Test tip BAC – istorie

Subiectul I
1. Organizația economica înființata in 1949 a fost “Consiliul de Ajutor
Economic Reciproc”.
2. Liderii partidelor tradiționale sunt acuzați de trădare, complot, spionaj,
judecați, condamnați si închiși în închisori.
3. Cei doi lideri politici sunt Stalin si Gheorghiu-Dej.
4. Sursa A.
5. Cauza : În 1955, succesorul lui Stalin, Nichita Hrușciov, a decis că era
necesară o reacție adecvată față de NATO, mai ales după aderarea
Germaniei de Vest
Efect: Ca urmare, a inițiat Pactul de la Varșovia prin care a plasat forțele
armate ale României în cadrul structurii sale și a oferit Moscovei puterea
de decizie
6. Două practici politice totalitare utilizate în Europa de Est : cenzura si
cultul personalității.
7. O caracteristică a unui regim totalitar din Europa Occidentală, în prima
jumătate a secolului al XX-lea este Nazismul, este concentrarea puterii in
mâinile unui singur conducător, Adolf Hitler.

Subiectul II
1. Un spațiu istoric precizat în sursa dată : estul Europei.
2. Sursa se refera la secolul al XX-lea.
3. Un lider politic sovietic al cărui nume este precizat in sursa data este
Hrușciov, iar o acțiune desfășurată de acesta este “acceptarea variantelor
naționale de comunism”.
4. Doua informații preluate din sursa data sunt : “Gheorghe Gheorghiu-Dej
a urmat pe la sfârșitul anilor ’50 o reformă moderată similară celei din
Ungaria” si “Nicolae Ceaușescu, a instituit un comunism mai rigid” .
5. In opinia mea, evenimentele “de la sfârșitul deceniului al șaptelea“ vor
reprezenta un punct de cotitura in ceea ce va însemna noua ordine
mondiala, prin instaurarea comunismului.
Astfel, după 1965, exact cum este prezentat in textul suport, Nicolae
Ceaușescu rigidizează instaurare comunismului in Romania, fapt ce va
 produce schimbări masive pe toate planurile societății românești. De
asemenea, situația mondiala nu se vedea ca fiind cu mult mai fericita,
comuniștii cehoslovaci începând sa aplice politici foarte asemănătoare cu
cele ale lui Nagy in Ungaria.
In concluzie, din punctul meu de vedere, perioada menționată a
reprezentat un moment cheie, schimbând radical fluxul istoric al
evenimentelor.
6. Romania a devenit stat democratic in 1918, prin introducerea dreptului de
vot universal. Un rol fundamental in consolidarea regimului democratic l-
a avut schimbarea constituției liberale din 1866, cu o constituție
democratica, in 1923. Noua constituție prevedea egalitatea tuturor
cetățenilor in fata legii fără deosebire de origine etnica, limba si religie.
Astfel, acestea fiind spuse, putem admite ca politica interna a României
din perioada interbelica se caracterizează prin democrație.

Subiectul III

La sfârșitul Primului Război Mondial dispar imperiile multinaționale

(Imperiul German, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Otoman) si apar state
naționale care optează pentru regimuri democratice sub forma monarhiei
constituționale sau a republicii. Astfel, democrațiilor tradiționale precum cea
engleza, li se adaugă tinerele democrații ale unor state lipsite de tradiție in acest
sens, Germania sau Italia.
Din cauza nemulțumirilor legate de semnarea tratatelor de pace, plata
reparaților de război si declanșarea Marii Crize Economice, multe dintre tinerele
democrații sunt îngenunchiate de totalitarism. Totalitarismul cunoaște doua
forme de manifestare de stânga (comunismul) si de dreapta (nazismul,
fascismul). Totalitarismul se caracterizează prin următoarele practici politice :
prezenta unui conducător, a unui Partid si a unei ideologii; cultul
conducătorului; controlul statului asupra economiei; represiune si teroare;
încălcarea drepturilor si libertăților cetățenești.
Fascismul a fost format ca ideologie in contextul nemulțumirilor fata de
prevederile tratatelor de pace, caci Italia, deși stat învingător, nu a primit
teritoriile solicitate. Ca urmare, ideologia fascista își propunea refacerea onoarei
națiunii italiene după modelul Romei Antice. Regimul politic fascist se
caracterizează prin concentrarea puterii in mâinile unui conducător – Mussolini,
cenzura, manifestații stradale si prin intrigarea populației.
 Nazismul a fost format de Adolf Hitler in lucrarea “Mein Kampf”, pe
fondul nemulțumirilor Germaniei fata de prevederile tratatelor de pace, a plății
reparațiilor de război si a Marii Crize Economice. Avea un caracter
ultranaționalist, antisemit, rasist si anticlerical.
Comunismul a fost format ca ideologie de Karl Marx si Vladimir Ilici
Lenim. Susținea necesitatea unei lupte de clasa prin care conducerea celor putini
si bogați sa fie înlăturata si sa se impună o “democrație a proletariatului”, adică
a clasei muncitoare, bazata pe egalitatea intre oameni. Comuniștii au ajuns la
putere in Rusia in urma Revoluției bolșevice din data de 25 octombrie 1917.
Regimul se menține la putere prin represiune si teroare, instrumente prin
intermediul polițiilor secrete si al închisorilor si lagărelor comuniste, cunoscute
sub nume de Gulagul Sovietic. O alta practica politica a fost încălcarea
drepturilor precum dreptul la opinie, la libertate personala, la proprietate, etc.
In opinia mea, practicile politice democratice din Europa secolului al XX-
lea au fost o opțiune benefica in dezvoltarea societății si implicit o cotitura
radicala. Un fapt istoric relevant in acest sens este Romania interbelica, unde,
prin constituția de la 1923, au fost introduse : votul universal pentru bărbații de
peste 21 de ani, separarea puterilor in stat, pluripartitismul, garantarea
drepturilor si libertăților cetățenești.
In concluzie, perioada interbelica in Europa si implicit in Romania a fost
caracterizata de totalitarism, practici politice ca Nazismul, Fascismul si
Comunismul, caracterizate de cenzura, încălcarea drepturilor esențiale ale
omului, teroare, etc. Astfel, umanitatea a trecut printr-o perioada dificila,
încheiată abia la sfârșitul secolului al XX-lea, odată cu instaurarea democrației
in Europa.