TEMA 15 – REGLEMENTAREA ȘI ACTIVITATEA MINISTERULUI JUSTIȚIEI, CURȚII

CONSTITUȚIONALE ȘI A OFICIULUI AVOCATULUI POPORULUI.

1. Curtea Constituţională, sarcinile şi atribuţiile ei.
Constituția art. 135+ art.4 din Legea 317/1994
Articolul 135. Atribuţiile
(1) Curtea Constituţională:
            a) exercită, la sesizare, controlul constituţionalităţii legilor şi hotărîrilor Parlamentului, a
decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor şi ordonanţelor Guvernului, precum şi a
tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;
            b) interpretează Constituţia;
            c) se pronunţă asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
            d) confirmă rezultatele referendumurilor republicane;
            e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova;
           f) constată circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului, demiterea Preşedintelui
Republicii Moldova sau interimatul funcţiei de Preşedinte, precum şi imposibilitatea Preşedintelui
Republicii Moldova de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 60 de zile;
            g) rezolvă cazurile excepţionale de neconstituţionalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea
Supremă de Justiţie;
            h) hotărăşte asupra chestiunilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid.
            (2) Curtea Constituţională îşi desfăşoară activitatea din iniţiativa subiecţilor prevăzuţi de Legea cu
privire la Curtea Constituţională.
2. Modul de formare a Curţii Constituţionale şi componenţa – a se vedea art. 136 din Constituție +
art.5,6 din Legea 317/1994
Articolul 136. Structura
 (1) Curtea Constituţională se compune din 6 judecători, numiţi pentru un mandat de 6 ani.
(2) Doi judecători sînt numiţi de Parlament, doi de Guvern şi doi de Consiliul Superior al Magistraturii.
(3) Judecătorii Curții Constituţionale aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia.
Articolul 6. Structura
(3) Pe lîngă Curte Constituţională se formează Secretariatul, care are sarcina de asigurare a activităţii
Curţii.
(4) Pe lîngă Curtea Constituţională poate funcţiona un Consiliu ştiinţific consultativ.
Articolul 5. Durata mandatului
(1) Durata mandatului Curţii Constituţionale nu este limitată.
(2) Judecătorul Curţii Constituţionale poate deţine această funcţie pe durata a două mandate.
3. Statutul de judecător al Curţii Constituţionale – a se vedea art.138, 139 din Constituție +
art.11,12,18-22 din Legea 317/1994
Articolul 138.Condiţiile pentru numire
            Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă o pregătire juridică superioară, o înaltă
competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 15 ani în activitatea juridică, în învăţămîntul juridic sau
în activitatea ştiinţifică.
Articolul 139.Incompatibilităţi
            Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau
privată retribuită, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice.
Articolul 11. Numirea
(1) Judecător al Curţii Constituţionale poate fi persoana care deţine cetăţenia Republicii Moldova,
are domiciliul în ţară, are pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel
puţin 15 ani în activitatea juridică, în învăţămîntul juridic superior sau în activitatea ştiinţifică.
(2) Limita de vîrstă pentru numire în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este de 70 de ani.
(3) Numirea se poate face numai cu acordul prealabil, exprimat în scris, al candidatului. În cazul în
care candidatul ocupă o funcţie incompatibilă cu aceea de judecător al Curţii Constituţionale sau este
membru al unui partid sau al unei alte organizaţii politice, acordul trebuie să cuprindă angajamentul
1
candidatului de a demisiona, la data depunerii jurămîntului, din funcţia pe care o ocupă şi de a-şi
suspenda activitatea în partid sau în altă organizaţie politică.
(4) Nu poate fi numită în funcția de judecător al Curții Constituționale persoana în privința căreia
există interdicția de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de
constatare al Autorității Naționale de Integritate.
Articolul 12. Jurămîntul
(1) La intrarea în exercitarea funcţiei, judecătorul Curţii Constituţionale depune în faţa Parlamentului,
Preşedintelui Republicii Moldova şi Consiliului Superior al Magistratului următorul jurămînt:
"Jur să îndeplinesc cinstit şi conştiincios obligaţiile de judecător al Curţii Constituţionale, să apăr
orînduirea constituţională a Republicii Moldova, să mă supun în exercitarea funcţiei numai şi numai
Constituţiei".
(11) În cazul imposibilității de a depune jurămîntul în condițiile alin.(1), judecătorul Curții Constituționale
va depune jurămîntul în fața plenului Curții Constituționale.
(2) Judecătorul  îşi exercită funcţia de la data depunerii jurămîntului.
Articolul 18. Vacanţa funcţiei
(1) Mandatul de judecător al Curţii Constituţionale încetează şi se declară vacanţa funcţiei în caz de:
a) expirare a mandatului;
b) demisie;
c) ridicare a mandatului;
d) deces.
(2) Încetarea mandatului şi vacanţa funcţiei în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b), d) se declară prin
dispoziţie a Preşedintelui Curţii Constituţionale, iar în cazul prevăzut la lit. c) de către Curtea
Constituţională.
Articolul 19. Ridicarea mandatului
(1)Mandatul judecătorului Curţii   încetează prin ridicarea imunităţii judecătorului în caz de:
a) imposibilitate a exercitării funcţiei de judecător din motive de sănătate timp îndelungat şi neîntrerupt
(mai mult de 4 luni);
b) încălcare a jurămîntului şi a obligaţiilor funcţiei;
c) condamnare de către instanţa judecătorească pentru săvîrşirea unei infracţiuni;
d) incompatibilitate, stabilită prin act de constatare rămas definitiv;
e) stabilire, prin actul de constatare rămas definitiv, a încheierii directe sau prin intermediul unei persoane
terțe a unui act juridic, luării sau participării la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese
real în conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese;
f) nedepunere a declarației de avere și interese personale sau refuz de a o depune.
g) dispunere de către instanța  judecătorească, prin hotărîre irevocabilă, a confiscării averii nejustificate.
(2) Asupra ridicării imunităţii judecătorului şi încetării exercitării funcţiei în cazurile prevăzute în
alin. (1) decide Curtea Constituţională.
(3) Controlul asupra semnalelor de încălcare a jurămîntului sau a obligaţiunilor funcţionale de către
judecători se efectuează de un complet din 2 judecători, numiţi prin dispoziţie a Preşedintelui Curţii
Constituţionale.
Articolul 20. Completarea vacanţei
(1) În cazul încetării mandatului judecătorului conform art.18, Preşedintele Curţii sesizează
autoritatea competentă în termen de cel mult 3 zile de la data declarării vacanţei funcţiei, solicitîndu-i să
numească un nou judecător.
(2) Autoritatea competentă numeşte judecătorul în termen de 15 zile de la data sesizării
Preşedintelui Curţii Constituţionale.
Articolul 21. Gradul de calificare, salariul, indemnizaţiile, pensiile
(1) Judecătorii Curţii Constituţionale, specialişti cu o pregătire juridică superioară şi o înaltă
competenţă profesională, beneficiază, pe viaţă, din momentul desemnării în această funcţie, de gradul
superior de calificare a judecătorilor.
Articolul 22. Garanţiile de executare a mandatului

