice
- In mod constant apare hipocalcemia, care debuteaza subclinic in ultima parte a
gestatiei si evolueaza clinic imediat dupa parturitie ( o data cu inceperea secretiei
lactate)
- Calcemia normala 9,5+/-0,57 mg/dl
- Magneziemia normal 2,3+/-0,5 mg/dl
- Excitabilitatea musculara se datoreaza calciului ionizat care se afla in concetratie
de 2-3mg/dl
- In coma puerperala – hipocalcemie pronuntata: 6mg/dl Calciu total si 0,44 mg/dl
Calciu ionizat

MECANISMUL HIPOCALCEMIC

1. Inainte de fatare
- Consum datorat osificarii fetale
- Trecere in lapte – in momentul declansarii lactatiei
2. Dupa fatare
- Eliminarea calciului prin latpte(pentru 20-25 L lapte este necesara de 5 ori
cantitatea de calciu din sange)
- Insuficienta de aport: ratii sarace in Ca, asimilare defectuoasa
- Deficiente de ionizare a Ca: ratii hiperproteice, dezechilibre acido-bazice

56
 - Deficient de mobilizare a Ca din rezervele organimsului – disfunctii endocrine in
special paratiroidiene
- Pe langa tulburarile metabolismului Ca in patogeneza comei puerperale la vaca
participa si: sistemul endocrine, sistemul neurovegetativ
- In preajma parturitiei creste secretia anterohipofizara de FSH ce va induce
cresterea secretiei estrogenilor care vor determina o dezvoltare accelerate a
glandei mamare si secretie crescuta de colostrum -> captare masiva a Ca din
sange -> hipocalcemie
- Insuficienta simpaticotonica -> coma puerperala

Pe langa aceste modificari se mai constata: hipofosfatemie, hiperpotasemie, variatii

ale concentratiei sodiului.

SIMPTOMATOLOGIE

Debuteaza intre 12-72 h de la parturitie si este consecutive primelor mulsori sau

supturi.

Debuteaza in 2 faze: faza prodromica, faza comatoasa(paralitica)

Faza prodromica: agitatie, neliniste, scrasnituri din dinti, mestecaturi in gol, pare ca asculta
zgomote indepartate, apetit si rumegare diminuate, in multe cazuri aceste semne clinice trec
neobservate si totul reintra in normal -> reechilibrare hormonala

In cazuri mai grave se produc: contracturi musculare, puls accelerat, nistagmus,

titubatii. Animalul intra rapid in faza comatoasa(dupa 20-30min)

Faza comatoasa(paralitica): se instaleaza aproape brusc:

- Decubit sterno-abdominal, cu capul intins spre flancul stang(pozitie specifica)

- Indiferenta la ceea ce se intampla in jur si fata de vitel
- Nu reactioneaza la zgomote, intepaturi si manifesta somnolenta intensa(ochii
semiinchisi, piele uscata, cornee cenusie cu reflex pupilar abolit)
- Temperatura este normal la inceput, dar treptat incepe sa scada, vacile devenind
hipotermice(37-36 grade C)
- Pielea, urechile si baza coarnelor sunt reci
- Uneori apar tremuraturi musculare
- Afecteaza toate functiile organismului
-aparat digestive – pareza marcanta: gura intredeschisa cu limba atarnand,
deglutitie suprimata, ptialism abundant, constipatie, eructatie suprimata,
rumegare suprimata -> meteorism ruminal acut
-aparat respirator: respiratie ampla, bradipnee, zgomote ronflante – paralizie
laringiana
-aparat urinar: mictiune suprimata – destinderea vezicii urinare
-mamela: flasca, cantitate redusa de lapte, vena mamara turgescenta
57
 -presiune arterial scazuta
-mucase decolorate: in cazuri grave – femela in decubit lateral cu capul in
opistotonus si membrele in extensie

EVOLUTIE

Acuta: boala dureaza 2-3 zile, in unele situatii vindecare spontana lenta(50% din
cazuri), in alte cazuri – vindecare foarte rapida dar foarte frecvent apar resute in orele
urmatoare(50-75%)

COMPLICATII

- Meteorizatie, plagi decubitale, asfixxie, pneumonie ab ingestis, prolapse vaginal

si rectal => agraveaza prognosticul putand determina moartea femelei

LEZIUNI ANATOMO-PATOLOGICE:

- Discrete si nespecifice
- Ficat: marit, decolorat – galbui, cu pete hemoragice, degenerescenta grasa(histo)
- Glande endocrine (hipofiza, tiroida, suprarenalele, paratiroide) marite in volum si
mai mult sau mai putin congestionate

DIAGNOSTIC

- Se pune usor pe baza semnelor clinice correlate cu caracterele epidemiologice:

apare la vacile bune producatoare de lapte cu stare generala buna, apare imediat
dupa fatare dar nu inainte de primul muls sau supt

PROGNOSTIC

- Grav – evolutie rapida, aparitia complicatiilor

- Devine nefavorabil daca se executa un tratament corect

TRATAMENT

- Calci si magneziterapie
- Insuflare de aer in mamela
- Asocierea celor 2 metode determina cresterea procentului de vindecari – 98%
- Calci si magneziterapia : cea mai frecventa metoda de tratament, se obtin
vindecari in proportie de 80%: gluconat de calciu 25-50g/vaca sol 10%,
borogluconat de calciu, gluconolactat de calciu si magneziu

Doza de calciu este in medie de 10g/100kg greutate inoculate intravenous lent si la

temperatura corpului, deoarece solutiile de calciu(mai ales clorura de calciu) pot produce
oprirea cordului in sistola.

58
 Daca apar tremuraturi in zona anconatilor, modificari cardiac sau tulburari circulatorii
se va opti inocularea.

Datorita acestor considerente se recomanda diluarea solutiilor cu glucoza, ser

fiziologic, etc si fractionarea dozei zilnice in mai multe prize

Insuflarea de aer in mamela: se executa cu: aparatul ewers / o pompa de bicicleta la

care se ataseaza o sonda mamara.

Se introduce aer in toate cele 4 compartimente / intr-un compartiment / in 2

compartimente.

Dezinfectia orificiului papilar, introducerea sondei mamare(sterilizata in prealabil),

introducerea lenta a aerului, masandu-se concomitent cartierul afectat, pentru ca aerul sa
difuzeze uniform fara a rupe acinii si canalele lactifere. Cantitatea de aer introdusa se
apreciaza subiectiv prin destinderea acestuia, intinderea pielii. Falcoianu M.recomanda
introducerea aerului pana in momentul in care mebrul de deasupra compartimentului sa fie
usor ridicat, ongloanele fiind de 2-3 cm de sol. Aplicarea unei ligaturi la baza mameloanelor,
cu tifon, pentru a impiedica iesirea aerului.

Ligatura nu trebuie sa jeneze grav circulatia. Va fi ridicata dupa 6 ore.

In prezent se obtin rezultate bune prin introducerea aerului intr-un singur

compartiment. In 80% din cazuri vaca se ridica in urmatoarele 30min.

Complicatii: emfizem subcutanat, mamita, gangrene mamelonara.

Se mai pot asocial:

- Hormonoterapia: parathormon 50-100 gamma /zi, cortizon 500mg i.m,

prednisolone 200mg i.m
- Vitaminoterapia: vit D 10-30 milioane U.I., vit C 10g/zi i.v.
- Protectoare hepatice: metionina, glucoza

Indiferent de metoda terapeutica va fi suprimat mulsul sau suptul 24h, iar in

urmatoarele zile mulsul va fi incomplet.

PROFILAXIE

- Asigurarea unei alimentatii rationale, echilibrata proteic si mineral vacilor cu

productii mari de lapte
- Respectarea repausului mamar – minim 6 saptamani
- Evitarea mulsului total si rapid la vacile care au prezentat in antecedente coma
puerperala

59
 B. TETANIA PUERPERALA A VACII (ECLAMSIE VITULERA, FORMA TETANICA,
ECLAMPTICA A FEBREI VITULERE)

Nevroza puerperala caracterizata prin hiperexcitabilitate neuro-musculara

ETIOPATOGENEZA

- Incomplete explicata
- Se cunoaste sigur ca se produc tulburari minerale importante
- Frecvent este intalnita hipomagneziemia – hiperexcitabilitate neuro-musculara
- Se constata – hipocalcemie, hiperamoniemie

