UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE PROTECȚIA MEDIULUI

AN UNIVERSITAR 2020/2021

PROIECT: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCĂ

PROFESOR COORDONATOR: ȘEF LUCR. DR. ING. EUGEN JUDE

STUDENT: TEGZEȘ RAMONA IOANA

SPECIALIZAREA: I.M.S.M.
ANUL: II

ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCĂ

1
1.1. INTRODUCERE.

Ergonomia este un domeniu de activitate tehnico-științific din cadrul psihologiei muncii, care prin
colaborarea dintre psihologi, fiziologi și tehnicieni studiază și realizează o astfel de organizare a
sistemului "om - mașină - mediu" în așa fel, încât munca să fie efectuată cu costuri biologice
minime și maximă eficiență. Ergonomia se ocupă de studierea particularităților antropometrice,
fiziologice, psihologice și de capacitatea omului care lucrează. Având datele antropometrice ale
corpului uman s-au stabilit dimensiunile și forma locului de muncă și ale mijloacelor de lucru.
Cunoscând datele fiziologice se poate determina capacitatea de lucru a celui care lucrează.

Principalele scopuri urmărite de ergonomie sunt:

 Adaptarea muncii la capacitatea de performanță a lucrătorului, cu scopul de a evita cerințele

prea mari sau prea mici;
 Proiectarea mașinilor și uneltelor etc. pentru ca acestea să fie ușor de manevrat, iar utilizarea lor
lipsită de accidente;
 Dimensionarea locurilor de muncă în conformitate cu mărimea corpului, permițând o poziție
naturala;

1.2. Analiza ergonomică a locului de muncă.

Prin loc de muncă se înţelege suprafaţa sau spaţiul în care muncitorul sau o echipă de
muncitori acţionează cu ajutorul uneltelor de muncă asupra obiectelor muncii în vederea extragerii
sau transformării lor potrivit scopului urmărit .

Pentru a asigura eficienţa sistemului “om-masina-mediu” şi a micşora posibilităţiile de

eroare, în condiţiile reducerii solicităriilor, concomitant cu creşterea satisfacţiei în muncă este
necesar, atât pentru proiectant cât şi pentru organizatorii şi pentru conducătorii proceselor de
muncă, să se foloseacă metode adecvate, care să se bazeze pe cunoaşterea posibilităţiilor şi a
cerinţelor omului în procesul muncii. În aceste condiţii analiza, proiectarea şi reproiectarea
ergonomică a locului de muncă este de mare utilitate.

2
Procedeul are ca punct de plecare analiza condiţiilor de muncă existente sau proiectate pentru a se
realiza în diferite variante şi pentru fiecare loc de muncă în funcţie de factorii de evaluare şi de
criteriile de influenţă.

Factori Criterii

Concepția locului de Înălțime - distanță

muncă
Alimentare – evacuare

Aglomerare – accesabilitate

Comenzi - semnale

Factorul de securitate A Securitatea muncii

Ambianța B Ambianța termică

fizică
Ambianța sonoră

Iluminatul artificial

Vibrații

Igiena atmosferică

Aspectul postului

Sarcina C Poziția principală

fizică
Poziția defavorabilă

Efortul de muncă

Poziția de muncă

Efortul de manipulare

Poziția în timpul manipulării

Sarcina D Operațiuni mentale

nervoasă
Nivel de educație

3
 Autonomie E Individual

De grup

Relații de F Independente de muncă

muncă
Dependente de muncă

Repetivitate G De ciclu

Conținutul H Potențial
muncii
Responsabilitate

Interes față de muncă

Tabelul 1. Factori şi criterii de evaluare ergonomică a locului de muncă

Astăzi este tot mai mult susţinut conceptul de organizare ergonomică a muncii pe fiecare loc
de muncă, organizarea ce asigură o muncă continuă şi cu înaltă productivitate, uşurând în acelaşi
timp eforturile fizice şi psihice. În al doilea rând, este necesară asigurarea unor condiţii de muncă
ergonomice în care munca să se desfăţoare cu un consum de energie cât mai mic şi fără pericol de
îmbolnăvire sau de accidente.