2
 (1) Pe perioada de executare a mandatului de judecător al Curţii Constituţionale contractul de muncă
la serviciul anterior se suspendă.
(2) După expirarea mandatului, judecătorului Curţii Constituţionale i se rezervă funcţia anterioară,
iar dacă ea este lichidată i se oferă o funcţie echivalentă la aceeaşi unitate sau la alta.
(3) Cu persoana care urmează să exercite funcţia anterioară a judecătorului se încheie un contract de
muncă pe un termen anumit, care se reziliază la revenirea judecătorului. Astfel se va proceda şi în
cazul  în care funcţia anterioară a judecătorului este ocupată prin alegere sau concurs.
(5) Judecătorul care la data exprimării mandatului a atins limita de vîrstă şi are vechimea în muncă
necesară pensionării este pensionat din funcţia de judecător, în condiţiile legii.
4. Judecătorii asistenței şi atribuţiile lor. - a se vedea art.35 din Legea 317/1994
Articolul 35. Judecătorii-asistenţi
(1) Preşedintele şi judecătorii Curţii Constituţionale sînt asistaţi în activitatea lor de 6 judecători-asistenţi.
(2) Judecătorii-asistenţi trebuie să deţină cetăţenia Republicii Moldova, să aibă domiciliul în ţară,
pregătire juridică superioară şi o vechime de cel puţin 10 ani în activitatea juridică sau în învăţămîntul
juridic superior. Ei sînt angajaţi în funcţie, prin concurs, pe termenul de pînă la atingerea plafonului de
vîrstă de 65 de ani. Comisia de examinare se numeşte de Preşedintele Curţii Constituţionale, din 3
judecători, şeful Secretariatului şi alţi funcţionari ai Curţii.
(3) Judecătorii-asistenţi  sînt asimilaţi cu judecătorii Curţii de Apel şi au acelaşi statut ca
şi  judecătorii din alte instanţe judecătoreşti.
(6) Judecătorii-asistenţi beneficiază de imunitate. Lor li se aplică prevederile articolului 16.
 (7) Nu poate fi numită în funcția de judecător-asistent al Curții Constituționale persoana în privința
căreia există interdicția de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de
constatare al Autorității Naționale de Integritate.
5. Temeiurile şi subiecţii cu drept de sesizare. Actele Curţii Constituţionale şi acţiunea hotărârilor
– a se vedea art.24-33 din Legea 317/1994
Articolul 24. Sesizarea Curţii Constiţionale
(1) Curtea Constituţională exercită jurisdicţia la sesizarea făcută de subiecţii stabiliţi de prezenta lege, în
condiţiile Codului Jurisdicţiei Constituţionale.
(2) Sesizarea trebuie să fie motivată şi să corespundă cerinţelor prevăzute în Codul Jurisdicţiei
Constituţionale.
(3) Sesizarea  este semnată de şeful organului în al cărui nume  este făcută.
Articolul 25. Subiecţii cu drept de sesizare
Dreptul de sesizare îl au:
a) Preşedintele Republicii Moldova;
b) Guvernul;
c) ministrul justiţiei;
d) judecătorii/completurile de judecată din cadrul Curții Supreme de Justiție, al curților de apel și al
judecătoriilor;
d1) Consiliul Superior al Magistraturii;
f) Procurorul General;
g) deputatul în Parlament;
h) fracţiunea parlamentară;
i) Avocatul Poporului;
i1) Avocatul Poporului pentru drepturile copilului;
j) consiliile unităților administrativ-teritoriale de nivelul întîi sau al doilea, Adunarea Populară a
Găgăuziei (Gagauz-Yeri) – în cazurile de supunere controlului constituționalității legilor, regulamentelor
și hotărîrilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor, ordonanțelor și a
dispozițiilor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, care
nu corespund art. 109 și, respectiv, art. 111 din Constituția Republicii Moldova.
Articolul 251. Acţiunea actului sesizat