C9

SIMPTOME

- Apar in urmatoarele 48h dupa parturitie

- Sunt reprezentate de stari de excitatie: agitatie, mugete frecvente, reactii
puternice la excitatiile externe, contractii clonice ale musculaturii cervicale si
membrelor, nesiguranta in mers, titubatii, scrasniri din dinti, sialoree, nistagmus
rotator, tahipnee si tahicardie
- Consecutive contracturii musculare se constata o usoara hipertermie(39-39,5
grade C)
- In unele cazuri contractile sunt tetaniforme
- Evolueaza sub forma de crize care uneori alterneaza cu stari comatoase->treptat
simptomele se intensifica ->agitatie si contractii din ce in ce mai puternice-
>tetanie generalizata->moarte prin asfixie in 2-10h

DIAGNOSTIC

- Pe baza semnelor clinice: hiperexcitabilitate, contractii musculare -> in

puerperiumul precoce

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

- Tetanosul puerperal: rar intalnit la vaca, apare tardive 8-10 zile pp

- Menigoencefalite: febra, independent de parturitie

PROGNOSTIC

- Foarte grav: in 90% din cazuri boala se termina prin moarte

60
TRATAMENT

- Terapia cu calciu si magneziu ca si alte medicatii nu da rezultate

- Se va executa: terapie simptomatica(de calmare): cloralhidrat(per rect, iv),
neuroplegice(xilazina, acepromazina, romergan, largactyl/plegomazin), etc),
saruri de magneziu – sulfat de magneziu 10%-50-60g/animal

C. PARAPLEGIA PUERPERALA

(paraplegia post-partum, forma atipica a sindromului vituler, downer cow

syndrome-sindromul vacii cazute, decubit fortat post-partum)

Afectiune caracterizata prin incapacitatea functionala a femelei de a se mentine in

statiune patrupodala, imediat sau la scurt timp dupa parturitie

ETIOLOGIE

- Asemanatoare cu cea a comei puerperale

- Pe langa factorii etiologici ai comei puerperale mai intervin: traumatismele,
destinderile capsulare si ligamentare ale bazinului produse in timpul distociilor si
mai ales a extragerilor fortate, pe un fond de oboseala exagerata a femelei
- Complexa si incomplete lamurita
- In prezent, se considera ca factorul determinant este reprezentat de o
pronuntata hipofosforemie(de la 6mg/dl la 0,5-1mg/dl) determinate de o
hipersecretie de calcitonina(hipofosforemiant si hipocalcemiant). In acest caz
actiunea hipocalcemianta a calcitoninei este contrabalansata de parathormon.
- Apar si modificari ale concentratiei de Na, K, Mg

SIMPTOME

- Apar dupa primele mulsori

- Initial: nesiguranta in statiune patrupodala, vaccilatii ale trenului posterior
- Femela adopta decubitul care devine permanent: impotenta functionala
cuprinde si membrele anterioare

STARE GENERALA BUNA

- Facies vioi, marile functii normale, se poate modifica pe masura trecerii timpului
din cauza aparitiei complicatiilor
- Se poate produce vindecarea spontana in cca 7 zile
- Moartea se produce rar – in cateva ore
- Frecvent – complicatii consecutive decubitului prelungit

DIAGNOSTIC

61
 - Pe baza semnelor clinice: decubit permanent, pastrarea cunostintei, mentinerea
in limite normale a marilor functii
- Diagnostic diferential: afectiuni chirurgicale(fracture, luxatii, desmorexii, nevrite)

PROGNOSTIC

- Rezervat daca decubitul se prelungeste peste 7 zile – complicatii decubitale

TRATAMENT

- Rezultate variabile: prevenirea plagilor decubitale: asternut moale si absorbant,

intoarcerea de pe o parte pe alta, de mai multe ori pe zi, frectii uscate pentru
activarea circulatiei
- Insuflarea de aer in mamela – rezultate nu foarte bune
- Terapie cu compusi ai fosforului: hipofosfit de calciu 30g iv, glucoza 10g iv, apa
distilata qs 100ml iv, fosfat acid de Na 5-20g iv, acid fosforic 1/10 in apa, sirop-
10-20g/zi per os
- Sustinerea starii generale: tonice cardio-vasculare, vitamin A,C,D
- Corticoterapie

