Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Raspandire:
Musca de casa nu este doar una dintre cele mai raspandite specii de musca
(reprezentand 91% din totalul mustelor care intra in casele oamenilor), ci si una
dintre cele mai raspandite insecte de pe glob. In mod obisnuit, mustele sunt asociate
cu fecalele animaliere, ele hranindu-se din gunoi. Habitatele lor preferate sunt
grajdurile, fermele, apartamentele, locurile de depozitare a gunoaielor, in general
aproape peste tot unde oamenii traiesc.
Descriere:
Musca adulta poate atinge 6-7 mm lungime, femela fiind in general mai mare decat
masculul. Femelele pot fi distinse de masculi prin spatiul dintre ochi (de culoare
rosie), la femela fiind mai mare spatiul decat la mascul.
Biologie :
Musca de casa este o specie de musca din familia Muscidae, subordinul
Cyclorrhapha, ordinul Diptera.
Aceasta are nevoie de hrana inainte de imperechere, aceasta
Evolutia embrionara dureaza circa 15-25 ore, dupa care ies din oua larve, de culoare
alba, care sunt fara cap si picioare. Larvele se hranesc tot cu materie prima aflata in
putrefactie, crescand si naparlind de cateva ori, inainte de a trece la stadiul de pupa.
Imago (ultimul stadiu de crestere al insectelor) se taraste pe suprafata solului de
reproducere, pana aripile sale se extind si devin destul de puternice pentru a-si lua
zborul. In 10-14 zile ea poate deveni matura sexual, si la 4 zile dupa imperechere, isi
poate depune oualele. In conditii adecvate de temperatura, umiditate si alimentatie,
intregul ciclu de viata poate fi complet in 3-4 saptamani.
Mod de daunare:
Musca este considerata o insecta parazit deoarece poate transmite o multitudine de
boli. Acest lucru se intampla in mare parte, din cauza obiceiului lor de a se hrani
fara discernamant. Mai exact, ele se hranesc cu materii organice descompuse,
materii care contin mai multe bacterii.In cazul in care mai tarziu, insectele se vor
aseza pe alimentele pentru consumul uman, bacteriile daunatoare sunt deja pe acele
alimente.
Sunt mai multe metode prin care bacteriile pot fi purtate. Ele pot adera la firele de par
de pe picioare sau corpul insectelor, ramanand in pseudotracheae sau esofag, si
apoi eliminate pe produsele alimentare prin fluxul salivar. Experimente in care
mustele de casa au fost lasate sa zboare libere peste mediile de cultura in vase
sterile, au dus la cresterea de peste 100 de colonii fungice si bacteriene si ciuperci
pe care aceste insecte le-au depus. Multe dintre aceste bacterii sunt inofensive
pentru om, dar altele pot provoca boli grave. Cel mai mai mare pericol apare atunci
cand acestea se hranesc cu fecalele ale unei persoane care sufera de boli
intestinale, precum febra tifoida, holera sau poliomielita. Germenii sau sporii care
provoaca aceste boli sunt transmise de muste pe hrana pentru consumul uman.
Cand alimentul infectat este consumat de catre om, bacteriille se pot multiplica in
interiorul corpului, si infectand consumatorul cu boala. Mustele sunt considerate
responsabile pentru raspandirea bolilor examinate ca cele deja mentionate mai sus,
de asemenea diaree, antrax, inflamarea ochilor, sau chiar tuberculoza.
Este si un agent suparator, deranjand oamenii prin deplasarea pe diferite parti ale
corpului, zborul haotic si zumzait.