Sunteți pe pagina 1din 8

,.

--

ELENA LASCUSt

'eo'l,i;tj
"r{l
{&
-.&
Fr"*

METODE DIDACTICE MODERNE


PENTRU txvArAnnAxrul
)

PRESCOLAR
)

Lucrarea este dedicatfl debutan{ilor din invifimffntul


pregcolar

Editura Emia
CUPRTNSUL

Introducere 3

Capitolul 1
l. Metode educafionale actuale in invlflmflntul preqcolar..... ..............4
1.1. Metode qi tehnici de predare - invlfare interactivd in grup. . ... .....5
i.1.1. MetodaPiramidei....... ..................5
1.1.2. Metoda cubului.. .......7
1.1.3. Metoda Schimb[ perechea.. ............8
2.2. Metode gi tehnici de fixare qi sistematiztre L cunogtintelor, priceperilor gi
deprinderilor
2.2.l.Exploziastelar6,. ........9
2.3. Metode gi tehnici de rezolvare de probleme prin stimularea creativit[{ii.
2.3.1. Brainstorming-ul (asaltul de idei). ....................11
2.3.2. Ciorchinele.
2.3.3. Bula dubln.... ............15
2.3.4. Metoda ,,$tiu/Veau sf, Etiu /Am invdlat . . . .. . ......16
2.3.5. Metoda pildriilor g6nditoar l8
2.4. Metode complementare de evaluare din perspectiva interactivitnfii de grup
2.4.1.MetodaR.A.I..... ........20
Venn..
2.4.2. Diagrama . ... ............21
2.4.3.Benzi desenate... ......22

Teme abordate...
,,Corpul uman"........ ........................24
in lumea animalelor: ,,Pisica qi Cd{elul". ..........2G

Animale domestice;i silbatice .. ...26

,,Ursul cafeniu".... .......27


,,Toamnain imagini" .. ,. ..28

,,Fructe parfumate" .......31

,,Bogdfiile toamnei"... .....................33

,,$antierul de constructii"............. ......................35

,oTriistu{a cu poveqti"' ......................36


,,Povestea florilor"...... .....................36
,,Legenda lui Moq Nicolae...... .........39
,,Pungufa cu doi bani".......... . . .40
Anexe........ ....................42
8ib1iografie................. ... ........54
.

INTRODUCERE

Finalit6!i ale educafiei timpurii din Curriculum pentru inv[]imdntul preqcolar

. Fiecare copil are dreptul la o dezvoltarea liberd, atmonioas[, respectdnd ritmul siu propriu,
nevoile sale, creativitatea acestuia,
. Prin comunicare copilul dobdndeqte: cunoqtinfe, deprinderi, atitudini Ei conduite noi iar
exercifiile, incercf,rile, incurajarea Ei experienlele, duc la o invSfare autonomi;
. Imaginea de sine constd in descoperirea propriei identitfii Ei a poten{ialului propriu, al fieclrui

copil;
. lncurajarea qi sprijinirea copilului in achizilionarea de: aptitudini, deprinderi, cunoqtin{e,

capacrtFgi, necesare acestuia pentru pregitirea pentru qcoala gi pentru tot parcursul viefii.

Finalit{ile educa{iei urm6resc dezvoltarea globali a copilului. Obiectivele cadru qi de


referin{[ ale curriculumului sunt ghid sau instrumente de mf,suri, formulate pe domenii
experien{iale, urm[rind dezvoltarea copilului.
Scopul lucrlrii: ludnd in considerare patrticulatit{ile psiho-individuale ale preqcolarilor,
lucrarea de fa{[ iqi propune sd cerceteze modul in care poate fi stimulatd comunicarea copiilor

prin utilizarea motodelor moderne.