3
(1) Acţiunea actelor normative prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a), sesizate în modul corespunzător la
Curtea Constituţională, care afectează sau se referă la domeniile stabilite la alin.(2) din prezentul articol
poate fi suspendată pînă la soluţionarea în fond a cauzei cu emiterea unei decizii sau hotărîri definitive.
(2) Se poate dispune suspendarea acţiunii: 
1) actelor care afectează sau se referă la următoarele domenii: 
a) suveranitatea şi puterea de stat;
b) drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului;
c) democraţia şi pluralismul politic;
d) separaţia şi colaborarea puterilor;
e) principiile fundamentale privind proprietatea;
f) unitatea poporului şi dreptul de identitate;
g) securitatea economică sau financiară a statului;
2) actelor cu caracter individual emise de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova sau de Guvern,
care se referă la persoanele oficiale de stat exponente ale unui interes public şi/sau politic deosebit.
(3) Curtea Constituţională va examina cererea de suspendare a actului normativ contestat cel tîrziu în a
doua zi lucrătoare după înregistrarea sesizării.
(4) Decizia de suspendare a acţiunii actului contestat se adoptă de plenul Curţii Constituţionale cu votul a
cel puţin 3 judecători. În caz de imposibilitate a convocării plenului Curţii, decizia de suspendare se emite
printr-o dispoziţie a Preşedintelui Curţii Constituţionale, cu confirmarea ulterioară obligatorie de către
plenul Curţii Constituţionale. 
(5) Decizia de suspendare a actului normativ contestat intră în vigoare la data adoptării, urmînd a fi
publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(6) În cazul suspendării acţiunii actului normativ contestat, Curtea Constituţională va examina, în fond,
sesizarea într-un termen rezonabil.
Articolul 26. Actele Curţii Constituţionale
(1) Curtea Constituţională adoptă hotărîri, decizii şi emite avize.
(2) Hotărîrile şi avizele se adoptă în numele Republicii Moldova.
(3) După adoptare, actele Curţii Constituţionale se pronunţă în plen.
(4) Hotărîrile şi avizele Curţii Constituţionale se publică  în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova în decursul a 10 zile de la data adoptării.
(5) Actele Curţii Constituţionale nu sînt supuse nici unei căi de atac, sînt definitive şi intră în
vigoare la data adoptării. La decizia Curţii, unele acte intră în vigoare la data publicării sau la data
indicată în ele.
(6) Actele Curţii Constituţionale sînt semnate de Preşedintele Curţii sau de judecătorul care îl înlocuieşte.
(7) Hotărîrile Curţii Constituţionale produc efect numai pentru viitor.
Articolul 27. Votarea
(1) Actele Curţii se adoptă cu votul majorităţii judecătorilor.
(2) În cazul în care la adoptarea hotărîrii privind constituţionalitatea actului normativ sau a tratatului
internaţional se înregistrează paritate de voturi, actul normativ sau tratatul internaţional se prezumă
constituţional, iar cauza se sistează. În alte cazuri de paritate a voturilor se consideră că hotărîrea, decizia
sau avizul nu au fost adoptate, iar examinarea cauzei se sistează, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.4
alin.(1) lit.d), e), f) şi h), cînd examinarea cauzei se amînă.
(3) Votarea se face deschis. La decizia plenului Curţii Constituţionale, unele acte pot fi votate în
mod secret.
(4) Judecătorul nu este în drept să se eschiveze sau să se abţină de la votare.
(5) Opinia separată a judecătorului poate fi anexată, la cerere, la actul adoptat.
Articolul 28. Acţiunea actelor Curţii Constituţionale
(1) Actele Curţii Constituţionale sînt acte oficiale şi executorii, pe întreg teritoriul ţării, pentru toate
autorităţile publice şi pentru toate persoanele juridice şi fizice.
(2) Actele normative sau unele părţi ale acestora declarate neconstituţionale devin nule şi nu se
aplică din momentul adoptării hotărîrii respective a Curţii Constituţionale.

4
 (3) Consecinţele juridice ale actului normativ sau ale unor părţi ale acestuia declarate
neconstituţionale sînt înlăturate conform legislaţiei în vigoare.
Articolul 281. Obligaţia autorităţilor publice privind executarea actelor
                       Curţii Cosntituţionale
(1) Guvernul, în termen de cel mult 3 luni de la data publicării hotărîrii Curţii Constituţionale,
prezintă Parlamentului proiectul de lege cu privire la modificarea şi completarea sau abrogarea actului
normativ sau a unor părţi ale acestuia declarate neconstituţionale. Proiectul de lege respectiv va fi
examinat de Parlament în mod prioritar.
(4) Observaţiile (constatările) Curţii Constituţionale privind lacunele (omisiunile) reglementărilor
normative, datorate nerealizării unor prevederi constituţionale, indicate în adresă, urmează să fie
examinate de instanţa vizată, care în termen de cel mult 3 luni, va informa Curtea Constituţională despre
rezultatele examinării.

Articolul 282. Neexecutarea actelor Curţii Constituţionale

Neexecutarea, executarea necorespunzătoare, împiedicarea executării actelor Curţii Constituţionale
atrag după sine răspunderea prevăzută de legislaţia în vigoare.
Articolul 29. Publicitatea dezbaterilor
Şedinţele Curţii Constituţionale sînt  publice, dar Preşedintele poate dispune şedinţă secretă în cazul
în care publicitatea poate dăuna securităţii statului şi ordinii publice.
Articolul 30. Limba de procedură
(1) Procedura  şi lucrările de secretariat în Curtea Constituţională se efectuează în limba de stat.
Documentele prezentate într-o altă limbă se traduc în limba de stat şi se aduc la cunoştinţă publică.
(2) Participanţii  la şedinţă alolingvi pot să  vorbească, să dea explicaţii prin interpret.
Articolul 31. Limitele de competenţă
(1) Curtea Constituţională examinează numai chestiuni ce ţin de competenţa ei.
 (3) Curtea Constituţională examinează în exclusivitate probleme de drept.
Articolul 32. Termenul de soluţionare a sesizării
Curtea Constituţională  trebuie să soluţioneze sesizarea în termen de 6 luni de la data primirii
materialelor.
Articolul 33. Legislaţia privind procedura jurisdicţională
Procedura de jurisdicţie Constituţională este stabilită  în Codul Jurisdicţiei Constituţionale.