D. NEVROZE PUERPERALE LA OAIE SI CAPRA

Apar in conditii asemanatoare cu cele de la vaca si sunt datorate acelorasi factori

etiologici

- La oaie – pot avea evolutie enzootica, este intalnita mai frecvent forma
paraplegica
- La capra – evolueaza mai frecvent forma comatoasa

SIMPTOMATOLOGIE

- Pot aparea cu putin timp inainte de fatare, insa cel mai frecvent apar dupa
parturitie
- Apatie, anorexie, hipo- sau agalaxie, mers nesigur, adoptare decubit

EVOLUTIE

- Lenta – vindecare spontana in 1-2 saptamani -> femela ramane slabita ->
productie lactate scazuta

PROGNOSTIC

- Vital – favorabil
- Rezervat dpdv al productiei lactate

62
TRATAMENT

- Saruri de calciu – bune rezultate la ambele specii – borogluconat de calciu 10-

30ml
- Insuflare de aer in mamela – asociat calciterapiei(singura nu este eficienta)

PROFILAXIE

- Asigurarea unei alimentatii echilibrate, mai ales sub aspect mineral

E. NEVROZE PUERPERALE LA SCROAFA

- Intalnite mai frecvent la scroafele: cu prolificitate mare, rahitice
- Apar in timpul parturitiei sau la cateva ore dupa fatare
- Simptomatolgie
- Forme – tetanica/comatoasa – uneori cele 2 forme se pot asocial

Forma tetanica(eclamptica)

- Intalnita mai frecvent

- Agitatie
- Guitaturi convulsive
- Contractii musculare generalizate
- Adoptare decubit costo-abdominal, cu capul dat pe spate(opistotonus) si
membrele in extensie
- Masticatii in gol sau ale paielor din asternut
- Salivatie abundenta
- Dacar cirzele apar inainte de fatare, are loc o intarziere a acesteia cu 24-48h si
fatarea este dificila si lenta
- La expulzia fiecarui purcel se declanseaza o noua criza
- Crizele au o durata de 10-30minute

Forma comatoasa – mai rara

- Anorexie
- Apatie
- Mamele mici, reci, agalactice
- Deplasare cu greutate
- Evitarea adoptarii decubitului
- Apar tremuraturi musculare: decubit permanent, parasirea cu greutate a
acestuia

EVOLUTIE

- Frecvent vindecare spontana dupa o evolutie de cateva zile

63
PROGNOSTIC

- Favorabil – pentru mama

- Grav – pentru purcei din cauza: parturitiei greoaie, agalaxiei

DIAGNOSTIC

- Pe baza semnelor clinice si momentului aparitiei

- Diagnostic diferential – mamita coolibacilara: febra, inflamatie mamara

TRATAMENT

- Calciterapie – foarte eficace – gluconolactat de calciu iv, borogluconat de calciu

iv sau im
- Linistirea scroafei – forma eclamptica – stresni 1ml/40kg, tranchilizante
fenotiazinice, cloralhidrat sol 20% intrarectal

F. NEVROZE PUERPERALE LA IAPA

- Sunt foarte rare comparative cu celelalte specii
- Mai frecvent – forma eclamptica – la ponei
- Apare in puerperium, dupa effort, se caracterizeaza prin hipocalcemie,
hipermagneziemie

SIMPTOMATLOGIE

- Debuteaza prin neliniste si agitatie

- Tremuraturi musculare
- Transpiratie abundenta
- Trismus
- Contractii tonice puternice ale membrelor – membre de lemn
- Tahipnee
- Tahicardie
- Retentive urinara – semn characteristic
- In cazurile grave – moartea femelei in cateva ore
- Uneori se poate produce vindecarea spontana(60% din cazuri)

DIAGNOSTIC

- Se pune usor pe baza simptomatologiei, momentului aparitie

- Diagnostic diferential – tetanosul puerperal – apare mai tarziu in puerperium,
pozitia specifica a pleoapei a IIIa

TRATAMENT

- Calciterapie iv
64
 - Antispastice
- Relaxarea sfincterului vezical si eliminarea unor cantitati mari de urina
marcheaza debutul vindecarii

PROFILAXIE

- Evitarea eforturilor mari, la iepe, in puerperium

- Alimentatie echilibrata dpdv mineral

NEVROZELE PUERPERALE ALE CARNIVORELOR(eclampsie de lactatie,

eclampsie puerperala)