pedagogia preqcolarl, ramura pedagogiei, este un ghid qi se ocupf, de educa{ie. Pedagogia

preqcolard stabilepte metode qi procedee pentru a ajunge la scopul urmf,rit ,,educa{ie". Pedagogia

preqcolard, fine seama de particularitllile individuale ale preqcolarilor qi dozwea cunoqtinfelor

prin stabilirea perceperilor qi a deprinderilor specifice vflrstei. Perioada dezvoltarii intense este la
vdrsta preqcolara unde se dezvoltf, fizic qi pshic, influen{dnd dezvoltarea ulterioari a copiilor.
Educalia ,,cea mai mare qi mai grea ploblem[ ce i s-a dat omului spre rezolvare".
in cadrul procesului instructiv-educativ se organizeazd Si se desfhqoarl activit[1i cu

urmf,toarele finalit[{i: transfer de cunoqtin(e, informalii competente prin domeniile experien{iale,


dezvolt6nd capacitateade investiga{ie qi un stil de muncf, independentb (a invl{a cum sf, inve{e).
Cadrul didactic ini\iazd dialogul, selecteazd qi structureaz6, propune qi organizeazh
activitatea preqcolarului cu materialul, inclusiv fixarea acestuia in memorie, foloseqte cele mai
eficiente c[i qi metode in activitatea cu copiii care si-i serveascd acestuia pregitirii pentru qcoald
gi pe tot parcursul vie{ii.
Dorin{a de modernizare qi perfec{ionare se incadreazd,in ideea sporirii caracterului activ-
participativ al metodei de invafare qi aplicarea unor metode cu un pronun{at caracter formativ
care sf,-l implice pe copil direct in procesul de invifare.

Didactica modernd pune in centu aten{iei copilul, implicdndu-l direct in propria sa


formare. Cadrul didactic are rolul de a proiecta, de a conduce qi indruma activitatile folosind cele
mai adecvate metode.
inv[{[mdntul pregcolar a sim{it nevoia unei schimbf,ri, adoptarea unor metode moderne de
invljare, mult mai uqoare qi mai eflciente.
Astfel, m-am gdndit sf, lucrez cu metodele modeme, sd descopir dacd sunt mai utile dec6t
cele tradilionale. Cu ajutorul metodelor interactive, adordate in aceastf, lucrare, voi incerca sd-i
stimulez qi pe copiii mai pu{in dota{i qi sd [e trezesc interesul pentru inv6{are. Aceste metode
interactive ajut[ copiii si selecteze informatiile, sd comunice intre ei, s6 desprindi idei qi

comportamente de invd{are necesare in viala de gcolar gi adult. Metodele interactive ac\ioneazh


asupra modului de gdndire qi de manifestare a copilului. Aplicarea lor trebuie frcuti sub forma
unui joc cu reguli. Prezentate astfel, ele atrag copii in activitate, spre inv6{are activ6, spre
cooperare, ii determini si se consulte in grup pentru luarea deciziilor qi si previnl sau aplaneze
conflictele. Aqadar, pentru fiecare preEcolar, va trebui sd-mi pregdtesc optim: gestul, munca,
interjec{ia, intrebarea sfatul, orientare4 laud4 re{inerea, apreciere4 entuziasmul in raport cu
situafia datd, pentru ca sd obfin cele propuse. Dupi ce voi lucra cu aceste metode interactive, sper
s6 formez capacitatea copiilor de a aduna informa{ii despre o temd singuri, nu in grup, de a face
conexiuni intre diferite elemente, sd le stimulez gdndirea qi creativitatea copiilor, dar qi gdndirea
criticd, s[ le incurajez independenfa copilului, dar qi promovarea cooperf,rii in activitate.