6. Structura Ministerului justiției;

5
7. Funcțiile Ministerului justiției în raport cu profesiile juridice – a se vedea temele precedente în
partea privind implicarea reprezentanților Ministerului Justiției în diferite comisii constituite în
cadrul organelor de autoadministrare a profesiilor juridice + atribuțiile Ministerului Jusitției în
eliberarea licențelor, atestatelor privind dreptul de exercitare a profesiilor juridice.
8. Apariția și dezvoltarea instituției ombudsman-ului (avocatului poporului) , Natura juridică a
avocatului poporului
Ombudsmanul este considerat în prezent simbolul unui stat democrat, esenţa a tot ceea ce guvernul ar
trebui să facă, adică, dezvoltarea bunăstării cetăţeanului, apărarea libertăţilor individuale şi supravegherea
birocraţiei administrative pentru ca aceasta să trateze echitabil pe toţi cetăţenii.” Gerald Caiden
Evoluţia institutului Ombudsmanului demonstrează că, deşi este o instituţie nouă, se manifestă printr-un
mare grad de adaptabilitate şi credibilitate, răspîndirea rapidă constituind semnul succesului acestei
instituţii, care se află în serviciul cetăţeanului.
Ombudsman, cuvînt de provenienţă suedeză, aplicat în limbajul universal, înseamnă autoritatea, persoana,
care pledează pentru altul. În sens juridic, Ombudsmanul este o persoană independentă, respectabilă,
împuternicită de Parlament sau Guvern pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
omului.
Prima instituţie constituită pentru a veghea respectarea legilor în administraţie este considerată instituţia
suedeză, prevăzută în Constituţia Suediei din 1809, sistemul suedez fiind considerat acel care a creat
Ombudsmanul parlamentar. E de menţionat că, caracteristic acestui sistem este ideea de mandatar, adică
de persoană care acţionează în baza unei împuterniciri, Ombudsmanul parlamentar suedez fiind un
mandatar al Riksdagului. Se evocă că instituţia ombudsmanului poate fi organizată la nivel naţional,
provincial ori local, sub două forme: Ombudsmanul cu competenţă generală, care primeşte orice plîngere
a cetăţenilor împotriva abuzurilor şi nedreptăţilor administraţiei şi, în rezultatul examinărilor, solicită