Apare in timpul lactatiei si se manifesta prin crize convulsive

- Este relative frecventa la catele de talie mica(pekinez, Chihuahua, pinscher,

teckel, etc), rasele ameliorate, de apartament, cu prolificitate mare

PATOGENEZA

- Apare consecutive hipocalcemiei 10-12 mg/dl -> 7-5mg/dl, organismul femelei

neputand face fata necesitatilor crescute in calciu in timpul lactatiei
- Poate fi indusa de administrarea masiva de calciu antepartum

SIMPTOMATOLOGIE

- Apare in primele zile pp sau mai tarziu in timpul lactatiei

- Debuteaza prin: neliniste, agitatie crescanda, lacrimare, gemete usoare urmate
de tremuraturi musculare, mers teapan, titubari, convulsii
- Femela cade in decubit lateral cu gura deschisa si limba exteriorizata
- Ptialism cu saliva abundenta si spumoasa
- Nistagmus rotator
- Contractii la inceput clonice, apoi tonice(tetanice)
- Cap si gat in extensie
- Mamele turgescente cu secretie lactate prezenta
- Femela ramane constienta, dar privirea ramane speriata
- In timpul acceselor poate deveni agresiva, din cauza: hiperexcitabilitatii, durerilor
musculare
- Dupa terminarea crizelor este obosita, somnolenta, dar se reface treptat
- Durata crizelor – 5-20minute, dar in cazurile grave se pot prelungi pana la cateva
ore
- Pot apare recaderi in orele sau zilele urmatoare, insa crizele sunt mai rare

65
 - Moartea se poate produce (rar) in timpul crizelor, prin asfixie datorita spasmului
glotic
- Recidive frecvente la fatarile urmatoare

DIAGNOSTIC

- Pe baza semnelor clinice aparute in timpul lactatiei

PROGNOSTIC

- In general favorabil
- Devine nefavorabil – I crizele lungi si frecvente

TRATAMENT

- Adapostirea catelei intr-un loc linistit in semiumbra

- Indepartarea cateilor pentru 3-4 zile si alimentarea lor la doica sau hranirea
artificiala
- Asigurarea unei alimentatii bogate si echilibrate
- In timpul crizelor – calmarea rapida a catelei, aplicarea unui dus rece 1-3 minute
- Calciterapia – gluconat de calciu 10% 1-3g iv lent
- Borogluconat de calciu 10% 0,5-1,5g sc
- Sedative – bromuri 0,2-2g
- Tranchilizante – fenobarbital, diazepam, midazolam intrarectal
- Vitamina C
- In multe cazuri, calciterapia per os in timpul gestatiei poate determina
declansarea bolii in puerperium, organismul femelei nefiind antrenat pentru a-si
mobiliza rezervele de calciu
- Orice suplimentare de calciu trebuie sa fie proportional cu suplimentarea
fosforului – raport 1,3/1 pana la 2/1

C10

3. PSIHOZE PUERPERALE

Tulburari psihotice care determina alterarea comportamentului intalnite mai frecvent

la femelel in timpul gestatiei sau puerperiumului

- Pseudogestatia si lactatia de pseudogestatie

- Placentofagia
- Fetofagia

66
 A. PSEUDOGESTATIA SI LACTATIA DE PSEUDOGESTAITE(LACTATIA NERVOASA)

Afectiune intalnita mai frecvet la catea si la pisica si mai rar la alte specii.
Caracterizata prin aparitia in decursul urmatoarelor 3 luni dupa estru, a unor modificari de
comportament asemanatoare celor observate in gestatie(pseudogestatia) urmate de
intrarea in functiune a glandei mamare(lactatie de pseudogestatie). La catea, aceasta
modificare de comportament este foarte frecventa, fiind observata la catele cel putin o data
in cursul vietii.

ETIOPATOGENEZA

Factori declansatori: excitatii olfactive, vizuale si auditive receptionate de la female

care au nascut si cu care catelele care fac lactatie de pseudogestatie vin in contact

Afectiunea poate sa apara si la female care traiesc singure: in acest caz se considera
ca tulburarea este de origine hormonala corelata cu reflexe innascute.