De asemenea, există şi reguli care se referă la amenajarea locului de muncă. În acest sens,
principiul asigurării unui loc stabil pentru materiale şi pentru obiectele muncii impune respectarea
următoarelor reguli:

- totalitatea obiectelor muncii şi materialele utilizate de executant, precum şi produsele finite

(documente prelucrate în cazul birourilor), trebuie să aibă un loc bine definit şi stabilit;

- obiectele muncii şi materialele trebuie aşezate cât mai aproape de executant;

- aşezarea materialelor în ordinea utilizării lor în timpul lucrului şi în funcţie de frecveţa utilizării
lor.

4
 1.3. Proiectarea ergonomică a locurilor de muncă.

Proiectarea ergonomică a locului de muncă se consideră raţională atunci când se asigură,

pentru executanţi, condiţiile necesare pentru o muncă de înaltă productivitate cu cele mai reduse
consumuri de muncă şi de efort, fără mişcări inutile sau incomode.

In vederea adaptarii factorului uman la activitatea sa in proiectarea ergonomica a locului de

munca se va tine seama de dimensiunile antropometrice, dimensiuni care variaza de la individ la
individ in functie de sex, zona geografica, regimul de viata, practicarea unor sporturi. In ce priveste
corpul omenesc in proiectarea locurilor de munca este necesar de asigurat: pozitia comoda a
capului, stabilirea pozitiei corecte de munca, inaltimea de lucru.

Astăzi este tot mai mult susţinut conceptul de organizare ergonomică a muncii pe fiecare loc
de muncă, organizarea ce asigură o muncă continuă şi cu înaltă productivitate, uşurând în acelaşi
timp eforturile fizice şi psihice. În al doilea rând, este necesară asigurarea unor condiţii de muncă
ergonomice în care munca să se desfăţoare cu un consum de energie cât mai mic şi fără pericol de
îmbolnăvire sau de accidente.

Folosirea simultană şi permanentă a acestor două căi este o condiţie esenţială a

organizării ergonomice a locului de muncă. De asemenea, există şi regulile care se referă la
amenajarea locului de muncă. În acest sens, principiul asigurării unui loc stabil pentru materiale şi
pentru obiectele muncii impune respectarea următoarelor reguli:

Ø totalitatea obiectelor muncii şi materialele utilizate de executant, precum şi produsele finite

(documente prelucrate în cazul birourilor), trebuie să aibă un loc bine definit şi stabilit;

Ø obiectele muncii şi materialele trebuie aşezate cât mai aproape de executant;

1.4. Proiectarea ergonomica a spatiului de lucru.

Mobilierul unui birou modern dotat cu aparatură electronică (computere, terminale,

imprimante, echipamente de lucru) trebuie să fie proiectat astfel încât să satisfacă toate necesităţile
personalului care lucrează cu aceste echipamente. De asemenea, este necesar să existe cabluri
suficient de lungi care să fie aşezate astfel încât să fie cât mai puţin vizibile. Cablurile pot fi
încorporate în birouri astfel încât computerele, telefoanele sau sursele de lumină să poată fi
poziţionate în locuri corespunzătoare, în felul acesta riscul de accidentare scade şi se creează un
spatiu optim si sigur de lucru si economii importante de cablu.
5
În opinia multor specialişti, cea mai importantă piesă de mobilier în birouri este scaunul.

Proiectarea ergonomica a biroului.

Ca si echipamente , pentru a desfasura munca avem nevoie de scaune, mese cu suport

pentru picioare, PC. Pe langa asta avem nevoie ca spatiul se lucru sa fie foarte bine iluminat ,
preferabil sa avem cat mai multe ferestre prin care sa patrunda lumina naturala si becuri cu
iluminare calda pentru seara . Mai trebuie sa avem si o aerisire foarte buna.

Scaunul.

Deşi pentru mulţi poate să pară o problemă lipsită de importanţă, chiar hilară, alegerea
scaunului pentru locul de muncă a devenit în ultimul timp un subiect mult discutat şi studiat de
specialiştii în ergonomie.

Ajustabilitatea este cea mai importantă trăsătură de calitate a scaunelor de birou. Pentru
alegerea scaunului perfect este necesară consultarea unor standarde realizate de firme specializate.