6
administraţiei repunerea acestora în drepturi; Ombudsmanul cu competenţă specială, care controlează
anumite servicii sau domenii.
Instituţia Ombudsmanului (mediatorului) s-a statuat după primul război mondial în multe state, avînd la
bază modelul suedez, consfinţit constituţional în anul 1809. Statele respective au introdus modelul suedez
în ordinea lor juridică, dar profund modificat, cu forme şi variante diverse privind denumirea,
componenţa, competenţa, durata mandatului etc. Drept exemplu servesc denumirile naţionale diferite:
Comisar Parlamentar în Marea Britanie, Apărător al Poporului în Spania, Mediator în Franţa, Protector al
Cetăţeanului în Canada, Delegat Parlamentar al Apărării în Germania, Comisar în Problemele
Administraţiei în Cipru, Apărător al Drepturilor Civile în Polonia, Ombudsman pentru Drepturile Omului
în Slovenia, Avocatul Poporului în România, Avocat parlamentar în Republica Moldova (Centrul pentru
Drepturile Omului din Moldova), din 2014- Avocat al Poporului, în alte state – mediator public, procuror
parlamentar etc. Printre caracteristicile de bază ale instituţiei Ombudsmanulul pot fi menţionate:
misiunea de supraveghere a activităţii administraţiei publice; sarcina de a inspecta, demasca, recomanda
şi a da publicităţii rezultatele investigaţiilor. Funcţiile exercitate de către instituţia Ombudsmanulul, în
baza misiunii sale, constau în: supravegherea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
omului şi a legalităţii, care implică şi funcţiile de cercetare şi control a administraţiei publice; mediere sau
sugerare a unor noi măsuri legale; sancţionare sau penalizare a autorităţilor, care provoacă prejudicii în
activitatea instituţiei.Ombudsmanul este o instituţie cu caracteristici speciale, deoarece, spre deosebire de
celelalte trei autorităţi publice clasice: legislativă, executivă şi judecătorească, nu are putere de decizie,
rolul reducîndu-se la element complementar celor trei autorităţi publice clasice, funcţia principală fiind
constatarea corectitudinii acţiunilor administraţiei.
9. Statutul avocatului poporului – a se vedea art.591 din Constituția RM + art. 2-14 din Legea
nr.52/2014
Articolul 591.Statutul și rolul Avocatului Poporului
(1) Avocatul Poporului asigură promovarea și protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(2) Poate fi numit Avocat al Poporului persoana care se bucură de o reputație ireproșabilă, are înaltă
competenţă profesională și activitate notorie în domeniul apărării şi promovării drepturilor omului.
(3) Avocatul Poporului este numit în funcție de către Parlament, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, în
baza unei proceduri transparente de selecție, prevăzută de lege, pentru un mandat de 7 ani, care nu poate
fi reînnoit. Pe durata mandatului, Avocatul Poporului este independent și imparțial. Acesta nu poate fi
supus niciunui mandat imperativ sau reprezentativ.
(4) Avocatul Poporului nu răspunde juridic pentru opiniile exprimate în legătură cu exercitarea
mandatului.(5) Avocatul Poporului nu poate îndeplini nicio altă funcție remunerată, cu excepția activității
didactice, științifice sau de creație. Avocatul Poporului nu are dreptul să desfăşoare activitate politică şi
nu poate fi membru al vreunui partid politic.
            (6) Imixtiunea în activitatea Avocatului Poporului, ignorarea intenţionată a sesizărilor şi a
recomandărilor acestuia, precum şi împiedicarea sub orice formă a activităţii lui atrag răspunderea
juridică în conformitate cu legea.
            (7) Avocatul Poporului poate fi revocat din funcţie cu votul a 2/3 din deputații aleși, cu
respectarea procedurii stabilite de lege, care să prevadă audierea prealabilă a acestuia.
 (8) Modul de organizare și funcționare a instituției Avocatului Poporului se stabilește prin lege organică.
Articolul 2. Principii de activitate 
(1) În activitatea sa, Avocatul Poporului se conduce de legi ale Republicii Moldova, precum şi de tratatele
internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(2) În activitatea sa, Avocatul Poporului se ghidează de principiile legalităţii, egalităţii, imparţialităţii,
transparenţei, echităţii sociale, democraţiei, umanismului şi se conduce  de conştiinţa sa.
Articolul 3. Garanţii de independenţă
(1) Instituţia Avocatul Poporului este autonomă şi independentă faţă de orice autoritate publică,
persoană juridică, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi faţă de orice
persoană cu funcţie de răspundere de toate nivelurile. 
7
 (2) Avocatul Poporului nu poate fi supus niciunui mandat imperativ sau reprezentativ. Nimeni nu îl
poate obliga pe Avocatul Poporului să se supună instrucţiunilor sau dispoziţiilor sale.
(3) Avocatul Poporului nu poate fi obligat să prezinte explicaţii sau declaraţii asupra cazurilor
examinate sau aflate în procedură de examinare, cu excepţia situaţiilor în care acestea sînt în folosul părţii
reprezentate ori conţin informaţii de interes public.
Articolul 4. Inviolabilitatea Avocatului Poporului 
(1) Avocatul Poporului şi adjuncţii săi nu pot fi persecutaţi sau traşi la răspundere juridică pentru opiniile
exprimate şi pentru acţiunile pe care le îndeplinesc, cu respectarea legii, pe durata exercitării mandatului. 
(2) Pe durata exercitării mandatului, Avocatul Poporului şi adjuncţii săi pot fi urmăriţi penal şi trimişi în
judecată pentru alte fapte decît cele prevăzute la alin. (1), dar Avocatul Poporului nu poate fi reţinut, fără
acordul prealabil al Parlamentului, iar adjuncţii – fără informarea prealabilă a Parlamentului.
(3) Avocatul Poporului şi adjuncţii arestaţi ori trimişi în judecata penală vor fi suspendaţi din funcţie de
drept pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti.
(4) Inviolabilitatea Avocatului Poporului şi a adjuncţilor săi se extinde asupra locuinţei şi localului de
serviciu ale acestora, asupra mijloacelor de transport şi de telecomunicaţie folosite, asupra
corespondenţei, documentelor şi averii personale.
Articolul 5. Mandatul Avocatului Poporului 
(1) Parlamentul numeşte doi Avocaţi ai Poporului autonomi unul faţă de celălalt, dintre care unul este
specializat în problemele de protecţie a drepturilor şi libertăţilor copilului.
(2) Avocatul Poporului este numit în funcţie pentru un mandat de 7 ani, care nu poate fi reînnoit.
Mandatul începe la data depunerii jurămîntului.
(3) Avocatul Poporului exercită funcţie de demnitate publică. 
(4) În cazul încetării înainte de termen a mandatului de Avocat al Poporului, în cel mult 3 luni se numeşte
un nou Avocat al Poporului.
(5) Avocatul Poporului se află în exerciţiul funcţiunii pînă la preluarea funcţiei de către succesorul său, cu
excepţia cazului de încetare a mandatului înainte de termen sau de revocare din funcţie.
Articolul 6. Condiţiile de eligibilitate(accedere in funcţie)
(1) Funcţia de Avocat al Poporului poate fi deţinută de persoana care corespunde următoarelor cerinţe:
a) este cetăţean al Republicii Moldova;
b) nu este supusă unei măsuri de ocrotire judiciare sub forma tutelei;
c) deţine diplomă de licenţă sau echivalentul acesteia;
d) are o vechime în muncă de cel puţin 10  ani şi o activitate notorie în domeniul apărării şi
promovării drepturilor omului;
e) se bucură de o reputaţie ireproşabilă;
f) cunoaşte limba de stat;
g) nu are în ultimii 5 ani, în cazierul privind integritatea profesională, înscrieri cu privire la
rezultatul negativ al testului de integritate profesională.
(2) La funcţia de Avocat al Poporului nu poate candida persoana care:
a) are antecedente penale, inclusiv stinse, pentru săvîrşirea cu intenţie a unei infracţiuni sau a fost
absolvită de răspundere penală printr-un act de amnistie sau de graţiere;
b) a fost concediată sau eliberată din funcţie din motive imputabile;
c) are interdicția de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de
constatare al Autorității Naționale de Integritate.
Articolul 7. Selectarea candidaţilor la funcţia de Avocat al Poporului 
(1) Pentru selectarea candidaţilor la funcţia de Avocat al Poporului se instituie o comisie
parlamentară specială, alcătuită din membri ai Comisiei drepturile omului şi relaţii interetnice şi ai
Comisiei juridice, numiri şi imunităţi. Comisia parlamentară specială organizează concursul public de
selectare a candidaţilor la funcţia de Avocat al Poporului conform regulamentului aprobat de aceasta.
(2) Informaţia despre organizarea şi desfăşurarea concursului, despre cerinţele faţă de candidaţi şi
despre actele care urmează a fi prezentate se plasează pe pagina web oficială a Parlamentului şi se publică
în mijloacele de informare în masă cu cel puţin 20 de zile înainte de data desfăşurării concursului.