CAPITOLT]L I

1. Metode educafionale actuale in inviflmflntul preqcolar


,,invdtrarea tn grwp exersea:d capacitatea de deci:ie Si de iniliativd, dd o notd mai
personald muncii, dar qi o complententaritate mai nrure aptitudinilor Si talentelor, ceea ce
asigurd participarea mai vie, nmi activd, suslinutd de foarte multe elemente, de stimularea
reciprocd, de cooperare fnrctuoasd". (Ioan Cerghit, I997; p. 54)
Prin metodele moderne se constituie cf,utarea de idei, noul, necunoscutul. ca o secven{i a
cunoaqterii in care copilul este participant activ.
Rolul cadrului didactic este de facilitator in dezvoltare poten{ialului fieclrui copil. Cel mai
importent Ei esen{ial - se {ine cont de ritmului qi vdrsta intelectuali a copilului, puncte forte,
temperament, qi oferim un mediu educa{ional fizic qi social propice. in realizarea acestor scopuri,

trebuie sd gdndim strategii, s5 selectdm metode, tehnici, procedee adecvate. Focalizarea pe acest
aspect metodologic este impusi de nevoia de autrliza munca in echipl ca mijloc qi ca scop al
form[rii elevilor, pe de o parte, iar pe de alta, pentru ca viziunea interdisciplinar[ qi

transcurricularl nu poate avea ca premisf, de succes decdt munca in echip[ a educatorilor.

Beneficiile activitl{ilor de grup sunt deosebite in activitatea de formare:


- Pot fi realizate dezbateri, demonstra[ii, exersarea unor competenfe, brainstorming, studii
de caz etc./deci procedurile respective pot fi combinate, varietatea lor devenind astfel
infinitd.
- Comporlamentul elevilor este mai uqor de modificat in qi prin grup.
- Elevii au posibilitatea de a invd{a de la ceilalli.
- Deciziile luate in cadrul grupului sunt respectate mai mult decdt deciziile individuale.
Probleme care pot fi generate in activitatea de grup:

,.Gdndire de grup" (Groupthink) posibilitatea alertlrii eficien{ei grupului pentru a pdstra


cadrul normativ existent;

,,Lene socialf," (social loofing) - scf,derea performanlelor individuale - realizwea

sarcinilor qi rezolvarea problemelor fiind lf,sate pe seama grupului, scade implicarea individuali;
Analizdnd comparativ cooperarea qi competilia putem evidenlia urmltoarele trdsituri
caracteristice: invdlarea prin competifie, invl{area prin cooperare.

1.1. Metode gi tehnici de predare - invifare interactivi in grup


1.1.1. Metoda Piramida
Piramida pe scurt: Metoda poate fi integratl la inceputul unei ativit[tri pentru
reactualizarea cunoqtinfelor, in vederea realiz5irri feed-back-ului, ca variantd de desfhqurare a unui

.joc didactic.
- se decupeazh mai multe dreptunghiuri de culori diferite;
- se construieqte piramida dupd indrumiri verbale formulate (dup[ culoare):
- vizualizarea piramidei construite,
se poate lucra cu diverse imagini; (letoane cu fructe, animale, legume etc.)
imaginile se clasifica dupi felul lor qi copiii gf,sesc locul potrivit.

Avantajele metodei: lucrul in perechi, stimuleazd invi{area prin cooperare, sporeqte


increderea ?n fo4ele proprii prin testarea ideilor emise individual, capacitatea de a emite solutii
inedite la problemele qi sarcinile apdrute qi dezvoltarea spiritului de echipl qi intrajutorare.

Dezavantaiele: se poate stabili mai greu care qi cdt de insemnat[ a fost contribufia
fiecirui participant . (Silvia Breben, Elena Goncea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, 2002; p.185.)
Exemplu de activitate de invtrfare:
Mijloace de transport
1. Denumeqte 3 mijloace de transport care merg pe qosea.
2. Enumer6 2 mijloacele de transportcare merg pe ap6.