Se poate considera ca acest comportament este analog cu cel al haitelor de lupi sau
caini salbatici, in care se imperecheaza numai femela dominant(alfa), iar dupa fatare puii
sunt hraniti de toate femelele (inclusive de cele dominate negestante, dar a caror glanda
mamara incepe sa functioneze) – K.Lorenz

Nu au fost constatate diferente in ceea ce priveste statusul hormonal intre catelele

gestante si cele cu lactatie de pseudogestatie.

Progesteron crescut (lipsa luteolizei) <-> estrogen scazuti -> dezvoltarea glandei mamare ->
progesterone scazut(60 zile post-estrus) -> prolactina crescuta -> declansarea si mentinerea
gestatiei, comportament matern.

La pisica:

- Pseudogestatia este tot sub dependenta progesteronica

- Ovulatia mai poate fi provocata si de alti stimuli in afara actului coital
- La pisicile ovulate necopulator se formeaza corp luteal care va inhiba eliberarea
de FSH si LH, pisicile neintrand in calduri(35-40 zile)
- Spre deosebire de catea, la pisicile pseudogestante faza luteala dureaza
humatate din durata normal a gestatiei, ceea ce va determina revenirea mai
rapida la stadiul fertile

Nu s-a putut pune in evidenta nici o predispozitie legata de rasa sau varsta. Gestatia
nu reduce frecventa aparitiei acestei psihoze la ciclurile urmatoare gestatiei.

SIMPTOMATOLOGIE

67
 - Apare intr-un interbal cuprins intre 5-12 saptamani dupa estrus(in functie de
individ)
- Crestere brusca a volumului abdominal, urmata de o scadere brusca a acestuia
- Femela este nervoasa, oboseste usor
- Prezinta comportament matern(Aduna si protejeaza jucarii, pantogi, sau adopta
puii altei female, chiar si din alta specie)

EXAMENUL APARATULUI GENITAL

- Nu prezinta semne clinice

- Poate aparea o scurgere vaginala gleroasa, putin abundenta, in momentul
scaderii abdomenului

GLANDA MAMARA

- Marita in volum( cele mai dezvoltate sunt mamelele ingvinale)

- Secretie lactate normala/ seroasa /vascoasa
- Frecvent – tendinta la lingere sau autosugere
- Pseudogestatia se poate complica cu piometrul
- Lactatia de pseudogestatie poate evolua concomitent cu piometrul
- Unii autori afirma ca lactatia de pseudogestatie nu se complica cu mastitele, dar
noi am intalnit mastite si tumori mamare consecutive lactatiei de pseudogestatie

EVOLUTIE

- Favorabila – catre vindecare: primele dispar modificarile comportamentale(8-10

zile), lactatia si marirea in volum a mamelei dispar in 30-60 zile

DIAGNOSTIC

- Usor de pus pe baza simptomatologiei

- Obligatoriu examen ginecologic pentru a diferentia pseudogestatia de gestatia
adevarata

PROGNOSTIC – favorabil

TRATAMENT

- Majoritatea femelelor sunt usor afectate si nu necesita tratament

- Vor fi tratate cele care manifesta simptome si modificari comportamentale
intense

OBIECTIVELE TERAPIEI

- Modificarea comportamentului

68
 - Inhibarea lactatiei
- Revenirea gl mamare la dimensiunile normale
a) Modificarea comportamentului – scoaterea femelei din mediul obisnuit prin:
executarea unor plimbari lungi si in locuri necunoscute pentru distragerea atentiei
b) Inhibarea lactatiei si revenirea gl mamare la dimensiuni normale – se realizeaza prin
urmatoarele tipuri de terapie: igienico-dietetica(post negru, mai putina apa),
locala(antiflogistice locale), diuretica, hormonala(carbegolina).
1. Tratamentul igienico-dietetica – permite reducerea lactatiei, se aplica la female
cu lactatie intense: dieta complete 24h, dieta hidrica 48h, in urmatoarele 10 zile
se va reduce la jumatate aportul de proteina, ratia va contine foarte multe
vegetale.
2. Tratamentul local – determina reducerea hipertrofiei mamare si a congestiei
tesutului mamar; aplicarea: compreselor reci + unguent camforat 5-10%(aplicat
de 2-3 ori/zi), stopcanilact crema(camphor, antipirina, parahidroxibenzoat de
metil) de 2 ori/zi,lactofug crema(phenazone) de 2 ori/zi, mastoprofen si
progestogel(nu se recomanda !!, progesteronul este factor mamotrop !!)
3. Tratamentul diuretic – furosemide – 2-4mg/kg/zi timp de 5 zile
4. Tratamentul hormonal
- Consta in administrarea steroizilor sexuali – nu se mai practica !!, inhibitorilor de
prolaxtina
- Steroizii sexuali (estrogenic, progesteron, androgeni) in doze mari au actiune
inhibitoare asupra axului hipotalamo-hipofizar, inhiband si lactatia
- Datorita efectelor secundare negative trebuie utlizate cu mari precautii si numai
dupa o prealabila analiza risc-beneficiu