8
 (3) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului se bazează pe următoarele principii: 
a) competiţia deschisă, prin asigurarea accesului liber la concurs oricărei persoane care întruneşte
cerinţele stabilite de lege;
b) transparenţa, prin oferirea de informaţii referitoare la modul de desfăşurare a concursului tuturor
celor interesaţi; 
c) tratamentul egal, prin aplicarea în mod nediscriminatoriu a criteriilor de selectare şi a condiţiilor
de desfăşurare a concursului în raport cu toţi candidaţii.
(5) Concursul se consideră valabil dacă la el participă cel puţin doi candidaţi pentru fiecare poziţie
anunţată în concurs. În cazul în care nu au fost depuse suficiente dosare de participare la concurs sau
candidaţii nu întrunesc cerinţele stabilite de prezenta lege, se anunţă un concurs repetat, care se
organizează în termen de 30 de zile. 
(6) Concursul pentru selectarea candidaţilor la funcţia de Avocat al Poporului se organizează cu cel
puţin 3 luni înainte de expirarea mandatului Avocatului Poporului în exerciţiu.
Articolul 8. Procedura de numire în funcţie
(1) Comisia parlamentară specială selectează candidaţii care au acumulat cel mai mare punctaj la
evaluare, cîte 2 pentru fiecare poziţie de Avocat al Poporului, şi îi prezintă plenului Parlamentului pentru
numire. Pentru fiecare candidat se întocmeşte un aviz argumentat.
(2) Se numeşte în funcţia de Avocat al Poporului candidatul care a obţinut votul majorităţii
deputaţilor aleşi. Dacă în primul tur de scrutin niciun candidat nu obţine numărul necesar de voturi,
candidatul/candidaţii cu cele mai multe voturi se înaintează pentru următorul tur de scrutin.
(3) În cazul în care nu s-a întrunit numărul necesar de voturi pentru numirea  Avocatului Poporului,
comisia parlamentară specială, în termen de 15 zile, anunţă un nou concurs care va fi organizat şi
desfăşurat în conformitate cu art. 7.
Articolul 9. Jurămîntul Avocatului Poporului
(1) La intrarea în funcţie, Avocatul Poporului depune în plenul Parlamentului următorul jurămînt:
„Jur să respect Constituţia şi legile Republicii Moldova, statutul Avocatului Poporului, să apăr drepturile
şi libertăţile fundamentale ale omului/copilului, să-mi îndeplinesc cu bună-credinţă şi imparţialitate
atribuţiile, să apăr demnitatea Instituţiei Avocatul Poporului”. 
(2) Refuzul de a depune jurămîntul împiedică intrarea în funcţie a  Avocatului Poporului şi deschide
procedura de selectare şi numire în funcţie a altei persoane.
Articolul 10. Incompatibilităţi la exercitarea funcţiei 
(1) Funcţia Avocatului Poporului şi a adjuncţilor acestuia este incompatibilă cu oricare altă funcţie
publică sau privată, cu excepţia activităţii didactice, ştiinţifice sau de creaţie.
(2) Avocatul Poporului şi adjuncţii nu au dreptul să desfăşoare activitate politică şi nu pot fi membri
ai vreunui partid politic.
(3) În termen de 15 zile de la data depunerii jurămîntului, Avocatul Poporului este obligat să
înceteze orice activitate incompatibilă cu statutul său. 
Articolul 11. Drepturile Avocatului Poporului
În exercitarea mandatului său, Avocatul Poporului are dreptul:
a) să fie primit în audienţă de către Preşedintele Republicii Moldova, de către Preşedintele
Parlamentului şi de către Prim-ministru atît în cadrul orelor de audienţă, cît şi în afara lor;
b) să fie primit imediat şi fără nicio formă de obstrucţiune sau întîrziere în audienţă de către
conducători şi alte persoane cu funcţii de răspundere de toate nivelurile ale autorităţilor publice,
instituţiilor, organizaţiilor şi întreprinderilor, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de
organizare, ale inspectoratelor de poliţie şi locurilor de detenţie din cadrul acestora, ale instituţiilor
penitenciare, izolatoarelor de urmărire penală, unităţilor militare, centrelor de plasament pentru imigranţi
sau solicitanţii de azil, ale instituţiilor care acordă asistenţă socială, medicală sau psihiatrică, ale
instituţiilor speciale de învăţămînt şi de reeducare sau instituţiilor curative şi de reeducare a minorilor şi
ale altor instituţii similare;
c) să asiste şi să ia cuvîntul la şedinţele Parlamentului, ale Guvernului, ale Curţii Constituţionale, ale
Consiliului Superior al Magistraturii, ale Consiliului Superior al Procurorilor;