Alegeti un scaun care accepta curbele coloanei vertebrale. Se regleaza inaltimea scaunului
astfel incat picioarele sa se odihneasca direct pe podea sau pe suportul pentru picioare, iar coapsele
sa fie paralele cu podeaua. Reglati cotierele astfel incat bratele sa stea usor, cu umerii relaxati.
Cotierele nu trebuie sa impiedice apropierea scaunului de birou, atat cat doreste operatorul.

Obiectele importante.

Tineti obiectele importante, cum ar fi telefonul, sursa de alimentare si restul echipamentelor

des folosite la indemana, pentru a minimiza miscarile repetate si obositoare. Ridicati-va pentru a
ajunge la ceva la care nu se poate ajunge confortabil din pozitia stand. Nu supraincarcati biroul cu
obiecte inutile, planul de lucru nu este depozit sau arhiva!

Tastatura si mouse-ul.

Mouse-ul se pune la indemana si pe aceeasi suprafata cu tastatura. In timp ce tastati sau

folositi mouse-ul, pastrati incheieturile drepte, mainile aproape de corp si unghiul brat-antebrat sa
fie mai mare de 90 grade. Utilizati comenzile rapide de la tastatura pentru a reduce utilizarea
mouse-ului. Daca este posibil, reglati sensibilitatea mouse-ului, astfel incat sa-l puteti utiliza cu o

6
atingere usoara. Alternati mana utilizata pentru a opera mouse-ul prin mutarea mouse-ului in
cealalta parte a tastaturii.

Telefonul.

Daca vorbiti in mod frecvent la telefon si tastati sau scrieti in acelasi timp, pune-ti telefonul
pe difuzor sau folositi un set de casti, in loc sa tineti telefonul intre cap si gat.

Suport pentru picioare.

In cazul in care scaunul este prea inalt pentru a va odihni picioarele pe podea sau inaltimea
biroului dumneavoastra necesita sa va ridicati inaltimea scaunului, folositi un suport pentru
picioare. In cazul in care un suport pentru picioare nu este disponibil, incercati sa utilizati un scaun
mic sau un teanc de carti solide.

Biroul.

Sub birou, asigurati-va ca exista spatiu suficient pentru genunchi, coapse si picioare. In
cazul in care biroul este prea jos si nu poate fi reglat, puneti panouri solide sau blocuri sub
picioarele biroului. In cazul in care biroul este prea inalt si nu poate fi reglat, ridicati scaunul.
Utilizati un suport pentru picioare pentru a sprijini picioarele, daca este necesar. Nu depozitati
obiecte sub birou.

Monitorul.

Monitorul se va aseza direct in fata dvs., la o lungime de brat. Partea de sus a ecranului ar
trebui sa fie la sau putin sub nivelul ochilor. Monitorul trebuie sa fie in mod evident in spatele
tastaturii. Daca purtati lentile bifocale, coborati monitorul cu 2- 5 cm pentru o vizualizare mai
confortabila. Amplasati monitorul astfel incat cea mai stralucitoare sursa de lumina sa fie in lateral.

Inaltimea planului de lucru.

Înălţimea de lucru condiţionează poziţia corectă de muncă şi se referă la poziţia planului de

lucru, locul unde se desfăşoară activităţile de muncă, faţă de sol. Înălţimea de lucru la masa de
birou trebuie să fie corect adaptată la dimensiunile antropometrice ale fiecărui operator uman,
postul de lucru, ca ansamblu scaun – masă, putând fii complet adaptat ergonomic.
7
 1.5. Proiectarea si imbunatatirea factorilor de ambienta fizica.

În birouri proiectarea factorilor de ambianta trebuie sa aiba în vedere: caracteristicile

generale ale muncii, continutul specific al muncii, solicitarile impuse în procesul muncii, factorii
psiho-sociali. De asemenea, importante sunt si posibilitatile materiale, tehnico-economice ale
acestor structuri.

Principalii factori de ambianta fizica sunt:

- iluminatul

- microclimatul (temperatura, umiditatea, viteza aerului, puritatea aerului)

-zgomotul

1. Iluminatul .

Este unul dintre factorii care exercita o influenta importanta asupra productivitatii
angajatilor si asupra gradului lor de oboseala. O iluminare defectuoasa poate cauza disconfort vizual
si o pozitie nenaturala a corpului, fiind deci o piedica în calea performantei.

