OBȚINEREA INDEPENDENȚEI ROMÂNIEI

1. Care era situația externă a României în a doua jumătate a sec. XIX?

2. De ce era necesară independența?
3. Când și în ce context se pune problema independenței?
4. Când și în ce context se proclamă independența?
5. Când și în ce context se obține independența?
6. Când și în ce context se recunoaște independența?
7. Ce importanță a avut obținerea independenței de stat a României?
8. A fost doar războiul României pentru independență?

1. România (cu acest nume se prezintă din ianuarie 1862) se afla sub suzeranitate otomană, cu statut de țară
autonomă.

2. a. pentru a atrage investitori în afaceri economice (aceștia nu puteau avea încredere în guvernul unei țări
care nu se bucura de independență)
b. pentru a asigura progresul economic
c. pentru a-și spori prestigiul internațional

3. 1875- 1876 - Reizbucnirea chestiunii orientale.

 au izbucnit răscoale în Bosnia-Herţegovina şi Bulgaria, stăpânite de Imperiul Otoman
 Serbia a declanșat un război împotriva Imperiului Otoman, cu scopul de a-şi obţine independenţa.
 Rusia s-a implicat la rândul ei, pregătindu-se de război (bulgarii și sârbii sunt popoare slave,
ortodoxe; Rusia se consideră protectoarea lor)
 România speră să poată profita de situația creată și spera să obțină independența pe cale pașnică;
poartă negocieri pentru aceasta cu Imperiul Otoman (să acorde independența, ca să nu se implice și
România în războiul din Balcani), cu Imperiul Austro-Ungar (acesta să nu se opună unui asemenea
act); începe o serie de tratative cu Rusia (Livadia, septembrie 1876) pentru o acțiune comună
antiotomană, dar partea română încă nu se angajează ferm, pentru că e convinsă că turcii vor acorda
independența fără război
 Marile Puteri occidentale recomandă turcilor să adopte o serie de legi care să ușureze soarta
popoarelor din Balcani și să încheie conflictele
 În decembrie 1876 se adoptă o constituție otomană care liberaliza viața popoarelor supuse Porții;
România e considerată provincie privilegiată a Imperiului Otoman  era clar că nu vor acorda
independența  România reia negocierile cu Rusia, finalizate cu Convenția de la București (4
aprilie 1877) Prevederi:
* România permite trecerea trupelor rusești prin teritoriul său
* Rusia se angajează să: - respecte legislația românească
- nu se implice în politica internă a României
- respecte integritatea teritorială a României
- plătească toate cheltuielile de trecere (hrană pentru oameni și
cai, alte materiale)
- respecte traseele stabilite și să nu staționeze nejustificat
4. 9 mai 1877
- Declarația pe care o face Mihail Kogălniceanu în Camera Deputaților, unde răspunde
interpelării parlamentare a lui Nicolae Fleva
- Convenția româno – rusă din 4 aprilie 1877 a permis Rusiei ca, la 12 aprilie, să declare război
Imperiului Otoman  armata rusă trece Prutul și se îndreaptă către Dunăre; înaintarea și trecerea
Dunării sunt întârziate de ploile de primăvară care produc inundații masive  armata otomană din
dreapta Dunării bombardează localitățile românești din stânga fluviului, ca pedeapsă pentru că
România acceptă prezența trupelor rusești  unitățile militare românești răspund cu atacuri de
artilerie  deși, oficial, în război se află Rusia și Imperiul Otoman, în realitate armata română este
silită să apere propriul teritoriu  deputatul Nicolae Fleva îl întreabă, în ședința din 9 mai, pe
Kogălniceanu (ministru de externe al Româîniei) ce se întâmplă la Dunăre, în ce relații mai suntem
cu puterea suzerană  Kogălniceanu explică toate acțiunile de la Dunăre și proclamă faptul că, în
ceea ce privește relațiile cu turcii, “…suntem independenți, suntem națiune de sine
stătătoare!”
- 10 mai 1877- Senatul României aprobă declarația de independență
5. 1877-1878 în cadrul războiului ruso- turc, în care armata română intră la solicitarea rușilor
- Armata română este condusă de principele Carol I
- Dintre bătăliile în care a fot implicată armata română: Plevna, Rahova, Opanez, Belogradcik, Vidin,
Smârdan etc
6. Prin Tratatele de pace.
a. Cel semnat la San Stefano (februarie 1878) ; delegația română pregătită pentru a negocia (condusă
de colonelul Eraclie Arion) nu a fost acceptată la tratative  Principele Carol protestează, opinia
publică românească este profund nemulțumită  Rusia amenință cu ocuparea Bucureștilor
- nu este recunoscut de Marile Puteri apusene  un nou Congres de
Pace, la Berlin
b. Cel semnat la Berlin (iulie 1878) este definitiv
Prevederi relativ identice:
 recunoaşterea independenţei şi încetarea suzeranităţii otomane (condiționată de modificarea art.7
din Constituție, cedarea sudului Basarabiei către Rusia și rezolvarea unor probleme economice în
relația cu Germania)
 intrarea în componenţa statului român a Dobrogei şi a Deltei Dunării
 cedarea către Rusia a celor trei judeţe din sudul Basarabiei, Cahul, Bolgrad şi Ismail (pe care
Rusia le înapoiase Moldovei ăn 1856, ca urmare a hotărârii Congresului de la Paris)
 Punctul de vedere al României, privind încălcarea integrităţii teritoriale prin cedarea sudului
Basarabiei nu a fost luat în considerare (de altfel, delegația română a fost primită în sala
Congresului de pace de la Berlin pentru doar 3 minute!).

7. a. încredere în capacitățile proprii ale poporului român

b. prestigiu extern (presa europeană a prezentat pe larg jertfa ostașilor români)
c. Dobrogea (actualele județe Constanța și Tulcea) – fereastra către lume + Insula Șerpilor
d. dezvoltare economică (nu se mai plătește tribut, devenim atractivi pentru investitorii străini, avem
ieșire directă la mare )
e. România se proclamă regat (1881)
8. Un război al tuturor românilor, al întregii națiuni:
a. Pe front – armata română + numeroși voluntari veniți din Transilvania (vezi, de exemplu, poemele
lui George Coșbuc!) și Bucovina (primul mort în războiul de independență este un bucovinean
născut pe lângă Cernăuți, mort la Calafat, în primele atacuri ale turcilor)
- spitalele de campanie deservite de numeroși voluntari
b. În spatele frontului – numeroase colecte de bani, alimente, materiale sanitare (se consideră că toate
contribuțiile voluntare ar fi putut asigura continuarea războiului pentru încă 5 ani!) realizate și în
orașele României, dar și în orașe din Transilvania (Bistrița, Alba iulia, Brașov, Tg. Mureș, Cluj,,,
etc) și Bucovina ( Suceava, Rădăuți, Cernăuți, Humor, etc)