9
 d) să prezinte Parlamentului sau Guvernului recomandări în vederea perfecţionării legislaţiei  în
domeniul asigurării drepturilor şi libertăţilor omului;
e) să verifice respectarea şi exercitarea conformă de către autorităţile publice, de către organizaţii şi
întreprinderi, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, de către organizaţiile
necomerciale, de către persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile a atribuţiilor acestora
privind respectarea drepturilor şi libertăţilor omului;
f) să reprezinte persoanele fizice sau grupurile de persoane fizice în faţa autorităţilor publice şi
instanţelor de judecată în cazurile complexe ce ţin de drepturile şi libertăţile omului sau în cazurile de
interes public; 
h) să aibă acces liber la toate autorităţile publice, să asiste la şedinţele subdiviziunilor lor, inclusiv la
şedinţele organelor colegiale ale acestora;
j) să aibă acces nelimitat şi imediat, în orice moment al zilei, în orice sector al locurilor de detenţie,
la orice informaţie privind tratamentul şi condiţiile de detenţie a persoanelor private de libertate;
k) să solicite şi să primească de la autorităţile publice, de la persoanele cu funcţii de răspundere de
toate nivelurile informaţiile, documentele şi materialele necesare pentru exercitarea atribuţiilor, inclusiv
informaţiile oficiale cu accesibilitate limitată şi informaţiile atribuite la secret de stat în condiţiile legii;
l) să invite pentru audieri şi să primească de la persoanele cu funcţii de răspundere explicaţiile şi
informaţiile necesare pentru elucidarea circumstanţelor cazului examinat;
m) să solicite instituţiilor de stat competente efectuarea expertizei judiciare, a constatărilor tehnico-
ştiinţifice şi medico-legale şi prezentarea raportului de expertiză sau a procesului-verbal privind
imposibilitatea întocmirii unui asemenea raport;
o) să solicite concluziile instituţiilor competente referitoare la respectarea drepturilor şi libertăţilor omului
în cazul în care există suficiente temeiuri pentru a presupune lezarea drepturilor şi libertăţilor garantate de
Constituţia Republicii Moldova şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;  
p) să facă publice rezultatele examinării cazurilor privind încălcarea drepturilor şi libertăţilor omului;
q) să colaboreze cu instituţii şi organizaţii internaţionale şi regionale care activează în domeniul protecţiei
drepturilor şi libertăţilor omului.
Articolul 12. Obligaţiile Avocatului Poporului
(1) Avocatul Poporului este obligat:
a) să apere drepturile şi libertăţile omului în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, cu
legile şi tratatele internaţionale din domeniul drepturilor şi libertăţilor omului la care Republica Moldova
este parte, să-şi exercite atribuţiile funcţiei în conformitate cu legislaţia;
b) să nu divulge secretul de stat şi alte informaţii şi date ocrotite de lege;
c) să nu divulge informaţiile confidenţiale, precum şi datele cu caracter personal care i-au fost
comunicate în cadrul activităţii sale, decît cu consimţămîntul persoanei la care acestea se referă;
d)  să se abţină de la orice acţiuni neconforme cu statutul pe care îl deţine. 
(2) La intrarea în funcţie, şi ulterior în fiecare an, Avocatul Poporului va depune, în condiţiile legii,
declaraţia de avere și interese personale. 
Articolul 13. Protecţia de stat şi garanţiile sociale
(1) Avocatul Poporului beneficiază de protecţie din partea statului. La cererea întemeiată a
Avocatului Poporului, organele de resort asigură securitatea lui.
Articolul 14. Încetarea înainte de termen a mandatului Avocatului Poporului
(1) Mandatul Avocatului Poporului încetează înainte de termen în caz de:
a) demisie;
b) pierdere a cetăţeniei Republicii Moldova;
c) revocare;
d) incompatibilitate, stabilită prin actul de constatare rămas definitiv;
e) imposibilitate de a-şi îndeplini atribuţiile mai mult de 4 luni consecutive din cauza stării de
sănătate, confirmată prin certificat medical;
f) pronunţarea unei sentinţe irevocabile de conda-mnare;
g) deces.

10
 (3) Propunerea de revocare din funcţie a Avocatului Poporului poate fi înaintată de cel puţin 20 de
deputaţi. Hotărîrea privind revocarea din funcţie se adoptă cu votul a 3/5 din deputaţii aleşi în baza
raportului comisiei parlamentare speciale, alcătuită din membri ai Comisiei drepturile omului şi relaţii
interetnice şi ai Comisiei juridice, numiri şi imunităţi.
(4) Pot constitui temeiuri pentru revocarea Avocatului Poporului:
a) acţiunile neconforme cu statutul de Avocat al Poporului;
b) emiterea/adoptarea unui act administrativ, încheierea directă sau prin intermediul unei persoane
terțe a unui act juridic, luarea sau participarea la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de
interese real în conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese, fapt
stabilit prin actul de constatare rămas definitiv;
c) divulgarea secretului de stat şi a altor informaţii şi date ocrotite de lege;
d) nedepunerea declarației de avere și interese personale sau refuzul de a o depune,
e) dispunerea de către instanța de judecată, prin hotărîre irevocabilă, a confiscării averii
nejustificate.
10. Atribuțiile avocaților poporului și modalitățile de reacționare la încălcarea drepturilor și
libertăților omului. – a se vedea art. 16, 17, 24 - 29 din Legea nr.52/2014
Articolul 16. Atribuţiile Avocatului Poporului
Avocatul Poporului exercită următoarele atribuţii:
a) recepţionează şi examinează cererile cu privire la încălcarea drepturilor şi libertăţilor omului şi
remite, în termenele stabilite, răspunsuri în scris în privinţa cererilor depuse; 
b) prezintă autorităţilor şi/sau persoanelor responsabile propuneri şi recomandări privind repunerea
în drepturi a persoanelor în privinţa cărora s-a constatat încălcarea drepturilor şi libertăţilor omului;
c) contribuie la soluţionarea pe cale amiabilă a conflictelor între autorităţile publice şi persoanele fizice;
d) contribuie la perfecţionarea legislaţiei în domeniul drepturilor şi libertăţilor omului;
e) prezintă propuneri şi recomandări de ratificare sau aderare la instrumentele internaţionale în domeniul
drepturilor şi libertăţilor omului şi acordă suport metodologic pentru asigurarea implementării lor;
f) sesizează Curtea Constituţională şi înaintează acţiuni în instanţele judecătoreşti, prezintă puncte
de vedere la cererea Curţii Constituţionale;
g) angajează salariaţi şi exercită dreptul de autoritate disciplinară în conformitate cu legea;
h) promovează drepturile omului în societate;
Articolul 17. Atribuţiile Avocatului Poporului pentru drepturile copilului
(1) Avocatul Poporului pentru drepturile copilului acordă protecţie şi asistenţă copilului la cererea
acestuia, fără a solicita acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali. Copilul este anunţat despre
rezultatul examinării cererii în formă corespunzătoare maturităţii sale intelectuale şi mintale.
(2) Pentru asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor copilului, Avocatul Poporului pentru
drepturile copilului este în drept să acţioneze din oficiu  pentru a  asista copilul aflat în dificultate sau în
situaţii de risc, fără a solicita acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali. 
(3) Avocatul Poporului pentru drepturile copilului cooperează cu oricare persoană, organizaţie
necomercială, instituţie sau autoritate publică cu activitate în domeniu. 
(4) Avocatul Poporului pentru drepturile copilului decide asupra cererilor privind încălcarea
drepturilor şi libertăţilor copilului. 
(5) În scopul apărării drepturilor şi libertăţilor copilului, Avocatul Poporului pentru drepturile
copilului poate sesiza Curtea Constituțională și poate înainta acţiuni în instanţele judecătoreşti.
(6) În activitatea sa, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului este asistat de o subdiviziune
specializată din cadrul Oficiului Avocatului Poporului.
Articolul 25. Acţiunile procesuale ale Avocatului Poporulu
(1) În baza rezultatelor examinării sesizării, Avocatul Poporului este în drept:
a) să adreseze în instanţa de judecată o cerere în apărarea intereselor petiţionarului ale cărui drepturi
şi libertăţi fundamentale au fost încălcate;