Cercetarile arata ca 80% pâna la 85% din cantitatea de informatie pe care o asimilam
parvine pe cale vizuala, de aceea confortul vizual este esential. Dar modul de iluminare nu afecteaza
numai confortul vizual ci si pe cel fizic.

Iluminatul la locul de munca poate fi împartit în 4 categorii:

Iluminarea ambientală – dată de o sursă de lumină montată în tavan.

Iluminarea cu ajutorul lămpilor de birou – oferă adaptabilitate pentru nevoile individuale ale
angajaților.

Iluminarea direcţionată – care este folosită pentru iluminatul anumitor obiecte sau pentru
creşterea nivelului de intensitate.

Iluminarea naturală provine prin geamuri, uşi sau pereţi de sticlă.

8
 Sursele de lumina sa fie pozitionate astfel incat sa evite stralucirea si solicitarea vizuala, iar
reflexia sa fie minima.

2. Instalaţii electrice pentru prize.

În zona de birouri sunt prevăzute prize simple sau duble cu contact de protecție montate
îngropat.

Toate prizele vor fi cu contact de protecţie, iar circuitele care alimentează aceste prize au
fost prevăzute cu dispozitive de protecţie diferenţiale de înaltă sensibilitate.

Se va evita amplasarea circuitelor de prize pe suprafețe calde

Criterii de formare a circuitelor de priză:

- puterea maximă pe un circuit de priză este de aproximativ 2000W;

- numărul de prize pe circuit este de 8 prize;

- nu se vor monta prize în băi și pe pereţi exteriori;

3. Zgomotul.

Nivelul general al zgomotelor trebuie sa se înscrie în limite corespunzatoare specificului

muncii de birou, al carui continut implica un anumit grad de solicitare psihica si nervoasa.

Intensitati mai mari decat limitele propuse ar cauza lipsa concentrarii si imposibilitatea
finalizarii proiectelor.

1.6. Stresul vizual indus la locul de munca.

Analizarea riscurilor asupra sănătății pe care le implică folosirea necorespunzătoare a

echipamentelor, cu scopul de a putea înțelege și a putea preveni problemele de sănătate și a oferi un
confort sporit.

9
 Stresul vizual este deseori diagnosticat greşit drept o tulburare comportamentală. Asta
pentru că simptomul cel mai des întâlnit este lipsa concentrării. Utilizarea indelungata a
calculatorului poate duce la oboseala ochilor si la aparitia stresului vizual.

1. Simptomele stresului vizual.

Unele dintre simptomele stresului vizual pot fi:

 Ochi obosiţi
 Senzaţia de arsură sau lăcrimare a ochilor
 Vedere dublă sau neclară
 Dureri de cap, în special în partea frontală
 Greaţă sau ameţeală după mai multe ore de muncă
 Incapacitatea de concentrare sau vedere neclară după terminarea lucrului

Pentru a evita oboseala cat si stresul acumulat in timpul orelor de munca este recomandat a
se lua pauze scurte la anumite intervale de timp respectarea meselor principale sau a gustarilor
dintre mese. Proiectele importante sau mai dificile de recomandat este de a le rezolva in primele ore
ale zilei atunci cand corpul este mult mai relaxat si mai concentrati pe locul de munca.

2. Factorii care influențează stresul vizual.

Mediul de lucru cu computerul este determinat de o serie de factori fizici cum ar fi:

Ø iluminatul;

Ø poziţia utilizatorului;

Ø zgomotul;

Ø calitatea aerului;

Pe lângă aceştia există şi aspecte adiacente ale activităţii care pot contribui la stresul vizual:

Ø specificul muncii desfăşurate;

Ø planificarea şi organizarea acesteia;

10
 Ø profilul fiziologice şi psihologic al utilizatorului;

Ø eficienţa vizuală a operatorului;

Ø caracteristicile staţiei de lucru.

Afecţiunile vizuale ale lucrătorilor pot fi depistate şi tratate în urma examenelor

oftalmologice.

Pe lângă grija pentru întreţinerea ochiului, de mare importanţă în asigurarea condiţiilor

optime de lucru ale operatorilor este îmbunătăţirea aspectului ergonomic.

3. Măsuri pentru prevenirea stresului vizual.

Monitorul şi poziţia nenaturală a ochilor.