3. Denumeqte pasirea care zboard. qi duce oameni.

Avionul

Barca I Vaporul

Maqina I Autobuz Tractor


1.1.2. Metoda cubulur

Este incadratd in categoria celor mai utrlizate metode pentru dezvoltarea gdndirii critice qi

are ca scop explorarea unui subiect de disclie din mai multe puncte de vedere. Aceastf, metodf,,
este o tehnicd prin care se eviden{iazA activitAtile qi opera{iile de gdndire implicate in invf,{area
unui confinut. Sarcinile lansate copiilor sunt notate pe fetrele unui cub confecfionat din carton.
Aceste sarcini sunt spre exemplu: descrie (Ce formi are?, Ce m6rime?); contpard (Prin ce se

aseamf,nf, qi prin ce se deosebesc?..); asocia:d (La ce te face si te gdndeqtt?); analizeazd (Ce


con{ine?, Din ce este alcdtuitlifl); aplicd (Cum se poate folosi? Ce se poate face cu?....);
argumentea:d (Se solicitl argumentarea pro sau contra etc.).
in cadrul grupei de preqcolari metoda se poate adaptaspre exemplu: educatoarea discutd
impreuni cu copiii pe o anumiti temf, sau citeqte o poveste, iar apoi cu ajutorul metodei cubului,
se trece la consolidarea cunogtinlelor. Cubul ya avea pe fe{ele sale imagini, care sf, stimuleze
copiii si vorbeasci, s[ descrie, sd compare ceea ce gtiu cu ceea ce v[d in imaginea respectivl.
Se propune qi se lanseazd tema propusd, se imparte grupa de copii in qase subgrupe, care

vor avea de rezolvat o cerin{6. Pot fi valoriflcate elementele de joc prin aruncarea cubului de citre
copii pentru imp[rfirea sarcinilor. Metoda se poate aplica qi cu intreaga grup6, educatoarea
lansdnd tuturor copiilor fiecare sarcin[ in parte, pentru afi dezbdtut6" rezolvatf,.

Metoda cubului este una cu implica{ii formative Jindnd cont de faptul cd presupune
implicarea conqtientd a copiilor in activitate, solicitd gdndirea qi operaliile ei, dezvoltb limbajul 9i
sprijina capacitatea de cooperare. Sarcinile de pe felele cubului sunt invariabile din perspectivi
ac{ionalS: (descrie, compari, asociazl, argumenteazd, analizeazd, aplici). (Daniela Jeder, DPH.
2017, pg.t2l).
Tema acticitlfii:,,Curajosul Ghiocel"
Categoria de activitate: Educarea limbajului
1. Descrie!(Ce este acesta? - un Ghiocel);
2. Compardl (Cum este Ghiocelul fa![ de lalea?); Ghiocelul este mai firav fafd de lalea.
3. Asociazdl (Cu ce se aseamdni Ghiocel?); Cu un clopo{el.
4. AnalizeuzLil (Care sunt pd(ile componente ale Ghiocelului" Lalelei ?);Rad[cin[, tulpind,
frunze. floare.
5. Aplicd! (Cum ingnjim florile?) Apa, se schimbd in fiecare zi pentru ca floarea sd nu se

veste.ieascf,.
6. Argumenteazd! (De ce trebuie sd iubim qi s[ ingrijim florile)ingrijim florile pentru a le
prelungi durata de via{[.

1.1.3. Schimb[ perechea: este o metod[ de predare-inva{are interactivf, de grup care consti in
rezolvarea sarcinii de lucru in pereche. Are ca obiectiv stimularea comuniclrii qi rezolvarea de
probleme prin lucrul in pereche. Materialele folosite sunt: simboluri, fluturi, cifre, litere pentru
constituirea perechilor. S e realizeazd astfel :

- copiii se impart in douf, grupe egale pi sunt aEeza\i in 2 cercuri concentrice;


- se comunic[ sarcina didacticd sau problema propusf, pentru rezolvare, cazuri pentru
studiu din activitatea copiilor;
- copiii luc;oaz6, in perechi, iar la un semnalul dat de educatoare schimb[ perechea,
perechile se schimbl mereu, avdnd o noud sarcind de invifare, pdni se termind qi pdnd se ajunge

la perechea iniliall;
- la final are loc analizarea ideilor perechilor, pe o foaie educatoarea re{ine concluziile.
(Silvia Breben, Elena Goncea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga,2002; p.140)

o\ o

\-/
a'* 'O
e)\
"r^ao 6f I

,oo oo*o
dt o \.

l0

S-ar putea să vă placă și