11
 b) să intervină pe lîngă autorităţile competente cu un demers pentru intentarea unei proceduri
disciplinare sau penale în privinţa persoanei cu funcţie de răspundere care a comis încălcări ce au generat
lezarea drepturilor şi libertăţilor omului;
c) să sesizeze procurorul referitor la săvîrşirea contravenţiei prevăzute la art. 320 din Codul
contravenţional al Republicii Moldova;
d) să sesizeze persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile asupra cazurilor de neglijenţă
în serviciu, de încălcare a eticii de serviciu, de tergiversare şi birocratism.
(2) Avocatul Poporului este în drept să înainteze o acţiune în instanţa de judecată în legătură cu
faptele depistate de încălcare în masă sau gravă a drepturilor şi libertăţilor omului. Cererea de chemare în
judecată depusă de Avocatul Poporului este scutită de taxa de stat.
(3) Avocatul Poporului poate interveni în proces pentru a pune concluzii în vederea apărării
drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor.
Articolul 26. Sesizarea Curţii Constituţionale
Avocatul Poporului este în drept să sesizeze Curtea Constituţională în vederea controlului
constituţionalităţii legilor şi hotărîrilor Parlamentului, al decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, al
hotărîrilor şi ordonanţelor Guvernului, precum şi al tratatelor internaţionale la care Republica Moldova
este parte.
Articolul 27. Perfecţionarea legislaţiei în domeniul drepturilor şi libertăţilor omului
În scopul perfecţionării legislaţiei în domeniul drepturilor şi libertăţilor omului, Avocatul Poporului:
a) prezintă subiecţilor cu drept de iniţiativă legislativă propuneri şi recomandări de perfecţionare a
legislaţiei în vederea eliminării cauzelor şi condiţiilor ce creează premise pentru încălcarea drepturilor şi
libertăţilor omului;
b) emite opinii asupra proiectelor de acte normative care vizează drepturile şi libertăţile omului;
   c) emite opinii asupra compatibilităţii legislaţiei naţionale cu instrumentele juridice internaţionale în
domeniul drepturilor şi libertăţilor omului.
Articolul 28. Promovarea drepturilor şi libertăţilor omului
(1) Avocatul Poporului desfăşoară activităţi de promovare a drepturilor şi libertăţilor omului prin: 
a) sensibilizarea societăţii în vederea respectării drepturilor şi libertăţilor omului prin intermediul
mass-media şi altor mijloace disponibile;
b) mediatizarea cazurilor de încălcare a drepturilor şi libertăţilor omului;
c) familiarizarea societăţii cu mecanismele de apărare a drepturilor  şi libertăţilor omului;
d) contribuirea la consolidarea educaţiei în domeniul drepturilor şi libertăţilor omului şi participarea
la elaborarea programelor educaţionale formale şi nonformale;
e) elaborarea şi diseminarea materialelor informative despre drepturile şi libertăţile omului;
(2) Avocatul Poporului colaborează cu organizaţiile necomerciale naţionale şi internaţionale din
domeniul apărării drepturilor şi libertăţilor omului, precum şi cu mass-media.
Articolul 29. Raportarea privind respectarea şi promovarea drepturilor şi libertăţilor omului
(1) Pînă la data de 15 martie a fiecărui an, Avocatul Poporului prezintă Parlamentului raportul anual
privind respectarea drepturilor şi libertăţilor omului în Republica Moldova. Raportul va conţine,
obligatoriu, un capitol consacrat situaţiei privind respectarea drepturilor şi libertăţilor copilului şi un
capitol privind prevenirea torturii.
(2) Proiectul raportului anual privind respectarea drepturilor şi libertăţilor omului în Republica
Moldova este supus dezbaterilor publice cu cel puţin o lună înainte de prezentarea acestuia Parlamentului
şi este publicat pe pagina web a Oficiului Avocatului Poporului.
(3) Raportul anual privind respectarea drepturilor şi libertăţilor omului în Republica Moldova este
audiat în ședința plenară a Parlamentului în termen de 60 de zile de la data prezentării. Avocatului
Poporului i se pot adresa întrebări referitoare la activitatea sa ori la raportul prezentat. În urma audierii
raportului, Parlamentul adoptă o hotărîre.
(4) Comisia parlamentară drepturile omului şi relaţiile interetnice prezintă informaţia despre
activitatea Avocatului Poporului anterior audierii raportului anual privind respectarea drepturilor şi
libertăţilor omului în Republica Moldova. 

12