Utilizarea unui calculator nu se aseamănă deloc cu actul tradiţional al cititului. Există

o mare diferenţă între a privi o foaie albă de hârtie acoperită cu litere negre, care reflectă lumina, şi
a privi un ecran (de obicei negru), care este autoluminat şi care este acoperit cu numeroase caractere
colorate.

Există o mare diferenţă între poziţia naturală a ochilor atunci când citim şi poziţia
nefirească a ochilor atunci când privim ecranul unui calculator. Poziţia drept-înainte a operatorilor
pe calculator este nenaturală şi diferă mult de poziţia convenţională, adoptată în timpul cititului.
Muşchii globului ocular “se luptă” pentru a realiza acel echlibru necesar pentru a fixa şi a reţine
imaginea.

1.7. Protectia mucii.

Accidentele de muncă pot fi definite ca fiind vătămări corporale ale organismului, precum şi
intoxicaţia acută profesională, care se produc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin o zi,
invaliditate sau deces.

Cauzele producerii accidentelor de muncă pot fi de natură tehnică sau organizatorică, ele pot
proveni fie din condiţiile de muncă fie datorate angajatului.

11
 Măsuri de protecție a muncii în birou.

Menţinerea condiţiilor sănătoase şi sigure de muncă în birouri impune angajaţilor

respectarea următoarele cerinţe:

- să păstreze ordinea în aria de lucru;

- să recunoască şi să anunţe orice potenţial pericol;

- să raporteze şi să înregistreze accidentele corect, complet şi clar, în concordanţă cu procedurile

stabilite;

- să urmeze instrucţiunile de folosire pentru echipamentele şi pentru accesoriile din birou.

Angajatorul este obligat sa intocmeasca lista interna de dotare cu echipament individual de protectie
adecvat executarii sarcinilor de munca in conditii de securitate.

Inainte de alegerea unui echipament individual de protectie, angajatorul trebuie sa evalueze in ce

masura, echipamentul individual de protectie pe care intentioneaza sa-l utilizeze raspunde
cerintelor.

12
 CUPRINS

1.1. INTRODUCERE………………………………………………………………………………………….2

1.2. Analiza ergonomică a locului de muncă………………………..………………………….…….………..2

1.3. Proiectarea ergonomică a locurilor de muncă. ………………………...………………………………....5

1.4. Proiectarea ergonomica a spatiului de lucru …………………….………………………………………..5

1.5. Proiectarea si imbunatatirea factorilor de ambienta fizica …………………………………...…………...8

1.6. Stresul vizual indus la locul de munca ……………………………………...….…...………………….....9

1.7. Protectia mucii ………………………………………………………………………...………………...11

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………………..….14

13
 BIBLIOGRAFIE

1. Bigelow L., Irvin E., Culyer A., Mahood Q.: „The effectiveness of occupational health and safety
management system interventions: A systematic review”, Safety Science, nr. 45, pp. 329–353, 2007;
2. Bluff E., Gunningham N.: „Principle, Process, Performance or What? New Approaches to OHS
Standards Setting”, New approaches to OHS standards setting, National Research Centre for OHS
Regulation, WP9, Canberra, 2003;
3. Chen J. K. C., Zorigt D.: „Managing occupational health and safety in the mining industry”, Journal
of Business Research, 66, pp. 2321–2331, 2013;
4. Cioca L. I., Moraru R. I., Băbuţ G. B., Ungureanu N. S.: „Integrating risk analysis with safety
dyagnostic in complex industrial systems: Modeling hazard”, ACTA Universitatis Cibiniensis -
Technical Series, Volume LXVI, Issue 1, pp. 17–22, 2015;
5. Cioca L. I., Moraru R. I., Băbuţ G. B.: „Occupational Risk Assessment: A Framework for
Understanding and Practical Guiding the Process in Romania”, Proceedings of the International
Conference on Risk management, assessment and mitigation (RIMA '10), Bucureşti, 20-22 aprilie
2010, ISSN: 1790-2769, ISBN: 978-960-474-182-3, pp. 56-61, 2010;
6. Cioca L. I., Moraru R.I.: „The importance of occupational health and safety in the framework of
corporate social responsability, Management of Sustainable Development Journal, “Lucian Blaga”
University, Publishing House, Sibiu, Romania, Vol. 2, No. 2, pp. 71-77, revistă cotată B+, ISSN
2066-9380, 2010;

14