Inhibitorii de prolactina

a. Bromocriptina: inhiba secretia hipofizara de PRL pe cai dopaminergice, nu

poseda proprietati vasoconstrictoare sau uterotonice (dezavantaj – emetizanta si
pot fi tratate doar catele de talie mare)
- Doze: 20-30mcg/kg/zi timp de 14 zile – induce oprirea secretiei lactate si
disparatia modificarilor comportamentale in 4-5 zile, tratamentul se continua
pana la 14 zile pentru prevenirea efectului rebound, urmat de reaparitia secretiei
lactate.
- Prezinta puternic efect emetizant care poate disparea dupa 2-3 zile de
tratament, iar daca este necesar se pot administra antiemetice(metoclopramide)
- Deoarece volumul glandei mamare nu regreseaza in acelasi timp cu disparitia
secretiei lactate se recomanda si aplicarea terapiei locale.
b. Metergolina
- Are o puternica si rapida actiune antiprolactinica(antiserotoninic)
- Doze catea 0,2mg/kg/zi impartita in mai multe prize

69
 - Efecte secundare: voma, diaree, stari de excitatie – mult mai slabe decat la
bromocriptina
c. Cabergolina
- Efecte secundare mult mai putin evidente – produsul de elective(galastop)

Alte medicamente: lactafug comprimate(Phenazone), administrat numai la catea –

4-6 comprimate/zi, 5-6 zile

B. PLACENTOFAGIA
- Consumarea placentei
- Fenomen normal la carnivore, pathologic la celelalte specii(scroafa, vaca, iapa)
- Prevalenta placentofagiei este mai mare la scroafa si mai mica la vaca si iapa

SIMPTOMATOLOGIE

Vaca, iapa:

- Placenta nu poate fi deglutita decat partial si poate bloca caile respiratorii,

producand moartea femelei prin asfixie
- Simptome digestive – dupa cateva zile de la ingestie, intrucat cele doua specii nu
poseda echipament enzymatic pentru digestia proteinelor de origine animal:
inapetenta, meteorizatie, diaree, colica surda(iapa), dupa 6-8 zile in fecale pot fi
observate resturi de invelitori fetale nedigerate
- Semne generale: hipertermie, tahicardie, tahipnee

Scroafa: nu apar tulburari digestive deoarece este o specie omnivore si poseda

echipament enzymatic pentru digestia tesuturilor animale

- Predispune la fetofagie

DIAGNOSTIC

- Dificil de pus daca parturitia nu a fost supravegheata

TRATAMENT

- Obiectiv: stimularea digestiei: pepsine+acid clorhidric per os, purgative uleioase

– accelerarea eliminarii resturilor de placenta nedigerata

PROFILAXIE

- Supravegherea parturitiei si indepartarea anexelor fetale

70
 C. FETOFAGIA

Psihoza grava, constand in ingerarea fetusilor de catre propria mama. Intalnita mai
frecvent la scroafele primipare, pisica, iepuroaica, hamster.

ETIOLOGIE

Importanta mare au factorii de intretinere

- Alimentatia cu carne cruda in partea a doua a gestatiei

- Iritarea mamei prin coltii purceilor si ghearelor puilor, in timpul suptului ->
femela se apara muscandu-si puii -> se trezeste apetitul pentru carne cruda ->
consuma puii(pisici si iepuroaice)
- Se manifesta si la fatarile urmatoare

TRATAMENT

- Supravegherea parturitiei si a primelor supturi ( in principal la primipare)

- Taierea coltilor si a ghearelor la pui
- Tratarea plagilor mamare
- Calmarea femelei – tranchilizante, bromuri
- Indepartarea puilor si hranirea la doica sau artificial
- Femelele care manifesta fetofagie se scot de la reproductive

71